Scoala postliceala FEG Calarasi

Specializarea: Asistent medical de farmacie

Anul II Semestrul II

REFERAT
MITURI SI REALITATI DESPRE
CELULELE STEM

Profesor: Paturca Ioana

Elev: Vitman Carmen Camelia

Calarasi
2019
 CUPRINS

ARGUMENT................................................................................. 3

INTRODUCERE .......................................................................... 4

 CAPITOLUL I - CELULE STEM EMBRIONARE ........... 8

 Clasificare ........................................................................... 8

 Surse .................................................................................... 9

 Cultivare...............................................................................10

 Terapia si descoperiri recente ......................................... 12

 CAPITOLUL II – CELULE STEM ADULTE ................... 14

 Proprietatiile celulelor stem adulte ................................ 14

 Tipurile de celule stem adulte ......................................... 16

 Terapia cu celule stem adulte ......................................... 18

 Descoperiri recente .......................................................... 20

 CAPITOLUL III – CELULE STEM OMBILICALE ........ 22

 Terapia cu celule stem ombilicale ................................... 23

 Studii efectuate cu celule stem ombilicala ..................... 24

 CAPITOLUL IV- MITURI SI REALITATI DESPRE

CELULELE STEM...........................................................26

 CONCLUZII........................................................................... 29

BIBLIOGRAFIE ........................................................................ 30

2
 ARGUMENT

Prezentarea acestui subiect atat de controversat mi-a starnit interesul de ceva vreme, fiind o tema
despre care se discuta mai mereu in lumea stiintifica, atat in ceea ce priveste beneficiile aduse de
celulele stem cat si despre principiile etice incalcate pentru obtinerea acestor celule (inspecial celulele
stem ebrionare, atat umane cat si animale).
Sunt de parere ca prezentarea acestui subiect, poate duce la indeplinirea a doua obiective destul
de importante. In primul rand, desi multa lume a auzit despre aceste celule stem, nu toti stiu cu
adevarat ce inseamna ele atat pentru medicina cat si pentru omul obisnuit. De exemplu, daca pentru
medicina celulele stem reprezinta o sursa posibila pentru diverse tratamente a unor boli grave, pentru o
persoana obisnuita ar puteare prezenta o noua sansa la viata.
Pentru ca oamenii sa constientizeze importanta celulelor stem, acestia trebuie sa fie informatii ce
sunt acestea, unde se gasesc, care sunt beneficiile utilizarii lor, dar care sunt si riscurile asumate in
cazul terapiei cu celule stem.
In al doilea rand, acest subiect care mi-a stranit curiozitatea si mi-a captat interesul inca de la
primele cuvinte pe care le-am auzit despre beneficiile celulelor stem, poate sa starneasca si interesul
colegilor mei sau poate chiar a cadrelor didactice. Cred ca ar fi un adevarat avantaj ca noi, studentii, sa
avem posibilitatea sa studiem cu adevarat acest subiect, cercetarile realizate pe aceasta tema fiind cu
adevarat promitatoare pentru medicina umana.
Cu riscul de a prezenta intr-un mod egoist scopul si obiectivele, trebuie sa recunosc ca mai intai
de toate am abordat acest subiect deoarece mi-a oferit prilejul de a ma informa despre o tema care ma
interesa personal, dar careia nu i-am acordat atentia necesara pana acum.
Realizarea acestui referat a dus la formarea mea, intr-o mica masura, ca viitore asistenta de
farmacie.

3
 INTRODUCERE
Progresele făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte izolarea, caracterizarea și
diferențierea celulelor stem, au adus noi speranțe în dezvoltarea de terapii celulare ce pot
fi utilizate în tratamentul unor boli considerate azi incurabile, ca diabetul zaharat de tip I
și bolile neurodegenerative.
Celule stem sunt celule care au potential de a se diferentia in diverse alte tipuri
celulare, in timpul dezvoltarii embrionare sau in timpul vietii de adult. Proliferarea
reprezinta capacitatea celulelor de a se multiplica, producand colonii.
Diferentierea este fenomenul prin care precursorii celulari capata caracteristici
corespunzatoare cu functiile pe care le vor avea celulele adulte.
Maturarea se desfatoara initial in paralel cu diferentierea, iar apoi continua maturarea
celulelor complet diferentiate. Maturarea duce la schimbarea aspectului, structurii si a
proprietatilor celulare. Celulele tinere si putin diferentiate numite blasti se transforma in
celule adulte, functionale.

Celulele stem:
• Sunt celule nespecializate – nu indeplinesc alte functii, in afara de transformarea
in celule specializate.
• Au capacitate remarcabila de diviziune, chiar dupa perioade lungi de inactivitate.
• Se diferentiaza in alte celule, in functie de tesutul in care se afla si de alti factori
externi.
• In anumite tesuturi (maduva hematogena, intestin) se divid cu regularitate,
asigurand noi celule specializate.
• In alte tesuturi (pancreas, miocard, etc.) se divid si se diferentiaza doar in conditii
speciale.

Celule stem – clasificare:

• Embrionare – formeaza tesuturile fatului
• De tip adult – numar redus de celule in diverse organe specializate, unde
inlocuiesc celulele pierdute.

4
  Din cordonul ombilical - se pot diferentia intr-un numar limitat de celule
specializate.

Clasificarea celor 5 tipuri de celule stem dupa potentialul de diferentiere

Toate celulele stem existente pot fi clasificate într-unul dintre cele cinci grupuri, pe baza
potenţialului lor de diferenţiere. Aceste grupuri sunt:

1. Celulele Totipotent (sau Omnipotent)

Aceste celule stem sunt cele mai puternice din câte există. Acestea se pot diferenţia
în ţesuturi embrionare, precum şi ţesturi extra-embrionice, cum ar fi corionul, sacul
vitelin, amnionul şi alantoizii. La oameni şi la alte animale placentare, aceste ţesuturi
formează placenta. Cea mai importantă caracteristică a unei celule totipotent este că poate
genera un organism complet funcţional şi viu.

Cel mai cunoscut exemplu al unei celule totipotent este ovulul fertilizat (format
atunci când un spermatozoid şi un ovul se unesc pentru a forma zigotul).

Durează aproximativ patru zile după fertilizare, ca aceste celule să înceapă să se

indivizualize în celule pluripotente, care, după cum se descrie mai jos, sunt tipuri de
celule flexibile, dar care nu pot produce un organism întreg.

