ANATOMIA ȘI

FIZIOLOGIA OMULUI
CURS 4
SISTEMUL MUSCULAR
◦ Sistemul muscular este format din muşchi care sunt organe active ale mişcării.
◦ Acest rol este realizat de către musculatura scheletică (somatică), ce are în structura sa ţesut muscular
striat.
◦ Muşchii au forme variate. Se descriu:
◦ muşchi fuziformi (biceps, triceps),
◦ muşchi triunghiulari (piramidal al abdomenului),
◦ muşchi de formă patrulateră (marele drept abdominal şi marele dorsal),
◦ în formă de cupolă (diafragma),
◦ în formă de trapez (muşchiul trapez),
◦ muşchi circulari (orbicularul buzelor şi al pleoapelor).
Tot forma circulară au şi sfincterele (sfincterul extern al anusului şi al uretrei).
◦ După dimensiunea care predomină, distingem:
◦ muşchi laţi (marele drept abdominal, muşchii oblici extern şi intern, muşchiul transvers al abdomenului)
care au tendoane lăţite numite aponevroze,
◦ muşchi lungi (muşchii de la braţ, antebraţ, coapsă şi gambă)
◦ muşchi scurţi (muşchii din palmă şi din plantă).
◦ Dupa numărul capetelor care se prind pe os, pot fi:
◦ Cu un singur capăt pe os (muşchii pieloşi) celălalt capăt inserându-se pe piele,
◦ cu două capete (muşchiul biceps),
◦ cu trei capete (muşchiul triceps), cu patru capete (muşchiul cvadriceps).
Structura muşchiului
◦ Muşchii scheletici prezintă o porţiune centrală musculară, mai voluminoasă, numita corpul muşchiului
(pântecele) şi două extremităţi de culoare alb-sidefie, numite tendoane, care au în structura lor ţesut
fibros.
◦ Unul dintre tendoane, cel care se inseră pe osul fix se numeşte de origine, iar celălaIt care se prinde pe
osul mobil se numeşte de inserţie.
◦ În general, originea este unică, dar se cunosc şi muşchi cu mai muIte origini (biceps, triceps, cvadriceps).
◦ inserţia se face, în general, printr-un singur tendon, dar se cunosc şi în acest caz muşchi cu mai muIte
tendoane de inserţie (muşchiul semimembranos de la coapsă are trei tendoane).
 proces coracoid

originea bicepsului brahial

tendonul capătului lung al bicepsului

◦ COMPONENTELE
◦ UNUI
◦ MUSCHI bicepsul brahial

tendonul capătului scurt al bicepsului

radius

inserţia bicepsului
◦ Corpul muşchiului este format din fibre musculare striate, care la unii muşchi pot atinge o lungime de
10-15 cm.
◦ La exteriorul corpului muscular se află o membrană conjunctivă, numită fascia muşchiului, care înveleşte
atât corpul muşchiului cât şi tendoanele.
◦ Sub aceasta se află o lamă de ţesut conjunctiv - perimisium extern, care, de asemenea, înveleşte corpul
muşchiului. Din acesta pornesc, în interior, septuri conjunctive numite perimisium intern, din care se
degajează o reţea de tesut conjunctiv numită endomisium, care înveleşte fibrele musculare striate.
 periost

tendon

fascie
muşchi
scheletic
epimisium
perimisium

fascicul de fibre
endomisium
fibră musculară

perimisium

striaţii

sarcolema
sarcoplasma nuclei

miofilamente miofibrile
FIZIOLOGIA MUŞCHILOR
◦ I. GENERALITĂŢI
◦ Muşchii reprezintă efectori importanţi ai organismului.
◦ Muşchii striaţi scheletici asigură tonusul, postura, echilibrul, mimica şi mişcările voluntare. Muşchiul
striat cardiac asigură activitatea de pompă ritmică a inimii.
◦ Muşchii netezi asigură buna funcţionare a circulaţiei, motilitatea digestivă şi excretorie, acomodarea
vederii, naşterea, alăptarea etc.
◦ lndiferent de particularităţile morfologice şi de rolul specific, toţi muşchii se caracterizează prin
proprietatea de a transforma energia chimică în energie mecanică. Această transformare are loc la nivelul
sarcomerului, cu un randament de 30-40%.
2. PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR

