Structura Proteinelor

Informatii colectie:
1)Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: test minim stom rom.colMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Ce serveşte ca unitate structurală a proteinelor simple:
a) [ ] mononucleotidele;
b) [ ] glucoza;
c) [x] aminoacizii;
d) [ ] aciziigraşi;
e) [ ] glicerolul.
scazutPunctajul: 10Care grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine:
a) [x] seria L a α-aminoacizilor;
b) [ ] D-aminoacizii;
c) [ ] β-aminoacizii;
d) [ ] γ-aminoacizii;
e) [ ] δ-aminoacizii.
scazutPunctajul: 10Referitor la structura primară a proteinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături peptidice;
b) [ ] fiecare aminoacid se poate incorpora în lanţ numai o singură dată;
c) [ ] se distruge la denaturare;
d) [ ] nu este afectată de hidroliză;
e) [ ] este ramificată.
mediuPunctajul: 10Prin ce legătură se unesc aminoacizii în structura primară a
proteinelor:
a) [ ] esterică;
b) [x] peptidică;
c) [ ] eterică;
d) [x] disulfidică;
e) [ ] glicozidica.
scazutPunctajul: 10Referitor la legătura peptidică sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] fiecare grupare peptidică tipică poate forma 2 legături de hidrogen;

b) [ ] faţă de legătura -C-N- atomii de oxigen şi hidrogen se află în poziţie "cis";
c) [ ] legăturile
carbonului α nu permit rotirea lui liberă;
d) [ ] atomii grupei peptidice şi cei 2 atomi de carbon învecinaţi au un aranjament
planar flexibil;
e) [ ] legătura peptidică este necovalentă.

scazutPunctajul: 10Structurasecundară a proteinei:
b) [ ] e stabilizată numai de legături de hidrogen;
a) [ ] prezintă o aranjare structurală dezordonată;

b) [ ] e stabilizată de interacţiuni hidrofobe şi ionice;
c) [x] este α-helixul şi β-structura;
d) [ ] este
rezultatul interacţiunii sterice a radicalilor aminoacizilor situaţi adiacent în
succesiunea liniară;
e) [ ] e stabilizată de legături de hidrogen, ce se formează numai în limitele unui singur

lanţ.
scazutPunctajul: 10Afirmaţiilecorecte referitoare la structura terţiară a proteinelor:
a) [ ] este aranjamentul tridimensional a 2 şi mai multe lanţulri polipeptidice;
c) [x] este determinată de secvenţa aminoacizilor, forma şi polaritatea radicalilor;
d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor situaţi succesiv în catenă;
e) [ ] este o structură absolut rigidă.

scazutPunctajul: 10Structura cuaternară:
a) [ ] reprezintă organizarea unei catene polipeptidice într-o moleculă proteică unică

funcţional;
b) [ ] se realizează prin legături covalente dintre suprafeţele de contact ale domenelor;
c) [ ] molecula proteică este rigidă structural;
d) [x] la nivel cuaternar molecula posedă activitate biologică;

e) [ ] nu se distruge prin denaturare.
scazutPunctajul: 10Clasificarea proteinelor:
a) [x] există atât proteine simple, cât şi conjugate;
b) [ ] toate proteinele sunt conjugate;
c) [ ] toate proteinele sunt formate din catene polipeptidice şi un compus neproteic;
d) [ ] principalele proteine conjugate sunt albuminele, globulinile şi histonele;
e) [ ] proteinele
conjugate se divid în 3 subclase: glicoproteinele, lipoproteinele,
nucleoproteinele.
mediuPunctajul: 10Mucinele salivare:
a) [ ] sunt de origine sangvină;
b) [x] sunt produse de celulele mucoasei cavităţii bucale;

c) [x] sunt glicoproteine atipice în care cota glucidelor este relativ mare (cca 40%);
d) [x] sunt două tipuri de mucine salivare;

e) [x] asigură protecţia termică şi chimică a mucoaselor.
scazutPunctajul: 10Selectaţi proteinele ce nu fixează calciu:
a) [x] mioglobina şi hemoglobina;
b) [ ] Gla-proteinele ţesutului osos;
c) [ ] colagenul;
2+
d) [ ] calmodulina şi Ca -ATPaza;
e) [ ] proteina intestinală fixatoare de calciu (CaBP).

mediuPunctajul: 10Particularităţile structurale ale proteinelor fixatoare de calciu:
a) [x] calciul este fixat electrostatic;
2+
b) [ ] centrele de fixare a Ca conţin acid aspartic şi acid glutamic;
2+
c) [x] ionii de Ca sunt legaţi la grupele γ-carboxil ale glutamatului;
d) [x] acidul γ-carboxiglutamic este format prin carboxilare cu participarea vitaminei K;
e) [ ] acidul γ-carboxiglutamic este codificat de codul genetic.

mediuPunctajul: 10Sarcina netă a proteinei:
a) [x] depinde de componenţa aminoacidică şi pH soluţiei;
b) [x] depinde de grupările terminale -COOH şi -NH ale lanţului polipeptidic;

2
c) [ ] depinde
de grupările -OH şi -SH ale radicalilor aminoacizilor din lanţul
polipeptidic;
d) [ ] este pozitivă în soluţii neutre;
e) [x] este negativă în soluţii bazice.

mediuPunctajul: 10Punctul izoelectirc (pI):
a) [ ] pI
este starea proteinei la care suma sarcinilor negative este egală cu suma
sarcinilor pozitive;
b) [x] pI este valoarea pH-ului la care sarcina netă a proteinei este nulă;
c) [x] pI al proteinelor acide este în mediu acid;
d) [x] pI al proteinelor bazice este în mediu bazic;

e) [x] pI al proteinelor neutre este în mediu neutru.
scazutPunctajul: 10Solubilitatea proteinelor:
a) [ ] toate proteinele sunt solubile;
b) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă în soluţii saline concentrate;
c) [x] proteinele sunt bine solubile în soluţii saline puţin concentrate;
d) [ ] proteinele sunt bine solubile în apă pură;
e) [ ] proteinele sunt bine solubile în solvenţi organici.

mediuPunctajul: 10Stabilitatea proteinei în soluţie e determinată de:
a) [x] membrana hidrică (MH), ce apare la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile;

b) [x] MH - rezultatul fixării electrostatice a apei;
c) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului;
d) [ ] sarcinaelectrică, dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilor;

e) [ ] MH - rezultatul adsorbţiei simple a apei.
scazutPunctajul: 10Enzimele, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt catalizatori biologici;
b) [ ] prezintă catalizatori anorganici;
c) [ ] se pot forma numai în celulele vii;
d) [ ] sunt permanent active în organism;
e) [ ] catalizează numai reacţiile de sinteză.

mediuPunctajul: 10Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic;
b) [x] posedă specificitate;
c) [x] au eficienţă catalitică mult mai mare;
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blânde;
e) [ ] schimbă direcţia reacţiei catalizate.

scazutPunctajul: 10Structura enzimelor :
a) [x] sunt proteine simple şi conjugate;
b) [ ] enzimele simple conţin grupe prostetice;

c) [ ] enzimele conjugate conţin numai lanţul proteic;
d) [ ] în calitate de cofactori pot servi baze şi acizi;

e) [ ] sunt formate doar din substanţe neproteice.
mediuPunctajul: 10Centrul activ (CA) al enzimelor reprezintă:
a) [ ] un plan în moleculă;
b) [x] structură complexă, unicală, tridimensională;

c) [ ] un punct în cadrul structurii terţiare;
d) [x] un component al centrului activ este şi coenzima;
e) [ ] grupele
funcţionale ale CA aparţin aminoacizilor amplasaţi succesiv în lanţul
polipeptidic.
scazutPunctajul: 10Centrul alosteric:
a) [x] este separat spaţial de centrul activ;
b) [ ] este locul fixării substratului;
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;
d) [ ] este locul fixării unor compuşi cu structură asemănătoare substratului;

e) [ ] este centrul reglator al tuturor enzimelor.
mediuPunctajul: 10Mecanismul de acţiune a enzimelor:
a) [x] scad energia de activare a reacţiei respective;
b) [ ] inseră energie din exterior pentru depăşirea barierei energetice;
c) [x] are loc formarea complexului enzimă-substrat [ES];
d) [ ] complexul ES este o structură rigidă, stabilă;
e) [ ] complementaritatea sterică dintre enzimă şi substrat este absolută;

mediuPunctajul: 10Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [x] termolabilitatea;
b) [x] specificitatea;
c) [x] activitatea e dependentă de pH-ul mediului;
d) [x] activitatea e dependentă de modulatori specifici;
e) [ ] activitatea e dependentă numai de substrat.

scazutPunctajul: 10Activarea specifică a enzimelor e posibilă prin:
a) [ ] mărirea concentraţiei substratului;
b) [ ] adăugarea unui surplus de inhibitor;
c) [ ] denaturare;
d) [ ] hidroliză;
e) [x] modulare alosterică.
scazutPunctajul: 10Inhibiţia specifică a enzimelor e posibilă prin:
a) [ ] denaturare;
b) [ ] salifiere;
c) [x] exces de substrat;
d) [ ] proteoliză limitată;
e) [ ] modificări ale pH-ului.

mediuPunctajul: 10Preparatele medicamentoase enzimatice:
a) [x] conţin tripsină şi chimotripsină;
b) [x] conţin amilază şi lipază;
c) [x] conţin bromelaină şi papaină;

d) [ ] conţin catalază şi peroxidaze;
e) [ ] conţin glicozidaze şi colagenaze.

mediuPunctajul: 10Preparatele farmaceutice enzimatice exercită acţiune :
a) [ ] colagenolitică;
b) [x] fibrinolitică;
c) [x] antihemoragică;
d) [x] antiedematică;
e) [x] antiinflamatoare.
mediuPunctajul: 10Enzimele salivei provin din:
a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucale;
b) [x] glandelesalivare;
c) [x] plasma sangvină;
d) [ ] produsele alimentare;
e) [x] bacteriile plăcii dentare.

mediuPunctajul: 10Lizocimul:
a) [x] este o hidrolază;
b) [x] este o glicozidază;
c) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriene;
d) [ ] participă la digestia glucidelor alimentare;
e) [x] exercită acţiune protectoare antimicrobiană.

mediuPunctajul: 10Mucinaza:
a) [ ] sintetizează mucina;
b) [x] este o hidrolază;

c) [x] este o β-glicozidază;
d) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric;
e) [x] asigură înlăturarea moleculelor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor.

mediuPunctajul: 10α-amilaza salivară :
a) [x] este principala enzimă digestivă salivară;

b) [ ] este o hidrolază şi β-glicozidază;
c) [x] scindează amidonul şi glicogenul;
d) [x] posedă specificitate faţă de legăturile α-1,4-O-glicozidice;
e) [x] este produsă de glandele salivare.

scazutPunctajul: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni:
a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremie;
b) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiuni bacteriene;
c) [ ] activitatea mucinazei scade în carie;
d) [ ] activitatea α-amilazei creşte în carie;
e) [ ] activitatea maltazei creşte în parotită.

mediuPunctajul: 10Implicarea enzimelor salivare în afecţiunile stomatologice:
a) [x] activarea ureazei facilitează formarea tartrului dentar;
b) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizarea;
c) [x] colagenaza şi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea parodontozei;
d) [x] α-amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate în geneza cariei;

e) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor.
mediuPunctajul: 10Componentele structurale ale ADN-ului sunt:
a) [ ] riboza;
b) [ ] uracilul;
c) [x] dezoxiriboza;
d) [x] acidul fosforic;

e) [x] timina.
scazutPunctajul: 10Componentele structurale ale ARN-ului sunt :
a) [ ] pesudotimidina
b) [ ] timina
c) [ ] dezoxiriboza;
d) [ ] dezoxiadenozina;
e) [x] dihidrouridina.
scazutPunctajul: 10Structura ADN-ului:
a) [ ] este un poliribonucleotid;
b) [ ] conţine AMP, GMP, CMP, UMP;
c) [ ] la cap 5' se află grupa -OH liberă;
d) [x] monomerii se leagă prin leg. 3ʹ′,5ʹ′-fosfodiesterice;
e) [ ] monomerii se leagă prin legăturile α-glicozidice.

mediuPunctajul: 10Structura secundară a ADN-ului:
a) [x] este bicatenară;
b) [ ] catenele sunt paralele;
c) [ ] catenele se leagă între ele prin legături fosfodiesterice;
d) [x] bazele azotate ocupă interiorul structurii;
e) [x] stivuirea bazelor azotate este determinată de interacţiuni hidrofobe.

mediuPunctajul: 10Caracteristicile dublului helix al ADN-lui :
a) [x] legăturile de hidrogen asigură împerecherea specifică a bazelor azotate;
b) [x] în forma B pasul conţine 10 nucleotide şi are lungimea de 0,34 nm;
c) [x] catenele antiparalele sunt complementare una faţă de alta;
d) [x] diferite forme de ADN sunt determinate de gradul de hidratare a acizilor

nucleici;
e) [ ] în forma A ADN-ul conţine 10 perechi nucleotide la o spiră.
mediuPunctajul: 10Nucleosomul:
a) [ ] este unitatea structurală irepetabilă a cromatinei;
b) [x] ADN-ul este asociat în nucleosom cu proteine bazice - histonele;
c) [ ] histonele sunt proteine cu sarcină negativă;
d) [x] partea proteică este un octamer al histonelor - set dublu de H4, H3, H2A şi H2B;
e) [ ] legătura ADN-histone este covalentă.
scazutPunctajul: 10Referitor la ARN sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii;
b) [ ] cantitatea de ARN în celulă este constantă;
c) [ ] moleculele sunt integral monocatenare;
d) [ ] nucleotidele constituente - dAMP, dGMP, UMP, dCMP;

e) [x] nucleotidele sunt legate prin legături 3', 5'-fosfodiesterice.
scazutPunctajul: 10Referitor la ARN de transport sunt adevărate afirmaţiile:
a) [x] prezintă o conformaţie în formă de "foaie de trifoi";
b) [ ] aminoacidul activat se leagă la 5'-OH;
c) [ ] bucla anticodon e compusă din 3 baze azotate;
d) [ ] reprezintă 50 - 60% din tot ARN celular;
e) [ ] forma spaţială e un dublu helix cu catene antiparalele.

mediuPunctajul: 10Biosinteza ADN-ului:
a) [x] replicarea este un proces semiconservativ;
b) [x] necesită prezenţa ADN-ului matriceal bicatenar;
c) [ ] prezenţa primer-ului nu este obligatorie;
d) [ ] necesită prezenţa numai a dezoxiribonucleotidelor;
e) [x] sediul sintezei ADN-ului este nucleul.

mediuPunctajul: 10Afirmaţiile corecte referitor la replicare sunt:
a) [x] replicarea este bazată pe complementaritatea bazelor azotate;
b) [ ] catena-fiică este paralelă cu catena matriţă;
c) [ ] catena-fiicăeste identică după secvenţa nucleotidică cu cea parentală;

d) [x] replicarea este cuplată cu despiralizarea ADN-ului parental;
e) [x] replicarea decurge în ambele direcţii cu aceiaşi viteză.

