CELULE STEM

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................... 3 SCOPUL SI OBIECTIVELE ..................................................... 4

1. CAPITOLUL I

- CELULE STEM EMBRIONARE ......... 5 1.1 Clasificare ......................................................................... 5 1.2 Surse .................................................................................. 6 1.3 Terapia si descoperiri recente ......................................... 8 2.1 Proprietatiile celulelor stem adulte ................................ 10 2.2 Tipurile de celule stem adulte ......................................... 12 2.3 Terapia cu celule stem adulte ......................................... 13 2.4 Descoperiri recente ........................................................... 15

2. CAPITOLUL II CELULE STEM ADULTE ................... 10

3. CAPITOLUL III CELULE STEM OMBILICALE ........ 17

3.1 Terapia cu celule stem ombilicale ................................... 17 3.1.1 Studii efectuate cu celule stem ombilicalea ........... 18

4. CONCLUZII SI RECOMANDARI ..................................... 20

BIBLIOGRAFIE ........................................................................ 21

INTRODUCERE
Progresele fcute n ultimii ani n ceea ce privete izolarea, caracterizarea i diferenierea celulelor stem, au adus noi sperane n dezvoltarea de terapii celulare ce pot fi utilizate n tratamentul unor boli considerate azi incurabile, ca diabetul zaharat de tip I i bolile neurodegenerative. Celule stem sunt celule care au potential de a se diferentia in diverse alte tipuri celulare, in timpul dezvoltarii embrionare sau in timpul vietii de adult. Proliferarea reprezinta capacitatea celulelor de a se multiplica, producand colonii. Diferentierea este fenomenul prin care precursorii celulari capata caracteristici corespunzatoare cu functiile pe care le vor avea celulele adulte. Maturarea se desfatoara initial in paralel cu diferentierea, iar apoi continua maturarea celulelor complet diferentiate. Maturarea duce la schimbarea aspectului, structurii ti a proprietatilor celulare. Celulele tinere si putin diferentiate numite blasti se transforma in celule adulte, functionale. Celulele stem: Sunt celule nespecializate nu indeplinesc alte functii, in afara de transformarea in celule specializate. Au capacitate remarcabila de diviziune, chiar dupa perioade lungi de inactivitate. Se diferentiaza in alte celule, in functie de tesutul in care se afla si de alti factori externi. In anumite tesuturi (maduva hematogena, intestin) se divid cu regularitate, asigurand noi celule specializate. In alte tesuturi (pancreas, miocard, etc.) se divid si se diferentiaza doar in conditii speciale.

Celule stem clasificare: Embrionare formeaza tesuturile fatului De tip adult numar redus de celule in diverse organe specializate, unde inlocuiesc celulele pierdute. Din cordonul ombilical - se pot diferentia intr-un numar limitat de celule specializate.

SCOPUL I OBIECTIVELE
Prezentarea acestui subiect atat de controversat mi-a starnit interesul de ceva vreme, fiind o tema despre care se discuta mai mereu in lumea stiintifica, atat in ceea ce priveste beneficiile aduse de celulele stem cat si despre principiile etice incalcate pentru obtinerea acestor celule (in special celulele stem ebrionare, atat umane cat si animale). Sunt de parere ca prezentarea acestui subiect, poate duce la indeplinirea a doua obiective destul de importante. In primul rand, desi multa lume a auzit despre aceste celule stem, nu toti stiu cu adevarat ce inseamna ele atat pentru medicina cat si pentru omul obisnuit. De exemplu, daca pentru medicina celulele stem reprezinta o sursa posibila pentru diverse tratamente a unor boli grave, pentru o persoana obisnuita ar putea reprezenta o noua sansa la viata. Pentru ca oamenii sa constientizeze importanta celulelor stem, acestia trebuie sa fie informatii ce sunt acestea, unde se gasesc, care sunt beneficiile utilizarii lor, dar care sunt si riscurile asumate in cazul terapiei cu celule stem. In al doilea rand, acest subiect care mi-a stranit curiozitatea si mi-a captat interesul inca de la primele cuvinte pe care le-am auzit despre beneficiile celulelor stem, poate sa starneasca si interesul colegilor mei sau poate chiar a cadrelor didactice. Cred ca ar fi un adevarat avantaj ca noi, studentii, sa avem posibilitatea sa studiem cu adevarat acest subiect, cercetariile realizate pe aceasta tema fiind cu adevarat promitatoare pentru medicina umana, dar si veterinara. Cu riscul de a prezenta intr-un mod egoist scopul si obiectivele, trebuie sa recunosc ca mai intai de toate am abordat acest subiect deoarece mi-a oferit prilejul de a ma informa despre o tema care ma interesa personal, dar careia nu i-am acordat atentia necesara pana acum. Realizarea acestui referat a dus la formarea mea, intr-o mica masura, ca viitor medic veterinar. Cu toate ca in majoritatea studiilor realizate sunt specificate doar benefiiciile aduse medicinii umane de catre aceste celule stem, nu trebuie sa uitam faptul ca si animalele au nevoie la fel de mare de ingrijire si tratamente. Dupa cum spune binecunoscutul proverb Medicul uman vindeca omul, dar medicul veterinar vindeca omenirea trebuie sa stim ca este de responsabilitatea noastra, ca medici veterinari sa fim la fel de bine informatii in orice domeniu precum un medic uman.

Capitolul I CELULE STEM EMBRIONARE

Celule stem sunt celule biologice care se gsesc in toate organismele pluricelulare, care se pot divide prin mitoza, si diferentia in diverse tipuri de celule specializate si care se pot autoreinnoi pentru a produce mai mult celule stem. La mamifere, exista trei tipuri generale de celule stem: celule stem embrionare, care sunt izolate in interiorul masei blastocistului, celule stem adulte, care se gasesc in diferite tesuturi ale organismului animal si celulele stem din cordonul ombilical. Celulele stem au fost descoperite in urma cu mai mult de 20 de ani, initial la embrionii de soareci. In 1998 s-a descoperit modalitatea de a izola celule stem embrionare umane si de a le face sa creasca in laborator. Embrionii folositi in aceste studii au fost creati in vitro (in eprubeta) in clinici de infertilitate si cand nu au mai fost folositi in acest scop, au fost donati pentru cercetare cu consimtamantul donatorilor.