2. Celulele Stem Pluripotent

Cel mai puternic următor tip de celule stem este reprezentant de celula pluripotent.
Importanţa acestui tip de celulă este dat de faptul că aceasta se poate regenera şi se poate
diferenţia în oricare dintre cele trei straturi de nucleu: ectoderm, endoderm şi mezoderm.
Aceste trei straturi de nucleu se diferenţiază în continuare pentru a forma toate ţesuturile
şi organele dintr-o fiinţă umană.

Există mai multe tipuri cunoscute de celule stem pluripotent.

5
 Printre celulele stem pluripotent naturale, cel mai bun exemplu este oferit de
celulele stem embrionare. Cu toate acestea, există şi un tip de celule stem pluripotent
„artificiale” (făcute de om), care este celula stem pluripotent indusă (celula iPS).

Celulele iPS au fost produse prima dată din celulele provenite de la şoareci în anul
2006 şi din celulele umane în 2007 şi sunt celule specifice ţesuturilor care pot fi
reprogramate pentru a deveni funcţional similare celulelor stem embrionare. Datorită
capacităţii lor puternice de diferenţiere într-o diversitate vastă de ţesuturi şi a naturii lor
non-controversate, celulele stem pluripotent sunt corespunzătoare utilizării în terapia
celulară şi în medicina regenerativă.

3. Celulele Stem Multipotent

Celulele stem multipotent sunt un tip de celule stem cu rază medie de acţiune, prin
prisma faptului că se pot regeneara şi se pot diferenţia într-o gamă specifică de tipuri de
celule.

Un exemplu relvant al acestui tip de celule este celula stem mezenchimala (CSM).

Celulele stem mezenchimale se pot diferenţia în osteoblaste (un tip de celulă

osoasă), miocitare (celule musculare), adipocite (celule grase) şi condrocite (celule
cartilaginoase).

Aceste tipuri de celule sunt destul de diverse în caracteristicile lor, motiv pentru care
celulele stem mezenchimale sunt clasificate drept celule stem multipotent.

4. Celulele Stem Oligopotent

Următorul tip de celule stem, celulele stem oligopotent, sunt similare celor din categoria
anterioară (celulele stem multipotent), dar ele devin şi mai limitate în ceea ce priveşte
capacitatea de diferenţiere.

În timp ce aceste celule se pot regenera şi diferenţia, pot realiza acest lucru doar limitativ,
numai în anumite tipuri de celule de care sunt strâns legate.

6
 Un exemplu relevant al acestui tip de celule este celula stem hematopoietică (CSH).

Celulele CSH sunt celule derivate din mezoderm care se pot diferenţia în alte celule
sanguine. În mod specific, celulele CSH sunt celule stem oligopotent care se pot
diferenţia atât în celulele mieloide, cât şi în cele limfoide.

Celulele mieloide includ celulele bazofile, celulele dendritice, eozinofile, eritrocite,

macrofage, megacariocite, monocite, neutrofile şi trombocite, în timp ce celulele limfoide
includ celulele B, celulele T şi celule naturale ucigaşe.

5. Celulele Stem Unipotent

În cea din urmă categorie se numără celulele stem unipotent, care au cel mai scăzut
potenţial şi sunt cel mai limitat tip de celule stem.

Un exemplu al acestui tip de celule stem este oferit de celulele stem musculare.

În timp ce celulele stem musculare se pot regenera şi diferenţia, acestea pot realiza
acest lucru într-un singur tip de celulă. Aceste celule sunt unidirecţionale în capacitatea
lor de diferenţiere.

-
CAPITOLUL I -

7
 CELULE STEM EMBRIONARE

Celule stem sunt celule biologice care se găsesc in toate organismele pluricelulare,
care se pot divide prin mitoza, si diferentia in diverse tipuri de celule specializate si care
se pot auto-reinnoi pentru a produce mai multe celule stem. Capacitatea lor de diviziune
este nelimitata in conditiile in care organismul caruia apartin este viu, iar din aceasta
caracteristica deriva cea mai importanta functie pe care o au si pentru care sunt atat de
folosite, si anume aceea de a actiona precum un sistem de refacere si reparare a
oricarei parti constituente a organismului.

Celulele stem embrionare, asa cum o sugereaza numele lor, provin din embrioni.
In mod specific, celulele stem embrionare provin din embrioni care s-au dezvoltat din
ovule fertilizate in vitro si apoi donate in scopuri de cercetare cu acordul donatorului.
Embrionii nu provin din ovule fecundate in organismul unei femei. Embrionii din care
provin celulele stem embrionare umane au in general 4 sau 5 zile si sunt celule
microscopice numite blastocisti.

1.1 CLASIFICARE

Este cunoscut faptul ca nu toate celulele stem poseda aceiasi capacitate de

replicare sau acelasi potential de diferentiere, motiv pentru care cercetatorii le-au impartit
in mai multe clase, astfel:

 celule stem totipotente, din care se poate forma embrionul;

 celule stem pluripotente, care sunt capabile sa genereze orice fel de tesut adult si
care sunt inglobate in termenul de celule stem embrionare;

8
  celule stem multipotente, care au proprietati de regenerare a unor tesuturi
specifice, cum ar fi pielea, ficatul, tractul intestinal.

Celulele stem embrionare sunt acelea care sunt derivate experimental din embrioni in
primele stadii de dezvoltare si au potentialul de a genera majoritatea tipurilor de celule
somatice (sunt pluripotente- inseamnand ca nu sunt inca diferentiate si se pot ramifica
pentru a forma toate tipurile de celule necesare pentru medicina). Acestea se gasesc in
interiorul masei blastocistului in timpul dezvoltarii embrionare. Celulele stem embrionare
pot fi izolate in mod direct in cultura si pot fi conservate "in vitro" (in eprubeta) pentru o
perioada de timp.

Capacitatea celulelor stem embrionare de diviziune este nelimitata in conditiile in

care organismul caruia apartin este viu, iar din aceasta caracteristica deriva cea mai
importanta functie pe care o au si pentru care sunt atat de folosite, si anume aceea de a
actiona precum un sistem de refacere si reparare a oricarei parti constituente a
organismului. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de
a ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii specializate,
cum ar fi celulele musculare, nervoase sau celulele sangvine.

1.2 SURSE

Exista patru surse majore de celule stem embrionare.

 Prima sursa de embrioni sunt clinicile de fertilizare “in vitro”. Embrionii care
din diferite motive nu sunt implantati in uterul unei mame, pot fi folositi in
scopuri de cercetare, bineinteles cu consimtamantul donatorilor.

 A 2-a sursa sunt celulele rezultate din fecundarea ovulelor si spermatozoizilor

aflati in “banci de fertilitate”.