mediuPunctajul: 10La procariote complexul ADN-replicaza cuprinde :
a) [x] ADN-polimerazele I, II, III;
b) [ ] NAD-dehidrogenazele;
c) [x] helicaza;
d) [x] topoizomerazele I şi II;
e) [x] ARN-polimeraza iniţiatoare (praimaza)

scazutPunctajul: 10Transcrierea (transcripţia), afirmaţiile corecte:
a) [ ] angajează simultan întregul cromozom;
b) [x] vizează numai anumite porţiuni din ADN;
c) [ ] ca matriţă serveşte catena codogenă a ADN-ului;
d) [ ] necesită prezenţa primerului;
e) [ ] în procesul sintezei matriţa se distruge.

mediuPunctajul: 10Biosinteza ARN-ului:
a) [x] substratele sunt ribonucleozidtrifosfaţii;
b) [x] necesită prezenţa ARN-polimerazei;
c) [ ] ambele catene ale ADN-ului servesc ca matriţă;
d) [ ] biosinteza îşi are sediul în citoplasmă;
e) [x] se sintetizează în direcţia 5'→ 3'.

mediuPunctajul: 10ARN-polimeraza procariotelor:
a) [x] prezintă un pentamer compus din (2α)ββσ;
b) [ ] iniţierea sintezei necesită prezenţa primer-ului;
c) [x] posedă centre: catalitice, de fixare a ADN-ului şi a substratelor;
d) [x] "cor"-enzima asigură elongarea transcrierii;
e) [x] e capabilă să sintetizeze toate tipurile de ARN.

scazutPunctajul: 10Maturizarea ARN-ului mesager constă în:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki;

b) [x] adiţionarea la capătul 5ʹ′ a 7-metil-guanozinei;
c) [ ] adaosul secvenţei CCA;
d) [ ] procesingul are loc în citozol;
e) [ ] poliadenilarea la capătul 5ʹ′.

mediuPunctajul: 10Codul genetic:
a) [x] este triplet;
b) [ ] în ARNm codonii sunt separaţi între ei prin codoni nonsens;
c) [x] codul este degenerat;
d) [x] din 64 de codoni, 61 - codifică aminoacizi;
e) [ ] un codon codifică mai mulţi aminoacizi.

scazutPunctajul: 10Codul genetic - proprietăţile lui :
a) [ ] nu este universal, comun pentru pro - şi eucariote;
b) [ ] toţi aminoacizi sunt specificaţi de mai mulţi codoni;
c) [x] este colinear;
d) [ ] are semne de punctuaţie

e) [ ] este suprapus.
mediuPunctajul: 10Referitor la aminoacil-ARNt-sintetaze sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] specificitatea este determinată exclusiv de structura ARNt;
b) [x] fidelitatea este asigurată de capacitatea lor de autoverificare;
c) [ ] specificitatea enzimei este determinată exclusiv de recunoaşterea

aminoacidului ;
d) [ ] posedă 2 centre de fixare: pentru aminoacid şi ARNt;
e) [x] necesită prezenţă H2O pentru a-şi exercita funcţia.

mediuPunctajul: 10Activarea aminoacizilor:
a) [x] activarea are loc în citozolul celulei;
b) [ ] pentru fiecare aminoacid există un singur ARNt specific;
c) [x] activareaaminoacidului necesită energia a 2 legături macroergice fosfat;

d) [ ] aminoacidul se leagă de grupa OH din poziţia 5' al tripletului "CCA" din
ARNt;
e) [x] activarea are loc conform reacţiei: aminoacid + ARNt +ATP →

aminoacil -ARNt + AMP + PPi.
mediuPunctajul: 10Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor la procariote include:
a) [x] ribozomul funcţional activ 70S;
b) [x] ARNm cu codonul de iniţiere AUG plasat în situsul ribozomial P;
c) [ ] factorii de iniţiere - IF-1, IF-2, IF-3;
d) [ ] subunitatea mică a ribozomului;
fmet
e) [x] situsul P ocupat de N-formilmet-ARNt .
mediuPunctajul: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor se caracterizează prin:
a) [ ] formarea ribozomului activ;
fmet
b) [ ] legarea fmet-ARNt în situsul P al ribozomului;
c) [x] formarea legăturilor peptidice;
d) [x] consumul a doi moli de GTP;
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe ARNm.
mediuPunctajul: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor presupune:
a) [x] legarea aminoacil-ARNt în situsul ribozomial A;
b) [x] formarea
legăturii peptidice între grupa α-COOH a aminoacidului din situsul P şi
grupa α-NH2 a aminoacidului din situsul A;
c) [ ] disocierea ribozomului în subunităţile sale;
d) [ ] detaşarea de pe ribozom a proteinei sintetizate;
e) [x] detaşarea
de pe ribozom a proteinei sintetizate;
consumul a două molecule de GTP.
mediuPunctajul: 10În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:
a) [x] înlăturarea ultimului ARNt de pe situsul P al ribozomului;
b) [ ] utilizarea a 3 moli de ATP;
c) [x] eliberarea proteinei sintetizate;
d) [x] disocierea ribozomului în subunităţi

e) [ ] citirea tuturor codonilor nonsens.
mediuPunctajul: 10Modificările posttranslaţionale:
a) [x] formarea hidroxiprolinei din prolină;
b) [ ] excizia intronilor;
c) [x] formarea hidroxilizinei din lizină;
d) [x] oxidarea lizinei;
e) [ ] poliadenilarea.
mediuPunctajul: 10Referitor la telomerază sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] în
majoritatea celulelor somatice are loc scurtarea ADN-ului în procesul
replicării;
b) [x] previne scurtarea ADN-ului;

c) [x] este o ribonucleoproteină;
d) [x] enzima adiţionează un peptid repetabil multiplu la capătul catenei de ADN.
e) [ ] este reverstranscriptază, ce implică în proces ADN-ul.
scazutPunctajul: 10Afirmaţii corecte:
a) [ ] pierderea motivelor telomerice este cauza întineririi;
b) [x] lungimea telomerei este markerul biologic al longevităţii;
c) [ ] problema replicării terminale incomplete există şi la forma inelară a ADN-ului;
d) [ ] telomera conţine mii de motive TTAGGG;
e) [ ] telomerele conţin informaţie genetică.

mediuPunctajul: 10Care din afirmaţiile următoare sunt corecte:
a) [x] metabolismul este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale

substanţelor şi energiei;
b) [x] metabolismul este efectuat de sisteme polienzimatice, superintegrate;
c) [x] metabolismul aprovizionează celulele cu energie chimică;
d) [ ] metabolismul asigură exclusiv sinteza biomoleculelor specializate;
e) [ ] catabolismul biomoleculelor specifice - este unica funcţie a metabolismului.

scazutPunctajul: 10Catabolismul:
a) [ ] constituiefaza sintezei macromeleculelor;

b) [x] constituie faza degradării diferitor compuşi în produşi mult mai simpli;
c) [ ] este însoţit de consum de energie liberă;
d) [ ] are2 etape;
e) [ ] constituie degradarea numai a propriilor rezerve la compuşi simpli.
mediuPunctajul: 10Anabolismul:
a) [x] estefaza de sinteză a diverşilor compuşi organici;
b) [x] necesită utilizarea energiei libere (ATP);
c) [x] decurge în 3 etape;
d) [ ] se caracterizează prin convergenţa căilor metabolice;
e) [x] căile metabolice ale anabolismului sunt divergente.

scazutPunctajul: 10Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme energetice înschise;
b) [x] entropia caracterizează gradul de dezordine a unui sistem;
c) [ ] energia liberă - este energia neutilizabilă a sistemului;
d) [ ] celulele vii sunt sisteme naturale cu entropie dintre cele mai mari;
e) [ ] entropia este măsura energiei utile în sisitemul dat.

mediuPunctajul: 10ATP-ul:
a) [ ] ATP este unica formă de acumulare a energiei chimice;
b) [x] în toate celulele vii îndeplineşte aceleaşi funcţii;
c) [x] este transportorul universal şi cardinal al energiei;
d) [x] AMP, ADP, ATP sunt prezente în toate compartimentele celulei;

e) [x] unele reacţii biosintetice utilizează CTP, GTP, UTP ca sursă energetică.
mediuPunctajul: 10Ciclul ATP-ului:
2+ 2+
a) [x] forma activă este complexul ATP cu ionii de Mg sau Mn ;
b) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în ADP şi Pi, cu eliberarea a 7,3 kcal/mol;
c) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în AMP şi PPi, cu eliberarea a 14,6 kcal/
mol;
d) [ ] în celulă ATP se utilizează foarte încet;

e) [ ] în condiţii reale la hidroliza ATP-ului se degajă mult mai puţină energie.
scazutPunctajul: 10Compusul ce eliberează la hidroliză mai multă energie decât ATP-ul
este:
a) [x] creatinfosfatul;
b) [ ] acetilfosfatul;
c) [ ] AMP-ul;
d) [ ] GTP-ul;
e) [ ] TTP-ul
mediuPunctajul: 10Complexul piruvatdehidrogenazic (PDH):
a) [x] include
enzimele: E1 - piruvatDH, E2 - dihidrolipoiltransacetilaza, E3-
dihidrolipoilDH;
b) [x] include vitaminele B1, B2, PP, acizii pantotenic şi lipoic;
c) [ ] e situat în citozol;
d) [ ] catalizează oxidarea piruvatului până la lactat;

e) [x] catalizează decarboxilarea oxidativă a CH COCOOH.
3
scazutPunctajul: 10Decarboxilarea oxidativă a piruvatului:
+
a) [ ] H C-CO-COOH + FAD + HSCoA → H3C-CO~SCoA + CO2 + FADH2;
3
+ +
b) [x] H C-CO-COOH + NAD + HSCoA → H C-CO~SCoA + CO + NADH + H ;
3 3 2
c) [ ] este un proces reversibil;
d) [ ] este oxidarea completă şi definitivă a substratului;
e) [ ] H
3C-CO~SCoA poate fi oxidat în continuare în lanţul respirator.
mediuPunctajul: 10Produsele finale ale decarboxilării oxidative a piruvatului:
+
a) [ ] NADH·H este utilizat în procese biosintetice;
+
b) [x] NADH·H este oxidat în lanţul respirator;
c) [ ] CO
2 în principal este utilizat în reacţii de carboxilare;
d) [x] acetil~CoA este oxidat ulterior în ciclul acizilor tricarboxilici;
e) [x] din acetil~CoA se sintetizează acizi graşi.

mediuPunctajul: 10Ciclul Krebs - afirmaţii corecte:
a) [x] cale finală comună a oxidării compuşilor în celulele vii;
b) [ ] toate moleculele intră în ciclu prin acetil-CoA;
c) [ ] reacţiile ciclului decurg în citozolul celulei;
d) [x] ciclul furnizează produşi pentru anabolism;
+
e) [x] în ciclu din acetil-CoA se formează H şi CO .
2
mediuPunctajul: 10Prima reacţie a ciclului Krebs:
a) [ ] ca substrat serveşte citratul;

b) [x] în reacţie are loc transferul grupei acetil la oxaloacetat cu consum de H O;
2
c) [x] reacţia este catalizată de citratsintază;
d) [ ] H
3C-CO ~ SCoA + HOOC-CO-CH2-COOH → citrat + HSCoA;
e) [x] acetil CoA + H2O + HOOC-CO-CH2 -COOH → citrat + HSCoA.
scazutPunctajul: 10Reacţia a doua a ciclului Krebs:
a) [ ] are loc transformarea ireversibilă a citratului în izoforma sa;
b) [ ] cis-aconitatul este produs final;
c) [x] aconitaza transformă reversibil substratul;
d) [ ] izomerizarea se realizează prin hidratare, succedată de dehidratare;
e) [ ] aconitaza este o enzimă reglatoare.

mediuPunctajul: 10Reacţia a treia a ciclului Krebs este:
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere;
b) [x] are loc decarboxilarea şi dehidrogenarea izocitratului;
c) [ ] e catalizată de izocitratdehidrogenaza NADP-dependentă;
2+
d) [x] modulator pozitiv este ADP, necesită ionii de Mg ;
+
la formarea α-cetoglutaratului în reacţia: izocitrat + NAD → α-
e) [ ] conduce
+
cetoglutarat + CO2 + NADH+H .
mediuPunctajul: 10Reacţia a patra a ciclului Krebs este:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a α-cetoglutaratului;
b) [x] reacţie de oxido-reducere;
c) [x] catalizată de enzimele complexului α-cetoglutarat dehidrogenazic;
d) [ ] reacţie reversibilă nereglatoare;
+
e) [x] HOOC-CO
- (CH ) - COOH + NAD + HSCoA → HOOC - (CH ) - CO ~
22 22
+
SCoA + NADH+H + CO2.
mediuPunctajul: 10Oxidarea succinil - CoA:
a) [ ] este o reacţie catalizată de o liază;
b) [ ] e o fosforilare oxidativă;
c) [ ] are loc hidroliza compusului cu eliberare de energie;

d) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat;
e) [x] succinil∼CoA + GDP + Pi <===> succinat + GTP + HSCoA.

mediuPunctajul: 10Reacţia oxidării succinatului (reacţia a şasea a c. Krebs):
a) [x] este oxidat prin dehidrogenare cu formarea fumaratului;
b) [x] reacţia e catalizată de succinatdehidrogenază, având ca acceptor FAD-ul;
c) [x] SDH este o proteină integrală a membranei interne mitocondriale;

d) [ ] FAD-ul este parte integrală a complexului I a lanţului respirator;
e) [x] inhibitor competitiv al SDH serveşte malonatul.

mediuPunctajul: 10Reacţia a şaptea a ciclului Krebs:
a) [x] este hidratarea fumaratului cu formarea L-malatului;
b) [x] fumaraza este o enzimă cu specificitate stereochimică;
c) [ ] este o reacţie ireversibilă;
+
d) [x] are loc o transadiţionare de H şi OH¯;
e) [ ] activitatea enzimei necesită un complex coenzimatic.

mediuPunctajul: 10Reacţia a opta a ciclului Krebs:
a) [x] L-malatul este dehidrogenat de malatdehidrogenază;
b) [ ] enzima malatdehidrogenaza este NADP-dependentă;
c) [x] echilibrul reacţiei în celule e deplasat spre oxaloacetat;
+ +
d) [x] L-malat + NAD → oxaloacetat + NADH+H ;
e) [ ] malatdehidrogenaza e fixată de membrana internă mitocondrială

mediuPunctajul: 10Oxidarea biologică - esenţa procesului:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în celule;

b) [ ] transferul de ē se efectuază direct pe O2;
c) [x] oxidarea are loc prin dehidrogenare;
+
d) [x] atomii de H sunt transferaţi în formă de H şi ē;
e) [ ] energia se elimină la oxidarea completă în formă de căldură.

mediuPunctajul: 10Lanţul respirator (LR), afirmaţii corecte:
a) [x] verigile lui au capacitatea de a adiţiona şi a ceda ē;
b) [ ] prezintă un lanţ de coenzime aranjate consecutiv;

c) [ ] e constituit din proteine conjugate aranjate consecutiv;
d) [x] ē, bogaţi în energie, pe măsura înaintării prin lanţ, pierd energie;
e) [x] sectoarele lanţului respirator unde se formează ATP se numesc puncte de

fosforilare.
mediuPunctajul: 10Lanţul respirator, afirmaţii corecte:
a) [x] este localizat în mitocondrii (membrana internă);
b) [x] membrana internă mitocondrială este semipermeabilă;
+
c) [ ] membrana internă este permeabilă pentru ē şi H ;
d) [ ] membrana internă este permeabilă pentru ADP şi ATP;
e) [ ] transferul compuşilor prin membrana internă se efectuează prin difuzie activă.

