Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.

Popa” Iași
Facultatea de Bioinginerie Medicală
Master: Biotehnologii Medicale și Biomateriale Avansate, anul II
Disciplina: Biomateriale pentru ingineria tisulară

Utilizarea celulelor stem în

ingineria tisulară

1
Cuprins
1.Introducere în ingineria tisulară ………………………………….…. 3
2. Ingineria tisulară și terapia cu celule stem ……………………….… 4
3. Clasificarea celulelor stem ……………………………………….… 6
4. Obținerea celulelor stem ………………………………………..…... 6
5. Înmultirea celulelor stem in laborator …………………………….... 7
6. Terapii cu celule stem ……………………………………………..... 8
7. Avantaje și dezavantaje ……………………………………….….... 11

Bibliografie

2
 1.Introducere în ingineria tisulară
Ingineria tisulară reprezintă un domeniu multidisciplinar, care aparține medicinei
regenerative și care are ca scop promovarea calității vieții umane prin restabilirea, menținerea
sau ameliorarea funcției țesuturilor sau organelor. În acest scop, ingineria tisulară combină
tehnici biologice (realizarea de culture celulare și de țesuturi) cu tehnici inginerești (crearea de
matrici artificiale pentru regenerare tisulară, material artificiale pentru înlocuirea celor natural,
etc).
Medicina regenerativă a aparut la începutul anilor 1990, când a fost publicat primul
articol din domeniu. Terapiile prin inginerie tisulară reprezintă o trecere de la tehnologiile
medicale tradiționale la tratamentul personificat pentru fiecare pacient. Ingineria tisulară
umană se bazează pe mai multe componente importante. Componenta centrală o reprezintă
celulele, care pot fi autologe (de la același pacient), alogene (de la o alta persoana) sau
xenogene (celule animale). Celulele pot fi celule stem sau celule care au atins deja un anumit
grad de diferențiere.
Aplicabilitatea ingineriei tisulare este atât una terapeutica (țesutul crește în corpul
pacientului sau în afara lui, de unde este ulterior transplantat), cît și diagnostic (țesutul este
crescut in vitro și utilizat pentru testarea metabolismului celular în prezența unor substanțe, în
vederea stabilirii toxicității și biocompatibilității lor).
Scopul ingineriei tisulare este restabilirea funcţiei prin distribuirea elementelor vii care
devin integrate în corpul pacientului.
Baza ingineriei tisulare este constituita din biomateriale. Acestea pot include
biomateriale noi, care pot influența fizic sau chimic, organizarea, creșterea și diferențierea
celulelor în procesul de formare a țesutului dorit şi biomolecule care includ factori de creștere,
factori de diferențiere și alte proteine cheie. Biomaterialele sunt prevăzute pentru organizarea
creșterii și diferențierii celulelor în scopul formării unui țesut functional. La biomateriale și
biomolecule se adaugă și celulele, elementul viu, funcțional, care fac până la urmă, obiectul
acestui domeniu. Sistemele utilizate în ingineria tisulară țin cont de toate aceste trei elemente
correlate cu scopul și destinația utilizării lor.

Domeniul include și aspect de design ingineresc, care include expansiunea celulelor pe

structure bidimensionale, creșterea țesuturilor cu structure tridimensionale, bioreactoare,
stocarea celulelor și țesuturilor și distribuirea lor.
Trebuie luat în considerare și aspectul biomecanic al problemei, care include
determinarea proprietățior țesuturilor ce trebuie înlocuite, identificarea unor proprietăți minime
pe care trebuie sa le dețină țesutul ingineresc, identificarea semnalelor mecanice care
influenţează ţesuturile ingineriei tisulare, eficacitatea şi siguranţa acestor ţesuturi.

