I.

SUBCLASE DE RETELE PETRI:

1. RETELE PURE: - nu contine bucle elementare pre(pi,tj) x post(tj,pi) = 0
2. RETELE ORDINARE: - ponderea tuturor arcelor sale este = 1.
3. RETELE COND/EVENIMENT (C/E): - este ordinara, si in plus capacitatea locatiilor
sale este = 1. (locatiile reprez. conditii, tranzitiile evenimente )
4. RETELE LOCATIE TRANZITIE (P/T): - locatiile pot avea capacitatea > 1, si arcele pot
avea capacitatea >1.
5. MASINA DE STARE = retea petri ordinara in care fiecare tranzitie are o singura
locatie de intrare si o singura locatie de iesire
- Retele Petri de acest tip pot modela numai sisteme cu stari finite. Nu pot
descrie sincronizari sau paralelismul structural, dar pot descrie
concurenta.
6. GRAF DE EVENIMENTE (MARCAJE) = orice locatie are exact o tranzitie de intrare
si una de iesire
- Grafurile de evenimente pot modela sincronizari si paralelismul
structural, dar nu pot modela conflictele.
7. R.P. SIMPLE: - orice tranzitie are cel mult o locatie comuna cu alte tranzitii
8. R.P. CU CONFLICTE LIBERE: - pentru oricare 2 tranzitii care au in comun o locatie
de intrare, aceasta este singura lor locatie de intrare
CONFUZIE: - conflictul si concurenta se amesteca
t1 si t3 - concurente
t1 si t2 - in conflict
(t2si t3)
II. PROPRIETATI ALE R.P.:
1. MARGINIREA: - nr. jetoanelor din fiecare locatie nu depaseste niciodata un
anumit nr. k , indifferent de marcajul realizat.
- pt. orice “p” din P si oricare M din R(M0) => M(p) < k
!! Retea Petri SIGURA daca este 1-marginita
2. VIABILITATEA: - indifferent care este marcajul realizabil din M0, se poate executa
in cont. orice tranzitie din retea, eventual executând în prealabil anumite secv.
- o tranzitie t este VIABILA dintr-un marcaj M0 <=> oricare ar fi marcajul
M accesibil din M0, exista o secventa σ de executii care o contine pe t.
- Daca o retea este viabila, atunci se garanteaza lipsa interblocajelor.
O tranzitie poate fi:
a) Moarta (L0 - viabila) : - t nu poate fi executata
b) L1 - viabila: - t poate fi exec. cel putin o data
c) L2 - viabila: - t poate fi exec. cel putin de k ori, k e N
d) L3 - viabila: - t apare de o infinitate de ori
e) L4 - viabila: - t este viabila din oricare marcaj