1.1 CLASIFICARE
Este cunoscut faptul ca nu toate celulele stem poseda aceiasi capacitate de replicare sau acelasi potential de diferentiere, motiv pentru care cercetatorii le-au impartit in mai multe clase, astfel: celule stem totipotente, din care se poate forma embrionul; celule stem pluripotente, care sunt capabile sa genereze orice fel de tesut adult si care sunt inglobate in termenul de celule stem embrionare; celule stem multipotente, care au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice, cum ar fi pielea, ficatul, tractul intestinal.

Celulele stem embrionare sunt acelea care sunt derivate experimental din embrioni in primele stadii de dezvoltare si au potentialul de a genera majoritatea tipurilor de celule somatice (sunt pluripotente- inseamnand ca nu sunt inca diferentiate si se pot ramifica pentru a forma toate tipurile de celule necesare pentru medicina). Acestea se gasesc in interiorul masei blastocistului in timpul dezvoltarii embrionare. Celulele stem embrionare pot fi izolate in mod direct in cultura si pot fi conservate in vitro pentru o perioada de timp. Desi liniile de celule pluripotente se intalnesc la diferite mamifere, inclsuiv soareci, porci, vaci, maimute dar si oameni, acestea au fost pozitiv identificate ca celule stem embrionare doar la soareci. Acest lucru este explicat prin faptul ca soarecii sunt mamiferele la care celulele lor pluripotente sunt reproduse prin transmiterea liniei terminale, caz neintalnit la alte animale. Totusi, celulele stem embrionare sistemice sunt intalnite la intreg regnul animal. Capacitatea celulelor stem embrionare de diviziune este nelimitata in conditiile in care organismul caruia apartin este viu, iar din aceasta caracteristica deriva cea mai importanta functie
5

pe care o au si pentru care sunt atat de folosite, si anume aceea de a actiona precum un sistem de refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii specializate, cum ar fi celulele musculare, nervoase sau celulele sangvine.

1.2 SURSE
Exista patru surse majore de celule stem embrionare. Prima sursa de embrioni sunt clinicile de fertilizare in vitro. Embrionii care din diferite motive nu sunt implantati in uterul unei mame, pot fi folositi in scopuri de cercetare, bineinteles cu consimtamantul donatorilor. A 2-a sursa sunt celulele rezultate din fecundarea ovulelor si spermatozoizilor aflati in banci de fertilitate. A 3-a sursa sunt celulele stem embrionare create prin SCNT (Somatic Cell Nuclear Transfer - transfer nuclear de la celule somatice). Acesta este procesul prin care materialul genetic al unei celule oarecare din corp este transferat la un ovul, rezultand deci un embrion obtinut fara fertilizarea cu ajutorul unui spermatozoid. Se suspecteaza ca de fapt aceasta este o tehnica de clonare, lucru care ridica multe intrebari in jurul acestui subiect. Ultima sursa sunt fetusii proveniti din avorturi in primul trimestru de sarcina, lucru care duce la o adevarata dezbatere etica in randul cercetatorilor cat si a oamenilor obisnuiti. In mod specific, celulele stem embrionare provin din embrioni care s-au dezvoltat din ovule fertilizate in vitro si apoi donate in scopuri de cercetare cu acordul donatorului. Embrionii nu provin din ovule fecundate in organismul unei femei. Embrionii din care provin celulele stem embrionare umane au in general 4 sau 5 zile si sunt celule microscopice numite blastocisti. Cresterea celulelor in laborator este cunoscuta sub numele de cultura de celule. Celulele stem embrionare umane sunt izolate transferand masa celulara interna din structura acestora intr-o farfurie de cultura din laborator care contine un nutrient consistent cu numele de mediu de cultura. Celulele se divid si se imprastie pe suprafata farfuriei. Suprafata interna a farfuriei este acoperita cu celule epidermice embrionare de soarece care au fost tratate, asa ca nu se vor divide. Acest invelis de celule se numeste strat hranitor. Celule din farfurie se vor lipi de suprafata lipicioasa a celulelor de soarece. De asemenea, celulele hranitoare elibereaza nutrienti in mediul de cultura. De curand, cercetatorii au inceput sa diversifice modurile de crestere ale celulelor embrionare fara celulele hranitoare de soarece, din cauza riscurilor ca virusii sau alte macromolecule ale acestora sa fie transmise celulelor umane. Dupa cateva zile, celulele din masa moleculara interna se inmultesc si incep sa umple farfuria. Cand se petrece acest lucru, ele sunt inlaturate cu mare grija si asezate in alte farfurii de cultura proaspete. Procesul de replantare se repeta de mai multe ori, luni de zile, si se numeste subcultura. Fiecare ciclu de subcultura a celulelor este numit pasaj. Dupa 6 luni de zile, cele 30 de celule originale din mediul de cultura intial a dat nastere la milioane de celule stem embrionare. Celulele stem embrionare care s-au inmultit in mediul de cultura in cele 6 luni fara sa se diferentieze, sunt pluripotente, si apar genetic normal, fiind numite serii de celule stem embrionare.

In anumite stagii ale procesului de generare a seriilor de celulelor stem embrionare, cercetatorii testeaza celulele sa vada daca ele indeplinesc proprietatile fundamentale care le fac sa fie celule stem embrionare. Acest proces se numeste caracterizare. Cu toate acestea cercetatorii care studiaza celulele stem embrionare nu au cazut de acord asupra testelor standard care evalueaza proprietatile fundamentale ale celulelor. Aceste teste includ:

Cultivarea si inmultirea celulelor stem timp de mai multe luni. Aceasta asigura capacitatea celulelor de a se reinnoi pe termen lung; Cercetatorii inspecteaza culturile printr-un microscop ca sa vada daca celulele arata sanatoase si raman nediferentiate;
7

Un alt test important este legat de prezenta proteinei numita Oct-4, pe care o produc celulele nediferentiate. Oct-4 este un factor de transcriptie, insemnand ca ajuta la activarea si dezactivarea genelor la momentul potrivit, parte importanta a procesului de diferentiere celulara si dezvoltare embrionara; Examinarea cromozomilor la microscop. Aceasta e o metoda de a evalua daca cromozomii sunt afectati sau daca numarul lor s-a schimbat. Testul nu detecteaza mutatile genetice din celule; Test de verificare pentru capacitatea de a fi pluripotente.