3
 Componenta informatică pentru susţinerea ingineriei tisulare realizează analiza
secvenţelor de gene şi proteine, expresia genică, expresia proteinelor, interacțiunile, analiza
cantitativă a celulelor şi ţesuturilor, modelarea tisulară şi celulară, manufactura digitală a
ţesuturilor, sisteme automatizate de asigurare a calităţii, interfeţelor.
Având în vedere cele trei componente enumerate mai sus se disting trei ramuri
importante ale acestui domeniu:
1.Regenerarea tisulară bazată pe celule (terapie celulară, care presupune transplantarea
de celule noi în scopul înlocuirii celulelor distruse dintr-un țesut)
2.Regenerarea tisulară bazată pe matrici artificiale (folosirea de matrici artificale
biodegradabile pentru a orienta creșterea celulară)
3.Regenerarea tisulară bazată pe molecule bioactive (factori de creștere, cytokine, etc)

2. Ingineria tisulară și terapia cu celule stem

La nivel tisular, celule sunt organizate într-o formă tridimensională şi sunt înconjurate
de o serie de componente (colagen, elastină, acid hialuronic, proteoglicani, glicozaminoglicani,
glicoproteine etc.) ale matricii extracelulare secretată de acestea. De asemenea, matricea
extracelulară reprezintă mediul propice pentru creşterea şi diferenţierea celulelor cu funcţii
diferite (expresie genică specifică fiecărui tip de ţesut). De aceea, în ingineria tisulară este
necesară simularea mediului extracelular prin folosirea de celule specifice, matrice suport şi
molecule semnal (de exemplu factori de creştere) care se regăsesc în matricea extracelulară
corespunzătoare ţesutului care se doreşte a fi reparat. În timp ce matricea suport favorizează
adeziunea, migrarea şi organizarea celulară, moleculele semnal influenţează şi direcţionează
fenotipul şi metabolismul celular.
Deşi celulele diferenţiate (celule nervoase, hepatice etc.) sunt utilizate frecvent la
însămânţarea matricilor suport, celulele stem adulte au câştigat popularitate rapid datorită
proprietăţilor biologice remarcabile precum potenţialul de a se diferenţia în diferite tipuri de
celule. Atunci când celule stem sunt folosite în co-culturi, acestea pot în plus să inducă
repararea tisulară. Prin urmare, terapia cu celule stem a devenit o metodă de tratament
promiţătoare care foloseşte atât celule stem autologe cât şi alogene pentru regenerarea
ţesuturilor şi organelor lezate sau deteriorate de traumatisme prin refacerea micromediului local
şi organizarea histostructurală.
Deşi celule stem adulte au o capacitate mai scăzută de a se diferenţia decât celulele stem
embrionare şi cele pluripotente induse (IPS), utilizarea lor nu este împiedicată de aspectele
etice asociate aplicării celulelor stem embrionare în medicină sau de costurile de producţie
ridicate necesare izolării celulelor stem pluripotente induse. Din momentul identificării
celulelor stem în stroma măduvei osoase (BMSCs) care a avut loc acum 42 de ani şi până în
prezent, BMSCs au devenit un standard în medicină regenerativă datorită potenţialului ridicat
de a se diferenţia şi a morbidităţii scăzute în timpul recoltării.
Din cauza numărului scăzut de celule stem care pot fi izolate din stroma măduvei
osoase, la care se adaugă şi procedeul invaziv dureros de recoltare prin aspirare, s-au investigat
şi alte surse de celule stem adulte, ajungându-se la concluzia că celule obţinute din ţesutul
adipos (ASC) ar avea potenţial de diferenţiere şi capacitate regenerativă similare cu cele ale
BMSCs. Prin urmare, celule stem adipoase au stârnit interesul medicilor chirurgici plasticieni,
devenind o nouă frontieră în medicină regenerativă. După prelevarea ţesutului adipos
subcutanat prin liposucţie, pentru izolarea celulelor stem adipoase se foloseşte colagenaza, o
enzimă hidrolitică, obţinându-se un ameste omogen de celule mixte denumit fracţie stromala
vasculară care conţine pe lângă celule stem adipoase şi celule endoteliale, hematopoietice şi
stromale. Celule stem adipoase induc angiogeneza, secretă factori de creştere, reglează
procesul inflamator şi se pot diferenţia în diferite tipuri de celule, proprietăţi care le recomandă