◦ Contractilitatea este proprietatea specifică a muşchiuIui şi reprezintă capacitatea de a dezvolta tensiune

între capetele sale sau de a se scurta. Baza anatomică a contractilităţii este sarcomerul, iar baza
moleculară, proteinele contractile.
◦ Excitabilitatea se datorează proprietăţilor membranei celulare (permeabilitate selectivă, conductanţa
ionică, polarizare electrică). Muşchii răspund la un stimul printr-un potenţial de acţiune propagat, urmat
de contracţia caracteristică.
◦ Extensibilitatea este proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe exterioare.
Substratul anatomic al extensibilităţii îl reprezintă fibrele conjunctive şi elastice din muşchi.
◦ Elasticitatea este proprietatea specifică muşchilor de a se deforma sub acţiunea unei forţe şi de a reveni
pasiv la forma de repaus când forţa a încetat să acţioneze.
◦ Baza anatomică a acestei proprietăţi o reprezintă fibrele elastice din structura perimisiumului intern.
◦ Elasticitatea joacă un rol foarte mare la muşchii ce prestează lucru mecanic, în special atunci când
trebuie învinsă inerţia. Interpunerea unei structuri elastice între forţă (muşchiul) şi rezistenţă (obiectul ce
trebuie deplasat) amortizează creşterile prea mari de tensiune în muşchi şi asigură deplasarea continuă,
uniformă a obiectului.
◦ Tonusul muscular este o stare de semicontracţie permanentă, caracteristică muşchilor ce au inervaţia
motorie şi senzitivă intactă. Dupa denervare, tonusuI muşchilor scheIetici dispare. TonusuI muscular este
de natură reflexă.
3. CONTRACŢIA FIBREI MUSCULARE STRIATE
◦ Contracţia muscuIară este de trei feIuri:
◦ Contracţie izometrică, atunci când lungimea muşchiuIui rămâne neschimbată, dar tensiunea creşte foarte mult.
În timpuI contracţiei izometrice, muşchiul nu prestează lucru mecanic extern, toată energia chimică se pierde
sub formă de căldură. Exemplu de contracţie izometrică este aceea de susţinere a posturii corpului.
◦ Contracţie izotonică, atunci când lungimea muşchiuIui variază, iar tensiunea rămâne constantă. Muşchii
realizează lucru mecanic. Aceste contracţii sunt caracteristice majorităţii muşchilor scheletici.
◦ Contracţie auxotonică, atunci când variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului. În timpuI unei activităţi
obişnuite, fiecare muşchi trece prin faze izometrice, izotonice şi auxotonice. Începutul oricărei contracţii
musculare, în special când trebuie să deplasăm greutăţi, este izometric.
◦ 4. MANIFESTĂRILE CE ÎNSOŢESC CONTRACŢIA MUSCULARĂ
◦ În timpul contracţiei musculare au loc manifestări electrice, chimice, mecanice, termice şi acustice.
◦ Manifestările electrice preced contracţia. Ele sunt reprezentate de potenţialul de acţiune de pe suprafaţa
membranei. Înregistrarea fenomenelor electrice din timpul contracţiei unor grupe de fibre musculare
reprezintă electromiograma (E.M.G.).
◦ Manifestările chimice sunt iniţiate prin mecanismul de cuplaj excitaţie-contracţie. Procesele chimice din
muşchi asigură energia necesară proceselor mecanice.
◦ Manifestările mecanice ale contracţiei musculare sunt cele mai evidente şi mai uşor de urmărit. Studiul
lor se face cu ajutorul miografului, aparat ce permite înregistrarea contracţiei musculare. La o excitaţie
unică, cu un curent slab, sub valoarea pragului de excitabilitate a fibrelor museulare, nu obţinem nici un
răspuns. Stimulul este subliminal. Repetând excitaţia cu un curent de valoare prag, obţinem o contracţie
musculară unică. Aceasta a fost denumită secusă musculară.
◦ Dacă în loc de stimulare unică, folosim stimuli repetitivi, la intervale mici şi regulate, curba rezultată nu
mai este o secusă, ci o sumaţie de secuse numită tetanos. În funcţie de frecvenţa de stimulare, fuziunea
(sumaţia) secuselor este mai mult sau mai puţin totală.
◦ Deosebim astfel două feluri de tetanos:
◦ Tetanosul incomplet, când curba se prezintă ca un platou dinţat, exprimând fuziunea incompletă a
secuselor la stimulare repetitivă cu frecvenţă joasă de 10-20 stimuli pe secundă.
◦ Tetanosul complet, a cărui curbă apare ca un platou regulat, exprimând fuziunea totală a secuselor,
obţinută prin stimuli cu frecvenţe mult mai mari (50-100/s).
◦ Toate contracţiile voluntare ale
muşchilor din organism sunt tetanosuri
şi nu secuse, deoarece comanda
voluntară se transmite la muşchi prin
impulsuri cu frecvenţă mare.
◦ Frisonul constă din secuse.
◦ Secusa poate fi obţinută şi prin
reflexul miotatic.
◦ Sistola cardiacă este tot o secusă.