Atata timp cat celulele stem embrionare din culturi sunt crescute in anumite conditii, pot ramane nediferentiate (nespecializate). Dar daca celulelor li se permite sa se adune ciorchine si sa formeze corpuri embrionare, incep sa se diferentieze in mod spontan. Ele pot forma celule musculare, nervoase si mult alte tipuri de celule. Desi diferentierea spontana este un indiciu bun ca o cultura de celule stem embrionare este sanatoasa, nu e un mod eficient de a produce culturi de celule specifice. Pentru a genera culturi de celule specifice diferentiate - musculare, sangvine, nervoase cercetatorii incearca sa controleze diferentierea celulelor stem embrionare. Ei schimba compozitia chimica ale mediului de cultura, altereaza suprafata farfuriei de cultura, sau modifica celulele inserand gene specifice. De-a lungul anilor cercetatorii au stabilit niste protocoale de baza pentru diferentierea directa a celulelor stem embrionare in celule specifice.

1.3 TERAPIA SI DESCOPERIRI RECENTE

Cercetarea privind celulele stem embrionare este depasita de aproape un deceniu de cercetarea privind celulele stem adulte. Prima demonstratie ca celulele stem embrionare umane ar putea fi cultivate a fost facuta in Madison, la Universitatea din Wisconsin la sfarsitul anului 1998. In aceasta prima publicatie, s-a demonstrat ca acestea se pot diferentia in piele, neuroni, celulele musculare ale inimii si in tot felul de celule diferite ale corpului. In aceasta lucrare initiala, diferentierea a fost aleatorie. Celulele au fost lasate sa se diferentieze cum vor si au fost injectate in soareci cu un sistem imunitar slabit. Soarecii nu au putut respinge tesutul uman din corpul lor, celulele au crescut in ceea ce se numeste un teratom, care este un conglomerat de diferite tipuri de celule si tesuturi. Recent, oamenii de stiinta de la Universitatea Hadassah din Ierusalim au dezvoltat din celule stem embrionare precursori neuronali care au fost apoi incurajati sa se dezvolte (in vitro), in neuroni maturi, astrocite si oligodendrocite. Cand aceste celule au fost transplantate in creierul soarecilor nou-nascuti, ele au migrat in diferite regiuni, ca raspuns la directivele de dezvoltare normala. Cercetatorii de la Universitatea din Wisconsin au transplantate precursori neuronali din celule stem embrionare umane in creierul a 22 de soareci nou-nascuti. Au constat ca patru saptamani mai tarziu, au fost incorporati noi neuroni maturi si celule gliale in diferite regiuni ale creierului la 19 soareci. Noile celule umane au fost imposibil de distins morfologic de celulele animale beneficiare. Ele ar putea fi detectate numai cu ajutorul markerilor specifici ale omului. Oamenii de stiinta de la Universitatea Ebraica din Ierusalim au constatat ca acidul retinoic, un analog al vitaminei A imbunatateste cresterea neuronilor maturi cu receptori pentru neurotransmitatorii dopamina si serotonina. Rezultatele acestui studiu sugereaza noi metode de a
8

produce cantitati mari de neuroni in cultura pentru posibila inlocuire a neuronilor pierduti in timpul traumatismelor sau a degenerarii sistemului nervos central la om. Aplicatiile clinice potentiale ale unei culturi de succes a celulelor stem embrionare umane sunt mari. O cerere imediata este de evaluare a medicamentelor. Celule umane mature ar putea duce la testarea toxicitatii medicamentelor asupra diferitelor tipuri de tesuturi. Celulele embrionare umane asemanatoare cu embrionii umani in curs de dezvoltare ar putea fi folosite pentru a identifica medicamente care pot interfera in timpul sarcinii cu dezvoltarea embrionara normala. Cantitati mari de celule sanatoase, fara nicio boala, ar putea fi produse si utilizate pentru transplant si de a aduce speranta pentru pacientii care sufera de diferite boli. Celulele pancreasului care produc insulina ar putea fi dezvoltate pentru a trata diabetul zaharat, implanturile de celule nervoase pentru a repara leziuni in regiuni specifice ale creierului si pentru a trata boala Parkinson, congestia cerebrala la pacientii cu dementa, inclusiv boala Alzheimer. Celulele ar putea fi diferentiate in celule hepatice sau renale pentru a repara organele deteriorate si bolnave. Celulele embrionare ar putea fi expuse la substante care le stimuleaza sa produca numeroase celule pe care le gasim in sange si care ofere o alternativa posibila la transplanturile de maduva osoasa. David Bilmore, laureat al premiului Nobel, a rezumat avantajele celulelor stem embrionare: "A fost sugerat faptul ca tesuturile adulte pot oferi o sursa alternativa de celule stem. Acest lucru este pur si simplu fals. Nu este cunscut ca tesuturilor adulte ar avea celule cu potential de a deveni toate partile corpului. La adulti, unele tesuturi, cum ar fi pielea, sangele sau creierul contin tipuri specializate de celule stem, dar acestea nu sunt celule generice, cu proprietati similare cu cele ale celulelor obtinute din embrioni. " Un alt avantaj al celulelor stem embrionare este ca ele pot fi modificate mai usor decat celulele adulte. "Orientarea unei gene" este un tip de schimbare care ar permite acestor celule sa "vindece" mutatii in genele responsabile pentru boli si care contribuie la imbatranirea. Aceste aplicatii potentiale de terapie genica, folosind celule stem ar putea oferi rezistenta la chimioterapie si radioterapie, pentru a stimula raspunsul imunitar la tumorile si a induce toleranta la transplantul de tesuturi si organe de la alte specii. Un al treilea avantaj al celulelor stem embrionare este ca ele se multiplica mult mai usor in culturi de tesuturi decat celulele adulte. Deoarece celulele stem embrionare sunt precursori nespecializati ai organismului celular adult, aplicatiile experimentale si terapeutice ale acestora sunt imense. Daca s-ar putea stapani procesul de specializare si implantare al celulelor stem embrionare, gradul lor ridicat de plasticitate ar putea permite generarea oricarui tip de tesut al organismului in vitro sau in vivo. In plus, rezerva acestora ar fi nesfarsita, intrucat acestea sunt atat colonogenice (situatia in care o singura celula stem embrionara poate da nastere la o colonie de celule identice genetic), dar au si un nivel ridicat de telomeraza, care permite reinnoirea lor in mod repetat. Totusi, trebuie depasita intai problema imunosupresiei implicata de transplantul de celule stem straine, pentru a se putea realiza aceste lucruri.