4
pentru utilizarea în regenerarea tisulară. În plus, celulele stem adipoase sunt stabile din punct
de vedere genetic în culturi pe termen lung şi au efect imunomodulator.
Ţesut cutanat
În ingineria ţesutului cutanat, substituienţi care conţin celule stem previn temporar
pierderea de fluide biologice şi infecţia cu bacterii si de asemenea stimulează procesul de
reparare tisulară. Utilizarea celulelor stem poate îmbunătăţi calitatea procesului de vindecare,
diminuând formarea de cicatrici şi restabilind funcţionalitatea pielii. De asemenea, alte studii
de literatură au indicat că spre deosebire de fibroblastele dermale native, celulele stem derivate
din măduva osoasă induc secreţia unei cantităţi mai mari de colagen şi a unei diversităţi de
factori de creştere şi angiogenici.
Ţesut osos
Tratamentul defectelor osoase extinse presupune utilizarea de grefe osoase autologe sau
implantarea de substituienţi osoşi pe bază de materiale biocompatibile. O alternativă la aceste
tratamente o constituie obţinerea in vitro a unor grefe osoase biologice prin cultivarea celulelor
stem în matrici suport cu structură tridimensională în condiţii care să permită formarea ţesutului
osos. În cazul regenerării ţesutului osos, cele mai studiate surse pentru prelevarea de celule
stem au fost măduva osoasă şi ţesutul adipos, cea din urmă sursa fiind mai accesibilă. Diferite
grupuri de cercetare au observat formarea de structuri asemănătoare cu ţesutul osos prin
însămânţarea de celule stem izolate din măduva osoasă şi ţesutul adipos pe matrici suport.
Studiile clinice au arătat că astfel de matrici suport implantate în organism stimulează
regenerarea osoasă, fără a se observa efecte adverse.
Inima
În prezent există mai multe studii care investighează eficienţa utilizării matricilor suport
însămânţate cu celule stem sau a injecţiilor cu celule stem în tratamentul bolilor
cardiovasculare. Celulele mononucleare şi celulele mezenchimale izolate din măduva osoasă,
celulele stem cardiace endogene, celulele stem adipoase, celulele endoteliale progenitoare şi
celulele stem pluripotente induse sunt câteva tipuri de celule stem care au fost testate excesiv
din punctul de vedere al capacităţii de regenerare. În timp ce terapia cu celule stem are
potenţialul de a deveni un tratament de ultimă generaţie, mai multe obstacole trebuiesc depăşite
înainte de a deveni o terapie de rutină pentru regenerarea cardiovasculară. Pentru îndeplinirea
acestui obiectiv, este necesar proiectarea de studii care să compare sistemic şi concomitent
diferite tipuri de celule stem, cu variaţii minime între tipurile de afecţiuni cardiovasculare,
vârsta, gen sau afecţiuni pre-existente.
Rinichii
Celulele stem mezenchimale au rol important în procesul de reparare şi de regenerare a
ţesutului renal. Acestea au capacitatea de a restabili funcţionalitatea rinichilor chiar şi în cazul
insuficienţii renale cronice. Mai mult decât atât, Osafune şi colab. au reuşit să genereze ţesut
al mezodermului intermedia, ţesut din care sunt în mare parte alcătuiţi rinichi, folosind celule
stem pluripotente.
Ţesut nervos
De asemenea, MSCs, ADSCs, ESCs şi celulele stem adulte neuronale sunt utilizate în
ingineria ţesutului neuronal.
Ficat
Terapia cu celule stem şi ingineria tisulară reprezintă metode de tratament alternative
promiţătoare mai ales din cauza limitărilor impuse (disponibilitatea scăzută) de transplantul
de ficat. Co-culturi pe bază de celule stem embrionare sau celule stem adulte şi hepatocite au
fost intens studiate ca potenţiale terapii în afecţiunile hepatice. În cazul co-culturilor de
hepatocite cu celule stem mezenchimale, s-a observat că hepatocitele au capacitatea de a
stimula proliferarea şi diferenţierea celulelor stem mezenchimale.