9
  A 3-a sursa sunt celulele stem embrionare create prin SCNT (Somatic Cell
Nuclear Transfer - transfer nuclear de la celule somatice). Acesta este procesul
prin care materialul genetic al unei celule oarecare din corp este transferat la
un ovul, rezultand deci un embrion obtinut fara fertilizarea cu ajutorul unui
spermatozoid. Se suspecteaza ca de fapt aceasta este o tehnica de clonare,
lucru care ridica multe intrebari in jurul acestui subiect.

 Ultima sursa sunt fetusii proveniti din avorturi in primul trimestru de sarcina,
lucru care duce la o adevarata dezbatere etica in randul cercetatorilor cat si a
oamenilor obisnuiti.

1.3 CULTIVAREA CELULELOR STEM EMBRIONARE

Cresterea celulelor in laborator

este cunoscuta sub numele de cultura
de celule. Celulele stem embrionare
umane sunt izolate transferand masa
celulara interna din structura acestora
intr-o farfurie de cultura din
laborator care contine un nutrient
consistent cu numele de mediu de
cultura.

Celulele se divid si se imprastie pe suprafata farfuriei. Suprafata interna a farfuriei este

acoperita cu celule epidermice embrionare de soarece care au fost tratate, asa ca nu se vor
divide. Acest invelis de celule se numeste strat hranitor.

10
 Celule din farfurie se vor lipi de suprafata lipicioasa a celulelor de soarece. De
asemenea, celulele hranitoare elibereaza nutrienti in mediul de cultura. De curand,
cercetatorii au inceput sa diversifice modurile de crestere ale celulelor embrionare fara
celulele hranitoare de soarece, din cauza riscurilor ca virusii sau alte macromolecule ale
acestora sa fie transmise celulelor umane. Dupa cateva zile, celulele din masa moleculara
interna se inmultesc si incep sa umple farfuria. Cand se petrece acest lucru, ele sunt
inlaturate cu mare grija si asezate in alte farfurii de cultura proaspete. Procesul de
replantare se repeta de mai multe ori, luni de zile, si se numeste subcultura. Fiecare ciclu
de subcultura a celulelor este numit pasaj. Dupa 6 luni de zile, cele 30 de celule originale
din mediul de cultura intial a dat nastere la milioane de celule stem embrionare. Celulele
stem embrionare care s-au inmultit in mediul de cultura in cele 6 luni fara sa se
diferentieze, sunt pluripotente, si apar genetic normal, fiind numite serii de celule stem
embrionare.

11
In anumite stagii ale procesului de generare a seriilor de celulelor stem embrionare,
cercetatorii testeaza celulele sa vada daca ele indeplinesc proprietatile fundamentale
care le fac sa fie celule stem embrionare. Acest proces se numeste caracterizare.

Atata timp cat celulele stem embrionare din culturi sunt crescute in anumite conditii,
pot ramane nediferentiate (nespecializate). Dar daca celulelor li se permite sa se adune
ciorchine si sa formeze corpuri embrionare, incep sa se diferentieze in mod spontan. Ele
pot forma celule musculare, nervoase si mult alte tipuri de celule. Desi diferentierea
spontana este un indiciu bun ca o cultura de celule stem embrionare este sanatoasa, nu e
un mod eficient de a produce culturi de celule specifice.
Pentru a genera culturi de celule specifice diferentiate - musculare, sangvine,
nervoase - cercetatorii incearca sa controleze diferentierea celulelor stem embrionare. Ei
schimba compozitia chimica ale mediului de cultura, altereaza suprafata farfuriei de
cultura, sau modifica celulele inserand gene specifice. De-a lungul anilor cercetatorii au
stabilit niste protocoale de baza pentru diferentierea directa a celulelor stem embrionare
in celule specifice.

1.4 TERAPIA SI DESCOPERIRI RECENTE

Deoarece celulele stem embrionare sunt precursori nespecializati ai organismului

celular adult, aplicatiile experimentale si terapeutice ale acestora sunt imense. Daca
s-ar putea stapani procesul de specializare si implantare al celulelor stem embrionare,
gradul lor ridicat de plasticitate ar putea permite generarea oricarui tip de tesut al
organismului in vitro sau in vivo.

In plus, rezerva acestora ar fi nesfarsita, intrucat acestea sunt atat colonogenice

(situatia in care o singura celula stem embrionara poate da nastere la o colonie de
celule identice genetic), dar au si un nivel ridicat de telomeraza, care permite
reinnoirea lor in mod repetat.

Cantitati mari de celule sanatoase, fara nicio boala, ar putea fi produse si utilizate
pentru transplant si de a aduce speranta pentru pacientii care sufera de diferite boli.

12
 Celulele pancreasului care produc insulina ar putea fi dezvoltate pentru a trata
diabetul zaharat, implanturile de celule nervoase pentru a repara leziuni in regiuni
specifice ale creierului si pentru a trata boala Parkinson, congestia cerebrala la
pacientii cu dementa, inclusiv boala Alzheimer. Celulele ar putea fi diferentiate in
celule hepatice sau renale pentru a repara organele deteriorate si bolnave.

Celulele embrionare ajuta in tratamentul unor boli de sange de natura neoplazica

(canceroasa) - leucemii, limfoame, amiloidoza, mielom multiplu, hemoglobinurie
paroxistica nocturna, aplazii medulare, policitemia vera, trombocitemie esentiala,
etc: prin citostatice si iradiere se distrug toate celulele sangelui circulante si aflate in
maduva osoasa (care le formeaza), apoi se face transplantul unor celule stem de la un
donator sanatos, acestea inmultindu-se, se diferentiaza in celule formatoare de celule
sanguine, care sunt sanatoase; in final, sangele bolnavului va fi inlocuit cu sangele
produs de celule transplantate in maduva lui osoasa.

Un alt avantaj al celulelor stem embrionare este ca ele pot fi modificate mai usor
decat celulele adulte. "Orientarea unei gene" este un tip de schimbare care ar permite
acestor celule sa "vindece" mutatii in genele responsabile pentru boli si care
contribuie la imbatranire.

Inca un avantaj al celulelor stem embrionare este ca ele se multiplica mult mai usor
in culturi de tesuturi decat celulele adulte.