mediuPunctajul: 10Referitor la potenţialul de oxido-reducere (Eo) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] la Eo negativ perechea oxido-reducătoare uşor eliberează electroni;

b) [x] la Eo pozitiv sistemul adiţionează liber electroni;
c) [ ] torentul de ē este orientat în direcţia majorării energiei libere;
d) [x] ΔG e proporţională cu diferenţa Eo dintre două redox-perechi;
e) [x] ΔG = - n · FΔE, n - numărul de ē, F - indicele Faraday.

scazutPunctajul: 10Selectaţi secvenţa corectă a componentelor lanţului respirator:
a) [ ] FAD → Fe-S → CoQ → cyt.c1 → cyt.b → cyt.c → cyt.a3 → cyt.a → O2;
b) [ ] S → NADP → FMN → cyt.b → CoQ → cyt.c → cyt.aa3 → H2O;
c) [ ] SH
2 → NAD → FP(FAD) → CoQ→ cyt.c → cyt.b → O2;
d) [x] SH
2→NAD→FP(FMN)→CoQ→cyt.b→cyt.c1→cyt.c→cyt.a→cyt.a3→ O2;
e) [ ] SH
2→FMN → FP→ CoQ→ cyt.b → cyt.c1→ cyt.c→ cyt.a → cyt.a3 →H2O.
mediuPunctajul: 10Fosforilarea oxidativă:
a) [x] transferul ē prin lanţul respirator e cuplat cu sinteza de ATP;
b) [x] ΔG a 2 ē este egală cu 52,6 kcal;
c) [ ] ΔG a 2 ē este utilizată pentru sinteza a 5 molecule de ATP;
0
d) [ ] ΔG a 2 ē este utilizată doar pentru menţinerea t C corpului;
e) [x] sinteza unei molecule de ATP necesită un ΔEo egal cu 0,224V.

mediuPunctajul: 10Mecanismele fosforilării oxidative:
a) [ ] în proces se formează un compus intermediar macroergic;
b) [x] transferul de ē şi sinteza ATP-ului sunt procese cuplate;
c) [x] transferul de ē generează gradientul de protoni;
d) [x] gradientul de protoni este forţa motrică a biosintezei ATP-ului în punctele de

fosforilare.
e) [ ] ATP sintaza e compusă din subunităţile F0 şi F1, situate în matricea

mitocondrială;
mediuPunctajul: 10Oxidarea microzomială:
a) [x] este un proces oxidativ cu funcţie plastică;
b) [x] este realizată de lanţul microzomial de oxidare;
c) [x] cu o intensitate deosebită decurge în ficat, suprarenale, glandele sexuale;
d) [x] veriga-cheie este cyt.P450
e) [ ] participă la sinteza hormonilor adenohipofizari.

scazutPunctajul: 10Numiţi funcţiile glucidelor:
a) [x] energetică;
b) [ ] sunt componente ale lipoproteinelor plasmatice;
c) [ ] genetică;
d) [ ] menţin presiunea oncotică;
e) [ ] constituenţi ai fazei minerale.
mediuPunctajul: 10Glucidele din organismul uman:
a) [ ] amidonul;
b) [ ] celuloza;
c) [x] glucoza;
d) [x] glicogenul;
e) [x] riboza, dezoxiriboza.
mediuPunctajul: 10Referitor la digestia glucidelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] amilazele scindează legăturile α-1,4-glicozidice ale polizaharidelor;
b) [x] maltoza, maltotrioza, α-dextrinele sunt produse intermediare ale hidrolizei

amidonului;
c) [x] α-1,6-glicozidaza hidrolizează α-dextrinele;

d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat;
e) [x] dizaharidazele sunt sintetizate de către enterocite.

scazutPunctajul: 10Absorbţia glucozei necesită:
+
a) [x] ioni de Na , ce formează compuşi complecşi cu monozaharidele;
++
b) [ ] din abundenţă ioni de Ca ;
+ +
c) [ ] intervenţia enzimei Ca , H -ATP-azei;
d) [ ] prezenţa ATP şi a transportorului membranar respectiv;
e) [ ] prezenţa vitaminelor K şi D.
scazutPunctajul: 10Scindarea glicogenului - glicogenoliza - selectaţi succesiunea corectă:
a) [ ] glicogen → glucozo-6-P → glucoza;
b) [ ] glicogen →UDP-glucoza → glucozo-1-P → glucoza;
c) [x] glicogen → glucozo-1-P → glucozo-6-P → glucoza;
d) [ ] glicogen → UDP-glucoza → glucozo-1-P → glucozo-6-P → glucoza;
e) [ ] glicogen → glucoza.
scazutPunctajul: 10Scindarea glicogenului:
a) [ ] asigură completarea rezervelor plastice ale organismului;
b) [ ] deosebit de intens se petrece în creier şi intestin;
c) [ ] procesul muscular furnizează glucozo-6-fosfat necesar pentru glicoliză;
d) [x] procesul hepatic furnizează glucoză necesară pentru menţinerea glicemiei;
e) [ ] ambele procese au aceleaşi funcţii şi produşi finali.

scazutPunctajul: 10Sinteza glicogenului - glicogenogeneza - selectaţi succesiunea corectă:
a) [ ] glucoza → UDP-glucoza → glicogen;
b) [ ] glucoza → glucozo-1-P → UDP-glucoza → glicogen;
c) [ ] glucoza → glicogen;
d) [ ] glucozo-1-P → UDP-glucoza → glicogen;
e) [x] glucoza → glucozo-6-P → glucozo-1-P → UDP-glucoza → glicogen.

scazutPunctajul: 10Glicogenogeneza - afirmaţii corecte:
a) [x] deosebit de activ se petrece în ficat şi în muşchii scheletici;
b) [ ] enzima-cheie a procesului e glicogenfosforilaza;
c) [ ] sinteza nu necesită aport energetic;
d) [ ] ramificarea se realizează sub acţiunea glicoziltransferazei;
e) [ ] sinteza necesită un primer de fructan.

mediuPunctajul: 10Etapa I a glicolizei:
a) [x] în reacţiile acestei etape glucoza este convertită la o aldoză şi o cetoză;
b) [x] echilibrul este deplasat spre formarea cetozei;
c) [x] în cele 5 reacţii se utilizează 2 molecule de ATP

d) [ ] toate reacţiile acestei etape sunt ireversibile;
e) [x] în reacţia a 4-a se formează 2 fosfotrioze.

mediuPunctajul: 10Etapa a II a glicolizei:
a) [x] în condiţii aerobe se finalizează cu formarea piruvatului;

b) [x] în condiţii anaerobe se finalizează cu formarea lactatului;
c) [ ] este etapa neoxidativă;
d) [x] include două reacţii de fosforilare la nivel de substrat;

e) [x] asigură formarea ATP-ului.
scazutPunctajul: 10Enzimele reglatoare ale glicolizei:
a) [ ] hexoizomeraza;
b) [ ] triozofosfatizomeraza;
c) [x] fosfofructokinaza;
d) [ ] LDH;
e) [ ] fructozodifosfataldolaza.
mediuPunctajul: 10Referitor la calea pentozofosfat de oxidare a glucozei sunt corecte
afirmaţiile:
realizează activ în eritrocite, ficat, ţesutul adipos, suprarenale, glandele

a) [x] se
mamare;
b) [ ] este localizată în mitocondrii;
c) [x] este un proces cu caracter plastic;
d) [x] livrează celulelor NADPH+H şi ribozo-5-fosfat;
e) [ ] aprovizionează celulele cu ATP şi NADH+H

mediuPunctajul: 10Rolul NADPH+Hgenerat în ciclul pentozofosfaţilor:
a) [ ] se include în lanţul respirator şi asigură sinteza a 3 mol. de ATP;
b) [x] serveşte ca agent reducător la biosinteza acizilor graşi

c) [x] serveşte ca donator de echivalenţi reducători în biosinteza colesterolului;
d) [ ] seutilizează la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici;

e) [x] participă la dezintoxicare prin intermediul lanţului microzomial de oxidare.
scazutPunctajul: 10Rolul ribozo-5-fosfatului generat în ciclul pentozofosfaţilor:
a) [ ] se include în gluconeogeneză;
b) [ ] se oxidează glicolitic;
c) [ ] participă la biosinteza proteinelor;
d) [ ] se include în etapa a II a ciclului pentozofosfaţilor;
e) [x] serveşte ca substrat la biosinteza coenzimelor nucleotidice.

scazutPunctajul: 10Gluconeogeneza:
a) [ ] este biosinteza glucozei din alţi compuşi de natură glucidică;
b) [x] este biosinteza glucozei din substanţe neglucidice;
c) [ ] asigură menţinerea glicemiei în aport insuficient extern;
d) [ ] în condiţii normale cantitatea majoră de glucoză se produce în rinichi;
e) [ ] este un proces generator de energie sub formă de ATP.
mediuPunctajul: 10Substraturi ale gluconeogenezei pot fi următorii compuşi:
a) [x] lactatul şi piruvatul;
b) [x] glicerolul;
c) [x] aminoacizii glucoformatori (Ala, Asp, Glu etc.);
d) [ ] aceto-acetatul;
e) [ ] aminoacizii cetoformatori (Leu).

mediuPunctajul: 10Reglarea nivelului de glucoză în sânge, afirmaţii corecte:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza;
b) [x] catecolaminele favorizează glicogenoliza, ;
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza;
d) [ ] insulina integral majorează nivelul glucozei sangvine;
e) [x] glucagonul sporeşte gluconeogeneza.

mediuPunctajul: 10Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [x] stări de stres;
b) [x] activarea glicogenolizei;
c) [x] amplificarea gluconeogenezei;
d) [ ] hiperinsulinism;
e) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic.

scazutPunctajul: 10Hipoglicemia poate fi cauzată de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos simpatic;
b) [ ] transportul intens al glucozei în sînge;
c) [ ] amplificarea gluconeogenezei;
d) [ ] hiperfuncţia glandei tiroidiene;
e) [x] hiperinsulinism.
mediuPunctajul: 10Influenţa insulinei asupra metabolismului glucidelor se caracterizează
prin:
a) [x] activarea glucokinazei şi hexokinazei;
b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei;
c) [ ] diminuarea activităţii fosfofructokinazei;
d) [ ] activarea glicogenfosforilazei;
e) [x] suprimarea gluconeogenezei.

scazutPunctajul: 10Insulina amplifică:
a) [x] transportul glucozei în ţesut;
b) [ ] conversia glicerolului la glucoză;
c) [ ] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi;

d) [ ] metabolizarea glucozei la lacta în ficat;
e) [ ] producerea glucozei de către ficat.

mediuPunctajul: 10Funcţiile principale ale lipidelor sunt:
a) [x] energetică;
b) [x] protectoare;
c) [ ] catalitică;
d) [x] structurală;
e) [ ] transportatoare.
scazutPunctajul: 10Digestia lipidelor alimentare:
a) [x] are loc în duoden;
b) [ ] se digeră lipidele native;
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară;
d) [ ] enzimele lipolitice sunt sintetizate în formă de proenzime;
e) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric.

mediuPunctajul: 10Absorbţia produselor digestiei lipidelor:
a) [x] are loc la nivelul duodenului, jejunului şi a ileonului;
b) [x] prin difuzie simplă se absorb glicerolul, acizii graşi cu catena scurtă;
c) [x] colesterolul, 2-monoacilgliceridele, acizii graşi cu catena lungă se absorb sub

formă de micele;
d) [x] micelele conţin acizi biliari, fosfolipide şi produse ale digestiei lipidelor
alimentare;
e) [ ] micelele se absorb în intestinul gros prin difuzie sau pinocitoză micelară.

mediuPunctajul: 10Catabolismul tisular al triacilgliceridelor (TAG):
a) [x] se petrece intens în adipocite;
b) [x] depinde de activitatea trigliceridlipazei hormonsensibile;
c) [x] trigliceridlipaza hormonsensibilă este activată de catecolamine şi inhibată de

insulină;
d) [x] activitatea digliceridlipazei şi monogliceridlipazei depinde de accesibilitatea

substratelor;
e) [ ] produşii finali ai procesului sunt glicerol-3-fosfatul şi 3 molecule de acizi graşi.

mediuPunctajul: 10Activarea acizilor graşi în procesul beta-oxidării :
a) [x] este prima etapă a oxidării lipidelor neutre în ţesutuir;

b) [ ] se petrece în mitocondrii;
+
c) [x] acid gras + ATP + HS-CoA→acil-SCoA + AMP + 2Pi + 2H ;
d) [ ] reacţia este catalizată de enzima acetil-CoA carboxilaza;
e) [x] produsul reacţiei -acil-CoA este macroergic.
scazutPunctajul: 10β-oxidarea acizilor graşi:
a) [ ] se oxidează acizii graşi liberi;
b) [ ] se desfăşoară în citoplasmă;
c) [ ] sunt oxidaţi acizii graşi legati cu carnitina;
d) [x] produşii finali sunt acetil-CoA, NADH+Hşi FADH2;

e) [ ] acetil-CoA rezultată este exclusiv oxidată în ciclul Krebs.
scazutPunctajul: 10Spirala
Lynen a β-oxidării acizilor graşi este o succesiune a 4 reacţii.
Ordinea lor corectă este următoarea:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare;
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare;
c) [ ] adiţie, oxidare, reducere, hidratare;
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare;
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare.

mediuPunctajul: 10Bilanţul energetic al β-oxidării acizilor graşi:
+
spiră a β-oxidării generează un NADH+H şi un FADH2, ce este
a) [x] fiecare
echivalent cu 5 molecule de ATP;
+
b) [ ] un NADH+H asigură sinteza a 2 molecule de ATP în lanţul respirator;
c) [ ] un FADH2 asigură sinteza a 3 molecule de ATP în lanţul respirator;
d) [x] acetil-CoA se oxidează în ciclul Krebs şi generează 12 mol. de ATP;
e) [x] două
legături macroergice fosfat dintr-o moleculă de ATP se consumă la activarea
acidului gras.
mediuPunctajul: 10Cetonemia şi cetonuria:
a) [x] cauza cetonemiei este hiperproducerea corpilor cetonici;
b) [ ] cauza cetonemiei este diminuarea consumului corpilor cetonici;
c) [x] cetonuria este o consecinţă a cetonemiei;
d) [x] dereglarea este caracteristică pentru inaniţie şi diabet zaharat;

e) [x] acumularea corpilor cetonici determină dezvoltarea acidozei.
scazutPunctajul: 10Sinteza acizilor graşi:
a) [ ] are loc în matricea mitocondrială;
b) [ ] substratul sintezei este acetil-CoA;
c) [x] donatorul activ al unităţior carbonice este malonil-CoA;
d) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2;
e) [ ] procesul este catalizat de complexul polienzimatic "oxidaza acizilor graşi".
ce depinde direcţionarea acidului fosfatidic în sinteza trigliceridelor
scazutPunctajul: 10De
sau fosfogliceridelor:
a) [ ] de aportul lor alimentar;
b) [ ] de reglajul hormonal al proceselor;
c) [x] de
prezenţa substanţelor lipotrope: colina, inozitolul, serina, metionina,
piridoxalfosfatul, acidul folic si cobalamina;
d) [ ] factorii lipotropi favorizează producerea trigliceridelor;
e) [ ] de prezenţa lipoproteinelor plasmatice;

mediuPunctajul: 10Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo pornind de la acidul fosfatidic şi serină;
b) [x] calea
de rezervă (din produse gata) utilizează colina sau etanolamina
preexistente;
c) [x] în ambele căi ca activator al moleculelor substratului serveşte CTP;
d) [ ] calea de rezervă necesită şi molecule de GTP;
e) [ ] produşii finali ai acestor căi sunt diferiţi.