5
 3.Clasificarea celulelor stem
Celulele stem se pot imparti in doua mari categrii: embrionare si adulte.
Celulele stem embrionare pot da nastere oricarui tip de celula/tesut (pluripotentialitate)
si se pot obtine din tesut embrionar(oul fertilizat) sau prelevate din sangele cordonului
ombilical.
Celulele stem din tesuturile adulte au o capacitate de diferentiere mai limitata (mono-, bi-
sau multipotentiale),pot da nastere doar unor celule caracteristice tesutului din care provin si
sunt obtinute din maduva osoasa prin tehnici chirurgicale.
In functie de capacitatea lor replicativa si de potentialul de diferentiere, celulele stem au
mai fost clasificate in:
*Celule stem totipotente. Sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid.
Acestea se pot diferentia in orice tip de celula, sunt capabile sa formeze o placenta si un
embrion intreg.
*Celule stem pluripotente. Sunt descendente ale celulelor totipotente. Sunt capabile sa
formeze tesuturi derivate din toate cele trei foite embrionare (endoderm, mezoderm si
ectoderm).
*Celule stem multipotente Sunt celule care produc celulele dintr-o singura familie,
progenitori ai celulelor din diferite te suturi. Au un potential regenerativ imens si isi reinnoiesc
continuu populatiile celulare.
* Celule stem unipotente Aceste celule pot produce un singur tip de celule, dar au
proprietatea de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem.
Celula stem este capabila de 3 tipuri de diviziune:
a)mitoza homotipica(dintr-o celula stem mama iau nastere celule stem fiice)
b)mitoza heterotipica(dintr-o celula stem ia nastere o celula de tranzit )
c)mitoza nodala(dintr-o celula stem ia nastere o celula stem si o celula de tranzit)

4.Obținerea celulelor stem

Exista patru surse majore de celule stem embrionare.
Prima sursa de embrioni sunt clinicile de fertilizare 'in vitro’,unde pot fi folositi in
scopuri de cercetare .
A 2-a sursa sunt celulele rezultate din fecundarea ovulelor si spermatozoizilor aflati in
'banci de fertilitate'.
A 3-a sursa sunt celulele stem embrionare create prin SCNT (Somatic Cell Nuclear
Transfer = transfer nuclear de la celule somatice). Acesta este procesul prin care materialul
genetic al unei celule oarecare din corp este transferat la un ovul, rezultand deci un embrion
obtinut fara fertilizarea cu ajutorul unui spermatozoid.
Ultima sursa sunt fetusii proveniti din avorturi in primul trimestru de sarcina.
Sursele de celule stem mai pot fi : organismul adult, celulele embrionare, celulele
canceroase sau de la nivelul cordonului ombilical.

6
 Un numar de celule stem adulte se gasesc la nivelul maduvei osoase hematoformatoare,
ele reprezentand sursa regenerarii fiziologice ale elementelor figurate ale sangelui (globule
rosii, globule albe si trombocite).

5. Înmultirea celulelor stem in laborator

Un embrion dupa 5-7 zile este numit blastocist;acesta este format din aproximativ 100
de celule.Cercetatorii extrag celule stem din blastocist si le cultiva in eprubete de laborator.
Dupa ce celule s-au divizat de cateva ori , si au devenit prea multe pentru o eprubeta sunt
depozitate in mai multe eprubete. In numai cateva luni se pot obtine milioane de celule stem.
De altfel,celulele stem mai pot fi preluate de la fetusi avortati la varste foarte fragede (celule
germinative).
Celulele stem din cordonul ombilical sunt derivate din sangele din placenta si vasele
ombilicale si pot fi prelevate tot dupa nastere,prin sustragerea sangelui ramas la nivelul venei
ombilicale. Acest sange este imediat analizat pentru a detecta diferiti agenti infectiosi si pentru
a determina tipul tesutului. Este depozitat in nitrogen lichid pana in momentul folosirii.
Cercetarile sustin utilizarea celulelor stem congelate cel putin 20 de ani dupa procesare
,datorita faptului ca stocarea celulelor se face la temperaturi de -196 grade Celsius ,asigurand
conservarea proprietatilor biologice.
Cele mai recente studii au dezvaluit un lucru foarte interesant:celulele stem congelate
lent si stocate in azot lichid sunt viabile pentru o perioada nedefinita de timp.

