Sunteți pe pagina 1din 8

Referat Biologie Celulara si Moleculara Ionita Marius-Ionut Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad Facultate de Medicina si Farmacie, Medicina

Generala, An I, Grupa 4

APOPTOZA

Moartea celulara a fost considerata la inceput un proces haotic. Totusi, asa cum o celula isi poate echilibra metabolismul, penduland intre anabolic si catabolic, tot astfel un organism multicelular trebuie sa echilibreze ratele de proliferare celulara si de moarte celulara pentru mentinerea homeostaziei. Desi moartea celulara fiziologica se cunoaste de decenii, interesul pentru aceasta problema a fost reactualizat in 1972, cand Kerr, Wyllie si Currie au descris in detaliu modificarile ultrastructurale caracteristice celulelor muribunde si au propus termenul de apoptoza pentru descrierea acestui proces. Ei au evidentiat faptul ca moartea celulara fiziologica nu este un proces randomic, ci are trasaturi morfologice distincte.

Apoptoza este un proces innascut, conservat din punct de vedere evolutiv, prin care celulele sistematic isi inactiveaza, isi dezasambleza si isi degradeaza propriile componente structurale si functionale pentru desavarsirea propriului lor deces.

Acest proces poate fi activat intracelular printr-un program de dezvoltare definit genetic sau extracelular prin intermediul proteinelor endogene, citokinelor si hormonilor, cat si de componente xenobiotice, radiatii, stresul oxidativ si hipoxia. Abilitatea unei celule de a intra in apoptoza ca raspuns la un semnal de moarte depinde de statusul sau proliferativ, pozitia ciclului celular si de expresia controlata a genelor care promoveaza, inhiba si afecteaza programul de moarte.

Reglarea stricta a acestor parametri modulatori ai mortii trebuie mentinuta pentru asigurarea contextului fiziologic propice aparitiei apoptozei. Disfunctiile ce apar in oricare dintre punctele caii de moarte programata, pot duce la un proces apoptotic eronat determinand astfel la exprimarea unor conditii fiziopatologice.

De obicei apoptoza afecteaza celule individuale si, odata initiata, se propaga rapid. Ingestia celulelor apoptotice de catre macrofage nu induce eliberarea enzimelor proteolitice sau a oxigenului singlet care e toxic. Fragmentarea celulelor are loc fara scurgerea continutului celular in spatiul extracelular, iar indepartarea celulelor apoptotice nu provoaca un raspuns inflamator. Absenta inflamatiei reprezinta o trasatura cruciala permitandu-se astfel moartea celulei fara deteriorarea celulelor adiacente.

NECROZA

Necroza defineste procesul de moarte tisulara locala in organele interne, manifestata morfologic prin distrugerea unui grup mare, dar totusi limitat, de celule parenchimatoase si stromale. In functie de particularitatile strucuturale ale organului afectat dar si de natura agentului etiologic, se deosebesc doua forme principale de necroza: uscata si umeda.

Necroza uscata
Necroza uscata evolueaza trecand prin stadiile de necroza structurata si necroza astructurata. I. Necroza structurata consta intr-o degradare partiala a celulelor parenchimatoase, nu si a celor stromale, organul fiind inca usor de recunoscut la examenul histologic Necroza astructurata se caracterizeaza prin stergerea structurii specifice a tesutului afectat. Celulele is pierd nucleii si dipar, structurile membranare celulare, subcelulare si intersitiale se dezorganizeaza, zona necrozata se prezinta ca o masa amorfa, pulverulenta bazofila sau oxifila, cu resturi celulare, denumita detritus necrotic

II.

Dupa mecanismul de producere si particularitatile tesutului in care apare, necroza uscata prezinta urmatoarele forme: necroza de coagulare (propriu-zisa), necroza ceroasa a tesuturilor musculare, necroza tesutului adipos, necroza fibrinoida si necroza de cazeificare A) Necroza de coagulare sau propriu-zisa este cea mai frecventa forma a necrozei uscate si este caracteristica organelor interne principale: splina ficat, rinichi, miocard, plamani. B) Necroza ceroasa sau de tip Zenker este o necroza uscata a tesuturilor musculare, striat de tip scheletic, neted si cardiac, fiind produsa de carenta de vitamina E si seleniu si de cardiotoxice in cazul miocardului C) Steatonecroza sau liponecroza este necroza uscata a tesutului adipos subcutanat, din zona sternala, epiploon sau mezenter, fiind determinata de traumatisme sau tulburari circulatorii. D) Necroza fibrinoida este o necroza uscata consecutiva strict distrofiei fibrinoide si este observata in peretii vaselor si endocardul valvular la toate speciile si, in plus, in splina la pasari. E) Necroza de cazeificare apare in tesuturi invadate masiv de micelii sau de bacilii alcooloacidorezistenti ai genului Mycobacterium.

Necroza umeda
Necroza umeda, denumita si necroza de colicvatie, de lichefiere sau de ramolitie este caracteristica tesuturilor sarace in albumine coagulabile, dar bogate in lipide si in lichid tisular, asa cum este tesutul nervos si, mai rar, organelor interne supuse actiunii patogene a anaerobilor. In necroza umeda, structurile se dezagrega rapid, fara leziuni intermediare importante, fiind inlocuite in scurt timp de o mare cantitate de lichid tisular; astfel, zonele de necroza umeda din substanta nervoasa au initial o consistenta pastoasa sau gelatinoasa si sunt slab delimitate, iar mai tarziu se transforma in cavitati pline cu un lichid clar, aspect greu de diferentiat de cel al hidrocefaliei interne sau al chistilor parazitari.