Capitolul II CELULE STEM ADULTE

Celulele stem adulte sunt celulele nediferentiate, care se gasesc in intregul organism dezvoltat, care se inmultesc prin diviziune celulara pentru a inlocuii celulele moarte si pentru a regenera tesuturile deteriorate. Cunoscute si sub numele de celule stem somatice, acestea se gasesc atat in organismele tinere, cat si adulte a animalelor si oamenilor. Interesul stiintific in celulele stem adulte este concentrat pe abilitatea lor de a se divide sau auto-reinnoi pe termen nelimitat si de a genera toate tipurile de celule ale organului de la care acestea provin, avand potentialul de a regenera intregul organ pornind doar de la cateva celule. Spre deosebire de celulele stem embrionare, utilizarea celulelor stem adulte pentru cercetare si in terapie nu este considerata a fi controversata, deoarce aceste celule provin din probe de tesuturi adulte si nu sunt obtinute prin distrugerea unui embrion, fie el uman sau animal. Acestea au fost studiate in principal pe oameni si organisme modele precum soarecii si sobolanii.

2.1 PROPRIETATILE CELULELOR STEM ADULTE 1)Proprietati generale O celula stem prezinta 2 proprietati generale: Auto-reinnoirea, care reprezinta capacitatea de a trece prin numeroase cicluri de diviziune celulara, mentinanadu-si in acelasi timp caracterul nediferentiat. Multipotenta sau potentialul de multidiferentiere, care reprezinta abilitatea de a genera descendenti a catorva tipuri de celule diferite (de exemplu cum ar fi celulele gliale sau neuronii), lucru opus unipotentei, termen folosit pentru celulele care sunt limitate la producerea unui singur tip de celula. Unii cercetatori nu considera multipotenta a fi esentiala si sunt de parere ca autoreinnoirea celulelor stem unipotente pote sa existe in unele cazuri. Aceste proprietati pot fi verificate relativ usor in vitro, utilizand medote precum testele clonogenice, in cazul in care descendenta unei singure celule este caracterizata. Cu toate acestea, este cunoscut faptul ca in vitro, conditiile culturii celulare poate modifica comportamentul celulelor. A dovedi faptul ca o subpopulatie anume de celule poseda proprietati de celule stem in vivo este o adevarata provocare, existand oricum dezbateri considerabile daca unele populatii propuse de celulele stem in organismul adult sunt intr-adevar celule stem sau nu.

10

2) Descendenta (LINEAGE) Pentru a asigura auto-reinnoirea, celulele stem sunt supuse la doua tipuri de diviziune celulara.Prin diviziunea simetrica rezulta doua celule fiice identice, ambele inzestrate cu prorpietatiile celulelor stem, in timp ce diviziunea asimetrica produce doar o celula stem si o celula precursoare cu potential de auto-reinnoire limitat. Celulele precursoare pot suferi mai multe cicluri de diviziuni celulare inainte de a se diferentia definitiv intr-o celula matura. Se crede ca distinctia moleculara intre diviziunea simetrica si cea asimetrica consta in separarea distincta a proteinelor membranei celulalre (cum ar fi repetorii) intre celulele fiice.

Diviziunea si diferentierea celulelor stem. A celule stem; B celule precursoare; C celule diferentiate; 1 diviziune celulara simetrica; 2 diviziune celulara asimetrica; 3 diviziunea celulelor precursoare; 4 diferentierea terminala.

3) Rezistenta la medicamente Celulele stem adulte sunt transportori rapizi ai ATP care pompeaza o diversitate de molecule organice in afara celulei. Multe produse farmaceutice sunt exportate de acesti transportori, oferind in acest fel rezistenta mare la medicamente in interiorul celulei. Acest lucru complica efectul medicamentelor , un bun exemplu fiind celulele stem neuronale care complica terapiile precise pentru tratarea depresiei clinice. 4) Signaling pathways Cercetarea celulele stem adulte a fost axata pe descoperirea mecanismelor moleculare generale care controleaza procesul lor atat de auto-reinnoire cat si pe cel de diferentiere.

11

Notch Calea Notch este cunoscuta oamenilor de stiinta de zeci de ani. Rolul sau in controlul de proliferare a celulelor stem a fost demonstrat pe mai multe tipuri de celule, cum ar fi celule stem hematopoetice, neuronale si mamare. Wnt Aceasta cai de cercetare sunt de asemenea puternic implicate in procesele de reglare ale celulelor stem. TGF

5) Plasticitatea/Pluripotenta celulelor stem adulte Descoperirile din ultimii ani sugereaza faptul ca celulele stem adulte ar putea avea abilitatea sa se diferentieze in celule tip a diferitelor straturi. De exemplu, celulele stem neuronale din creier, care are originea in ectoderm, se poate diferentia in ectoderm, mezoderm si endoderm. Celulele stem din maduva osoasa, care isi au originea in mezoderm se pot diferentia in ficat, plamani, piele, organe care isi au originea in endoderm si mezoderm. Acest fenomen se numeste transdiferentierea sau plasticitatea celulelor stem. Poate fi indus prin modificarea mediului de cultura atunci cand celulele stem sunt cultivate in vitro sau prin trasplantarea lor unui organt diferit fata de cel din care au fost izolate initial.