7
 6. Terapii cu celule stem
Primul transplant de celule stem din cordonul ombilical a fost efectuat de echipa
condusa de Prof. Eliane Gluckman în 1988 la un copil care suferea de anemie aplastică Fanconi.
In prezent exista in lume peste 600.000 de unitati de celule stem din sangele cordonului
ombilical stocate, dintre care peste 20.000 au fost eliberate in vederea transplantului pentru
tratarea afectiunilor maligne si non-maligne la copii si adulti.
Dintre bolile tratabile cu celule stem fac parte urmatoarele categorii: leucemii acute si
cronice, sindroame mielodisplazice, limfoame, hemoglobinopatii, anemii, anomalii plachetare
ereditare, boli mieloproliferative, boli congenitale ale sistemului imun, boli fagocitare, boli
congenitale metabolice etc.

I.TERAPII STANDARD II.TERAPII EXPERIMENTALE

1.Boli autoimmune (Autotransplant)
-Artrita juvenila
1.Leucemii (Alotransplant)
-Artrita reumatoida
a)Leucemii acute
-Boala Crohn
-Leucemie acuta limfoblastica
-Sindrom Evans
-Leucemie acuta mieloida
-Sclerodermia
-Leucemie acuta bifenotipica
-Anemia Fanconi
-Leucemie acuta nediferentiata
-Anomalii metabolice
-Boala Parkinson
b)Leucemii cronice
2.Boli ale sistemului nervos central
-Leucemie cronica mieloida
-Scleroza laterala amiotrofica
-Leucemie cronica limfoida
-Boala Alzheimer
-Leucemie cronica infantila mieloida
-Boala Huntington
-Leucemie cronica infantile mielomonocitica
-Boala Parkinson
c)Sindroame mielodisplazice (Alotransplant)
-Anemia refractara 3.Leziuni traumatice
-Anemia refractara cu sideroblasti inelari -Leziuni ale maduvei spinarii
-Anemia refractara cu exces de blasti -Recuperare dupa accident vascular cerebral
-Leucemia mielomonocitara cronica
4.Medicina regenerativa
a)Rinichi
d)Limfoame (Alotransplant)
-Cotransplant rinichi si celule stem
-Limfom Hodgkin
hematopoietice
-Limfom non Hodgkin (limfom Burkitt)
-Diferentierea celulelor stem adulte in celule
-Anomalii genetice ale eritrocitelor
renale
(Alotransplant)
b)Ficat
-Beta talasemia majora (Anemia Cooley)
-Diferentierea celulelor hepatice din celule stem
-Siclemia (Boala cu eritrocite in secera)
hematopoietice
-Alte anomalii de proliferare ale celulelor
c)Plamani
sangvine
-Producerea de epitelii bronsice din celule stem
medulare
5.Utilizarea celuleor stem în stadiul de
e)Anemii
cercetare
-Anemia aplastica severa
Celulele stem reprezinta obiectul principal de
-Aplazia pura a seriei eritrocitare
cercetare pentru dezvoltarea unor noi terapii
-Anemia Fanconi
celulare. Se descoperă continuu aplicaţii noi,
-Hemoglobinuria paroxistica nocturna
revoluţionare ale celulelor stem in medicina