scazutPunctajul: 10Rolul colesterolului în organismul uman:
a) [ ] reglează termogeneza;
b) [ ] reglează permeabilitatea membranelor biologice;
c) [ ] este substratul sintezei tuturor vitaminelor liposolubile;
d) [ ] din
el se produc pigmenţii biliari;
e) [x] este precursorul hormonilor steroizi şi al vitaminei D
3
mediuPunctajul: 10Biosinteza colesterolului:
a) [x] substratul este acetil-CoA;
b) [ ] compuşii-cheie intermediari sunt terpenele;
c) [ ] viteza utilizării ac.mevalonic dictează viteza întregului proces;
d) [x] enzima-cheie reglatoare a procesului este β-hidroxi,β-metilglutaril-CoA

reductaza;
e) [ ] enzima reglatoare este activată de aportul mare de colesterol exogen.

mediuPunctajul: 10Reglarea biosintezei colesterolului:
a) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi,β-metilglutaril-CoA reductaza (HMG-CoA

R);
b) [ ] activitatea HMG-CoA R este reglată prin proteoliză parţială;
c) [x] HMG-CoA R este inhibată de produsul reacţiei - acidul mevalonic;
d) [x] activitatea HMG-CoA R este micşorată de colesterolul alimentar;
e) [x] sinteza HMG-CoA R este diminuată de colesterolul alimentar.

mediuPunctajul: 10Vitamina D:
a) [x] poate fi atât de origine vegetală, cât şi de origine animală;
b) [x] în cantităţi considerabile se conţine în ficatul de peşte;
c) [ ] fiind vitamină, nu se produce în organismul omului;

d) [x] necesităţile diurne constituie 10-25 μg (500-1000 UI);
e) [x] se pote depozita în organismul omului (în ficat).

mediuPunctajul: 10Structura vitaminelor D:
a) [ ] vit.D
2 (ergocalciferolul) şi D3 (colecalciferolul) au structură total diferită;
b) [x] ergocalciferolul posedă 5 grupe metil şi o catenă laterală nesaturată;
c) [x] colecalciferolul posedă 4 grupe metil şi catena laterală saturată;
d) [ ] ambele forme posedă inelul steranic;
e) [x] sunt compuşi hidroxilaţi la C3.
mediuPunctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 - biosinteza:
a) [x] iniţial se formează 7-dehidrocolesterolul din colesterol;
b) [x] sub
acţiunea razelor UV în piele din 7-dehidrocolesterol se produce
colecalciferolul;
c) [ ] colecalciferolul se formează în piele sub acţiunea razelor infraroşii din colesterol;
d) [x] procesul este împiedicat de cantitatea sporită de melanină în piele;
e) [ ] procesul este stimulat de concentraţia mare de colesterol în organism.

mediuPunctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 - formarea derivatului biologic activ:
a) [x] se formează 1,25(OH)2D3;
b) [ ] procesul se petrece în ficat;
c) [x] compusul se formează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi rinichi;
d) [x] etapa limitantă este cea renală;
e) [ ] ea este inhibată de PTH.

mediuPunctajul: 10Vitamina D - rolul biologic:
a) [x] contribuie la reglarea calceimiei şi fosfatemiei;
b) [x] are mecanism de acţiune similar cu cel al hormonilor steroizi;
c) [ ] organele ţintă sunt intestinul, rinichii şi oasele;

2+
d) [x] stimulează biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca din intestin;
e) [ ] inhibă eliminarea calciului şi fosfaţilor cu urina.

mediuPunctajul: 10Vitamina D - carenţa:
a) [ ] carenţa vitaminei D provoacă osteoporoză;
b) [x] la copii determină dezvoltarea rahitului;
c) [x] la maturi determină dezvoltarea osteomalaciei;
d) [x] în rahit se afectează atât macrostructura, cât şi microarhitectonica oaselor;
e) [ ] osteomalacia determină diminuarea dimensiunilor oaselor.

mediuPunctajul: 10Bilanţul azotat:
reprezintă raportul dintre cantitatea de azot ingerată cu produsele alimentare şi

a) [x]
cea eliminată, în special, pe cale urinară;
b) [ ] sursa principală alimentară de azot sunt aminoacizii liberi din alimente;
c) [x] sursa principală alimentară de azot sunt proteinele din alimente;
reflectă starea dinamică a metabolismului proteic (echilibrul dintre procesele de

d) [x]
biosinteză şi degradare);
e) [ ] reflectă gradul de asimilare a proteinelor alimentare.

mediuPunctajul: 10Valoarea biologică a proteinelor alimentare:
a) [x] este determinată de componenţa aminoacidică;

b) [ ] este determinată de succesiunea aminoacizilor în proteinele respective;
c) [x] depinde de cantitatea aminoacizilor indispensabili;
d) [x] depinde şi de capacitatea organismului de a digera proteina respectivă;
e) [x] valoare completă au proteinele ce conţin toţi aminoacizii esenţiali.

scazutPunctajul: 10Selectaţi aminoacizii indispensabili:
a) [ ] glicina, alanina, serina, cisteina;
b) [ ] acidul aspartic, glutamic şi amidele lor;
c) [ ] cistiena şi cistina;
d) [ ] prolina şi hidroxiprolina;
e) [x] lizina şi metionina.

mediuPunctajul: 10Digestia proteinelor:
a) [ ] sediul - cavitatea bucală;
b) [ ] în stomac participă - pepsina, gastrixina, renina, HCl, bicarbonaţii;
c) [x] enzimele proteolitice ce activează în intestin sunt de origine pancreatică şi

intestinală;
d) [x] enzimelepancreatice se secretă în formă de proenzime şi se activează prin

proteoliză parţială
e) [ ] reglareasecreţiei pancreatice este influenţată de gastrină, secretină şi

colecistokinină.
mediuPunctajul: 10Absorbţia aminoacizilor:
a) [ ] este localizată în porţiunea terminală a intestinului subţire şi în intestinul gros;

b) [x] este un mecanism activ energodepent;
+
c) [x] mecanismul reprezintă simport cu ionii de Na ;
+
d) [x] transportatorii complexului aminoacid-Na sunt translocazele specifice;
e) [ ] fiecare aminoacid posedă translocaza sa proprie.

mediuPunctajul: 10Utilizarea aminoacizilor absorbiţi:
a) [x] primar aminoacizii sunt deversaţi în sistemul venei portă şi transportaţi în ficat;
b) [x] ficatul
consumă cantităţi importante de aminoacizi pentru sinteza proteinelor
proprii şi ale plasmei sangvine;
c) [ ] consumatori importanţi sunt pulmonii, cordul şi muşchii scheletici;
d) [x] locul 2 în aminoacizilor îl deţin rinichii;
e) [x] cantităţi moderate de aminoacizi consumă creierul.

scazutPunctajul: 10Căile generale ale metabolismului aminoacizilor:
a) [ ] reprezintă căi comune pentru aminoacizii;
b) [ ] sunt căi caracteristice pentru aminoacizii dispensabili;
c) [x] includ transaminarea, dezaminarea şi decarboxilarea aminoacizilor;
d) [ ] includ transdezaminarea şi transreaminarea aminoacizilor;
e) [ ] includ oxidarea aminoacizilor.

mediuPunctajul: 10Transaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este o reacţie dintre un β-aminoacid şi α-cetoacid;
b) [x] α-aminoacidul se transformă în α-cetoacid;
c) [ ] β-cetoacidul se transformă în α-aminoacid;
d) [x] reacţia este reversibilă;

e) [x] enzimele ce catalizează reacţiile aparţin clasei transferazelor.
mediuPunctajul: 10Enzimele ce catalizează transaminarea aminoacizilor:
a) [x] sunt din clasa transferazelor;
b) [x] aparţin subclasei aminotransferazelor;
c) [ ] se referă la subsubclasa tiaminazelor;
d) [x] coenzima este vit.B6;
e) [x] coenzimele sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

mediuPunctajul: 10Dezaminarea aminoacizilor:
a) [x] poate fi reductivă, hidrolitică, intramoleculară şi oxidativă;
b) [x] poate fi directă şi indirectă;
c) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează oxidativ;
d) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează direct;
e) [x] intramolecular se dezaminează doar histidina.

mediuPunctajul: 10Dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic:
a) [x] glutamatul este unicul aminoacid ce se dezaminează în aşa mod în organismul

omului;
b) [x] reacţia este catalizată de o oxidază a L-aminoacizilor specifică glutamatului;
c) [x] reacţia este catalizată de glutamatdehidrogenaza;
+ +
d) [x] coenzimele sunt NAD şi NADPH+H ;
e) [ ] reacţia are o etapă şi este reversibilă.

mediuPunctajul: 10Glutamatdehidrogenaza - GDH:
a) [ ] este o hidrolază;
b) [ ] catalizează reacţia transformării glutaminei în α-cetoglutarat şi NH3;
+
c) [x] în dezaminare utilizează NAD-ul, iar în reaminare NADPH+H ;
+ +
d) [x] acidul glutamic + NAD + H2O → α-cetoglutarat + NADH+H + NH3;
+ +
e) [x] α-cetoglutarat + NADPH+H + NH3 → acidul glutamic + NADP + H2O.
mediuPunctajul: 10Rolul dezaminării oxidative a acidului glutamic:
a) [x] este calea de oxidare şi sinteză a acidului glutamic;
b) [x] este o cale de dezintoxicare a amoniacului prin fixarea lui la α-cetoglutarat;
c) [ ] este o etapă în sinteza bazelor azotate;
d) [ ] este o etapă în biosinteza tuturor aminoacizilor;
e) [ ] dezaminarea este necesară pentru formarea aminoacizilor dispensabili.

mediuPunctajul: 10Dezaminarea oxidativă indirectă a aminoacizilor:
a) [x] este calea principală de dezaminare a aminoacizilor la om;
b) [ ] este o etapă în degradarea şi biosinteza aminoacizilor;

c) [ ] se petrece în trei etape;
d) [x] I etapă - transaminarea aminoacidului cu α-cetoglutaratul;
e) [x] II etapă - dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic.

mediuPunctajul: 10Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] poate fi α-, ω-, cuplată cu transaminarea sau condensarea a două molecule;
b) [ ] are loc prin decarboxilare oxidativă similară cu procesul specific piruvatului;
c) [x] cea mai frecventă la om este α-decarboxilarea;
d) [x] poate avea loc şi cea cuplată cu condensarea a 2 molecule;

e) [ ] se petrece exclusiv în ficat şi rinichi.
scazutPunctajul: 10α-decarboxilarea aminoacizilor:
a) [ ] este catalizată de carboxilaze specifice fiecărui aminoacid;
b) [ ] biotina este coenzima decarboxilazelor;
c) [ ] produsul reacţiilor este o aldehidă;
d) [x] produsele reacţiilor sunt substanţe biologic active - amine biogene;
e) [ ] produsele reacţiilor reglează metabolismul şi reacţiile fiziologice la distanţă de

locul sintezei şi secreţiei.
mediuPunctajul: 10Amoniacul:
a) [x] este produsul degradării aminoacizilor;
b) [x] se formează la inactivarea aminelor biogene;
c) [x] se obţine la scindarea nucleotidelor pirimidinice;
d) [ ] se obţine la scindarea lipidelor;
e) [x] este un compus toxic pentru om.

mediuPunctajul: 10Toxicitatea amoniacului:
a) [x] este dictată de acţiunea asupra celulelor nervoase;
b) [x] afectează metabolismul energetic (ciclul Krebs) şi producerea mediatorilor

nervoşi;
c) [x] afectează echilibrul acido-bazic în întreg organismul;
d) [ ] este toxic în concentraţii minime;
e) [x] îşi manifetă toxicitatea fiind în concentraţii mai mari decât cele normale.
scazutPunctajul: 10Dezintoxicarea amoniacului:
a) [ ] se poate dezintoxica de toate celulele organismului uman;
b) [x] se dezintoxică temporar de toate celulele organismului uman pentru a fi
transportat la sediile de dezintoxicare finală;
c) [ ] se dezintoxică definitiv major în rinichi;
d) [ ] se dezintoxică definitiv minor în ficat;
e) [ ] se elimină în stare nativă cu bila.

mediuPunctajul: 10Transportul amoniacului:
a) [ ] amoniacul se transformă în săruri de amoniu solubile şi netoxice ce se transportă

de fluxul sangvin;
b) [x] NH
3 + Asp + ATP → Asn + AMP + PPi, asparaginsintetaza;
c) [x] NH
3 + Glu + ATP → Gln + ADP + Pi, glutaminsintetaza;
d) [ ] în sens invers reacţiile se petrec în muschi, unde se eliberează NH3 pentru

dezintoxicarea definitivă;
e) [x] eliberarea
amoniacului din Asn şi Gln este catalizată de asparaginază şi
glutaminază, respectiv.
mediuPunctajul: 10Biosinteza ureei:
a) [x] este realizată în ciclul ureogenetic Krebs-Henseleit (ornitinic);
b) [x] este localizată exclusiv în ficat;
c) [x] enzimele hepatospecifice ale procesului sunt ornitintranscarbamoilaza şi arginaza;
d) [ ] sursele de NH3 - Glu, Asp şi NH3 adus prin sistemul venei portă din intestin;
e) [ ] nu depinde de aport energetic.

mediuPunctajul: 10Ciclul Krebs-Henseleit - enzimele ciclului (sinteza ureei):
a) [ ] asparaginaza;
b) [x] ornitintranscarbamoilaza;
c) [x] argininosuccinatsintetaza;
d) [x] argininosuccinatliaza;
e) [x] arginaza.
mediuPunctajul: 10Soarta scheletelor de carbon ale aminoacizilor:
a) [x] scheletele de carbon constituie intermediarii metabolici majori celulari;
b) [ ] se utilizează la resinteza aceloraşi aminoacizi din care provin;
c) [x] se pot oxida în ciclul Krebs şi lanţul respirator;
d) [x] se pot include în gluconeogeneză;
e) [x] se pot include în cetogeneză

mediuPunctajul: 10Includerea scheletelor de carbon ale aminoacizilor în ciclul Krebs:
a) [x] Asp, Asn → oxaloacetat;
b) [x] Pro, Glu, Gln, His, Arg → α-cetoglutarat;
c) [x] Leu, Ile, Trp → acetil-CoA;
d) [ ] Fen, Tyr, Asp, Asn → fumarat

e) [x] Ala, Gly, Cys, Ser, Tre, Trp → piruvat.
scazutPunctajul: 10Aminoacizii gluco- şi cetogeni:
a) [ ] aminoacizii sunt glucogeni, dacă scheletul lor de carbon se poate include în

cetogeneză;
b) [x] aminoacizi glucogeni sunt - Ala, Gly, Ser, Cys, Asp, Asn, Glu, Gln, Pro etc.;
c) [ ] aminoacizii sunt cetogeni, dacă sceletul lor de carbon se poate include în

gluconeogeneză;
d) [ ] aminoacizi cu proprietăţi mixte sunt - Leu şi Lyz;
e) [ ] aminoacizi strict cetogeni sunt - Fen, Tyr, Trp, His, Arg.