reflex miotatic, cunoscut și ca „reflex de întindere” sau „reflex de tendon

osos”, este un fenomen neurologic în timpul căruia un mușchi sau un grup
de mușchi se contractă ca răspuns la întinderea bruscă și bruscă a
tendonului său de atașare la os.
◦ Manifestările termice ale contracţiei se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară. Nu toată
energia chimică eliberată în timpul contracţiei este convertită în lucru mecanic, ci o parte se pierde sub
formă de căldură. Randamentul masei musculare este de 30%, ceea ce înseamnă că 70% din energia
chimică se transformă în energie calorică. Muşchii sunt principalii generatori de caldură pentru organism.
Atunci când suntem expuşi la frig, prin mecanisme reflexe, se declanşează contracţii musculare mici şi
frecvente (frison) care asigură încălzirea corpului.
◦ Manifestările acustice sunt datorate vibraţiilor fasciculelor musculare care se contractă asincron.
Zgomotul produs de contracţia musculară poate fi auzit cu urechea sau înregistrat (fonomiograma).
5. CONTRACŢIILE MUŞCHILOR NETEZI

◦ Între contracţia muşchilor striaţi, a celor netezi şi a cordului există atât asemănări, cât şi deosebiri.
◦ Deosebirile se referă la anumite particularităţi ale manifestărilor exterioare ale contracţiei.
◦ Astfel, contracţia miocardului este o secusă, iar contracţiile muşchilor netezi sunt lente şi de lungă
durată, similare tetanosului.
◦ Miocardul este inexcitabil (refractar) în timpul contracţiei sale şi de aceea nu poate fi tetanizat.
◦ Muşchii scheletici sunt supuşi controlului motor voluntar, cordul şi muşchii netezi nu.
6. OBOSEALA MUSCULARĂ

