Educatia constituie obiectul de studiu al pedagogiei, abordabil din perspectiva dimensiunii sale functional-stracturale ( Pedagogie, Stiintele pedagogice/ educatiei).

Definirea educatiei la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune stabilirea unor repere metodologice necesare pentru delimitarea functiilor specifice activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii si a structurii specifice de proiectare si de realizare a acesteia. Educatia este un tip particular de actiune uman, o interventie sau directionare, o categorie fundamental a pedagogiei. Platon definea educatia ca fiind arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele. Aristotel, n lucrarea sa Politica, considera c educatia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare. Johann Amos Comenius, n lucrarea sa Didactica magna, considera c la nastere, natura nzestreaz copilul numai cu semintele stiintei, ale moralittii si religiozittii, ele devin un bun al fiecrui om numai prin educatie. Rezult c n conceptia sa, educatia este o activitate de stimulare a acestor seminte, si implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul nu poate deveni om dect dac este educat. Pentru pedagogul englez din secolul al XVII-lea, John Locke, educatia se prezint sub forma unei relatii interpersonale de supraveghere si interventie ce se stabileste ntre preceptor (educator) si copil (viitorul gentleman). Filosoful german Immanuel Kant, aprecia c educatia contribuie la valorificarea naturii umane n folosul societtii: este plcut s ne gndim c natura omeneasc va fi mai bine dezvoltat prin educatie si c se poate ajunge a i se da o form care s-i convie cu deosebire. Aceasta ne descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc. Pentru Jean-Jacques Rousseau educatia este n acelasi timp interventie si neintervenie : Educatia negativ presupune nlturarea oricrui obstacol din calea dezvoltrii firesti, totul trebuind lsat s se produc de la sine fr nici o interventie. n opinia pedagogului german Johann Frederich Herbart educatia este mprtit n trei subdiviziuni: guvernarea, nvtmntul (realizarea unor obiective specifice) si educatia moral. Sociologul francez mile Durkheim considera c educatia este o actiune exercitat de generatiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viata social.; are ca obiect s provoace si s dezvolte n copil un numr oarecare de stri fizice, intelectuale si morale. Durkheim afirma c educatia const ntr-o socializare metodic a tinerei educatii.

Pedagogul romn Constantin Narly, consider c educatia este un fapt social si individual n acelasi timp. Florin Georgescu considera c educatia este prima activitate creatoare neproductoare de bunuri de consum, cunoscut de istorie (Florin Georgescu 1970). Societatea zilelor noastre solicit, mai mult ca oricnd, inteligenta si capacitatea creatoare a omului. ntregul climat al viitorului, afirm Bogdan Suchodolski, va situa capacittile intelectuale n conditiile deplinei afirmri si va da un larg avans dorintei de cunoastere. n concluzie, prin educatie se doreste dezvoltarea constient a potentialului biopsihic al omului si formarea unui tip de personalitate solicitat de conditiile prezente si de perspectiva societtii. Educatia are urmtoarele caracteristici: pune accent pe oameni, urmreste dezvoltarea unor calitti umane si explorarea orizonturilor, este orientat predominant spre pregtirea pentru viat, are n vedere, cu precdere, ntrebri asupra existentei, vizeaz cu precdere dezvoltarea unei stri sau a unei structuri atinse, finalitatea n educatie mbin viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. Activitatea educaional este dinamic si flexibil n acelasi timp, iar educatia stimuleaz idealul fintei umane exprimat prin a fi si a deveni. Bibliografie

Ion Gh. Stanciu, O istorie a pedagogiei universale i romneti pn la 1900, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1977 George Videanu, Educaia la frontiera dintre milenii, Editura Politic, Bucureti, 1988 Ioan Nicola, Pedagogie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992 Ioan Nicola, Tratat de pedagogie colar Marian Iovan, Repere n pedagogie prin universul educaiei, Arad, 1997