scazutPunctajul: 10Metabolismul prolinei:
a) [ ] este aminoacid indispensabil;
b) [ ] nu este codificat în codul genetic;
c) [x] se produce din acidul glutamic şi glutamină;
d) [x] Glu → semialdehida Glu → acidul pirolidincarboxilic → prolină;
e) [ ] se oxidează prin reacţiile specifice, deoarece sinteza este ireversibilă.

mediuPunctajul: 10Metabolismul prolinei - rolul ei:
a) [x] se utilizează la biosinteza proteinelor;
b) [x] este aminoacid glucogen, deci se poate include în gluconeogeneză;
c) [ ] este aminoacid cu proprietăţi mixte, deci, se poate include în gluconeogeneză şi

cetogeneză;
d) [ ] este un aminoacid major al tuturor proteinelor fibrilare;
e) [x] constituie, împreună cu Hyp, cca ¼ din toţi aminoacizii colagenului şi determină
structura lui spaţială specifică.
mediuPunctajul: 10Metabolismul prolinei - hidroxilarea moleculelor Pro din colagen:
a) [x] se pot forma 3-hidroxiprolina şi/sau 4-hidroxiprolina;
b) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilază;
c) [ ] se hidroxilează moleculele Pro, ce sunt ataşate la tARN şi se vor include în

biosinteza proteinelor în ribozomi;
d) [x] enzima necesită prezenţa vitaminei C - acidului ascorbic;
3+
e) [ ] în reacţie participă - O2 şi Fe .
mediuPunctajul: 10Dereglările hidroxilării Pro din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C - scorbut;

2+
b) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe - hemosideroză;
c) [ ] pot fi determinate de carenţa enzimei proliloxidaza - sindromul Ehlers-Danlos;
d) [x] în scorbut enzima prolilhidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este
2+
suficientă vit.C pentru a menţine fierul în starea redusă (Fe );
e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea

mobilităţii dinţilor, creşterea fragilităţii capilarelor).
mediuPunctajul: 10Lizina:
a) [ ] este aminoacid dispensabil;
b) [ ] este aminoacid strict cetogen;
c) [x] este aminoacid cu proprietăţi mixte;
d) [ ] se oxidează până la 2 molecule: de acetil-CoA şi acil-CoA;
e) [x] produsul final al oxidării poate fi alfa-cetoglutaratul.

scazutPunctajul: 10Rolul lizinei în organismul uman:
a) [ ] este un substrat major gluconeogenetic;
b) [ ] este un aminoacid al centrului activ al proteazelor serinice;

c) [ ] participă la formarea structurei specifice a cheratinelor;
2+
d) [ ] determină fixarea Ca de către proteinele sistemului coagulant şi de către
colagenul ţesuturilor mineralizate;
e) [x] asigură stabilitatea colagenului prin formarea legăturilor covalente încrucişate.

mediuPunctajul: 10Metabolismul lizinei:
a) [x] se poate hidroxila, formând hidroxilizina, sub acţiunea enzimei lizilhidroxilaza

(similară prolilhidroxilazei);
b) [x] se pot oxida atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializina;
c) [ ] se hidroxilează aminoacizii liberi din citoplasmă;

d) [x] enzima hidroxilării este lizilhidroxilaza, iar a oxidării - liziloxidaza;
e) [x] liziloxidaza conţine cupru şi piridoxalfosfat.

scazutPunctajul: 10Sindromul icteric:
a) [ ] constituie îmbinarea dintre hipobilirubinemie şi coloraţia icterică a tegumentelor,

mucoaselor, lichidelor biologice etc.;
b) [ ] în ictere cantitatea bilirubinei este normală;

c) [x] tipurile de icter se clasifică după cauza şi mecanismul producerii
hiperbilirubinemiei;
d) [ ] tipurile de icter se clasifică după agentul patogen ce provoacă hemoliza;
e) [ ] tipurile de icter se clasifică după mecanismul dereglat al eliminării bilirubinei.

scazutPunctajul: 10Proprietăţile generale ale hormonilor:
a) [ ] activitate fiziologică joasă;
b) [ ] acţiune universală;
c) [x] acţiune tropică;
d) [ ] nu posedă specificitate;
e) [ ] exercită acţiune directă asupra proceselor metabolice.

mediuPunctajul: 10Clasificarea hormonilor după structura chimică:
a) [x] proteinopeptidici
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor;
c) [x] steroizi;
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor

e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor.
mediuPunctajul: 10Conform efectelor biologice hormonii pot:
a) [x] influenţa funcţiile altor glande endocrine, decât cele ce îi secretă;

b) [x] regla metabolismul bazal;
c) [x] regla metabolismul hidromineral şi salin;
d) [x] regla metabolismul calciului şi al fosfaţilor;
e) [ ] determină numai modificări funcţionale.

mediuPunctajul: 10Mecanismele de acţiune ale hormonilor:
a) [ ] există 5 mecanisme de acţiune ale hormonilor;
b) [x] mecanismul membrano-intracelular este caracteristic hormonilor hidrofili;
c) [x] mecanismul
citozolic-nuclear este caracteristic hormonilor ce pot traversa
membranele biologice;
d) [ ] hormonii
ce posedă mecanism membrano-intracelular acţionează nemijlocit
asupra genelor;
e) [x] efectele
biologice ale hormonilor proteino-peptidici sunt mediate de mesageri
secunzi.
scazutPunctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor:
a) [x] este caracteristic hormonilor proteino-peptidici;
b) [ ] este unicul mecanism caracteristic hormonilor tiroidieni - T3 şi T4;
c) [ ] este caracteristic hormonilor steroizi;
d) [ ] implică formarea complexului hormon-receptor nuclear;
e) [ ] efectul este realizat de complexul hormon-receptor ce se transferă în citoplasmă.

mediuPunctajul: 10Mecanismul
membrano-intracelular de acţiune a hormonilor -
transmiterea mesajului hormonal în celulă:
a) [ ] este realizat de ATP;
b) [x] este realizat de sistemul transductor;
c) [x] participă proteinele G;

d) [ ] participă enzimele ce scindează complexul hormon-receptor;
e) [x] participă mesagerii secunzi.

mediuPunctajul: 10Mesageri secunzi hormonali sunt:
a) [x] AMPc;
b) [x] GMPc;
c) [ ] CMPc;
2+
d) [x] Ca ;
e) [ ] monoacilglicerolul.
mediuPunctajul: 10Enzimele ce produc mesagerii secunzi sunt:
a) [ ] fosfolipaza A;
b) [x] fosfolipaza C;
c) [ ] proteinkinaza C;
d) [x] adenilatciclaza;
e) [x] guanilatciclaza.
mediuPunctajul: 10Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
a) [x] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi;

b) [ ] este caracteristic catecolaminelor;
c) [x] hormonii
cu asemenea mecanism de acţiune sunt lipofili şi pot traversa
membranele biologice;
d) [ ] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi exclusiv în nucleu;
e) [x] complexul hormon-receptor reglează procesul transcrierii şi secundar biosinteza

proteinelor.
scazutPunctajul: 10Stingerea efectului hormonal:
a) [x] efectul hormonal de durată afectează metabolismul şi funcţiile celulei;
b) [ ] stingerea efectului hormonal este o dereglare ce produce afecţiuni severe;

c) [ ] presupune degradarea receptorului ;
d) [ ] poate avea loc prin catabolizarea enzimelor generatoare de mesageri secunzi;
e) [ ] este realizată de hormonul cu efecte antagoniste.
scazutPunctajul: 10Hormonul paratiroid (PTH):
a) [x] este
produs de galndele paratiroide incepând cu lunile 3-4 ale dezvoltării
intrauterine;
b) [ ] este un polipeptid format din 10 aminoacizi;
c) [ ] activitatea biologică este determinată de ultimii 34 aminoacizi;

d) [ ] se sintetizează în formă activă;
e) [ ] se activează prin modificare covalentă.

mediuPunctajul: 10Sinteza hormonului paratiroid (PTH):
a) [x] este produs sub forma de pre-pro-hormon (115 aminoacizi);
b) [x] se activează prin două proteolize parţiale succesive;
c) [x] segmentul "pre-" se inlătură în reticulul endoplasmatic;
d) [ ] segmentul "pro-" se scindează după secreţia în circuit;
e) [x] PTH-ul activ poate fi secretat imediat în circuit, stocat sau degradat de proteaze.
mediuPunctajul: 10Secreţia hormonului paratiroid (PTH):
a) [ ] depinde
de concentraţia fosfaţilor liberi din plasma sangvină;
2+
b) [x] chemoreceptorii specifici formează complexul Ca - receptor şi stimulează
producerea AMPc;
c) [x] AMPc reglează viteza secreţiei PTH;
d) [x] AMPc influenţează viteza degradării pro-PTH şi a PTH;

e) [x] T½ pentru PTH este de 20-30 minute.
mediuPunctajul: 10Ţesuturile ţintă ale hormonului paratioroid:
a) [x] ţesutul osos;
b) [ ] ţesutul muscular;
c) [ ] ficatul;
d) [x] rinichii;
e) [x] intestinul subţire.
mediuPunctajul: 10Efectele hormonului paratiroid la nivelul rinichiului:
a) [ ] accelerează filtrarea calciului şi a fosfaţilor în glomerul;
b) [x] stimulează reabsorbţia tubulară a calciului şi a magneziului;
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor;
d) [x] măreşte excreţia tubulară a potasiului, carbonatului şi a fosfaţilor;
+ +
e) [x] micşorează excreţia tubulară a H şi NH4 .
mediuPunctajul: 10Influenţa PTH-ului asupra metabolismului renal:
a) [x] stimulează sinteza 1,25(OH)2D3;
b) [x] activează 1-α-hidroxilaza, 25-hidroxicolecalciferolului;

c) [x] induce sinteza 1-α-hidroxilazei, 25-hidroxicolecalciferolului;
d) [ ] accelerează gluconeogeneza din aminoacizi, lactat, glicerol şi intermediarii

ciclului Krebs;
e) [ ] intensifică procesele oxidative şi consumul oxigenului.

mediuPunctajul: 10Acţiunea hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:
a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor, osteoclastelor şi osteocitelor;
b) [x] inhibă sinteza colagenului;
c) [x] diminuează cantitatea colagenului şi a proteoglicanilor;

d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul;
e) [ ] induce osteogeneza de către osteoclaste şi osteocite.

mediuPunctajul: 10Mecanismul demineralizarii ţesutului osos induse de PTH:
a) [x] produce acidoză locală;
b) [x] cauza acidozei este diminuarea vitezei ciclului Krebs şi acumularea produşilor
acizi - izocitrat, citrat, lactat;
+
c) [ ] cantitatea sporită de H transformă fosfatul monoacid de calciu în fosfat tricalcic;
d) [ ] fosfatul tricalcic este solubil şi uşor disociabil;
e) [x] ionii de calciu şi fosfat rezultaţi sunt rapid transportaţi în sânge.

mediuPunctajul: 10Influenţa PTH asupra tractului gastro-intestinal:
a) [x] accelerează absorbţia calciului;
b) [x] sporeşte absorbţia fosfaţilor;
c) [ ] absorbţia calciului şi fosfaţilor sunt dependente de vitamina D2 sau D3;
d) [x] 1,25(OH)
2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor;
e) [ ] 1,25(OH)
2D3 este derivat al aminoacizilor.
scazutPunctajul: 10Calcitonina - structura chimică şi proprietăţile fizico-chimice:
a) [ ] este hormon steroid format din 32 aminoacizi;
b) [ ] este puternic glicozilată;
c) [ ] este formată din două catene primare;
d) [x] are masa moleculară de 3700 Da;

e) [ ] este foarte puţin solubilă în apă.
mediuPunctajul: 10Sinteza şi secreţia calcitoninei:
a) [ ] este produsă de glandele paratiroide;
b) [x] originea hormonului sunt celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei;
c) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului ionizat;
d) [x] la concentraţie fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantă;
e) [x] secreţia depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină şi glucagon.

scazutPunctajul: 10Ţesuturile ţintă ale calcitoninei:
a) [x] ţesutul osos şi rinichii;
b) [ ] ţesutul muscular;
c) [ ] ficatul;
d) [ ] pulmonii;
e) [ ] intestinul subţire.
mediuPunctajul: 10Efectele metabolice ale calcitoninei la nivelul oaselor:
a) [x] stimulează sinteza glicoproteinelor şi proteoglicanilor;
b) [x] activizează pompa de calciu;
c) [x] accelerează transportul fosfaţilor în celule;
d) [ ] activizează osteocitele şi osteoclastele;
e) [ ] inhibă osteoblastele.
scazutPunctajul: 10Influenţa calcitoninei asupra rinichilor:
a) [ ] stimulează filtrarea potasiului;

b) [ ] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor;
c) [x] micşorează excreţia calciului şi creşte eliminarea fosfaţilor;
d) [ ] stimulează eliminarea HCO3

+ +
e) [ ] inhibă eliminarea H şi NH4 .
scazutPunctajul: 101,25-dihidroxicolicalciferolul (1,25(OH)2D3):
a) [ ] este derivatul activ al vitaminei K;
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară;
c) [ ] la sinteza lui participă bacteriile microflorei intestinale;
d) [ ] nu au fost înregistrate carenţe ale compusului;

e) [x] participă la reglarea metabolismului caciului şi fosfaţilor în organism.
mediuPunctajul: 10Dereglarile metabolismului calciului şi fosfaţilor:
a) [x] rahitismul;
b) [x] osteomalacia;
c) [x] osteoporoza;
d) [ ] hipertiroidismul;
e) [x] hipoparatiroidismul.
mediuPunctajul: 10Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [ ] cantitatea PTH este crescută;
b) [x] concentraţia intracelulară a calciului este micşorată;
c) [x] hipocalciemie;
d) [x] concentraţia natriului intracelular creşte;
e) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi

nervoase.
mediuPunctajul: 10Manifestările metabolice ale hiperparatiroidismului:
a) [x] mobilizarea calciului din ţesutul osos şi din dinţi;
b) [ ] scade activitatea fosfatazei alcaline;

c) [x] creşte calciemia şi scade fosfatemia;
d) [x] excreţie sporită a calciului cu urina;
e) [ ] eliminare diminuată a fosfaţilor cu urina.