8
-Anomalii genetice ale plachetelor regenerativa sau reparativa, aplicatii ce au la
(Alotransplant) baza proprietatea celulelor stem de a inlocui
-Trombastenia Glanzmann celulele bolnave. În domeniul cercetării, se fac
-Trombocitopenia congenitala progrese considerabile în utilizarea
transplantului de celule stem pentru tratarea
unor boli ca Alzheimer, Parkinson, diabet
zaharat sau scleroză multiplă
f)Anomalii mieloproliferative (Alotransplant)
-Mielofibroza acuta
-Trombocitopenia esentiala
-Policitemia Vera
-Mielofibroza mieloida agnogenica
g)Boli congenitale ale sistemului imun -
Imunodeficiente severe combinate (SCID)
(Alotransplant)
-SCID cu deficienta de adenozin dezaminaza
-SCID, X-linkata
-SCID cu absenta celulelor T&B
-SCID cu absenta celulelor T, celule B normale
-Sindromul Omenn
h)Boli congenitale ale sistemului imun -
Neutropenii (Alotransplant)
-Sindrom Kostmann
-Alte boli congenitale ale sistemului imun
(Alotransplant)
-Ataxia teleangiectazia
-Sindromul limfocitar Bare
-Imunodeficienta variabila comuna
-Sindromul DiGeorge
-Deficienta de adeziune a leucocitelor
-Sindromul Wiskott- Aldrich
-Boli fagocitare
-Sindrom Chediak-Higashi
-Granulomatoza cronica
i)Cancere ale maduvei osoase
-Mielom multiplu .
-Leucemia cu plasmocite
-Macroglobulinemia Waldenstrom
j)Alte cancere (non-hematologice)
(Autotransplant/ Alotransplant)
-Neuroblastom
-Retinoblastom
k)Alte mutatii genetice ce afecteaza sistemul
imunitar si alte organe (Alotransplant)
-Porfiria congenitala eritropoietica
-Sindromul Hermansky-Pudlak
-Sindromul Pearson
-Sindromul Shwachman-Diamond
l)Boli metabolice congenitale (Alotransplant)
-Mucopolizaharidoza

9
-Sindrom Hurler
-Sindrom Scheie
-Sindrom Hunter
-Sindrom Sanfilippo
-Sindrom Morquio
-Sindrom Maroteaux-Lamy
-Mucolipidoza II
-Adrenoleucodistrofia
-Boala Gaucher
-Leucodistrofia metacromatica
-Boala Wolman
-Boala Tay-Sachs
-Boala Sandhoff
-Boala Niemann-Pick

III. TERAPII CU CELULE STEM MEZENCHIMALE

Celulele stem mezenchimale au fost identificate pentru prima data in gelatina Wharton in
anul 2004 de catre Wang si colaboratorii. De atunci, au fost publicate numeroase studii conform
carora celulele stem mezenchimale sunt considerate instrumente veritabile de inlocuire,
reparare, regenerare si intinerire a celulelor si tesuturilor bolnave. Cercetarile in vitro (in
laborator) sau pe modele animale au demonstrat deja utilitatea potentiala a transplantului de
celule stem mezenchimale. Aceste cercetari au relevat ca din celulele stem mezenchimale se
pot obtine:
-celule nervoase care pot inlocui pierderile celulare in paraliziile cerebrale si leziunile
traumatice ale maduvei spinarii (Kurozumi et al., 2005;Yang et al., 2008; Hu et al.,2010).
Pentru anumite afectiuni degenerative precum boala Parkinson celulele stem mezenchimale
au fost propuse a fi folosite ca terapie de inlocuire celulara pentru intreaga perioada a vietii.
-celule miocardice care pot repara leziunile produse de infarctul miocardic si au efect
benefic in afectiuni cardiace precum cardiomiopatia dilatativa non-ischemică
-celule hepatice cu rol in ameliorarea unor afectiuni hepatice precum ciroza hepatica
-celule pancreatice cu rol in tratarea diabetului zaharat tip I).
-celule osoase care pot realiza regenerare osoasa)
-celule cartilaginoase cu aplicatii in chirurgia reconstructiva datorita capacitatii lor de a se
multiplica pe un suport inert - transplanturi bioprotetice.
Celulele stem mezenchimale sunt in prezent evaluate in diferite studii pre-clinice si clinice
(trialuri clinice faza II/III) oferind potential semnificativ pentru terapii celulare in domeniul
repararii si regenerarii tisulare.