13
 - CAPITOLUL II -

CELULE STEM ADULTE

Celulele stem adulte sunt celulele

nediferentiate, care se gasesc in intregul organism
dezvoltat, care se inmultesc prin diviziune
celulara pentru a inlocuii celulele moarte si pentru
a regenera tesuturile deteriorate. Cunoscute si sub
numele de celule stem somatice, acestea se gasesc
atat in organismele tinere, cat si adulte a
animalelor si oamenilor.
Interesul stiintific in celulele stem adulte este concentrat pe abilitatea lor de a se
divide sau auto-reinnoi pe termen nelimitat si de a genera toate tipurile de celule ale
organului de la care acestea provin, avand potentialul de a regenera intregul organ
pornind doar de la cateva celule. Spre deosebire de celulele stem embrionare, utilizarea
celulelor stem adulte pentru cercetare si in terapie nu este considerata a fi controversata,
deoarce aceste celule provin din probe de tesuturi adulte si nu sunt obtinute prin
distrugerea unui embrion, fie el uman sau animal. Acestea au fost studiate in principal pe
oameni si organisme modele precum soarecii si sobolanii.

2.1 PROPRIETATILE CELULELOR STEM ADULTE

1) Proprietati generale
O celula stem prezinta 2 proprietati generale:
 Auto-reinnoirea, care reprezinta capacitatea de a trece prin numeroase
cicluri de diviziune celulara, mentinanadu-si in acelasi timp caracterul
nediferentiat.

14
  Multipotenta sau potentialul de multidiferentiere, care reprezinta
abilitatea de a genera descendenti a catorva tipuri de celule diferite (de
exemplu cum ar fi celulele gliale sau neuronii), lucru opus unipotentei,
termen folosit pentru celulele care sunt limitate la producerea unui
singur tip de celula

Unii cercetatori nu considera multipotenta a fi esentiala si sunt de parere ca auto-

reinnoirea celulelor stem unipotente poate sa existe in unele cazuri. Aceste proprietati pot
fi verificate relativ usor in vitro, utilizand medote precum testele clonogenice, in cazul in
care descendenta unei singure celule este caracterizata. Cu toate acestea, este cunoscut
faptul ca in vitro, conditiile culturii celulare poate modifica comportamentul celulelor. A
dovedi faptul ca o subpopulatie anume de celule poseda proprietati de celule stem in vivo
este o adevarata provocare, existand oricum dezbateri considerabile daca unele populatii
propuse de celulele stem in organismul adult sunt intr-adevar celule stem sau nu.

Cercetatorii au gasit celule stem adulte in mai multe tesuturi decat s-ar fi asteptat.
Aceasta descoperire i-a determinat pe cercetatori sa se intrebe daca celulele stem adulte
pot fi folosite pentru transplanturi. De fapt, celulele stem sangvine din maduva osoasa au
fost folosite in transplanturi de 30 de ani. Anumite tipuri de celule stem adulte par sa aibe
capacitatea de a se diferentia intr-un numar diferit de alte celule, in conditii prielnice.
Daca aceasta diferentiere a celulelor stem adulte poate fi controlata in laborator, aceste
celule pot deveni baza unor terapii pentru multe boli comune si grave.

2) Localizarea celulelor stem adulte

Celulele stem adulte au fost identificate in multe organe si tesuturi. In fiecare tesut
exista un numar foarte mic de celule stem adulte. Se presupune ca celulele stem sunt
localizate intr-o zona specifica a fiecarui tesut unde raman in asteptare (nu se divid) timp
de multi ani, pana sunt activate de catre o imbolnavire sau o deteriorare a tesutului.

Se gasesc celule stem adulte in tesuturile din creier, maduva osoasa, sangele din vasele
de sange, vasele de sange, muschii scheleticii, piele si ficat.

15
 Cercetatorii din multe laboratoare incearca sa gaseasca modalitati pentru a creste
celule stem adulte in culturi de celule si sa le manipuleze pentru a genera tipuri specifice
de celule astfel incat sa poata fi folosite pentru a trata bolile.

3) Rezistenta la medicamente
Celulele stem adulte sunt transportori rapizi ai ATP care pompeaza o diversitate de
molecule organice in afara celulei. Multe produse farmaceutice sunt exportate de acesti
transportori, oferind in acest fel rezistenta mare la medicamente in interiorul celulei.
Acest lucru complica efectul medicamentelor , un bun exemplu fiind celulele stem
neuronale care complica terapiile precise pentru tratarea depresiei clinice.

4) Plasticitatea/Pluripotenta celulelor stem adulte

Descoperirile din ultimii ani sugereaza faptul ca celulele stem adulte ar putea avea
abilitatea sa se diferentieze in celule tip a diferitelor straturi. De exemplu, celulele stem
neuronale din creier, care are originea in ectoderm, se poate diferentia in ectoderm,
mezoderm si endoderm. Celulele stem din maduva osoasa, care isi au originea in
mezoderm se pot diferentia in ficat, plamani, piele, organe care isi au originea in
endoderm si mezoderm. Acest fenomen se numeste transdiferentierea sau plasticitatea
celulelor stem. Poate fi indus prin modificarea mediului de cultura atunci cand celulele
stem sunt cultivate in vitro sau prin trasplantarea lor unui organt diferit fata de cel din
care au fost izolate initial.

2.2 TIPURILE DE CELULE STEM ADULTE

 Celule stem hematopoetice – acestea se gasesc in maduva osoasa si dau nastere

la toate tipurile de celule sangvine.
 Celule stem mamare – reprezinta sursa de celule pentru asigurarea cresterii
glandei mamare in timpul pubertatii, dar si a gestatiei si are un rol foarte
important in dezvoltarea cancerului la san.

16
 Celule stem intestinale – acestea se divid continuu de-a lungul vietii si folosesc
un program genetic complex pentru a produce celulele de pe suparfata mucoasei a
intestinului subtire si a intestinului gros; ele sunt probabil sursa cea mai intalnita
pentru cancerul la colon si la intestinul subtire.
 Celule stem mezenchimale – acestea isi au originea in stroma si se pot diferentia
intr-o varietate de tesuturi. Au fost izolate din placenta, tesut adipos, plaman,
maduva osoasa, sange si dinti. Celulele stem mezenchimale sunt preferate in
terapia clinica datorita capacitatii lor de a se diferentia, de a oferi suport trofic si
de a adapta raspunsul imun innascut.
 Celule stem endoteliale – aceste celule reprezinta unul dintre cele 3 tipuri de
celule stem multipotente care se gasesc in maduva osoasa. Ele sunt un grup rar si
controversat, avand capacitatea de a se diferentia in celule endoteliale, formand
peretele vaselor de sange.
 Celule stem neuronale – existenta celulelor stem in creierul adult a fost postulata
dupa ce s-a descoperit faptul ca neurogeneza se continua si la maturitate la
sobolani. Prezenta celulelor stem in creierul adult al primatelor a fost pentru
prima data raportata in 1967. Atunci s-a demonstrat ca neuroni noi sunt generati in
organismul adult al soarecilor, al pasarilor(unele specii) si primatelor, inclusiv
omul. Celulele stem neuronale au multe proprietati comune cu celulele stem
hematopoetice. In mod remarcabil, cand sunt injectate in sange, acestea se pot
diferentia intr-o varietate de tipuri de celule ale sistemului imunitar.
 Celulele stem olfactive – aceste celulele au fost recoltate cu succes din mucoasa
olfactiva a omului. Daca sunt tinute intr-un mediu chimic adecvat aceste celulele
au aceiasi capacitatea precum celulele stem embrionare si anume, de a se
diferentia in mai multe tipuri de celule.
 Celule stem testiculare