mediuPunctajul: 10Influenţa glucocorticoizilor asupra metabolismului ţesutului osos:
a) [ ] stimulează biosinteza lui ARNm;
b) [x] inhibă sinteza proteinelor;
2+
c) [x] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sânge;
d) [ ] micşorează eliminarea urinară a calciului şi a fosfaţilor;
e) [x] induc osteoporoză.

mediuPunctajul: 10Compoziţia generală a sângelui:
a) [x] elementele figurate - 45%;
b) [x] plasma - 55%;
c) [ ] eritrocite
- 3-5 mii/litru;
d) [x] leucocite - 4-9 mii/litru;
e) [x] trombocite 180-320 mii/litru.

mediuPunctajul: 10Compoziţia generală a plasmei sangvine:
a) [x] apa - 92-95%;
b) [x] reziduu uscat - 8-5%;
c) [x] substanţe minerale - 30% din reziduul uscat;
d) [ ] substanţe organice - 90% din reziduul uscat;
e) [ ] biocatalizatori - 90% din reziduul uscat.

mediuPunctajul: 10Funcţiile sângelui:
a) [x] de transport;
b) [ ] energetică;
c) [x] menţinerea homeostaziei acido-bazice;

d) [x] menţinerea homeostaziei fluido-coagulante;
e) [x] protecţie imunologică.

scazutPunctajul: 10Clasele electroforetice ale proteinelor plasmei sangvine:
a) [x] albuminele, globulinele şi fibronigenul;
b) [ ] globulinele şi cheratinile;
c) [ ] imunoglobulinele şi antitrombinele
d) [ ] fibrinogenul
şi protrombina.
e) [ ] hemoglobina.
scazutPunctajul: 10Enzimele secretoare plasmatice:
a) [x] sunt produse în organe şi ţesuturi, dar activează în sânge;

b) [ ] se mai numesc "enzime specifice tisulare";
c) [ ] colinesteraza, fosfataza acidă;
d) [ ] fosfataza
alcalină, leucinaminopeptidaza, γ-glutamiltransferaza;
e) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPK.
mediuPunctajul: 10Enzimele indicatoare plasmatice:
a) [x] se mai numesc "enzime nespecifice plasmei" sau "celulare";
b) [ ] concentraţia
lor plasmatică este mare şi constantă, deoarece asigură îndeplinirea
anumitor funcţii sangvine;
c) [ ] colinesteraza, amilaza, lipaza;
d) [ ] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, γ-glutamiltransferaza;
e) [x] AlAT, AsAT, LDH, CPK.

scazutPunctajul: 10Enzimele excretoare plasmatice:
a) [x] amilaza, lipaza, tripsina;
b) [ ] fosfataza aсidă;
c) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPK;
d) [ ] se mai numesc "enzime specifice plasmei";
e) [ ] provin din glandele endocrine, sunt secretate şi activează la nivelul stomacului.

mediuPunctajul: 10Amilaza:
a) [x] este prezentă în salivă, pancreas, ficat, suc duodenal, intestinul subţire;
b) [x] în ser sunt doar izoenzimele salivară şi pancreatică;
c) [ ] scade în pancreonecroze;
d) [x] creştemoderat în cancer pancreatic, ulcer gastric perforat, ocluzie intestinală,

litiaza biliară;
e) [x] creşte foarte mult şi se îmbină cu amilazurie în pancreatite acute forme grave.
mediuPunctajul: 10Care din afirmaţiile ce urmează caracterizează fosfataza alcalină (FAl):
a) [x] FAl totală serică include trei forme izoenzimatice - hepatobiliară, osoasă,
intestinală;
b) [x] forma tranzitorie este cea placentară;
c) [x] forme atipice (Regan, Nagao) sunt întâlnite în procese neoplazice;
d) [ ] creşteri
patologice se observă numai în afecţiuni hepatobiliare şi osoase;
e) [x] forma hepatobiliară creşte în colestaze de orice provinienţă.
mediuPunctajul: 10Izoenzima osoasă a fosfatazei alcaline:
a) [x] este produsă de osteoblaste;
b) [x] este un marker al osteogenezei;

c) [x] furnizează fosfaţi, necesari procesului de mineralizare;
d) [x] activitatea serică creşte în rahitism, osteomalacie, metastaze osoase;

e) [ ] activitatea serică scade în hiperparatiroidism şi boala Paget.
scazutPunctajul: 10Rolul substanţelor minerale ale plasmei sangvine:
a) [x] menţin presiunea osmotică a plasmei;
b) [ ] menţin presiunea oncotică a plasmei;
c) [ ] asigură transportul gazelor;
d) [ ] asigură echilibrul fluido-coagulant;

e) [ ] participă la transportul compuşilor hidrofobi.
mediuPunctajul: 10Calciul sangvin:
a) [x] poate fi legat de proteine, deci, nedializabil (cca 45%);
b) [x] este ionizat în proporţie de 48% (2,1 - 2,7 mEq/l);
c) [x] dializabil,neionizat sub formă de citrat sau fosfat de calciu (3 - 4%);

d) [x] neidentificabil (cca 3%);
e) [ ] în componenţa lipoproteinelor plasmatice (cca 10%).

mediuPunctajul: 10Tulburarile calciemiei:
a) [x] scăderea calciului nedifuzabil însoţeşte orice hipoproteinemie;
b) [x] scăderea
calciului ionizat se întâlneşte cel mai frecvent în insuficienţa
paratiroidiană;
c) [ ] hipocalciemia generalizată este caracteristică rahitismului;
d) [x] creşterea calciului legat survine în caz de hemoconcentraţie;
calciului ionizat este determinată de hiperparatiroidism, exces de vit.D,

e) [x] creşterea
nefropatii cronice.
mediuPunctajul: 10Magneziul sangvin:
a) [x] cantitatea normală este de 1,5 - 1,8 mEq/l;
b) [ ] cca 30% este în formă de săruri (lactat sau citrat);
c) [x] cca 35% este legat de proteinele plasmatice;

d) [x] hipomagneziemie - hiperparatiroidism primar, malabsorbţie, tulburări ale
resorbţiei renale, boala Addison, administrare de diuretici;
e) [x] hipermagneziemie - insuficienţa renală, boala Cushing, dehidratare.

scazutPunctajul: 10Fosfaţii sangvini:
a) [ ] suntîn formă de fosfaţi mono-, di- sau trisodici;

b) [ ] sunt complet neionizaţi la pH fiziologic;
c) [ ] încantităţi mici sunt în componenţa glucozaminoglicanilor;

d) [ ] cantitatea eritrocitară este net inferioară celei plasmatice;
e) [x] tulburările
fosfatemiei - în dereglările funcţiei glandei paratiroide, afecţiuni
renale, hipo- sau hipervitaminoze D.
scazutPunctajul: 10Reglarea echilibrului acido-bazic este realizată de:
a) [x] mecanisme fizico-chimice;
b) [ ] mecanisme hormonale;
c) [ ] mecanisme coloid-osmotice;
d) [ ] mecanisme electro-chimice;
e) [ ] toate cele enumerate anterior.

scazutPunctajul: 10Sistemele tampon - caracteristica generală:
a) [x] sunt constituite din perechea acido-bazică - acceptor şi donor de protoni;
+ +
b) [ ] acceptorul cedează H în condiţii de deficit al H ;
+
c) [ ] donorul leagă ionii H ce sunt în exces;
d) [ ] raportul acceptor/donor nu este constant;
e) [ ] raportul
acceptor/donor este menţinut de mecanismele hormonale ale reglării
echilibrului acido- bazic (EAB) .
mediuPunctajul: 10Sistemele tampon plasmatice sunt:
- -
a) [x] carbonat - HCO3 /H2CO3 ;
- 2-
b) [x] fosfat - H2PO4 /HPO4 ;
c) [x] proteic
- proteină acidă/proteinat;
d) [ ] hemoglobinic - hemoglobină/hemoglobinat;
e) [ ] oxihemoglobinic - oxihemoglobină/oxihemoglobinat.
mediuPunctajul: 10Mecanismele fiziologice ale menţinerii echilibrului acido-bazic:
a) [x] pulmoniifuncţionează în cuplu cu sistemul tampon carbonat, reglând raportul

HCO3/H2CO3;
b) [x] rinichii funcţionează în cuplu cu sistemul tampon fosfat, reglând raportul

2-
HPO4 /H2PO4;
+
c) [x] rinichii elimină H sub formă de săruri de amoniu (NH4Cl);
d) [ ] ficatul produce acizi organici (lactat, acetoacetat etc.) ce neutralizează alcaliile;
e) [x] aciditatea sucului gastric corelează cu pH-ul sangvin, în acidoze fiind secretat mai
+
mult H .
scazutPunctajul: 10Rolul salivei în menţinerea echilibrului acido-bazic (EAB) în organism:
a) [ ] în salivă sunt prezente sistemele tampon carbonat, fosfat şi proteinat, care pot
regla EAB în întreg organismul;
b) [ ] sistemele tampon salivare completează rezervele sistemelor tampon sangvine,

când ultimele se epuizează;
+
c) [ ] în alcaliemii H produs prin oxidarea glucidelor de bacteriile plăcii se elimină în
sânge;
2
d) [ ] în acidoze în salivă se secretă mai puţini HCO3, HPO4 ;
+
e) [x] în acidoze în salivă se secretă mai mult H .
mediuPunctajul: 10Funcţia respiratorie a sângelui:
a) [x] constă în transportul O2 şi CO2;
b) [ ] O
2 şi CO2 se transportă preponderent în forma dizolvată;
c) [x] forma majoră de transport a O2 este oxihemoglobina (HbO2);
d) [ ] forma majoră de transport a CO2 este carbhemoglobina;
e) [x] forma majoră de transport a CO2 sunt carbonaţii (NaHCO3, KHCO3).
scazutPunctajul: 10Ataşarea O2 la hemoglobină:
a) [ ] este un proces necooperatist;
b) [ ] cel mai repede se leagă prima molecula de O2 iar următoarele cu viteză

descrescândă;
c) [ ] este mai uşoară la pO2 mic;
d) [x] este facilitată de pH relativ alcalin;
e) [ ] este accelerată de creşterea concentraţiei 2,3-bisfosfogliceratului

mediuPunctajul: 10Echilibrul fluido-coagulant sangvin este menţinut de:
a) [x] sistemul coagulant;
b) [ ] sistemul cardio-vascular;
c) [x] sistemul anticoagulant;
d) [x] sistemul fibrinolitic;

e) [ ] sistemul respirator.
mediuPunctajul: 10Sistemul coagulant include:
a) [x] factorii plasmatici ai coagulării şi factorii tisulari ai coagulării;
b) [ ] antitrombinele şi plasmina;
c) [ ] eritrocitele;
d) [ ] leucocitele;
e) [x] factorii plachetari (tromocitari).

mediuPunctajul: 10Mecanismele coagulării:
a) [x] se deosebesc după originea factorului de declanşare a procesului;
b) [x] procesul este în "cascadă";
c) [x] există două tipuri de cascade - intrinsecă şi extrinsecă;

d) [ ] calea intrinsecă este scurtă, rapidă, cu participarea a 8 factori;
e) [ ] calea extrinsecă este lungă şi prelungită (de ordinul minutelor).

mediuPunctajul: 10Ţesutul conjunctiv îndeplineşte următoarele funcţii:
a) [x] biomecanică;
b) [ ] de eliminare;
c) [x] de protecţie;
d) [x] de depozitare;
e) [ ] de menţinere a echilibrului hidrosalin.
scazutPunctajul: 10Proteinele fibrilare ale ţesutului conjunctiv sunt:
a) [x] colagenul;
b) [ ] osteocalcina;
c) [ ] keratina;
d) [ ] spectrina;
e) [ ] fibrina;
scazutPunctajul: 10Colagenul:
a) [ ] este principala proteină intracelulară;
b) [ ] constituie 75% din proteinele umane;
c) [ ] predomină în bacterii;
d) [ ] încantităţi mari este prezentă în organele parenchimatoase;

e) [x] este principala proteină a oaselor şi dinţilor.
mediuPunctajul: 10Compoziţia aminoacidică a colagenului:
a) [x] conţine: 33% - Gly; 25% - Pro şi Hyp; 10% - Ala;
b) [x] conţine: lizină, 5-hidroxilizină, alizină cca 14%;
c) [ ] conţine: 4- şi 5-hidroxiprolină;
d) [x] conţine: acid γ-carboxiglutamic;
e) [ ] practic nu conţine: cistină, cisteină şi metionină.

mediuPunctajul: 10Particularităţile structurii primare a colagenului:
a) [ ] este o catenă polipeptidică liniară;
b) [x] catenele primare conţin cca 1000-1100 resturi de aminoacizi;
c) [x] catena reprezintă o linie frântă, datorită inelelor prolinei şi hidroxiprolinei;
d) [x] este stabilizată de legături peptidice obişnuite şi atipice;
e) [ ] legătura
peptidică atipică este formată de grupele α-carboxil ale prolinei şi
hidroxiprolinei.
scazutPunctajul: 10Structura secundară a colagenului:
a) [x] este α-spirală colagenică (atipică);
b) [ ] este răsucită spre dreapta;
c) [ ] o spiră conţine 3,6 resturi de aminoacizi şi are 0,93 nm;
d) [ ] este stabilizată de interacţiuni hidrofobe dintre inelele Pro şi Hyp;
e) [ ] este formată din 2 sau mai multe catene polipeptidice.

scazutPunctajul: 10Conformaţia colagenului:
a) [x] tropocolagenul este unitatea strucurală a proteinei;
b) [ ] tropocolagenul reprezintă un helix triplu răsucit la stânga;

c) [ ] tropocolagenul este stabilizat prin interacţiuni sterice ce se formează între inele
Pro şi Hyp ale catenelor vecine;
d) [ ] tropocolagenul este globular;

e) [ ] tropocolagenul are fragmente terminale nespiralizate.
mediuPunctajul: 10Colagenul - particularităţile structurii:
a) [x] unităţile de tropocolagen se asamblează în microfibrile, fibrile şi fibre de colagen
b) [x] unităţile de tropocolagen se unesc prin legături covalente încrucişate;
c) [x] legăturile covalente încrucişate se formează între radicalii lizinei, hidroxilizinei şi

alizinei;
d) [ ] legăturile covalente încrucişate sunt nestabile, slabe şi uşor se distrug;
e) [ ] în
microfibrile unităţile tropocolagenice sunt deplasate una faţă de alta cu 1/5 din
lungime.
mediuPunctajul: 10Proprietăţile fizico-chimice ale colagenului:
a) [ ] este o proteină solubilă atât în solvenţi organici, cât şi în apă;

b) [x] în soluţii se tumefiază;
c) [x] posedă rezistenţă considerabilă la tracţie;
d) [x] este termostabilă;
e) [ ] proprietăţile sunt conferite de prezenţa cisteinei şi glicinei.

