Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2015 - 2016
anca.galaction@bioinginerie.ro
Structura disciplinei:
An 3, sem I
2h Curs/saptamana + 2h LP/saptamana
An 3, sem II
1h Curs/saptamana + 1h LP/saptamana
Biotehnologia este stiinta care abordeaza aspectele teoretice si practice ale utilizarii
celulelor si organismelor vii (microbiene, vegetale, animale) in scopul obtinerii de
produse utile activitatii umane (produse farmaceutice, alimentare, cosmetice, industriale
etc.)
*Era Biotehnologiilor albe: din 2005
agricultura
biodiesel
medicamente
vaccinuri
virusul tutunului in terapia cancerului
hrana viitorului
- Biotehnologia roşie
- Biotehnologia verde
- Biotehnologia gri
- Biotehnologia albă
- Biotehnologia albastră:
APLICATII:
Fizica Inginerie
biochimică
Biologie
BIOTEHNOLOGIE
Inginerie genetica
Microbiologie
Biochimie
Matematica
Etapele dezvoltarii Biotehnologiei
*Era Pre-Pasteur: pana in 1857
*Era Pasteur: 1857 - 1940
Vanzari in 2006
Antibiotice (106 USD)
Total vanzari 32,000
Cephalosporine 12,000
Peniciline 5,400
Eritromicina 3,500
Nistatina 2,200
Tetracicline 1,400
*Era Noilor tehnologii: 1975 - 2005
Preparare medii
de cultura Microorganism
producator
Sterilizare
Aer
Formularea mediilor de cultura
Medii naturale (organice)
Medii semisintetice
Medii sintetice
COMPOZITIA MEDIILOR
Surse de carbon si energie (5 - 10%)
abur
mediude mediu
cultura steril
apa rece
condens
Instalatie de sterilizare a mediului de
cultura la 140oC prin injectie de abur
abur
1
mediu
de 2-3
cultura t, o C min
3
140OC
vid O
2 80 C
zona de
sterilizare
4 37O
a.
mediu
steril
Sterilizarea aerului
Materiale filtrante:
fibre de sticla cu diametru cuprins intre 5 si 18
m
nitrat de celuloza, pentru filtrul cu membrana
Filtre lumanare
Schema de principiu a liniei de
purificare si sterilizare a aerului prin
filtrare pe material fibros
4 aer steril
aer
3
1 2
5 6
Modelul curgerii
perpendiculare a aerului pe fibra
b
df dp
Eficacitatea retinerii
microorganismelor pe o fibra
individuala
, poate fi calculata cu relatia urmatoare:
i int d
in care:
i - randamentul retinerii prin impact inertial
int - randamentul retinerii prin interceptie
d - randamentul retinerii prin difuzie.
Fermentatia
Procesul de crestere a microorganismelor pe medii de cultura, cu
scopul de a biosintetiza diversi produsi, poarta denumirea de
fermentatie. Aplicarea legilor termodinamicii, cineticii si ale
transferului de masa, impuls si energie demonstreaza ca mediul de
cultura, prin compozitie, t, p si concentratii de substrat limitativ,
afecteaza direct cresterea microorganismelor si performanta
elaborarii produselor utile.
Procesul de crestere a microorganismelor se urmareste prin
determinarea masei celulare sau a densitatii celulare si prin
determinarea numarului de microorganisme sau a
concentratiei celulare. Masurarea cresterii se face prin metoda
turbidimetrica sau cu analizor continuu infrarosu (prin determinarea
CO2 din gazele care parasesc cultura aerata).
Modele cinetice pentru viteza
de formare a produsului
marin.zagnat@bioinginerie.ro
Alcaloizi
H3C
R H
O O
H HO
HO
H
Bufadienolide
H3C
R H
O O
H HO
HO
Clasificarea compuşilor
cardiotonici
C C
H
H3C
O
H OH
CH3 O
O
O H
CH3 O
OH
O
O
OH
HO
OH
DIGITALIS LANATA FAM.: Scrophulariaceae
DENUMIREA POPULARĂ: Degeţel lânos
lanatozide
C C
H
O O
H3C H OH
O
O
H3C
H
O O
CH3
OH
O
O
CH2OH
OH
O
O
OH
O C CH3
HO
O
OH
STROPHANTUS KOMBÉ FAM. Apocynaceae
OHC
H
O O
CH3 H OH
O O
CH2OH CH2OH
HO
O O
O
OH OH O CH3
HO O
OH OH
CONVALLARIA MAJALIS (Liliaceae)
DENUMIREA POPULARĂ: Mărgăritel,
Lăcrămioare
ADONIS VERNALIS FAM. Ranunculaceae
DENUMIREA POPULARĂ: Ruşcuţă de
primăvară, Dediţei galbeni
ERYSIMI HERBA FAM. Brassicaceae
DENUMIREA POPULARĂ: Mixandră
SCILLA MARITIMA Fam. Liliaceae
Denumirea populară: Ceapă de mare
C
H
O O
H OH
O
O
H2C OH CH3
O
H2C OH O
OH OH
O
O
OH
HO OH
OH
Clasificarea unor polifenolilor vegetali
► Fenoli simpli C6
► Benzochinone C6
► Acizi fenolici C6-C1
► Cumarine, izocumarine C6-C3
► Cromone C6-C3
► Naftochinone C6-C4
► Antrachinone C6-C2-C6
► Flavonoide C6-C3-C6
► Lignani, neolignaniLignina (C6-
C3)2(C6-C3)n
► Flavonoidele sunt compuşi care fac parte din
categoria substanţelor bioactive naturale, de
origine vegetală, reprezentând o grupă
importantă din clasa polifenolilor naturali şi
constituie o parte din pigmenţii coloraţi din
flori şi fructe.