2.2 TIPURILE DE CELULE STEM ADULTE 1) Celule stem hematopoetice acestea se gasesc in maduva osoasa si dau nastere la toate tipurile de celule sangvine. 2) Celule stem mamare reprezinta sursa de celule pentru asigurarea cresterii glandei mamare in timpul pubertatii, dar si a gestatiei si are un rol foarte important in dezvoltarea cancerului la san. 3) Celule stem intestinale acestea se divid continuu de-a lungul vietii si folosesc un program genetic complex pentru a produce celulele de pe suparfata mucoasei a intestinului subtire si a intestinului gros; ele sunt probabil sursa cea mai intalnita pentru cancerul la colon si la intestinul subtire. 4) Celule stem mezenchimale acestea isi au originea in stroma si se pot diferentia intr-o varietate de tesuturi. Au fost izolate din placenta, tesut adipos, plaman, maduva osoasa, sange si dinti. Celulele stem mezenchimale sunt preferate in terapia clinica datorita capacitatii lor de a se diferentia, de a oferi suport trofic si de a adapta raspunsul imun innascut. 5) Celule stem endoteliale aceste celule reprezinta unul dintre cele 3 tipuri de celule stem multipotente care se gasesc in maduva osoasa. Ele sunt un grup rar si controversat, avand capacitatea de a se diferentia in celule endoteliale, formand peretele vaselor de sange.

12

6) Celule stem neuronale existenta celulelor stem in creierul adult a fost postulata dupa ce s-a descoperit faptul ca neurogeneza se continua si la maturitate la sobolani. Prezenta celulelor stem in creierul adult al primatelor a fost pentru prima data raportata in 1967. Atunci s-a demonstrat ca neuroni noi sunt generati in organismul adult al soarecilor, al pasarilor(unele specii) si primatelor, inclusiv omul. Celulele stem neuronale au multe proprietati comune cu celulele stem hematopoetice. In mod remarcabil, cand sunt injectate in sange, acestea se pot diferentia intr-o varietate de tipuri de celule ale sistemului imunitar. 7) Celulele stem olfactive aceste celulele au fost recoltate cu succes din mucoasa olfactiva a omului. Daca sunt tinute intr-un mediu chimic adecvat aceste celulele au aceiasi capacitatea precum celulele stem embrionare si anume, de a se diferentia in mai multe tipuri de celule. 8) Celule stem testiculare

2.3 TERAPIA CU CELULE STEM ADULTE Toate bolile cunoscute pana in prezent au la baza un defect aparut in multiplicare celulara, in regenerarea si repararea tesuturilor, care sa creeze un teren propice pentru dezvoltarea si autointretinerea procesului patologic. Tinand cont de acest aspect se poate deduce, ca teroretic orice boala poate fi tratata folosind celule stem. De exemplu, dupa un infarct miocardic, celulele cardiace din teritoriul afectat, private de oxigen si nutrienti pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, isi pierd din roluri, afectand astfel functionalitatea inimii per ansamblu. Daca aceste celule ar fi inlocuite cu unele viabile, inima si-ar putea relua lucrul la randament maxim. Exista boli in care organismul incearca sa lupte impotriva proceselor patogene, insa mecanismele sale de protectie si autogenerare uneori nu pot face fata pentru ca sunt depasite de intensitatea agresiunii. In acest caz, rolul celulelor stem este de a intari sistemul natural de aparare la organismului. Celulele stem au o utilitate importanta in ceea ce priveste transplantul unor organe, aceasta datorita faptului ca, prin folosirea setului corespunzator de celule, cercetatorii le pot influenta dezvoltarea, cu formarea de tesuturi si organe, ca de exemplu ficat, rinichi. Deocamdata toate aceste utilizari atribuite celulelor stem sunt pur teoretice si deocamdata inca nu s-a ajuns la aplicarea unor astfel de tratamente pe scara larga, cercetatorii insistand asupra importantei continuarii studierii lor, si abia dupa intelegerea mai bua a acestor mecanisme sa fie flosite in tratarea diferitelor afectiuni. Intre bolile pentru care se studiaza intensiv tratamentul cu celule stem sunt incluse: diabetul, boala Parkinson, boala Crohn, afectiuni cardiace, boli genetice, cancere, precum si leziuni medulo-spinale. Tratarea diabetului: in ceea ce priveste diabetul, cercetatorii incearca sa influenteze transformarea celulelor stem in celule producatoare de insulina, acestea urmand a fi transplantate persoanelor diagnosticate cu o asemenea afectiune.

13

Probabil cel mai cunoscut tip de tratament in care sunt folosite celulele stem este transplantul de maduva osoasa la pacientii cu leucemie, anumite tipuri de cancer sau cu diferite boli de sange. In acest caz celulele transplantate provin fie prin recoltarea de la o ruda de sange, fie de la pacientul insusi si nu implica nici un risc major pentru donator. Tratamentul cu celule stem pentru Parkinson: Declansarea bolii in sine este determinata de distrugerea neuronilor dintr-o anumita regiune a creierului. Boala se caracterizeaza prin pierderea capacitatii de control a miscarilor voluntare asociind si un tremor fin al extremitatilor. De multi ani, tratamentul acestei boli, care afecteaza peste 2% din populatia peste 65 de ani se bazeaza pe administrarea de levodopa, substanta pe care creierul o transforma in dopamina (dopamina lipsind la persoanele afectate, datorita pierderii, in cadrul procesului degenerativ a neuronilor care o produc). Pe parcursul terapiei, insa, levodopa isi pierde din eficienta, in paralel crescand rata de aparitie a efectelor secundare, nemaifiind astfel posibila o alta terapie. Daca insa, se reuseste obtinerea de celule nervoase viabile si functionale pe baza terapiei cu celule stem, se poate incerca transplantarea acestora si inlocuirea celor bolnave. Terapia cu celule stem in boli cardiace: dintre bolile cardiace, este vizat in special infarctul miocardic, incercandu-se inlocuirea regiunii de muschi cardiac afectat de procesul ischemic. Tratarea cancerului cu ajutorul celulelor stem: exista forme de cancer, precum cel de san, in care chimioterapia si radioterapia au ca efect secundar distrugerea maduvei osoase, ceea ce impune multa precautie si restrange mult din folosirea acestor modalitati terapeutice. Daca prin intermediul celulelor stem se poate reface maduva osoasa, medicii ar putea institui terapia anticanceroasa mai repede si in doze mai mari, in vederea sporirii eficientei actului terapeutic. De asemenea, terapia cu celule stem pot fi folosite si in vederea formarii de celule cu actiune specifica anticanceroasa, contribuind astfel la lupta impotriva cancerului initiata de organism. Celulele stem pot fi folosite si in vederea refacerii unei parti de tesut sau chiar pentru transplantul diferitelor organe in cazul in care acestea au trebuit excizate in scop terapeutic. Tratamentul cu celule stem in traumatisme medulo-spinale: celulele stem sunt folosite pentru formarea celulelor nervoase ce intra in componenta maduvei spinale. Scopul este de a obtine ameliorarea simptomatologiei si chiar vindecarea persoanelor cu hemiplegii sau tetraplegii survenite in urma unor leziuni grave ale coloanei vertebrale. Tratamentul in Boala Crohn folosind celulele stem: Boala Crohn este o inflamatie cronica de natura autoimuna, cu localizare predilecta la nivelul ileonului terminal (motiv pentru care mult timp a si fost denumita ileita terminala) sau colonului proximal, avand insa si forme extra-intestinale. Mucoasa intestinului prezinta numeroase ulceratii si fisuri profunde datorate unor procese imune aberante, in care celulele imune sunt directionate impotriva celulelor intestinale. In acest caz, terapia cu celule stem vizeaza inlocuirea acestor celulele imune cu unele cu functie normala. Boli genetice si celulele stem: aceste boli se caracterizeaza prin existenta unui defect, anomalii, localizata la nivelul diferitelor gene sau cromozomi, care poate afecta organismul inca de la nastere, cum ar fi: anemia falciforma, fibroza cistica, boli neuromusculare, precum si cancere (acestea avand o importanta componenta genetica, pana in prezent identificandu-se cel putin 4 categorii de gene implicate in aparitia lui).