mediuPunctajul: 10Tipurile colagenului:
a) [x] există cca 27 tipuri de colagen;
b) [ ] diviziunea tipurilor de colagen se bazează pe configuraţie;
c) [ ] toate tipurile sunt formate din 3 forme de catene primare: α1, α2 şi α3;
d) [x] în oase şi dinţi predomină tipul I;
e) [x] colagenul tip I are compoziţia [α1(I)]2[α2(I)].
scazutPunctajul: 10Particularităţile biosintezei colagenului:
a) [ ] în sinteză sunt utilizaţi doar aminoacizii dispensabili;
b) [ ] la
biosinteză participă hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul γ-
carboxiglutamic;
c) [ ] se sintetizează 3 tipuri principale de catene primare - alfa1, alfa2 şi alfa3;
d) [x] catenele primare sunt deosebit de lungi (1000-1100 resturi de aminoacizi);
e) [ ] sinteza catenilor este foarte lentă.

scazutPunctajul: 10Sinteza colagenului:
a) [ ] are 20 de etape;
b) [ ] intracelular se sintetizează lanţurile polipeptidice, se modifică şi glicozilează

aminoacizii;
c) [ ] intracelular se formează preprotropocolagenul;
d) [ ] protropocolagenul este tropocolagenul neglicozilat;

e) [x] la capetele N- şi C-terminale protropocolagenul are secvenţe neîmpletite.
scazutPunctajul: 10Modificările postsintetice ale prolinei şi lizinei în procesul sintezei
colagenului:
a) [ ] hidroxilarea prolinei şi lizinei are loc până la includerea lor în sinteză;
b) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilază şi lizilhidroxilază;
+
c) [ ] hidroxilarea Pro şi Lyz are loc numai în prezenţa O2, Сu şi a acidului
ascorbic;
d) [ ] liziltransaminaza transformă lizina în alizină

e) [ ] alizina este forma aminată a lizinei.
scazutPunctajul: 10Hidroxilarea moleculelor prolinei din colagen:
a) [x] se formează atât 3-hidroxiprolina, cât şi 4-hidroxiprolina;
b) [ ] reacţia este catalizată de prolildehidrogenază;
c) [ ] se hidroxilează moleculele prolinei, legate la tARN, ce urmează a se include în

biosinteza proteinelor;
d) [ ] enzima este activă în prezenţa vitaminei K ;
3+
e) [ ] în reacţie participă - O2 şi Fe .
mediuPunctajul: 10Dereglările hidroxilării prolinei din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C - scorbut;
2+
b) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe - hemosideroză;
c) [ ] pot fi determinate de carenţa proliloxidazei - sindromul Ehlers-Danlos;
d) [x] în scorbut enzima prolilhidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este
2+
suficientă vit.C pentru a menţine fierul în stare redusă (Fe );
e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea

mobilităţii dinţilor şi a fragilităţii capilarelor).
mediuPunctajul: 10Modificările lizinei în procesul biosintezei colagenului:
se hidroxilează la hidroxilizină - reacţie catalizată de lizilhidroxilază (similară

a) [x]
prolilhidroxilazei);
b) [x] se oxidează atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializina;
c) [ ] se hidroxilează şi se oxidează aminoacizii liberi din citoplasmă;
d) [x] enzima hidroxilării este lizilhidroxilaza, iar a oxidării - liziloxidaza;
e) [x] liziloxidaza conţine cupru şi piridoxalfosfat.
scazutPunctajul: 10Etapa glicozilării în biosinteza colagenului:
a) [ ] protropocolagenul este eliminat în spaţiul extracelular doar în formă neglicozilată;
b) [ ] substratele glicozilării sunt acidul glucuronic şi N-acetilgalactozamina;
c) [ ] se glicozilează radicalii Ser şi Tre;
d) [x] situsul glicozilării este grupa -OH a hidroxilizinei;

e) [ ] resturile glicozil-galactoza sunt fixate la radicalii 5-hidroxilizinei.
mediuPunctajul: 10Biosinteza colagenului - transformarea protropocolagen →
tropocolagen:
a) [ ] are loc intracelular;
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunităţilor;
c) [x] procolagen-N- şi -C-peptidazele scindează fragmentele neîmpletite;
d) [x] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenului ;
e) [ ] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenului şi elastinei.

mediuPunctajul: 10Formarea fibrelor de colagen:
a) [x] unităţile de tropocolagen se asociază în microfibrile;
b) [x] la asocierea microfibrilelor se formează fibrilele;
c) [x] fibra de colagen este rezultatul asocierii fibrilelor;
d) [ ] toate fibrele de colagen sunt formate din acelaşi număr de fibrile şi

microfibrile;
e) [x] fibrele de colagen din diferite ţesuturi au diferite dimensiuni.

mediuPunctajul: 10Osteogenesis imperfecta:
a) [ ] este o deleglare ereditară a biosintezei tuturor proteinelor fibrilare;
b) [x] se sintetizează colagen cu compoziţia 3 alfa1(I);
c) [x] dinţii au aspectul chihlimbarului;
d) [x] o manifestare majoră este osteoporoza generalizată;
e) [x] deformările craniului sunt similare celor determinate de rahit.

mediuPunctajul: 10Caracteristica generală a sindromului Marfan:
a) [ ] catenele primare de tip alfa2 ale colagenului sunt mai lungi decât cele normale;
b) [ ] este afectat exclusiv colagenul din ţesul osos şi dinţi;
c) [x] se manifestă prin disproporţionalitatea scheletului (membre extrem de lungi);

d) [x] cerul gurii este foarte înalt;
e) [x] poate fi modificat numărul dinţilor.

mediuPunctajul: 10Sindromul Ehler-Danlos:
a) [ ] există un singur tip de sindrom;
b) [x] este deteminat de carenţa liziloxidazei;
c) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-N-peptidazei;

d) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-C-peptidazei;
e) [ ] este afectată semnificativ structura dinţilor şi numărul lor;

scazutPunctajul: 10Degradarea colagenului - colagenoliza:
a) [x] colagenoliza are menirea de a reînnoi moleculele de colagen "îmbătrânite" sau

deteriorate;
b) [ ] colagenul nu se scindează, conservându-se toate moleculele produse;
c) [ ] ritmul reînnoirii colagenului este acelaşi în toate ţesuturile;
d) [ ] cel mai lent se reînnoieşte colagenul în organele parenchimatoase;
e) [ ] enzimele catabolisnului colagenului sunt proteaze pancreatice.

scazutPunctajul: 10Elastina - particularităţile componenţei aminoacidice:
a) [x] glicina - 30%;
b) [ ] prolina şi hidroxiprolina - 25%;
c) [ ] alanina - 10%;
d) [ ] hidroxilizina - 5%;
e) [ ] nu conţine aminoacizi nepolari

scazutPunctajul: 10Elastina - particularităţile structurii chimice:
a) [ ] unitatea structurală a elastinei este tropoelastina;
b) [ ] elastina matură se formează din 4 molecule de proelastină;
c) [x] lanţurile elastinei unite covalent formează agregate;

d) [ ] la formarea agregatelor contribuie elastaza;
e) [ ] structura covalentă ce leagă catenele elastinei este scindată de elastază.

mediuPunctajul: 10Proteoglicanii ţesutului conjunctiv îndeplinesc următoarele funcţii:
2+ + +
a) [x] fixează şi depozitează cationi (Ca , Na , K );
b) [x] fixează apa;
c) [x] conferă ţesuturilor elasticitate şi rezistenţă la comprimare;
d) [x] servesc drept lubrefianţi în articulaţii;
e) [ ] reglează fluiditatea membranară.

mediuPunctajul: 10Componenţa chimică a proteoglicanilor:
a) [x] sunt complexe glucid-proteice;

b) [x] conţin cca 85-95% glucide;
c) [x] conţin cca 5-15% proteine;
elementul glucidic are o structură polimerică strict organizată, monomerii căreea

d) [x]
sunt glucozaminoglicanii;
e) [ ] catenele polizaharidice sunt alcătuite din glucoză.

scazutPunctajul: 10Glucozaminoglicanii - caracteristica generală:
a) [x] sunt monomerii catenelor polizaharidice ale proteoglicanilor matricei

extracelulare a ţesutului conjunctiv;
b) [ ] sunt trizaharide;
c) [ ] toţi conţin acid glucuronic sau iduronic;
d) [ ] toţi sunt sulfataţi;
e) [ ]monozaharidele constituiente sunt legate prin legături alfa-1,4- şi beta-1,4-

glicozidice.
mediuPunctajul: 10Selectaţi glucozaminoaglicanii:
a) [x] heparina;
b) [x] heparan-sulfatul;
c) [ ] hirudina;
d) [x] condroitin-4- şi condroitin-6-sulfaţii;

e) [x] dermatan- şi keratansulfaţii.
scazutPunctajul: 10Structura proteoglicanilor
a) [x] scheletul structurii este catena proteică la care se ataşează lanţurile polizaharidice;
locul fixării polizaharidelor la proteină îl constituie grupele -OH ale radicalilor

b) [ ]
hidroxiprolinei şi hidroxilizinei;
c) [ ] legătura se realizează prin trizaharidul de legătură - (galactoză)3;
d) [ ] numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este constant - 60;
numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este determinat de numărul

e) [ ]
resturilor Pro şi Hyp din proteină.
mediuPunctajul: 10Sinteza proteoglicanilor:
a) [x] lanţurile proteice se formează prin mecanismul clasic în ribozomi;
spre finele sintezei catenei proteice, se ataşează trizaharidul de legătură la

b) [x]
radicalii Ser şi Tre;
c) [ ] la XIL-GAL-GAL se fixează monomerii glucidici - glucozaminsulfatul, galactoza

etc.;
d) [x] donorii unităţilor glucidice sunt UDP-monozaharidele respective;
e) [x] ultima etapă este sulfatarea catalizată de sulfattransferază.

mediuPunctajul: 10Catabolismul proteoglicanilor este catalizat de:
a) [x] proteoglicanază;
b) [ ] colagenază şi elastază;
c) [x] β-glucuronidază şi β-galactozidază;
d) [x] α-iduronidază;
e) [x] arilsulfataze.
scazutPunctajul: 10Modificările în funcţie de vârstă ale ţesutului conjunctiv:
a) [ ] creşterea cantităţii colagenului;
b) [ ] creşterea cantităţii elastinei;
c) [ ] creşterea cantităţii proteoglicanilor;
d) [ ] creşterea cantităţii glucozaminoglicanilor;
e) [x] micşorarea cantităţii apei.

scazutPunctajul: 10Care
din afecţiunile enumerate nu este o dereglare ereditară a
metabolismului ţesutului conjunctiv:
a) [ ] mucopolizaharidozele;
b) [ ] sindromul Ehlers-Danlos;
c) [ ] sindromul Marfan;
d) [ ] osteogenesis imperfecta;
e) [x] artrita reumatismală.

scazutPunctajul: 10Care
din afecţiunile enumerate nu este o dereglare dobândită a
metabolismului ţesutului conjunctiv:
a) [x] sindromul Marfan;
b) [ ] osteoartrita;
c) [ ] artrita reumatismală;
d) [ ] sclerodermia;
e) [ ] lupusul eritematos.
mediuPunctajul: 10Componenţa ţesutului osos:
a) [x] osteoblaste, osteocite, osteoclaste;
b) [ ] fibroblaste;
c) [x] substanţe minerale - cca 70%;
d) [x] matricea organică - cca 20%;
e) [x] apă - 2-10% în osul matur.

scazutPunctajul: 10Matricea organică a ţesutului osos nu conţine:
a) [ ] colagen tip I;
b) [ ] proteoglicani;
c) [ ] glicoproteine specifice;
d) [x] glicolipide;
e) [ ] proteine specifice (osteocalcina).

mediuPunctajul: 10Anionii principali ai substanţei minerale a ţesutului osos:
a) [x] fosfat;
b) [x] carbonat;
c) [ ] sulfat;
d) [x] citrat;
e) [x] lactat.
scazutPunctajul: 10Cationul principal al substanţei minerale a ţesutului osos:
a) [x] calciul;
b) [ ] zincul;
c) [ ] potasiul;
d) [ ] seleniul;
e) [ ] manganul.
scazutPunctajul: 10Combinaţiile majore ale fazei minerale a ţesutului osos:
a) [ ] fosfatul monoacid de calciu;
b) [ ] florura de calciu;
c) [ ] carbonatul de calciu;
d) [ ] lactatul şi citratul de calciu.
e) [x] apatita
mediuPunctajul: 10Formarea osului:
a) [x] are două faze;
b) [x] I fază este sinteza compuşior matricei organice;
c) [x] II fază este mineralizarea;
d) [ ] ambele faze se petrec concomitent;

e) [x] fazele se succed.
scazutPunctajul: 10Mineralizarea ţesutului osos se petrece doar dacă se îndeplinesc
următoarele condiţii:
a) [x] acumularea cantităţii suficiente de fosfaţi şi Ca;
b) [ ] acumularea cantităţii suficiente de fluor;
c) [ ] acumularea cantităţii suficiente de magneziu;
d) [ ] crearea temperaturii optime;
e) [ ] pH-ul optim este slab acid (6,8).

mediuPunctajul: 10Mecanimul mineralizării:
a) [x] mobilizarea
fosfaţilor anorganici şi calciului din depozite şi plasma sangvină,
pentru crearea concentraţiilor optime;
b) [x] formarea fosfatului tricalcic amorf şi expulzarea lui din celulă prin exocitoză;
c) [x] acumularea unor cantităţi noi de calciu şi fosfat în matricea extracelulară;
d) [x] formarea apatitei (preponderent fluorapatitei);

e) [ ] fixarea apatitei la fibrele de elastină.
scazutPunctajul: 10Dislocarea osului:
a) [ ] este un proces patologic realizat de osteoclastele activate;
b) [ ] primar se distruge colagenul;
c) [ ] procesul se iniţiază prin degradarea proteoglicanilor;
d) [ ] pH-ul caracteristic este neutru;
2+
e) [x] solubilizarea apatitei are lor prin transformarea Ca3(PO4)2 → CaHPO4 → Ca
+ (HPO4 ).
mediuPunctajul: 10Metabolismul ţesutului osos este influenţat direct de următorii
hormoni:
a) [x] PTH şi calcitonină;
b) [ ] prolactină;
c) [ ] somatostatină;
d) [x] gluco- şi mineralocorticoizi;
e) [x] hormoni sexuali.

mediuPunctajul: 10Cantitatea substanţei minerale în ţesuturile dentare:
a) [ ] cantitatea medie - 95%;
b) [x] smalţ - 96%;
c) [x] dentină - 69%;
d) [x] cement - 46%;

e) [x] pulpă - 7%.
mediuPunctajul: 10Cota substanţelor organice în ţesuturile dentare:
b) [x] smalţ - 1,7%;
c) [x] dentină - 17,8%;
e) [ ] pulpă - 35%.
mediuPunctajul: 10Conţinutul de apă în ţesuturile dentare:
b) [x] smalţ - 2,3%;
c) [x] dentină - 13,2%;
e) [x] pulpă - 68%.