► Sunt derivaţi ai fenil-benzo--pironei, deci la
baza structurii lor stă scheletul C6-C3-C6.
Clasificarea saponozidelor.
1. Derivaţii flavonei
2. Derivaţii flavonului
3. Derivaţii izoflavonei
4. Derivaţii flavanonei
5. Derivaţii flavanonolului
6. Derivaţii calconei
7. Auronele
8. Derivaţii flavanului sau catechine
9. Antocianele
Proprietăti fizico-chimice.
- sunt greu solubile în apă, eter etilic (în care sunt solubili
doar agliconii);
R
N - heterozide (R-N-C5H9O4).
R
C - heterozide (H2 - C -C6H11O5).
Se numesc saponozide un grup de
substanţe bioactive naturale de
origine vegetală, de natură
glicozidică, care agitate cu apa
produc o spumă abundentă şi
persistentă şi care au
proprietatea de a hemoliza
eritrocitele.
Clasificarea saponozidelor.
Sterolice Glicoalcaloizi
sterolici
Proprietăti fizice.
► Uneori saponozidele sterolice se obţin sub formă
cristalizată.
► Cele triterpenice sunt amorfe.
► Sunt greu solubile în apă rece, în apă fierbinte sunt cu
mult mai solubile. Sunt uşor solubile în alcool diluat şi
în alcool concentrat, la fierbere. In solvenţi organici
nepolari sunt insolubile.
► Saponozidele posedă proprietăţi de tenside scăzând
tensiunea superficială la iuterfaza apă/ulei sau
apă/aer. Datorita acestei calităţi au proprietăţi
spumefiante, detergente, emulsionante.
► Prin prezenţa carbonilor asimetrici existenţi în
structura lor, saponozidele deviază planul luminii
polarizate, sunt înzestrate, cu alte cuvinte, cu
activitate optică.
Proprietăti chimice .
► Datorită faptului că saponozidele sterolice nu au grupări
carboxilice pe nucleul lor, ele au o reacţie neutră şi
alcătuiesc grupa saponozidelor neutre.
► Cele triterpenice, în general sunt acide datorită grupării
COOH şi sunt incluse în grupa saponinelor acide.
► Cele sterolice precipită cu soluţia concentrată de hidroxid
de bariu şi soluţia de acetat bazic de plumb.
► Saponozidele triterpenice precipită cu soluţia de acetat
neutru de plumb şi alte săruri neutre în soluţie saturată.
► Prin hidroliză acidă se pune în libertate un genol care, în
general, este cristalizat.
► Hidroliza saponozidelor se poate efectua şi
pe cale enzimatică.
► Se scindează mai întâi hexozele, apoi
pentozele şi abia în ultimă instanţă acizii
uronici.
► Ca orice substanţă organică ce posedă
grupări OH şi COOH sapogenolii se pot
caracteriza prin compuşi de metilare,
acetilare şi esterificare.
► O altă reacţie generală pe care o dau
saponozidele este cea cu acizii concentraţi
când rezultă compuşi divers coloraţi.
Dozarea saponozidelor
Metode fizice- Indicele de spumificare.
Metode fizico-chimice
1. La încălzirea saponozidelor cu acid sulfuric în
prezenţa antronei - coloraţii diferite.
2. Tratarea saponozidelor triterpenice cu HCl conc. si
naftol- coloraţii.
3. Soluţia cloroformica de pentaclorura de stibiu-
reactiv de culoare.
4. Metoda gravimetrică - complexul cu ferocianura de
zinc.
5. spectrofotometrarea soluţiilor obţinute.
Metode biologice
1. Indicele hemolitic.
2. Indice peşte.
3. Indicele vierme.
Acţiune farmacodinamica.
► ~n general, acţiunea farmacodmamic\ depinde de
tipul saponinei, doză, şi calea de administrare.
► Administrate pe cale oral\ ele nu se absorb dar,
în doze mari, pot produce fenomene toxice.
► Joacă un rol deosebit de important în favorizarea
solubilit\]ii şi absorbţiei în orgamsm a unor
substanţe medicamentoase.
► Asupra epiteliilor au de obicei o acţiune iritantă.
Uneori stimulente ale acestora.
► Prin iritarea mucoasei bucale, gastrice şi a
esofagului, produc creşterea secreţiei salivare şi
stimularea secreţiei bronhice, fluidificarea
mucusului şi îndepărtarea lui în doze mici.