17
2.3 TERAPIA CU CELULE STEM ADULTE

Toate bolile cunoscute pana in prezent au la baza un defect aparut in multiplicare

celulara, in regenerarea si repararea tesuturilor, care sa creeze un teren propice pentru
dezvoltarea si autointretinerea procesului patologic. Tinand cont de acest aspect se poate
deduce, ca teroretic orice boala poate fi tratata folosind celule stem. De exemplu, dupa un
infarct miocardic, celulele cardiace din teritoriul afectat, private de oxigen si nutrienti
pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, isi pierd din roluri, afectand astfel
functionalitatea inimii per ansamblu. Daca aceste celule ar fi inlocuite cu unele viabile,
inima si-ar putea relua lucrul la randament maxim.
Exista boli in care organismul incearca sa lupte impotriva proceselor patogene,
insa mecanismele sale de protectie si autogenerare uneori nu pot face fata pentru ca sunt
depasite de intensitatea agresiunii. In acest caz, rolul celulelor stem este de a intari
sistemul natural de aparare la organismului.
Celulele stem au o utilitate importanta in ceea ce priveste transplantul unor
organe, aceasta datorita faptului ca, prin folosirea setului corespunzator de celule,
cercetatorii le pot influenta dezvoltarea, cu formarea de tesuturi si organe, ca de exemplu
ficat, rinichi.
Deocamdata toate aceste utilizari atribuite celulelor stem sunt pur teoretice si
deocamdata inca nu s-a ajuns la aplicarea unor astfel de tratamente pe scara larga,
cercetatorii insistand asupra importantei continuarii studierii lor, si abia dupa intelegerea
mai bua a acestor mecanisme sa fie flosite in tratarea diferitelor afectiuni.
Intre bolile pentru care se studiaza intensiv tratamentul cu celule stem sunt
incluse: diabetul, boala Parkinson, boala Crohn, afectiuni cardiace, boli genetice, cancere,
precum si leziuni medulo-spinale.
Tratarea diabetului: in ceea ce priveste diabetul, cercetatorii incearca sa
influenteze transformarea celulelor stem in celule producatoare de insulina, acestea
urmand a fi transplantate persoanelor diagnosticate cu o asemenea afectiune.
Probabil cel mai cunoscut tip de tratament in care sunt folosite celulele stem este
transplantul de maduva osoasa la pacientii cu leucemie, anumite tipuri de cancer sau cu

18
diferite boli de sange. In acest caz celulele transplantate provin fie prin recoltarea de la o
ruda de sange, fie de la pacientul insusi si nu implica nici un risc major pentru donator.
Tratamentul cu celule stem pentru Parkinson: Declansarea bolii in sine este
determinata de distrugerea neuronilor dintr-o anumita regiune a creierului. Boala se
caracterizeaza prin pierderea capacitatii de control a miscarilor voluntare asociind si un
tremor fin al extremitatilor. De multi ani, tratamentul acestei boli, care afecteaza peste 2%
din populatia peste 65 de ani se bazeaza pe administrarea de levodopa, substanta pe care
creierul o transforma in dopamina (dopamina lipsind la persoanele afectate, datorita
pierderii, in cadrul procesului degenerativ a neuronilor care o produc). Pe parcursul
terapiei, insa, levodopa isi pierde din eficienta, in paralel crescand rata de aparitie a
efectelor secundare, nemaifiind astfel posibila o alta terapie. Daca insa, se reuseste
obtinerea de celule nervoase viabile si functionale pe baza terapiei cu celule stem, se
poate incerca transplantarea acestora si inlocuirea celor bolnave.
Terapia cu celule stem in boli cardiace: dintre bolile cardiace, este vizat in
special infarctul miocardic, incercandu-se inlocuirea regiunii de muschi cardiac afectat de
procesul ischemic.
Tratarea cancerului cu ajutorul celulelor stem: exista forme de cancer, precum
cel de san, in care chimioterapia si radioterapia au ca efect secundar distrugerea maduvei
osoase, ceea ce impune multa precautie si restrange mult din folosirea acestor modalitati
terapeutice. Daca prin intermediul celulelor stem se poate reface maduva osoasa, medicii
ar putea institui terapia anticanceroasa mai repede si in doze mai mari, in vederea sporirii
eficientei actului terapeutic. De asemenea, terapia cu celule stem pot fi folosite si in
vederea formarii de celule cu actiune specifica anticanceroasa, contribuind astfel la lupta
impotriva cancerului initiata de organism. Celulele stem pot fi folosite si in vederea
refacerii unei parti de tesut sau chiar pentru transplantul diferitelor organe in cazul in care
acestea au trebuit excizate in scop terapeutic.
Tratamentul cu celule stem in traumatisme medulo-spinale: celulele stem sunt
folosite pentru formarea celulelor nervoase ce intra in componenta maduvei spinale.
Scopul este de a obtine ameliorarea simptomatologiei si chiar vindecarea persoanelor cu
hemiplegii sau tetraplegii survenite in urma unor leziuni grave ale coloanei vertebrale.

19
 Tratamentul in Boala Crohn folosind celulele stem: Boala Crohn este o
inflamatie cronica de natura autoimuna, cu localizare predilecta la nivelul ileonului
terminal (motiv pentru care mult timp a si fost denumita ileita terminala) sau colonului
proximal, avand insa si forme extra-intestinale. Mucoasa intestinului prezinta numeroase
ulceratii si fisuri profunde datorate unor procese imune aberante, in care celulele imune
sunt directionate impotriva celulelor intestinale. In acest caz, terapia cu celule stem
vizeaza inlocuirea acestor celulele imune cu unele cu functie normala.
Boli genetice si celulele stem: aceste boli se caracterizeaza prin existenta unui
defect, anomalii, localizata la nivelul diferitelor gene sau cromozomi, care poate afecta
organismul inca de la nastere, cum ar fi: anemia falciforma, fibroza cistica, boli
neuromusculare, precum si cancere (acestea avand o importanta componenta genetica,
pana in prezent identificandu-se cel putin 4 categorii de gene implicate in aparitia lui).