scazutPunctajul: 10Cantitatea calciului şi fosfaţilor din ţesuturile dentare:
a) [x] în substanţa nativă este practic constantă în toate păturile dentare;
b) [ ] la 100g greutate umedă se conţine cca 17% calciu;
c) [ ] la 100g greutate umedă se conţine cca 35% fosfaţi;
d) [ ] raportulCa/Pi este în medie 0,1;

e) [ ] corelează cu cantitatea salivară.
mediuPunctajul: 10Combinaţiile majore ale calciului şi fosfaţilor în ţesuturile dentare:
a) [ ] CaHPO
4;
b) [x] Ca
3(PO4)2;
c) [x] Ca
8H2(PO4)6x5H2O;
d) [x] Ca(Ca
3(PO4)2)3(OH)2;
e) [x] Ca
10(PO4)6(OH)2.
mediuPunctajul: 10Fluorul ţesuturilor dentare:
a) [x] cantitatea depinde de aportul alimentar (cu apa);
b) [x] la conţinut normal în apă se formează fluorapatita;
c) [ ] fluorapatitaeste cea mai puţin stabilă formă a apatitei;

d) [x] la conţinut sporit în apă se formează fluorura de calciu;
e) [x] la conţinut sporit în apă se dezvoltă fluoroza.

scazutPunctajul: 10Rolul magneziului în ţesuturile dentare:
a) [x] poate substitui ionii de calciu;
b) [ ] poate substitui ionii de fosfat;
c) [ ] poate substitui hidroxilul şi forma magneziuapatita;
d) [ ] reglează activitatea fosfatazei acide osoase;
e) [ ] favorizează dislocarea substanţei minerale.

scazutPunctajul: 10Proteineleţesuturilor dentare:
a) [ ] principala proteină este amelogenina;
b) [x] toate păturile dentare conţin colagen tip I[α1(I)]2[α2(I)];
c) [ ] smalţul nu conţine colagen;
d) [ ] dentina conţine elastină;
e) [x] în pulpă este prezentă cheratina.

scazutPunctajul: 10Care din proteinele enumerate nu sunt proteine specifice ale smalţului:
a) [ ] enamelinele;
b) [x] cheratinele;
c) [ ] amelinele;
d) [ ] amelogeninele;
e) [x] tuftelinele.
scazutPunctajul: 10Care din proteinele enumerate nu este o proteină specifică a dentinei:
a) [ ] fosforina;
b) [ ] osteocalcina;
c) [ ] osteonectina;
d) [ ] osteopontina;
e) [x] oseina.
scazutPunctajul: 10Care din proteinele enumerate nu este o proteină specifică a pulpei
dentare:
a) [x] fibrina;
b) [ ] fibronectina;
c) [ ] fibrilina;
d) [ ] laminina;
e) [ ] entactina.
scazutPunctajul: 10Ce monozaharide specifice sunt prezente în ţesuturile dentare:
a) [ ] fructoza;
b) [ ] riboza;
c) [ ] manoza;
d) [ ] xiloza;
e) [x] arabinoza.
scazutPunctajul: 10Care proteoglicani specifici sunt prezenţi în ţesuturile dentare:
a) [ ] keratan-sulfatul;
b) [ ] acidul hialuronic;
c) [x] decorinul şi biglicanul;
d) [ ] heparina;
e) [ ] heparansulfatul.
scazutPunctajul: 10Structura cristalelor de apatită - ce afirmaţie nu o caracterizează:
a) [ ] sunt prisme ce au la bază un hexagon;
b) [ ] fiecare prismă este alcătuită din 3 celule elementare;
c) [ ] celula elementară este o prismă cu baza rombică;
d) [x] laturile rombului nu sunt egale;
e) [ ] o celulă elementară conţine o moleculă de apatită.

mediuPunctajul: 10Metabolismul ţesuturilor dentare:
a) [x] smalţul, dentina şi cementul sunt relativ inerte metabolic;
b) [x] metabolismul pulpar este similar celui din organele parenchimatoase;
c) [x] majoritatea proceselor au loc intracelular;
d) [x] cele mai intense procese sunt sinteza colagenului şi proteoglicanilor;
e) [ ] energetic ţesuturile sunt asigurate exclusiv prin glicoliză anaerobă.

mediuPunctajul: 10Particularităţile metabolismului ţesuturilor dentare:
a) [x] nu se sintetizează monozaharide;
b) [x] ciclul pentozofosfaţilor furnizează ribozo-5-fosfat;

c) [x] glicoliza are loc atât aerob, cât şi anaerob;
d) [x] coeficientul respirator variază între 0,47 şi 2,04;
e) [ ] sinteza acizilor graşi şi trigliceridelor este neglijabilă.

mediuPunctajul: 10Fibrele prezente în parodonţiu sunt:
a) [x] colagen de tip I;
b) [x] colagen de tip III;
c) [ ] elastină;
d) [x] oxitalan;
e) [x] oxitialină.
mediuPunctajul: 10Glicozaminoglicanii parodonţiului sunt:
a) [x] acidul hialuronic;
b) [x] dermatan-sulfatul;
c) [ ] keratan-sulfatul;
d) [x] condroitin-4-sulfatul;
e) [x] condroitin-6-sulfatul.
scazutPunctajul: 10Procesele metabolice importante din parodonţiu sunt:
a) [ ] sinteza proteinelor sangvine;
b) [x] sinteza proteoglicanilor;
c) [ ] sinteza substanţei minerale;

d) [ ] sinteza colesterolului;
e) [ ] ciclul ornitinic.
scazutPunctajul: 10Substanţele produse de placa dentară ce afectează parodonţiul sunt:
a) [x] enzimele lizozomale;
b) [ ] histidina;
c) [ ] tromboxanele;
d) [ ] prostaciclina;
e) [ ] complexele imune circulante

mediuPunctajul: 10Compoziţia plăcii dentare:
a) [x] compuşi minerali - calciu, fosfaţi, fluor;
b) [x] glucide - glucoza, galactoza, hexozamine, ramnoza;
c) [ ] proteine - colagen, elastină, keratine;
d) [x] enzime - glicozil-transferaze, proteaze, amilază;
e) [x] lipide - acizi graşi superiori nesaturaţi şi cu catena ramificată.

mediuPunctajul: 10În placa dentară sunt prezente următoare tipuri de microorganisme:
a) [x] streptococi;
b) [ ] stafilococi;
c) [x] corinebacterii;
d) [x] neisseria;
e) [x] actinomicete.
mediuPunctajul: 10Procesele metabolice din placa dentară:
a) [x] sunt realizate de bacteriile plăcii dentare;
b) [ ] sunt asigurate de celulele ţesuturilor dentare;
c) [x] includ sinteza terenului pe care există bacteriile;
d) [x] catabolismul glucidelor cu formarea produşilor acizi (lactat, piruvat, acetat, citrat,
propionat etc.);
e) [x] catabolismul proteinelor şi generarea NH3.
mediuPunctajul: 10Compoziţia tartrului dentar:
a) [x] apatita;
b) [ ] fosfatul ionizat;
c) [ ] calciu ionizat;
d) [ ] fosfatul monoacid de calciu;
e) [x] brushita.
mediuPunctajul: 10Transformarea plăcii dentare în tartru:
a) [x] este corelată cu scăderea cantităţii glucidelor în placă;
b) [x] este asociată cu creşterea cantităţii proteinelor în placă;
c) [x] este favorizată de concentraţia mare a proteinelor în salivă;
d) [x] este favorizată de concentraţia mare de NH în salivă şi placă;

3
e) [ ] este stimulată de pH acid.

mediuPunctajul: 10Compoziţia salivei - substanţele anorganice:
a) [x] apă;
b) [x] anionii principali - clor, fosfaţi, carbonaţi, rodanid;
c) [x] cationiiprincipali - potasiu, sodiu, amoniu, calciu, magneziu, zinc;

d) [x] oligoelementele - fluor, brom, cupru, cobalt;
e) [ ] microelelmentele - plumb, mercur.

mediuPunctajul: 10Substanţele organice proteice ale salivei sunt:
a) [x] proteinele serice - α-, β- şi γ-globuline;
b) [x] mucină;
c) [x] gonadotropine hipofizare şi estrogeni;
d) [x] kalicreină şi bradikinină;
e) [ ] fibrină.
scazutPunctajul: 10Enzimele salivei provin din:
a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucale;
b) [ ] glandele endocrine;
c) [x] plasma sangvină;
d) [ ] produsele alimentare;
e) [ ] bacteriile microflorei intestinale.

scazutPunctajul: 10Lizocimul:
a) [ ] este o liază;
b) [x] este o glicozidază;
c) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriene;
d) [ ] participă la digestia glucidelor alimentare;
e) [ ] exercită acţiune antivirală.

scazutPunctajul: 10Mucinaza:
a) [ ] sintetizează mucina;
b) [ ] este o oxidoreductază;
c) [ ] este o α-glicozidază;
d) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric;
e) [x] asigură înlăturarea moleculelor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor.

mediuPunctajul: 10α-amilaza salivară:
a) [x] este principala enzimă digestivă salivară;
b) [ ] este o hidrolază şi β-glicozidază;
c) [x] scindează amidonul şi glicogenul;
d) [x] posedă specificitate faţă de legăturile α-1,4-0-glicozidice;
e) [x] este produsă de glandele salivare.

scazutPunctajul: 10Referitor la amilaza salivară şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa liazelor;
b) [ ] face parte din clasa ligazelor;
c) [x] NaCl este activator;
d) [ ] NaCl provoacă denaturarea enzimei;
e) [ ] la activare se modifică structura primară a enzimei.

scazutPunctajul: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni.
a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremie;
b) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiuni bacteriene;

c) [ ] activitatea mucinazei scade în carie;
d) [ ] activitatea α-amilazei creşte în gastrită şi ulcer duodenal;
e) [ ] activitatea maltazei scade în parotită.

scazutPunctajul: 10Implicarea enzimelor salivare în afecţiunile stomatologice:
a) [x] activitatea ureazei facilitează formarea tartrului dentar;
b) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizarea;
c) [ ] colagenazaşi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea pricozelor

cavitătii bucale;
d) [ ] α-amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate în geneza

parotitei;
e) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor.

scazutPunctajul: 10Care din substanţele organice azotate neproteice enumerate nu este
prezentă în salivă:
a) [ ] amoniacul şi ureea;
b) [ ] acidul uric;
c) [x] bilirubina;
d) [ ] aminoacizii liberi
e) [ ] colina.
scazutPunctajul: 10Care din substanţele organice neazotate enumerate nu este prezentă în
salivă:
a) [ ] glucoza;
b) [ ] acizii organici;
c) [ ] colesterolul şi fosfolipidele;
d) [ ] vitaminele;
e) [x] heparina.
mediuPunctajul: 10Ce vitamine sunt prezente în salivă:
a) [x] vitaminele grupei B (B1, B2, B6);
b) [x] acidul nicotinic şi nicotinamida;
c) [x] acizii ascorbic, pantotenic şi folic;
d) [x] biotina;
e) [ ] toate vitaminele liposolubile.
mediuPunctajul: 10Proprietăţile salivei sunt:
a) [x] este o soluţie reală;

b) [x] se produce cca 1000 ml/24 ore cu un flux de 0,049 ml/min;
c) [x] densitatea - 1,002 - 1,008 g/ml;
d) [ ] pH 6,58 - 6,99;
e) [x] viscozitatea - 1,08 -1,32.

mediuPunctajul: 10Funcţiile salivei sunt:
a) [x] menţinerea umedităţii mucoaselor;
b) [ ] umectarea alimentelor şi digestia lor completă;
c) [x] excreţia diferitor compuşi (medicamente, agenţi patogeni, metale grele etc);
d) [x] menţinerea integrităţii dinţilor;
e) [x] protecţia antibacteriană.
mediuPunctajul: 10Compoziţia lichidului gingival:
a) [ ] celule epiteliale descuamate şi trombocite;
b) [x] fibrinogen;
c) [x] imunoglobuline M şi G;
d) [x] colagenaza şi catepsina D;
e) [x] sodiu şi potasiu.

Structura Proteinelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structura Proteinelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatii colectie:

a) [x] seria L a α-aminoacizilor;

a) [x] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături peptidice;

b) [ ] fiecare aminoacid se poate incorpora în lanţ numai o singură dată;

d) [ ] nu este afectată de hidroliză;

a) [x] fiecare grupare peptidică tipică poate forma 2 legături de hidrogen;

e) [ ] legătura peptidică este necovalentă.

a) [ ] prezintă o aranjare structurală dezordonată;

e) [ ] e stabilizată de legături de hidrogen, ce se formează numai în limitele unui singur

d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor situaţi succesiv în catenă;

e) [ ] este o structură absolut rigidă.

a) [ ] reprezintă organizarea unei catene polipeptidice într-o moleculă proteică unică

b) [ ] se realizează prin legături covalente dintre suprafeţele de contact ale domenelor;

c) [ ] molecula proteică este rigidă structural;

d) [x] la nivel cuaternar molecula posedă activitate biologică;

a) [x] există atât proteine simple, cât şi conjugate;

b) [ ] toate proteinele sunt conjugate;

c) [ ] toate proteinele sunt formate din catene polipeptidice şi un compus neproteic;

d) [ ] principalele proteine conjugate sunt albuminele, globulinile şi histonele;

a) [ ] sunt de origine sangvină;

b) [x] sunt produse de celulele mucoasei cavităţii bucale;

d) [x] sunt două tipuri de mucine salivare;

a) [x] mioglobina şi hemoglobina;

b) [ ] Gla-proteinele ţesutului osos;

e) [ ] proteina intestinală fixatoare de calciu (CaBP).

a) [x] calciul este fixat electrostatic;

d) [x] acidul γ-carboxiglutamic este format prin carboxilare cu participarea vitaminei K;

e) [ ] acidul γ-carboxiglutamic este codificat de codul genetic.

a) [x] depinde de componenţa aminoacidică şi pH soluţiei;

b) [x] depinde de grupările terminale -COOH şi -NH ale lanţului polipeptidic;

d) [ ] este pozitivă în soluţii neutre;

e) [x] este negativă în soluţii bazice.

c) [x] pI al proteinelor acide este în mediu acid;

d) [x] pI al proteinelor bazice este în mediu bazic;

a) [ ] toate proteinele sunt solubile;

b) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă în soluţii saline concentrate;

c) [x] proteinele sunt bine solubile în soluţii saline puţin concentrate;

d) [ ] proteinele sunt bine solubile în apă pură;

e) [ ] proteinele sunt bine solubile în solvenţi organici.

a) [x] membrana hidrică (MH), ce apare la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile;

c) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului;

d) [ ] sarcinaelectrică, dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilor;

a) [x] sunt catalizatori biologici;

b) [ ] prezintă catalizatori anorganici;

c) [ ] se pot forma numai în celulele vii;

d) [ ] sunt permanent active în organism;

e) [ ] catalizează numai reacţiile de sinteză.

a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic;

b) [x] posedă specificitate;

c) [x] au eficienţă catalitică mult mai mare;

d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blânde;

e) [ ] schimbă direcţia reacţiei catalizate.

a) [x] sunt proteine simple şi conjugate;

b) [ ] enzimele simple conţin grupe prostetice;

d) [ ] în calitate de cofactori pot servi baze şi acizi;

b) [x] structură complexă, unicală, tridimensională;

a) [x] este separat spaţial de centrul activ;

b) [ ] este locul fixării substratului;

c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;

d) [ ] este locul fixării unor compuşi cu structură asemănătoare substratului;

a) [x] scad energia de activare a reacţiei respective;

b) [ ] inseră energie din exterior pentru depăşirea barierei energetice;

c) [x] are loc formarea complexului enzimă-substrat [ES];