◦ Unii muşchi din organism activează tot timpul vieţii fără întrerupere (inima, muşchii vaselor şi ai
viscerelor).
◦ Muşchii scheletici pot, de asemenea, efectua eforturi de durate variabile, dar limitate în timp; după mai
muIte zile de mers pe jos, oricât de lejer şi automatizat ar fi acest efort, survine oboseala, iar activitatea
musculară trebuie să înceteze pentru un timp. Oboseala musculară constă din reducerea temporară a
capacităţii de lucru a muşchilor. În cazul eforturilor voluntare intense, oboseala musculară se instalează
în câteva minute. Nu există propriu-zis o oboseală izolată locală a muşchiului, ci mai corect trebuie să se
vorbească de oboseala neuro-musculară, fenomen în care sunt implicate toate structurile ce asigură
comanda, controlul şi execuţia mişcării. În cazul unei activităţi musculare de intensitate redusă dar
îndelungată, oboseala se instalează în special în centrii nervoşi, iar în cazul unei activităţi intense
predomină semnele oboselii musculare locale.
◦ Cauzele oboselii locale musculare sunt:
◦ - scăderea rezervelor energetice (ATP, CP, glucoză);
◦ - acumularea de cataboliţi acizi (acid lactic);
◦ - oboseala plăcii motorii.
◦ Febra musculară. După un efort muscular intens, fără un antrenament sau încălzire prealabilă, pot apare
dureri în grupele musculare solicitate. Aceste dureri se manifestă la 12-24 ore de la momentul efortului şi
durează 2-3 zile. Se calmează sau chiar dispar prin masaj sau reluarea exerciţiului. Multă vreme s-a
presupus că această "febră musculară" se datorează acumulării acidului lactic în muşchi activi. Este
inexact. Acidul lactic se formează în timpul efortului şi nu Ia 24 ore după încetarea lui. Mai posibilă este
produeerea unor microleziuni în muşchii solicitaţi, fără un antrenament premergător şi fără o încăzire
suficientă.
Principalele grupe de muşchi scheletici
◦ Muşchii somatici sunt grupaţi în muşchii:
◦ capului,
◦ gâtului,
◦ trunchiului
◦ membrelor
◦ Muşchii capului:
◦ muşchii mimicii (pieloşi)
◦ muşchii masticatori
◦ muşchii extrinseci ai limbii
◦ muşchii urechii medii
◦ muşchii extrinseci ai globului ocular
 frontal
orbicular al ochiului
zigomatic
maseter
orbicular al gurii
sternocleidomastoidian
trapez
deltoid
marele dorsal
marele pectoral
dinţat anterior
brahial
oblic abdominal extern
biceps brahial

drepţi abdominali
brahioradial
tensorul fasciei lata

iliopsoas
pectineu
adductor lung
gracilis Muşchii scheletici – vedere
vast lateral
croitor anterioară
vast medial

lung peroneal
lungul extensor al degetelor gemeni

tibial anterior solear

 brahial

temporal
occipital
sternocleidomastoidian
trapez
marele rotund
deltoid infraspinos
romboid
triceps brahial
marele dorsal

oblicul abdominal extern

brahioradial
gluteal mijlociu

marele gluteal

marele adductor

tractul iliotibial
biceps femural gracilis
vast lateral
semitendinos
semimembranos
croitor Muşchii schletici – vedere
posterioară
gemeni
solear
lungul peronier
tendonul
calcaneului
 Muşchii pieloşi (mimicii)ai capului şi o parte din muşchii masticatori – vedere anterioară

galeea
aponevrotica

frontal

temporal
sprâncenos
orbital orbicular al
palpebral ochiului

nazal
zigomatic mic şi mare
ridicătorul buzei superioare (secţionaţi)
micul zigomatic
ridicătorul buzei superioare (secţionat)
marele zigomatic
ridicătorul unghiului gurii (secţionat)
orbicularul gurii
buccinator
rizorius
maseter
depresorul unghiului
gurii orbicularul gurii
depresorul buzei inferioare (secţionat)

platisma mental
platisma (secţionat)
depresorul buzei inferioare
sternocleidomastoidian
 galeea aponevrotica
frontal
periost

ţesut adipos
sprâncenos
stratul superficial şi profund al
fasciei temporale
orbicularul ochiului
temporal

occipital
nazal

arc zigomatic ridicătorul buzei superioare

ridicătorul ungiului gurii

micul zigomatic
marele zigomatic
buccinator
maseter
orbicularul gurii
rizorius
coborâtorul buzei inferioare

sternocleidomastoidian mental

depresorul colţului gurii

platisma

Muşchii pieloşi (mimicii)ai capului şi o parte din muşchii

masticatori – vedere laterală
 fascia profundă a
temporalului

arc zigomatic
buccinator

glanda parotidă
orbicularul
maseter gurii

mandibula

temporal temporal
(secţionat)
osul zigomatic
m. pterigoid
(secţionat)
lateral
maxilar

m. buccinator
mandibula
procesul coronoid al
(secţionată)
mandibulei
maseter (secţionat)
m. pterigoid
medial

Muşchii masticatori
◦ Muşchii extraoculari sunt reprezentaţi de muşchii drepţi şi muşchii oblici.