2.4 DESCOPERIRI RECENTE

O descoperire importantă făcută de curând

relevă faptul că celulele stem adulte au
fost găsite într-un număr de ţesuturi care
nu ar trebui să le conţină, de exemplu,
muşchii scheletici, ficat, pancreas şi
cornee.
Dacă aceste celule au fost izolate şi
crescute în cultură, pot fi utilizate pentru a forma ţesut sănătos acolo unde este nevoie. în
plus, unele cercetări sugerează , dupa cum a fost precizat mai sus că celulele stem adulte
pot fi stimulate să formeze un ţesut diferenţiat, nu neapărat ca cel de origine.
Culturile de celule stem pot fi utilizate, de asemenea, pentru a testa efectele anumitor
medicamente pe diferite tipuri de celule. Dacă celulele testate arată că medicamentele
sunt sigure şi eficiente, acestea pot fi testate ulterior pe animale şi oameni.
Acum ceva timp, se credea ca celulele stem ar putea fi folosite pentru a dezvolta un
tip de tesut identic cu cel din care au fost obtinute. Astfel, s-a crezut ca se pot face celule
sanguine numai din celulele stem din maduva osoasa, din piele celule stem de piele si asa

20
mai departe. Se credea, de asemenea, ca celulele stem adulte ar putea fi derivate dintr-un
numar foarte limitat de surse si ca ar fi foarte dificil de izolat si de dezvoltat in culturi de
celule. Astazi este recunoscut faptul ca celulele stem adulte pot fi obtinute din diferite
surse, cum ar fi sistemul nervos central, muschii scheletici, pancreas sau chiar din
grasime. In plus, oamenii de stiinta au reusit sa izoleze si sa cultive celulele stem adulte
mult mai usor decat se asteptau.
Dr. Fred Gage si colegii sai, de la Laboratorul de Genetica al Institutului Salk din
La Jolla, California, au reusit sa extraga celule stem din diferite regiuni ale creierului
post-mortem de la pacienti si le-au facut sa creasca.
Activitatea recenta a demonstrat ca celulele stem adulte, in anumite conditii, sunt
capabile, ca odata reimplantate intr-un alt corp, sa dobandeasca si caracteristicile acestui
mediu nou. Aceste celule sunt dotate cu plasticitate, o proprietate foarte importanta..
Studii recente au aratat deasemenea ca celulele din maduva spinarii pot fi transformate in
alte tipuri de tesuturi, cum ar fi celulele sanguine si au un potential pentru tratarea unei
varietati de boli. Aceste descoperiri au deschis noi perspective terapeutice.
Cercetatorii francezi au lucrat la un studiu de terapie celulara pentru tratarea
insuficientei cardiace prin transplant de mioblaste autologe. Mioblastele sunt celule stem
musculare adulte care provin de la un fragment din muschii scheletici ai coapsei. Luate
de la pacientii care sufera de insuficienta cardiaca severa, acestea le-au fost reimplantate
in zona de infarct a inimii. Unele dintre aceste celule au supravietuit in teritoriul lor de
implantare si contractilitatea miocardica la pacientii care au primit si interventii
chirurgicale de bypass coronarian a fost imbunatatita. Acest prim succes de transplant de
celule musculare este incurajatoar pentru continuarea cercetarilor privind transplantul de
mioblaste in distrofia musculara Duchenne si Becker.
Interesul pentru cercetarile privind celulele stem adulte consta in faptului ca, daca
sunt prelevate de la pacient, apoi inmultite si diferentiate in vitro, aceste celule ar putea fi
reimplantate si astfel s-ar eliminara problemele legate de imuno-compatibilitate.
Cu toate acestea, activitatea celulelor stem adulte multipotente nu pare sa rezolve
totul. In stadiul actual al cunostintelor, mijloacele de multiplicare a tuturor tipurilor de
celule si in cantitati suficiente intr-o perioada scurta de timp, nu sunt inca bine cunoscute.

21
 Celulele stem embrionare au, comparativ cu celulele stem adulte, beneficii
semnificative, recunoscute de catre cei mai multi cercetatori in biologie si medicina.

- CAPITOLUL III -

CELULE STEM DIN CORDONUL OMBILICAL

Celulele stem din cordonul ombilical

sunt celule multipotente care se pot
diferentia intr-un numar limitat de celule
specializate si care pot fi prezervate si
conservate dupa nasterea fatului pentru
un timp nedeterminat. Cordonul
ombilical este separat de fat imediat
dupa nastere si in conditii normale este
aruncat. In tarile in care exista programe specializate, la cererea parintilor si contra cost,
acest cordon ombilical poate fi prezervat in conditii speciale in ideea ca daca fatul sau un
membru al familiei au nevoie de un transplant de celule stem la o data ulterioara, se poate
incerca folosirea lui. Actualmente exista in lumea vestica banci de celule stem din
cordonul ombilical care au o vechime de peste 15 ani.
Celulele stem perinatale se gasesc in cordonul ombilical, placenta si sangele de
acolo. Celulele stem din sange sunt din nou folosite pentru transplanturi, si functioneaza
foarte bine. Singura problema este ca acestea trebuie sa fie compatibile din punct de
vedere imunologic. Din acest motiv, bancile de sange din cordonul ombilical au aparut in
jurul lumii, pe un principiu similar cu transplanturile de maduva osoasa. Si alte celule
stem decat celulele sanguine sunt, de asemenea, prezente in sangele din cordonul
ombilical. De exemplu, celulele stem folosite in sistemul vascular. Echipele lucreaza de
asemeni si la utilizarea lor in repararea vaselor.

22
 Celulele mezenchimale pot fi atat perinatale (continute in cordon si in placenta)
cat si adulte. Ele provin in principal din maduva osoasa si tesutul adipos. Aceste celule au
proprietati imunologice particulare interesante: se pare ca ele ar fi tolerat de toata lumea,
si nu ar duce la nici un fel de respingere, lucru ce faciliteaza foarte mult utilizarea lor. Din
pacate, daca aceasta ipoteza a fost testata la animale, nu este inca acceptata si pe om. Si
cu atat mai putin in ceea ce priveste celulele adulte.