14

2.4 DESCOPERIRI RECENTE O descoperire important fcut de curnd relev faptul c celulele stem adulte au fost gsite ntr-un numr de esuturi care nu ar trebui s le conin, de exemplu, muchii scheletici, ficat, pancreas i cornee. Dac aceste celule au fost izolate i crescute n cultur, pot fi utilizate pentru a forma esut sntos acolo unde este nevoie. n plus, unele cercetri sugereaz , dupa cum a fost precizat mai sus c celulele stem adulte pot fi stimulate s formeze un esut difereniat, nu neaprat ca cel de origine. Culturile de celule stem pot fi utilizate, de asemenea, pentru a testa efectele anumitor medicamente pe diferite tipuri de celule. Dac celulele testate arat c medicamentele sunt sigure i eficiente, acestea pot fi testate ulterior pe animale i oameni. Acum ceva timp, se credea ca celulele stem ar putea fi folosite pentru a dezvolta un tip de tesut identic cu cel din care au fost obtinute. Astfel, s-a crezut ca se pot face celule sanguine numai din celulele stem din maduva osoasa, din piele celule stem de piele si asa mai departe. Se credea, de asemenea, ca celulele stem adulte ar putea fi derivate dintr-un numar foarte limitat de surse si ca ar fi foarte dificil de izolat si de dezvoltat in culturi de celule. Astazi este recunoscut faptul ca celulele stem adulte pot fi obtinute din diferite surse, cum ar fi sistemul nervos central, muschii scheletici, pancreas sau chiar din grasime. In plus, oamenii de stiinta au reusit sa izoleze si sa cultive celulele stem adulte mult mai usor decat se asteptau. Dr. Fred Gage si colegii sai, de la Laboratorul de Genetica al Institutului Salk din La Jolla, California, au reusit sa extraga celule stem din diferite regiuni ale creierului post-mortem de la pacienti si le-au facut sa creasca. Activitatea recenta a demonstrat ca celulele stem adulte, in anumite conditii, sunt capabile, ca odata reimplantate intr-un alt corp, sa dobandeasca si caracteristicile acestui mediu nou. Aceste celule sunt dotate cu plasticitate, o proprietate foarte importanta.. Studii recente au aratat deasemenea ca celulele din maduva spinarii pot fi transformate in alte tipuri de tesuturi, cum ar fi celulele sanguine si au un potential pentru tratarea unei varietati de boli. Aceste descoperiri au deschis noi perspective terapeutice. Intr-un studiu, cercetatorii de la Colegiul de Medicina Baylor au transplantat celule stem purificate din maduva osoasa a unui soarece donator adult in maduva spinarii a unui soarece adult iradiat mortal. Celulele transplantate au regenerat sistemul hematopoietic ale destinatarului. Apoi au migrat in miofibrelor cardiace unde au ajutat la regenerarea inimii care a suferit o afectiune ischemica provocata de ocluzia arterei coronare si de reperfuzie. Intr-un alt studiu, la Colegiul Medical din New York, oamenii de stiinta au injectat celule din maduva osoasa de la soareci donatori in peretele inimii soarecilor receptori care au fost afectati de contractii de ischemie. Dupa noua zile, au gasit format tesut cardiac nou in proportie de 68% din infarcturi. Cercetatorii francezi au lucrat la un studiu de terapie celulara pentru tratarea insuficientei cardiace prin transplant de mioblaste autologe. Mioblastele sunt celule stem musculare adulte care provin de la un fragment din muschii scheletici ai coapsei. Luate de la pacientii care sufera de insuficienta cardiaca severa, acestea le-au fost reimplantate in zona de infarct a inimii. Unele dintre aceste celule au supravietuit in teritoriul lor de implantare si contractilitatea miocardica la pacientii care au primit si interventii chirurgicale de bypass coronarian a fost imbunatatita. Acest prim succes de transplant de celule musculare este incurajatoar pentru continuarea cercetarilor privind transplantul de mioblaste in distrofia musculara Duchenne si Becker.

15

La Universitatea Humboldt din Germania, oamenii de stiinta au descoperit ca celulele maduvei osoase transplantate la soareci ar putea genera celule Purkinje dezvoltate si functionale in creier. Celulele Purkinje sunt neuroni mari care secreta GABA (acidul gamma-amniobutiric), un neurotransmitator cerebelos intr-o regiune a creierului implicata in miscare si de coordonare. Oamenii de stiinta de la Scoala de Medicina de la Universitatea Yale au derivat mai multe tipuri de celule somatice de soareci din transplanterea unei singure celule stem a maduvei osoase. Celule ale sistemului gastro-intestinal, plamani si piele au fost printre tipurile de celulele generate. Interesul pentru cercetarile privind celulele stem adulte consta in faptului ca, daca sunt prelevate de la pacient, apoi inmultite si diferentiate in vitro, aceste celule ar putea fi reimplantate si astfel s-ar eliminara problemele legate de imuno-compatibilitate. Cu toate acestea, activitatea celulelor stem adulte multipotente nu pare sa rezolve totul. In stadiul actual al cunostintelor, mijloacele de multiplicare a tuturor tipurilor de celule si in cantitati suficiente intr-o perioada scurta de timp, nu sunt inca bine cunoscute. Celulele stem embrionare au, comparativ cu celulele stem adulte, beneficii semnificative, recunoscute de catre cei mai multi cercetatori in biologie si medicina.