Muşchii drepţi sunt: 
- muşchiul drept extern cu rol în abducţia globului (devierea externă); 
- dreptul intern cu rol în adducţia globului (devierea internă); 
- dreptul superior ce are doă funcţii şi anume de ridicare a globului ocular, dar şi de rotaţie internă şi adducţie; 
- dreptul inferior care de asemenea are două funcţii şi anume coborârea globului ocular şi rotaţie externă şi
adducţie. 

Muşchii oblici sunt reprezentaţi de: 

- marele oblic sau oblicul superior ce are ca funcţie principală rotaţia internă a globului ocular, secundar putând
determina şi coborârea şi abducţia globului ocular; 
- micul oblic sau oblicul inferior are ca principală funcţie rotaţia externă a globului ocular, iar secundar poate
determina ridicarea şi abducţia globului ocular.
 Muşchii externi ai globului ocular

drept superior
trohlee oblic
ridicătorul pleoapei
trohleea superior
superioare
(secţionat)
oblic
superior drept intern
drept
extern drept superior
canal optic

drept
intern
drept
inferior
oblic inferior
drept extern
drept (secţionat)
nerv optic inferior
oblic
inferior
 micul drept posterior al capului
semispinal al capului
marele drept posterior al capului

splenial al capului oblicul superior al capului

oblicul inferior al capului

sternocleidomastoidian
lungul capului

splenial cervical
ridicător al scapulei
ridicătorul scapulei
scalen medial Muşchii gâtului – vedere posterioară
splenial cervical

scalen posterior
dinţat posterior
superior

micul romboid
(secţionat) lungul cervical

iliocostal cervical
marele romboid
(secţionat)
lungul toracal
 stilohioid
pântecele posterior al
digastricului

sternocleidomastoidian

semispinal al capului
hioglos
splenial al capului milohioidian
artera carotidă comună
pântecele anterior al
ridicătorul scapulei digastricului
tirohioid
constrictorul inferior
trapez
pântecele superior al omohioidului
m. scalen medial sternohioid
sternotiroid
pântecele inferior al
omohioidului sternocleidomastoidian

plexul brahial

m. scalen anterior
platisma (secţionat)
 Muşchii inspiratori Muşchii expiratori

sternocleidomastoidian
scaleni

intercostali externi Muşchii respiratori

intercostali interni intercostali interni
(partea condrală) (exceptând partea
condrală)

diafragm oblicul abdominal

extern

transvers abdominal
drepţi abdominali
 sternocleidomastoidian
splenial al capului
ridicător al scapulei
trapez capătul scurt la
bicepsului brahial
sternohioid
deltoid
scalen medial
coracobrahial
pântecele inferior al omohioidului capetele lateral şi lung ale
tricepsului brahial
subscapular
marele pectoral
marele rotund
lobuluii glandelor mamare
mamelon
marele dorsal
areolă mamară
sinusuri laticifere dinţat anterior
corp adipos lobi mamari
oblicul abdominal extern
(secţionat)
intercostal extern

intercostal intern
inscripţii tendinoase
oblicul abdomianl extern (secţionat)
stratul anterior al învelişului
dreptului abdominal oblicul abdominal intern (secţionat)
linia albă
ombilic transvers abdominal
drepţii abdominali
 platisma
sternocleidomastoidian
subclavicular
trapez

deltoid (secţionat)
deltoid
subscapular
marele pectoral marele pectoral (secţionat)
deltoid (secţionat)
coracobrahial
marele rotund
biceps brahial micul pectoral

dinţat anterior
intercostali externi
marele dorsal
intercostali interni
oblicul abdominal extern
oblicul abdominal extern (secţionat)
oblicul abdominal intern
(secţionat)
transvers abdominal
stratul anterior al învelişului
dreptului abdominal drept abdominal

piramidal
ligament spermatic
 semispinal al capului
splenial al capului splenial al capului
sternocleidomastoidian ridicătorul scapulei
vertebra cervicală 7 splenial cervical