► În doze mari, saponinele au acţiune emetică.
► Mecanismul de acţiune al saponinelor în terapia
expectorantă, se explică prin excitarea
terminaţiilor vagale, prin acţiunea asupra
receptorilor colinergici, reglând secreţiile
bronşice şi stimulând pe cale reflex\ fluidificarea
secreţiei şi uşurând, prin aceasta, expectoraţia.
► Posedă proprietăţi sternutatorii şi produc
sângerarea gingiilor.
► Saponinele produc creşterea diurezei şi a
transpiraţiei.
► Acţiunea hemolitică a saponozidelor este
potenţată de prezenţa lecitinelor care nu sunt
fixate de colesterol.
► Saponinele sterolice se absorb uşor şi sunt mai
rezistente faţă de enzimele din intestin - saponinele
sterolice sunt mai toxice.
► Saponinele măresc permeabilitatea vaselor sanguine la
nivelul capilarelor.
► ~n ce priveşte mecanismul acţiunii diuretice, nu este
încă bine explicat.
► Adminstrarea intravenoas\ a saponinelor provoacă
moartea, după convulsii şi dispnee, prin oprirea inimii
în sistol\ şi paralizie respiratorie.
► ~n doze subletale, ingerarea saponinelor provoac\
salivaţie, vom\, strănut, diaree, pierderea apetitului,
paralizie.
► ~n alt\ ordine de idei, saponinele au acţiune
stimulatoare asupra seminţelor în germinare,
asemănător fitohormonilor de creştere.
~ntrebuinţ\ri.
► Produsele cu saponine sunt folosite în farmacie pentru
obţinerea medicanientelor cu acţiune emetică şi
expectorant\
► ~n tehnologia farmaceutică sunt utilizate ca agenţi de
emulsionare.
► ~n tehnic\ - detergenţi şi spumefianţi. Cel mai frecvent
în industria textilă ca agenţi de sp\lare.
► ~n alimentaţie, saponinele sunt folosite pentru
obţinerea unor băuturi spumoase, a cremelor de
patiserie, a halviţei şi halvalei.
► ~n cosmetică pentru prepararea pastelor de dinţi, a
cremelor şi a sprayurilor spumante.
Lemn dulce – Glycyrrhiza glabra L.
fam. Fabaceae
S\pun\ri]\ – Saponaria officinalis L. fam.
Caryophyllaceae
Coada calului – Equisetum arvense
L. fam. Equisetaceae
Castan – Aesculus hippocastanum
L. fam. Hippocastanaceae.
Aralia – Aralia mandshurica Rupr. et
Maxim. fam. Araliaceae
Ginseng – Panax ginseng C. A. Mey.
fam. Araliaceae
Dioscoree - Dioscorea nipponica
Makino (syn. Dioscorea polystachya)
fam. Dioscoreaceae
terpenoide - toţi compuşii, care au o
anumită inrudire arhitecturală şi chimică
cu molecula izoprenului (C5 H8 ).
Hoagen Smit
Clasificare
Fructele de
coriandru
posedă
acţiune
spasmolitică,
carminativă,
bactericidă şi
stomahică
Roiniţă –
Melissa
officinalis L.
fam. Lamiaceae
spasmolitică şi
sedativă
Monoterpenoide monociclice
Izmă bună
Mentha piperita
L.
fam. Lamiaceae
acţiune
spasmolitică,
calmantă,
analgezică şi
antiseptică
Salvie (jaleş)
Salvia
officinalis L.
fam. Lamiaceae
antinevralgic,
hipoglicemian
t şi coleretic
Eucalipt
Eucalyptus
globulus Labill
Eucalyptus
cinerea Muell.,
Eucalyptus
viminalis Labill.
fam. Myrtaceae
antiseptice
pulmonare,
anticatarale,
balsamice
Monoterpenoide biciclice
Ienupăr
Juniperus communis L.
fam. Cupressaceae
în reumatism,
artrite, boli
în muşchi
Sesquiterpenoide
Obligeană
Acorus calamus L.
fam. Araceae
stimulent
gastrointestinal. un
bun stomahic,
carminativ
prezintă acţiune
sedativă.
se foloseşte ca eupeptic
amar în tratamentul
anorexiilor şi
dispepsiilor
Iarbă mare
Inula helenium
L.
fam.
Asteraceae.
antitusiv
modificator al
secreţiilor
bronşice.
expectorant,
spasmolitic,
tonic general
Muşeţel
Chamomilla recutita L.
(syn. Matricaria recutita L., Matricaria
chamomilla L.,)
fam. Asteraceae
► antiinflamatoare,
cicatrizantă şi
antialergică
► spasmolitică.
► stomahică şi
carminativă.
► antiseptică şi uşor
sedativă
Terpenoide aromatice
Anason
Anisum vulgare
Gaerth.
(syn.Pimpinella
anisum L.)
fam. Apiaceae
stomahic,
carminativ,
antispastic,
aromatizant,
galactogog
Sovârv
Origanum
vulgare L.
fam. Lamiaceae
antiseptic,
stomahic,
antispastic,
antimicrobian.