16

Capitolul III CELULE STEM DIN CORDONUL OMBILICAL

Celulele stem din cordonul ombilical sunt celule multipotente care se pot diferentia intrun numar limitat de celule specializate si care pot fi prezervate si conservate dupa nasterea fatului pentru un timp nedeterminat. Cordonul ombilical este separat de fat imediat dupa nastere si in conditii normale este aruncat. In tarile in care exista programe specializate, la cererea parintilor si contra cost, acest cordon ombilical poate fi prezervat in conditii speciale in ideea ca daca fatul sau un membru al familiei au nevoie de un transplant de celule stem la o data ulterioara, se poate incerca folosirea lui. Actualmente exista in lumea vestica banci de celule stem din cordonul ombilical care au o vechime de peste 15 ani. Celulele stem perinatale se gasesc in cordonul ombilical, placenta si sangele de acolo. Celulele stem din sange sunt din nou folosite pentru transplanturi, si functioneaza foarte bine. Singura problema este ca acestea trebuie sa fie compatibile din punct de vedere imunologic. Din acest motiv, bancile de sange din cordonul ombilical au aparut in jurul lumii, pe un principiu similar cu transplanturile de maduva osoasa. Si alte celule stem decat celulele sanguine sunt, de asemenea, prezente in sangele din cordonul ombilical. De exemplu, celulele stem folosite in sistemul vascular. Echipele lucreaza de asemeni si la utilizarea lor in repararea vaselor. Celulele mezenchimale pot fi atat perinatale (continute in cordon si in placenta) cat si adulte. Ele provin in principal din maduva osoasa si tesutul adipos. Aceste celule au proprietati imunologice particulare interesante: se pare ca ele ar fi tolerat de toata lumea, si nu ar duce la nici un fel de respingere, lucru ce faciliteaza foarte mult utilizarea lor. Din pacate, daca aceasta ipoteza a fost testata la animale, nu este inca acceptata si pe om. Si cu atat mai putin in ceea ce priveste celulele adulte. 3.1 TERAPIA CU CELULE STEM DIN CORDONUL OMBILICAL
Diferentierea celulelor stem din cordonul ombilical in celule miocardice este investigata de peste 5 ani. Majoritatea studiilor de cercetare sunt indreptate catre tratarea infarctului miocardic la soareci folosind celule CD34 (celule stem din sangele cordonului ombilical) si celule stem mezenchimale din tesutul de cordon ombilical. Majoritatea publicatiilor descrie transformarea celulelor stem din cordonul ombilical in cardiomiocite, folosind co-culturi in conditii specifice. Celulele diferentiate genereaza proteine importante pentru functiile cardiovasculare si inhiba expresia factorilor asociati episoadelor cardiace. De asemenea, au fost raportate in literatura cazuri in care celulele stem sunt crescute pe suporturi special concepute in vederea crearii de valve cardiace. Generarea tesutului in vitro indica potentialele beneficii ale stocarii celulelor stem autologe din sangele cordonului ombilical pentru copiii care au fost diagnosticati cu anomalii congenitale cardiace si care necesita inlocuirea valvelor cardiace in primii ani de viata. De asemenea, s-a demonstrat ca celulele stem din sangele cordonului ombilical migreaza si se fixeaza in miocard in urma unui infarct, implicandu-se in angiogeneza si inlocuirea tesutului cardiac. 17

3.1.1 STUDII EFECTUATE CU CELULE STEM DIN CORDONUL OMBILICAL

Iunie 2008, eprod Biomed Online. Terapii cu celule stem mezenchimale placentare si din sangele cordonului ombilical pentru cardiomiopatia dilatativa. (Placental mesenchymal and cord blood stem cell therapy for dilated cardiomyopathy). Tratamentul regenerativ al cardiomiopatiei dilatative non-ischemice reprezinta o necesitate clinica semnificativa, inca nerealizata. Administrarea intracoronariana a celuleor stem autologe din maduva spinarii a demonstrat rezultate pozitive in tratamentul pacientilor post-infarct si cu ischemie cronica. Limitele acestei proceduri includ: extractia invaziva a maduvei osoase si cateterismul cardiac precum si dependenta de populatia celulelor stem care sunt in varsta si posibil senescente. In acest studiu se discuta despre utilizarea administrarii alogenice intravenoase a celulelor stem mezenchimale derivate din matricea placentara pentru tratarea cardiomiopatiei dilatative. Siguranta acestei populatii celulare a fost de asemenea stabilita in urma finalizarii fazei I si fazei II ale studiilor clinice; pana in prezent implementarea clinica pentru a aceasta afectiune nu a fost raportata. Studiile preclinice au demonstrat ca celulele stem mezenchimale: (i) inhiba inflamatia miocardului, (ii) inhiba apoptoza cardiomiocitelor, (iii) stimuleaza angiogeneza si (iv) prezinta activitate terapeutica pentru cardiomiopatia dilatativa pe modelele experimentale. Raportul prezentat aici este cazul unui pacient cu cardiomiopatie dilatativa tratat prin administrarea intravenoasa de celule stem mezenchimale alogene i celule CD34 din sangele cordonului ombilical care a suferit o imbunatatire profund clinica.