IV. COTRANSPLANTUL CELULELOR STEM MEZENCHIMALE CU

CELULE STEM HEMATOPOIETICE
Cordonul ombilical este o sursa importanta de celule stem: sangele de cordon ombilical
contine preponderent celule stem hematopoietice, iar tesutul de cordon ombilical contine
celule stem mezenchimale.
Atat celulele stem hematopoietice cat si celulele stem mezenchimale se gasesc in mod
normal in maduva osoasa a organismului uman, unde interactioneaza complex, pentru a asigura
aportul normal si constant de celule mature ale sangelui prin procesul numit hematopoieza.
Mai precis, celulele stem mezenchimale au rolul de a furniza o serie de factori care stimuleza
multiplicarea si diferentierea celulelor stem hematopoietice.
Un numar de studii clinice (realizate pe oameni), au demonstrat ca transplantul simultan
de celule stem hematopoietice impreuna cu celule mezenchimale, izolate din tesutul ombilical

10
si multiplicate in culturi, are efecte benefice mai mari fata de transplantul singular de celule
stem hematopoietice in cazul bolnavilor cu afectiuni hematologice maligne. In cazul
cotransplantului, celulele stem mezenchimale migreaza in maduva osoasa unde asigura un
mediu propice pentru fixarea si multiplicarea celulelor stem hematopoietice, conducand la
refacerea mai rapida a hematopoiezei si deci la succesul mai rapid al transplantului .
De asemenea, celulele stem mezenchimale au capacitatea de a regla reactiile sistemului
imunitar al gazdei (organismul care primeste transplantul), facilitand astfel aceptarea mai
rapida a celulelor stem hematopoietice straine atunci cand transplantul se realizeaza intre
persoane.

V.COTRANSPLANTUL CELULELOR STEM MEZENCHIMALE CU

ORGANE SOLIDE
In transplantul de organe solide, celulele stem mezenchimale au capacitatea de a regla
reactiile imune, ceea ce le califica ca alternative terapeutice eficiente pentru tratamentul
imunosupresor medicamentos, necesar in astfel de situatii. Astfel, se elimina efectele adverse
asociate tratamentului medicamentos: posibilitatea aparitiei unor boli maligne, osteoporoza,
bolicardiovasculare, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, infectii.

VI.EXPANSIUNEA IN VITRO A CELULELOR STEM HEMATOPOIETICE

Pentru a imbunatati rezultatele transplantului de celule stem hematopoietice, cercetatorii
şi-au concentrat atenţia asupra multiplicarii ex-vivo (in afara corpului) a celulelor stem
hematopoietice, in special în cazurile in care unitatea de transplant are un numar limitat de
celule. Acest lucru este dificil de realizat deoarece in vitro celulele stem au tendinta de a se
transforma in celule mature, pierzandu-si proprietatile de celule stem, aspect determinat
probabil de lipsa conditiilor corespunzatoare existente in oraganismul uman.
Cultivarea celulelor stem hematopoietice pe un suport de celule stem mezenchimale
(co-culturi) asigura un mediu similar conditiilor existente in mod normal in maduva osoasa
stimuland astfel mentinerea celulelor stem hematopietice in cultura (Wagner et al., 2007).
Datele obtinute in urma realizarii co- culturilor folosind celule mezenchimale ca strat celular
hranitor, au demonstrat ca acestea au un impact semnificativ asupra multiplicarii si
potentialului migrator al celulelor stem hematopoietice.
In prezent se deruleaza un trial clinic: Cord Blood Expansion on Mesenchymal Stem
Cells cu scopul de a evalua siguranta si utiliatea transplantului celulelor stem hematopoietice
din sangele cordonului ombilical multiplicate in co-culturi cu celule stem mezenchimale,
pentru pacienti cu boli hematologice maligne.