Comparatia ntre necroza si apoptoza

Necroza si apoptoza reprezinta doua forme distincte de moarte celulara care se deosebesc prin particularitati morfologice si biochimice la nivelul celulelor implicate. Att factorii care le declanseaza ct si succesiunea etapelor desfasurate sunt foarte diferite n cazul celor doua procese nsa rezultatul ambelor este acelasi si anume moartea celulara. Necroza este considerata un process accidental, dezorganizat de distrugere a uneia sau mai multor celule ca urmare a unor factori de regula externi cum ar fi de exemplu diferite leziuni tisulare. Necroza este o moarte neprogramata a celulelor si care nu se afla sub controlul organismului si nici nu este declansata de acesta. Necroza se manifesta de regula prin plasmoliza celulei ca urmare a patrunderii excesive de apa n celula ceea ce duce la lizarea membrane plasmatice datorita presunii exercitate. Aceasta veritabila "explozie" celulara duce la eliberarea n mediul extracelular a continutului intern al celulei. De asemenea, si diferite organite celulare au tendinta de a se umfla.

ADN-ul nuclear este degradat n mod aleator de catre endonucleaze activate n special de serin proteaze. n mod opus necrozei, apoptoza este o forma de moarte celulara organizata si foarte strict controlata enzimatic care presupune mai multe etape. Celulele apoptotice se izoleaza de celelalte celule nvecinate pierzand contactul cu acestea. O particularitate morfologica a apoptozei este importanta condensare a nucleului si citoplasmei ceea ce determina o micsorare considerabila a volumului celular. Mitocondriile celulelor apoptotice sufera numeroase modificari majore: eliberarea citocromului c n citoplasm, diminuarea potentialului de membrana si modificarea permeabilitatii membranei mitocondriale. Nucleul se condenseaza, cromatina este clivata n fragmente regulate. Membrana plasmatica formeaza corpii apoptotici retinnd o parte din citoplasma celulei. Pentru a facilita recunoasterea corpilor apoptotici de catre fagocite, celula semnalizeaza mediului extracelular starea sa apoptotica prin modificarea localizarii moleculelor de fosfatidilserina de pe fata citoplasmatica a membranei pe cea extracelulara. Moartea celulara programata este un proces rapid care se desfasoara n decursul a doar cateva ore. O caracteristica majora a apoptozei este ca pe toata perioada procesului membrana plasmatica isi mentine integritatea structurala evitndu-se astfel eliberarea continutului citoplasmatic n mediul extracelular si posibila afectare a celulelor adiacente. Cercetarile au aratat ca celulele deprivate de ATP mor pe cale necrotica. Deci din punct de vedere energetic apoptoza este un proces ce se desfasoara activ desi nu toate etapele sunt dependente de consumul de energie. De exemplu fragmentarea ADN-ului nu necesita energie n timp ce condensarea nucleara da.

Celula macrofaga digernd corpi apoptotici (Encyclopedia of life Science 2005)

Comparatie ntre celula apoptotica si cea necrotica (Encyclopedia of life Science 2005

Diferentele dintre necroza si apoptoza


NECROZA
Caracteristici morfologice Pierderea integritatii membranare Debuteaza cu umflarea citoplasmei si mitocondriilor Se finalizeaza cu lizarea totala a celulei Nu se formeaza vezicule, liza este completa Dezintegrarea organitelor

APOPTOZA
Membrana se umfla, dar nu isi pierde integritatea Agregarea cromatinei la membrana nucleara Debuteaza cu reducerea citoplasmei si condensarea nuceului Se termina cu fragmentarea celulei in corpi mai mici Se formeaza vezicule delimitate de membrana (corpi apoptotici) Mitocondria devine permeabila in urma formarii de pori Proces strict controlat care implica etape enzimatice Se consuma energie ATP-azica (are loc activ la temperatura normala) Fragmentarea ADN-ului nu este aleatoare Eliberarea diferitelor substante in citoplasma de catre mitocondrie (citocrom c, AIF) Activarea cascadei caspazelor Alterari la nivelul asimetriei membranei Afecteaza celule individuale Indusa de stimuli fiziologici (lipsa factorilor de crestere, modificari hormonale) Celulele sunt fagocitate de celulele adiacente sau de macrofage Nu determina raspuns inflamator

Caracteristici biochimice Pierderea reglarii homeostaziei ionice Nu necesita energie (are loc pasiv la 40) Digestie aleatoare a ADN-ului Fragmentarea ADN-ului si dupa lizare

Semnificatie fiziologica Afecteaza grupuri de celule invecinate Indusa de perturbari ne-fiziologice (virusuri, hipotermie, hipoxie, ischemie, otravuri metabolice) Celulele sunt fagocitate de macrofage Determina raspuns inflamator

Bibliografie:
Apoptoza. Implicatii in patologia maligna Daniela Nicoleta PETRUSCA (Centrul
de Imunologie si Virusologie Stefan S. Nicolau, Bucuresti), Olivia Mihaela POPA (Institutul de Genetica al Universitatii din Bucuresti), L. MESTER (Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Biologie)

http://www.scritube.com http://www.epathology.ro http://ro.wikipedia.org/wiki/

S-ar putea să vă placă și