trapez micul romboid

spina omoplatului
supraspinal
deltoid
infraspinal
infraspinal micul rotund
(acoperit de fascie) marele romboid
micul rotund (acoperit de marele rotund
fascie) spinal toracal
marele rotund
lungul toracal

iliocostal toracal

dinţat posterior inferior

marele dorsal

oblicul abdominal extern oblicul abdominal

extern

fascia gluteală

m. gluteal medial
marele gluteal
piriformi
Muşchii abdominali – secţiune transversală

piele grăsime stratul anterior al învelişului dreptului abdominal

subcutanată

oblic abdominal extern

linia albă oblic abdominal intern

fascia transversală drept abdominal

transvers abdominal

stratul posterior al învelişului dreptului abdominal

 Muşchii braţului – vedere anterioară

procesul coracoid al
micul pectoral scapulei
deltoid
subscapular
coracobrahial
capătul lung al
marele bicepsului
pectoral marele capătul scurt al
humerus rotund bicepsului

marele
dorsal

capătul lung al tuberozitatea

biceps
tricepsului brahial radială
brahial
deltoid
capătul medial al
tricepsului brahial coracobrahial
artera brahială
nervul medial

brahial
brahial

aponevroza bicipitală
brahioradial procesul
coronoid al
ulnei
 Figura 129 Muşchii braţului - vedere posterioară

tuberculul infraglenoid
humerus

deltoid

capătul
lateral
capătul
triceps brahial
lung

capătul
medial
marele dorsal
capătul lateral al
(secţionat)
tricepsului brahial
capătul lung al
tricepsului brahial

brahial
capătul medial al
tricepsului brahial
capătul medial al
brahioradial
tricepsului brahial

radialul lung extensor al tendonul tricepsului

nervul ulnar carpului brahial
oleocraniu olecocranul
anconeus ulnei
 bicepsul brahial
coracobrahial
nervul musulocutaneu
vena cefalică
arteră axilară
biceps brahial
arteră subscapulară
brahial arteră toracică laterală
nervul lung al toracelui

marele dorsal
nervul ulnar şi vena bazilică
nervul median

artera brahială şi vena bazilică

nervul ulnar
capătul lung şi medial al tricepsului brahial
humerus
nervul radial

capătul lateral al tricepsului brahial

 artera brahială
brahioradial
nervul median
nervul cutanat lateral
antebrahial nervul
pronator rotund lungul extensor radial al
ulnar
artera radială flexorul ulnar al carpului
carpului anconeus
extensorul ulnar al
brahioradial
flexorul radial al carpului
extensorul radial lung al carpului
carpului flexorul extensorul radial scurt al
lungul palmar ulnar al carpului
extensorul radial carpului
scurt al carpului extensorul comun al
flexorul digital degetelor
superficial extensorul degetului
artera radială
mic
lungul abductor al
lungul abductor al nervul ulnar extensorul
lungul flexor al policelui
policelui indexului
policelui scurtul extensor al
lungul extensor al
extensorul scurt al artera ulnară policelui
policelui
policelui ramura superficială a
nervul median
ramura dorsală a nervului nervului brahial
flexor retinaculum
ulnar extensor
abductorul
abductorul scurt al retinaculum
degetului mic
policelui artera radială
flexorul degetului mic
flexorul scurt al interosoşi dorsali
policelui

adductorul policelui
 tendoanele flexorului profund al
degetelor

tendoanele flexorului
teci palmare
superficial al degetelor

interosoşi
tendonul digitalului dorsali
profund tendonul flexorului lung al
policelui
capătul
lumbricoizi adductorul
transvers
abductorul degetului mic capătul oblic policelui

opozantul degetului mic flexorul scurt al policelui

flexorul degetului mic abductorul scurt al policelui
tendoanele flexorilor
profunzi ai degetelor opozantul policelui
tendoanele flexorilor superficiali ai degetelor tendonul extensorului scurt al policelui

osul pisiform tendonul lungului abductor al policelui

tendonul flexorului ulnar al carpului flexorul retinaculum
tendoanele flexorului superficial al degetelor artera radială