VII.CELULE STEM MEZENCHIMALE IN TERAPII

Exista studii care au demonstrat ca celulele stem mezenchimale pot fi manipulate prin
inginerie genetica. Prin aceste tehnologii se pot transfera gene in celulele stem mezenchimale
si datorita capacitatii acestora de a migra catre tesutul lezat se asigura un impact terapeutic pe
termen lung.
Exista studii pe modele animale conform carora celulele stem mezenchimale
manipulate prin inginerie genetica pot imbunatati functiile cardiace dupa infarctul miocardic,
pot repara oase si cartilagii in vitro.
Celulele mezenchimale pot migra la locul unei tumori, unde au capacitatea de a distruge
selectiv celulele tumorale prin incorporarea in ADN-ul lor a unei gene antitumorale.

7.Avantaje și dezavantaje
Pe de o parte, adversarii proiectului sustin ca intregul domeniu de cercetare care
foloseste celule stem embrionare ar trebui interzis.
11
 Pentru organizatiile pro-life, o astfel de banca de celule stem se obtine sacrificand mii
de potentiale vieti umane si este, deci, tot ce poate fi mai rau.
Chiar daca cercetarea cu celule stem in scopuri terapeutice este permisa, deocamdata
rezultatele obtinute sunt destul de amestecate astfel incat o mare parte din adversari sustin ca
pretul platit, omorarea embrionilor, este prea mare pentru beneficiile obtinute.

Un avantaj important al celulelor stem din sangele cordonului ombilical ,in special al
celor stocate in banci private,este disponibilitatea lor prompta.Ele pot fi disponibile pacientului
in cateva zile,ceea ce permite initierea mai rapida a terapiei.
Un alt avantaj este prelevarea lipsita de riscuri pentru mama si bebelus.
Cel mai mare dezavantaj al celulelor stem din cordonul ombilical este reprezentat de
numarul mic de celule stem din cauza volumului mic de sange existent in cordonul ombilical.
Un alt dezavantaj il constituie si imposibilitatea de a repeta colectarea ,dar si
necunoasterea starii de sanatate a donatorului.
Terapia cu celule stem ajuta la incetinirea procesului imbatranirii prin faptul ca
stimuleaza producerea acestora de catre maduva osoasa

12
Bibliografie

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Tissue_engineering
2. http://www.medicalstudent.ro/genetica/ingineria-tisulara-si-terapia-cu-celule-
stem.html
3. https://www.nibib.nih.gov/science-education/science-topics/tissue-engineering-and-
regenerative-medicine
4. Huang J, Lin X, Shi Y, Liu W. Tissue engineering and regenerative medicine in basic
research: a year in review of 2014. Tissue Eng Part B Rev 21(2015):167-76
5. Paschos NK, Brown WE, Eswaramoorthy R, Hu JC, Athanasiou KA . Advances in
tissue engineering through stem cell-based co-culture. J Tissue Eng Regen Med.
9(2015):488-503
6. Dixit P, Katare R. Challenges in identifying the best source of stem cells for cardiac
regeneration therapy. Stem Cell Res Ther. 6(2015)1-12
7. Asatrian G, Pham D, Hardy WR, James AW, Peault B. Stem cell technology for bone
regeneration: current status and potential applications. Stem Cells Cloning. 8
(2015):39-48
8. Lindroos B, Suuronen R, Miettinen S. The potential of adipose stem cells in
regenerative medicine. Stem Cell Rev. 7(2011):269-91
9. http://clinicaltrials.gov/ct2/show/study/NCT00498316
10. https://www.reginamaria.ro/maternitati/celule-stem/la-ce-ajuta-celulele-stem
11. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/biologie/celulele-stem-229496.html

13