3.1 TERAPIA CU CELULE STEM DIN CORDONUL OMBILICAL

Diferentierea celulelor stem din cordonul ombilical in celule miocardice este

investigata de peste 5 ani. Majoritatea studiilor de cercetare sunt indreptate catre
tratarea infarctului miocardic la soareci folosind celule CD34 (celule stem din
sangele cordonului ombilical) si celule stem mezenchimale din tesutul de cordon
ombilical. Majoritatea publicatiilor descrie transformarea celulelor stem din cordonul
ombilical in cardiomiocite, folosind co-culturi in conditii specifice.

Beneficiile celulelor
stem din cordonul ombilical -
Din ce in ce mai multi oameni
de stiinta cerceteaza
beneficiile celulelor stem din
sangele cordonului ombilical
pentru vindecarea diabetului
zaharat tip 1, a paraliziei
cerebrale si a artritei
reumatoide

Cercetatorii considera ca
sangele din cordonul
ombilical poate fi folosit

23
pentru tratarea unui numar mare de boli. Transplantul de celule stem din sangele din
cordonul ombilical a salvat deja viata multor pacienti cu anumite cancere si boli
hematologice.

In prezent, oamenii de stiinta studiaza cum ar putea trata cu celule stem din sangele
sau din tesutul din cordonul ombilical boli congenitale ale inimii, paralizia cerebrala sau
boli autoimmune cum ar fi diabetul de tip 1 si artrita reumatoida. Expertii mentioneaza ca
sunt necesare mai multe studii pentru a demonstra daca utilitatea celulelor stem este
sigura si efectiva in tratarea respectivelor boli, insa deja exista dovezi in acest sens.

3.2 STUDII EFECTUATE CU CELULE STEM OMBILICALE

“Primele date sunt promitatoare, celulele stem din sangele si din tesutul din
cordonul ombilical ar putea reprezenta o noua sursa de celule de care ar putea
beneficia un numar mare de pacienti.”– a declarat John Wagner, profesor in pediatrie si
director al programului de transplant de maduva al Universitatii Minnesota.

Celulele stem hematopoietice din sangele din cordonul ombilical au fost utilizate in
transplant pentru a repopula maduva osoasa distrusa in urma chimioterapiei si
radioterapiei efectuate la pacienti cu leucemii, limfoame si alte boli. Mai mult de 30.000
de transplanturi cu celule stem din sangele din cordonul ombilical au fost efectuate din
1988 pana in prezent.

In plus, Dr.Wagner considera ca celulele stem din sangele din cordonul ombilical ar
putea fi utilizate si in tratarea bolilor autoimune (cand sistemul imun propriu ataca
tesuturile sanatoase) – cum ar fi diabetul de tip 1, scleroza multipla sau bolile inflamatorii
intestinale.

Studiile la copiii cu diabet de tip 1 au aratat ca transplantul cu celule stem din

sangele ombilical propriu este sigur, insa deocamdata nu s-au obtinut rezultate
remarcabile in influentarea progresiei bolii. In prezent sunt in derulare si alte studii
privind diabetul zaharat de tip 1.

24
 Timothy Nelson, medic la Mayo Clinic in Rochester, Minn., studiaza daca
injectarea cu celule stem din sangele din cordonul ombilical propriu poate reconstrui
muschiul cardiac la copiii cu anumite boli congenitale de inima.

O alta potentiala interventie este utilizarea sangelui din cordon in paralizia

cerebrala. Joanne Kurtzberg, coordonator al programului de transplant pediatric de la
Duke University Medical Center desfasoara un studiu clinic pentru tratarea copiilor cu
paralizie cerebrala cu celule stem din sangele din cordonul ombilical propriu recoltat la
nastere. Un studiu anterior a demonstrat ca metoda este sigura si in prezent se studiaza
eficacitatea acestui tratament.

In multe tari s-au dezvoltat banci de celule stem din cordonul ombilical , atat private, cat
si publice. Opiniile sunt impartite privind utilitatea celor doua tipuri de banci, deoarece
pana acum au fost utilizate un numar mai mare de unitati de celule stem din bancile
publice . Insa acest lucru s-ar putea schimba in viitor, pe masura ce studiile si cercetarile
vor demonstra utilitatea celulelor stem in tratarea diverselor boli.

25
 - CAPITOLUL IV -

MITURI SI REALITATI DESPRE CELULELE STEM

Actualmente nici un domeniu de cercetare nu a generat asa mult interes, dezbateri sau
controverse precum utilizarea celulelor stem ca tratament pentru bolile degenerative.
Domeniul celulelor stem continua sa fie inconjurat de mituri si informatii contradictorii
privitoare la originea celulelor stem, tipul de cercetare efectuata si implicatiile etice
implicite.

Celulele stem se pot transforma in orice tip de celula a

corpului uman!

Este aproape incredibil dar celulele stem sunt caramizile din

care se construieste corpul uman adica toate cele 200 de tipuri
de celule ale organismului provin din celule stem.

Cele mai folositoare celule stem sunt cele recoltate din

maduva!

Sunt convins ca va este clar ca aceasta afirmatie este falsa. Pentru a avea succes in terapie
este foarte important ca celulele stem sa fie “proaspete” adica cat mai tinere. Este de

26
asemenea la fel de important ca acestea sa fi fost cat mai putin expuse agentilor nocivi
din mediu, radiatiilor sau bolilor de care ne lovim pe parcursul vietii.

Este adevarat sau fals ca celulele stem tinere pot fi recoltate oricand pe parcursul
vietii?

Este fals. Cel mai bun moment pentru recoltarea celulelor stem tinere este la nastere.
Acestea se recolteaza atat din vasele de sange ale cordonului ombilical a nou nascutului
cat si din cordonul ombilical in sine.

Medicii spun ca procedura de recoltare a celulelor stem la nastere este fara risc
pentru mama si copil. Este oare adevarat sau fals?