nervul şi artera ulnară pătratul pronator

tendonul palmarului lung
tendonul flexorului radial al carpului
nervul median
tendonul flexorului lung al policelui
 micul psoas
tendonul
marele psoas
central al
partea costală a diafragmului
creasta iliacă
diafragmului

iliac
coasta XII
croitor
(secţionat) marele psoas
pătrat lombar
drept femural iliopsoas
(secţionat) micul psoas

tensorul fasciei
pectineu iliac
lata
vast
adductorul scurt
intermediar
iliopsoas
vast lateral marele adductor

lungul adductor
femur
(secţionat)
vast medial gracilis
artera şi vena femurală

croitor (secţionat)
tendon patelar

patela
 iliac
spina iliacă
anterioară
glutealul micul şi marele inferioară
mediu psoas marele
ligamentul
trohanter
inghinal linia intertrohanteriană
iliopsoas
drept
tensorul fasciei
femural vast lateral
lata pectineu

adductor lung
vast lateral
gracilis patelă
drept femural
ligament
marele adductor tibie
tractul patelar
iliotibial
croitor
spina iliacă
vast medial
anterioară
superioară

tendon patelar
vast
intermediar

vast medial
patelă croitor

ligament patelar

patelă
ligament tibie
patelar
 a V-a vertebră
Muşchii micul psoas lombară
copasei –
marele psoas piriform
vedere
mediană iliac ligamentul
obturatori sacrospinos
interni
osul pubian
muşchiul coccigian
ridicător anal
marele gluteal
(secţionat)
(fesier)
pectineu
marele adductor
lungul
adductor
drept
femural gracilis
marele adductor
semimembranos

croitor semitendinos

biceps femural
vast medial

patelă
gemeni
tendon patelar

patelă
tibia

ligament fibula
patelar tibial
tuberozitatea tibiei anterior
extensorul
lungul
lung al
peronier pântecele medial al halucelui
drept tibial gemenilor
al III-lea
tibia peronier
lungul extensor
al degetelor solear al V-lea os
metatarsal
osul cuneiform
scurtul peronier
medial şi I os
metatarsal falanga
lungul extensor distală a
al halucelui halucelui

ligamentul transvers
ligamentul transvers superior al
inferior al extensorilor extensorilor
 vast lateral condilul lateral al tibiei
capul
biceps femural
fibulei

tractul iliotibial
lungul extensor
plantar lungul al degetelor
nervul comun peronier
fibular
capul fibulei
pântecele lateral
al gemenilor osul
lungul peronier maleola
cuneiform
laterală
solear medial şi I os
tibial anterior metatarsal
calcaneu
falangele
extensorul lung degetelor II-IV
al degetelor

fibula
scurtul peronier
extensorul lung al halucelui
tendonul
lui Ahile al III-lea peronier
scurtul
peronier
maleola laterală

tuberozitatea
metatarsianului V
 învelişul fibros al degetelor
tendoanele flexorilor scurţi ai
tendonul flexorului lung al
degetelor
halucelui
tendonul lungului flexor al halucelui
flexorul scurt al halucelui
lumbricoizi
scurtul flexor al halucelui lumbricoizi
flexorul degetului mic flexorul degetului mic
tendonul flexorului lung al degetelor
abductorul degetului mic
scurtul flexor al degetelor
pătrat plantar
plantar interosos
abductorul
abductorul degetului mic
halucelui
aponevroza flexorul scurt al degetelor
plantarului (secţionată)
abductorul halucelui
tuberozitatea calcaneului

ligamente plantare
capsule articulare
tendonul flexorului scurt al tendonul lumbricoizilor
degetelor oase sesamoide
tendoanele flexorului lung al degetelor

pântecele transvers şi
oblic al adductorului halucelui interosoşi dorsali
interosoşi plantari opozantul degetului mic
flexorul scurt al
interosoşi plantari
halucelui
tendonul lungului peronier
tendonul flexorului lung
al halucelui tendonul tibialului posterior
tendonul scurtului
pătratul plantar tendonul flexorului lung al peronier
(secţionat) degetelor
ligamentul plantar lung