Martie 2008, Stem Cells Dev. Migrarea si diferentierea celulelor stem umane din sangele cordonului ombilical in urma lezarii cardiace la embrionii de pui. (Migration and differentiation of human umbilical cord stem cells after heart injury in chicken embryos). Acest studiu se concentreaza pe comportamentul si evolutia celulelor stem umane din sangele cordonului ombilical, atunci cand sunt implantate in peretii miocardului normal si, respectiv, deteriorat al inimii embrionilor de pui. Celulele stem umane din sangele cordonului ombilical, au fost caracterizate inainte de implantare, fiind evidentiat faptul ca exprima gene precardiogenice. Fiind grefate in inima embrionilor de pui, celulele nu au fost respinse de gazda si au fost capabile sa migreze prin peretii miocardului. Dupa trei zile de la grefare, au fost detectate in inima embrionilor de pui celulele marcate avand caractere morfologice de miocardiocite. In urma efectuarii unei mici leziuni in peretelui inimii, celulele stem umane din sangele cordonului ombilical grefate au fost atrase puternic de catre miocardul afectat, la 12 ore de la deteriorare; aceasta perioada de timp a fost necesara pentru vindecarea peretelui inimii deteriorat. Rata de difereniere miocardica a celulelor stem umane din sangele cordonului ombilical in inimi lezate nu a fost semnificativ crescuta fata de rata de diferentiere constatata atunci cand sunt implantate in inimi sanatoase. Toate aceste constatri demonstreza ca inima embrionara de pui este un model experimental fezabil pentru terapia cu celule stem si subliniaza relevanta conditiei fiziologice a esutului miocardic gazd pentru acceptarea grefei i diferenierea celulelor stem umane exogen transplantate din sangele cordonului ombilical . August 2007, Stem Cells 2007. Potentialul cardiomiogenic semnificativ in vitro al celulelor stem mezenchimale umane din sangele cordonului ombilical. (The significant cardiomyogenic potential of human umbilical cord blood-derived mesenchymal stem cells in vitro.) In acest studiu este investigat potentialul cardiomiogenic al celulelor stem mezenchimale
18

umane derivate din sangele cordonului ombilical. Astfel, celulele stem care pot fi obtinute de la pacienti senili, cu factori de risc coronorian sever nu sunt utilizabile, deoarece atat functia cat si numarul celulelor stem pot fi scazute. Din acest motiv, celulele stem mezenchimale umane derivate din sangele cordonului ombilical sunt o noua potentiala sursa pentru terapiile bazate pe celule stem, din moment ce aceste celule pot fi obtinute de la populatiile tinere i sunt de obicei folosite n practica clinic. Celulelor stem mezenchimale umane derivate din sangele cordonului ombilical sunt co-cultivate cu cardiomiocite fetale murine. In a cincea zi de co-cultivare, aproximativ o jumatate dintre celulele stem mezenchimale umane derivate din sangele cordonului ombilical se contractau ritmic si sincron, sugerand prezenta comunicarii electrice intre celule. Aproximativ jumatate dintre celulele stem mezenchimale umane derivate din sangele cordonului ombilical au fost transdiferentiate cu succes in cardiomiocite, in vitro. Celulele stem mezenchimale umane derivate din sangele cordonului ombilical pot constitui, astfel, o promitatoare sursa pentru terapiile cardiace bazate pe celule stem.

19

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Trecand dincolo de prezentarea prea ambigua care se face adesea, celulele stem sunt prezentate continuu, fie ca un panaceu pentru toate bolile, sau invers, ca un atac la principiile etice cele mai elementare. Dar despre ce este vorba de fapt? Ce probleme exista in utilizarea celulelor stem acolo si ce solutii avem? Aceste sunt intrebarile la care cercetatorii incearca sa ne ofere un raspuns cat mai concis si mai sigur, insa dupa cum am prezentat anterior, cercetarea in ceea ce priveste celulele stem, indiferent daca vorbim despre celulele stem adulte, embrionare sau din cordonul ombilical, este in continua dezvoltare deoarece adevaratul potential al acestor celule nu a fost inca atins. Exista doua calitati care diferentiaza celulele stem de alte celule si anume: ele se pot multiplica aproape infinit si se pot diferentia in celule specializate, iar acestea sunt utilizate in locurile in care este nevoie, dar locuri adecvate specializarii lor. Aceste capacitati au condus la o asteptare exagerata pentru a le folosit in bolile fara leac. Mai mult decat atat, ele pot aparea in diferite boli caracterizate prin degenerare sau distrugerea anumitor celule (nervoase , cardiace, vasculare, epidermice). In boala Parkinson sau Alzheimer, dar, de asemenea, in anumite afectiuni diabetice, leucemie sau arsuri severe, acestea ar putea inlocui celulele pierdute sau afectate. Cu toate acestea, termenul de "celule stem", cuprinde de fapt o mare varietate de celule. De retinut este faptul ca nu toate au aceeasi origine si nici aceleasi utilizari. Si nu toate prezinta acelasi interes sau acelasi risc. Continuarea cercetarilor si investitia in aceste cercetari este, dupa parerea mea, lucrul cel mai potrivt care ar trebui facut deoarece potentialul acestor celule ar putea sa ne uimeasca si prin existenta acestor celule minune am putea gasi raspunsuri si tratamente pe care atat medicina umana cat si cea veterinara le cauta de atata vreme.

20

BIBLIOGRAFIE

1) Alberts; Johnson, Alexander; Lewis, Julian; Raff, Martin; Roberts, Keith; Walter, Peter (2002), Molecular Biology of the Cell, ed. 4, Garland Science, New York & London 2) Beckmann J, Scheitza S, Wernet P, Fischer JC, Giebel B (2007). "Asymmetric cell division within the human hematopoietic stem and progenitor cell compartment: identification of asymmetrically segregating proteins". 3) Gurtner, GC; Callaghan, MJ; Longaker, MT. (2007). "Progress and potential for regenerative medicine". Annu. Rev. Med 58 4) Huang GT, Gronthos S, Shi S (2009 Sep). "Mesenchymal stem cells derived from dental tissues vs. those from other sources: their biology and role in regenerative medicine. 5) Strauer BE, Schannwell CM, Brehm M (2009). "Therapeutic potentials of stem cells in cardiac diseases". Minerva Cardioangiol 57 6) Yong Zhao, Brian Lin, Robert Darflinger, Yongkang Zhang, Mark J. Holterman, Randal A. Skidgel (2009 January 19). Unutmaz, Derya. ed. "Human cord blood stem cell-modulated regulatory T lymphocytes reverse the autoimmune-caused type 1 diabetes in nonobese diabetic (NOD) mice. 7) Yong Zhao, Honglan Wang, Theodore Mazzone (2007 Jan 15). "Immune regulation of T lymphocyte by a newly characterized human umbilical cord blood stem cell".

Site-uri consultate :http:// www.Wikipedia.org http://www.scribd.com http://www.celule-stem.eu

21