Este adevarat. Procedura de recoltare a sangelui din cordonul ombilical si a

corodonului in sine dureaza circa 3 minute, cu mult mai putin decat imi va lua mie sa va
prezint trusa medicala cu care se face aceasta manevra medicala.Bancile de celule stem
pun la dispozitia gravidei un kit ce contine punga de recoltare a sangelui, materiale
medicale precum manusi sterile, cleme si solutii de dezinfectare a cordonului ombilical.
Se scoate punga de recoltare din cele doua plicuri sterile. Cordonul ombilical este
dezinfectat cu aceste tampoane si apoi cea mai la indemana vena este intepata cu unul din
aceste ace. Asteptam ca sangele sa se scurga gravitational in punga dupa care clampam
tuburile cu aceste cleme si taiem acele.
Punga de recoltare, de acum plina cu sange, in cazul nostru de vopsea de par rosie, va
fi pusa intre cele doua pungi de termogel, care ii vor mentine temperatura constanta pe
durata zborului de cateva ore pana la banca de celule stem. Din sange, in laboratorul
bancii, se extrag celulele stem care apoi se vor pastra in niste recipiente speciale in azot
lichid la minus 196 de grade Celsius.

Acum ca am recoltat celulele stem cat le putem pastra? Este adevarat ca durata de
viata a celulelor stem este de 18 ani?

Nu este adevarat. 18 ani este durata pe care bancile de celule stem semneaza contractul cu
parintii copilului in calitate de tutori. Copilul, cand va avea 18 ani, va putea resemna

27
contractul de stocare a celulelor stem pe termen indefinit. Durata de viata a celulelor stem
criogenate este de minim 25 de ani, aceasta fiind vechimea primelor probe de celule stem
stocate si, mai mult decat atat, se presupune ca au speranta de viata a unui om obisnuit.

Pentru ca avem celule stem stocate nu ne mai este frica de nici o boala deoarece
celulele stem vindeca orice!

Este complet FALS! Celulele stem nu sunt un panaceu asa cum nici Vitamina C nu este.
In schimb terapia cu celule stem este utilizata de cativa ani buni ca standard, atunci cand
le avem, in tratarea a peste 80 de boli cu potential letal precum leucemii acute, leucemii
cronice, mieloame sau boli congenitale ale sistemului imun.

Aceasta inseamna ca celulele stem in sine vindeca boli ca cele amintite anterior?

Raspunsul corect este NU. Celulele stem sunt ultima etapa in tratarea unui cancer a
sangelui daca este sa luam un exemplu. Pacientul trece prin chimio si sau radio terapie ca
si cand nu ar avea celule stem stocate. La finalul tratamentului, cand acesta distrus
aproape toate celulele canceroase, dupa cum putem vedea pe acest model, dar si hematiile
respectiv globulele rosii, cat si alte celule bune si importante supravietuirii se intervine cu
transplantul de celule stem.

Celulele stem sunt introduse in sange si fac ceva minunat!

Ele se duc in maduva osoasa, din mijlocul oaselor lungi precum femurul sau humerusul,
si fixeaza acolo ca sa dea nastere unor noi celule Sanatoase, precum hematiile,
leucocitele, trombocitele pe care le gasim in singele nostru precum hematiile si nu numai.

Aceasta ne ar duce la concluzia ca celulele stem sunt foarte importante pentru

viitorul medicinei!

Total adevarat! Daca ne uitam la ceea ce se intampla in cea mai avansata tara din acest
punct de vedere, Statele Unite, vedem ca, inca de acum doi ani, numarul de transplanturi
la copii cu celule stem recoltate la nastere a depasit deja numarul tradionalelor
transplanturi de maduva de la donatori inruditi.

28
 CONCLUZII

Trecand dincolo de prezentarea prea ambigua care se face adesea, celulele stem
sunt prezentate continuu, fie ca un panaceu pentru toate bolile, sau invers, ca un atac la
principiile etice cele mai elementare. Dar despre ce este vorba de fapt? Ce probleme
exista in utilizarea celulelor stem acolo si ce solutii avem? Aceste sunt intrebarile la care
cercetatorii incearca sa ne ofere un raspuns cat mai concis si mai sigur, insa dupa cum am
prezentat anterior, cercetarea in ceea ce priveste celulele stem, indiferent daca vorbim
despre celulele stem adulte, embrionare sau din cordonul ombilical, este in continua
dezvoltare deoarece adevaratul potential al acestor celule nu a fost inca atins.
Exista doua calitati care diferentiaza celulele stem de alte celule si anume: ele se
pot multiplica aproape infinit si se pot diferentia in celule specializate, iar acestea sunt
utilizate in locurile in care este nevoie, dar locuri adecvate specializarii lor.
Aceste capacitati au condus la o asteptare exagerata pentru a le folosit in bolile
fara leac. Mai mult decat atat, ele pot aparea in diferite boli caracterizate prin degenerare
sau distrugerea anumitor celule (nervoase , cardiace, vasculare, epidermice). In boala
Parkinson sau Alzheimer, dar, de asemenea, in anumite afectiuni diabetice, leucemie sau
arsuri severe, acestea ar putea inlocui celulele pierdute sau afectate.
Cu toate acestea, termenul de "celule stem", cuprinde de fapt o mare varietate de
celule. De retinut este faptul ca nu toate au aceeasi origine si nici aceleasi utilizari. Si nu
toate prezinta acelasi interes sau acelasi risc.

29
 Continuarea cercetarilor si investitia in aceste cercetari este, dupa parerea mea,
lucrul cel mai potrivit care ar trebui facut deoarece potentialul acestor celule ar putea sa
ne uimeasca si prin existenta acestor celule “minune” am putea gasi raspunsuri si
tratamente pe care atat medicina umana cat si cea veterinara le cauta de atata vreme.

BIBLIOGRAFIE

 Alberts; Johnson, Alexander; Lewis, Julian; Raff, Martin; Roberts, Keith; Walter,
Peter (2002), Molecular Biology of the Cell, ed. 4, Garland Science, New York &
London

 Beckmann J, Scheitza S, Wernet P, Fischer JC, Giebel B (2007). "Asymmetric cell

division within the human hematopoietic stem and progenitor cell compartment:
identification of asymmetrically segregating proteins".

 Gurtner, GC; Callaghan, MJ; Longaker, MT. (2007). "Progress and potential for
regenerative medicine". Annu. Rev. Med 58

 Huang GT, Gronthos S, Shi S (2009 Sep). "Mesenchymal stem cells derived from
dental tissues vs. those from other sources: their biology and role in regenerative
medicine”.

 Strauer BE, Schannwell CM, Brehm M (2009). "Therapeutic potentials of stem

cells in cardiac diseases". Minerva Cardioangiol 57

 Yong Zhao, Honglan Wang, Theodore Mazzone (2007 Jan 15). "Immune
regulation of T lymphocyte by a newly characterized human umbilical cord blood
stem cell".

30
Site-uri consultate : http:// www.Wikipedia.org

https://www.babystem.ro/tratamente-celule-stem

http://www.celule-stem.eu

31