3. REVERSIBILITATEA: - oricare ar fi marcajul M din setul R(M0), M0 realizabil din M

!! Totdeauna se poate ajunge din nou in starea initiala
4. REALIZABILITATE: - un marcaj Mn este REALIZABIL din marcajul M0 daca exista o
secventa de executii care il transforma pe M0 in M
Mo [ σ > Mn
5. ACOPERIREA: - un marcaj M s.n. ACOPERIBIL daca exista un marcaj M’ din setul
R(M0) astfel incat M’(p) >= M(p) pentru oricare p din P .
Acoperibilitatea este în strânsa legatura cu L1-viabilitatea
6. EXCLUDEREA MUTUALA = imposibilitatea executiei concurente a unei tranzitii
sau existentei simultane a unor marcaje
III. METODE ALGEBRICE DE ANALIZA:
Invariantii sunt utilizati in scopul studierii comportarii sistemului si al verificarii
proprietatilor logice ale acestuia.
1. INVARIANT DE TIP P: - este un vector care are proprietatea ca inmultirea sa cu
vectorul oricarui marcaj accesibil da acelasi rezultat 𝑌 𝑇 ∗ 𝑀 = 𝑌 𝑇 ∗ 𝑀0
Pasii De Calcul:
1 −1
- C(m,n) m – linii - necunoscute 𝐶= [ ]
1 0
n – coloane - ecuatii
- Sistemul de ec.: 𝑦1 + 𝑦2 = 0 𝑌 𝑇 = [ 𝑦1 𝑦2 ]
−𝑦1 + 0 = 0
- Daca 𝑌 𝑇 ∗ 𝑀0 = 𝑘 𝑠𝑖 𝑌 𝑇 ∗ 𝑀1 = 𝑘 => 𝑌 𝑇 − 𝑖𝑛𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛𝑡 𝑃
2. INVARIANTI DE TIP T:
- vectori notati cu X care verifica relatiile:
𝐶 ∗ 𝑋 = 0, 𝑋 ≥ 0 => 𝑀0 𝑎. 𝑖. 𝑀0 [𝜎 > 𝑀0 𝑠𝑖 𝜎 = 𝑋
(comportarea ciclica a marcajului)
!! Multimea tranzitiilor retelei N care corespund elem. nenule ale unui invariant T
se num. SUPORTUL INVARIANTULUI X
Obs: - un invariant P, notat y se num. invatiant P minimal daca nu exista nici un
alt invariant P, notat y2 , a.i. y >= y2 -> analog pt. invariant de tip Tminimal
Pasii De Calcul:
1 −1
- C(m,n) m – linii - ecuatii 𝐶= [ ]
1 0
n – coloane - necunoscute
𝑥1
- Sistemul de ec.: 𝑥1 − 𝑥2 = 0 𝑋 = [𝑥 ]
2
𝑥1 + 0 = 0
0
- Daca 𝑋 = [ ] sau are vreo val. negativa => ∄ invariant
0
3. SIFOANE = blocaje structural
- un sifon este un subset de locatii pentru care setul tranzitiilor sale de
intrare este continut in setul tranzitiilor sare de iesire
4. CAPCANE
- o capcana este un subset de locatii a.i. setul tranzitiilor sale de iesire este
continut in setul tranzitiilor sale de intrare
! Sifonul si capcana sunt concepte inverse !
0
𝑆𝑖𝑓𝑜𝑛: 𝑆 ⊆ 𝑃 𝑠𝑖𝑓𝑜𝑛 <=> 𝑆 ⊆ 𝑆0
𝐶𝑎𝑝𝑐𝑎𝑛𝑎 ∶ 𝑄 ⊆ 𝑃 𝑐𝑎𝑝𝑐𝑎𝑛𝑎 <=> 𝑄0 ⊆ 0𝑄
𝑆 0 − 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑧𝑖𝑡𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝐼𝑁𝑇𝑅𝐴 𝑖𝑛 𝐿𝑂𝐶𝐴𝑇𝐼𝐼𝐿𝐸 𝑑𝑖𝑛 𝑐ℎ𝑒𝑛𝑎𝑟
0
𝑆 − 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑧𝑖𝑡𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝐼𝐸𝑆 𝑑𝑖𝑛 𝐿𝑂𝐶𝐴𝑇𝐼𝐼𝐿𝐸 𝑑𝑖𝑛 𝑐ℎ𝑒𝑛𝑎𝑟
 IV. RETELE PETRI TEMPORIZATE DETERMINISTE:

Locatie temporizata = durata dintre momentul de timp cand un jeton este introdus
in locatie si momentul cand el poate fi extras pentru executia unei tranzitii de iesire

1. R.P. cu locatii temporizate: - este de forma (N,𝜃) unde N = P(P,T,pre,post) iar 𝜃

este o functie care asociaza un nr real nenegativ ti fiecarei locatii a retelei
𝜃 : P -> R* , ti= 𝜃(𝑝𝑖 ) e minimul timpului de stationare a unui jeton in pi.
2. R.P. cu tranzitii temporizate: - este un cuplu de forma (N,𝜃) unde N = P(P,T,pre,post)
iar 𝜃 este o functie care asociaza un nr real nenegativ ti fiecarei tranzitii
𝜃 : T -> R* , ti= 𝜃(𝑡𝑖 )
3. Grafuri de evenimente temporizate: - un graf de evenimente este o R.P. in care
fiecare locatie are o singura tranzitie de intrare si una de iesire.
- Graful e temporizat daca fiecarei tranzitii i se asociaza un timp de
executie
𝜇(𝛾) 𝜇(𝛾) − suma timpilor din circuit 1
𝐶 (𝛾) = 𝑀(𝛾) → (𝜌=
𝐶∗
)
𝑀 (𝛾 ) − 𝑛𝑟 𝑗𝑒𝑡𝑜𝑎𝑛𝑒
𝐶 ∗ (𝛾) = max 𝐶(𝛾) → 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐
𝛾1 , 𝛾2 − 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡𝑒 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒(𝑐𝑖𝑟𝑐. 𝑐𝑢 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑖𝑐𝑎 − 𝑐𝑖𝑟𝑐. 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐)
Retele petri stohastice
Un proces stochastic (X) reprezintă o familie de variabile aleatoare definite pe un
câmp de probabilitate (Ω, E, P) indexate după un parametru t ∈ T (care, de obicei,
semnifică timpul).

Mulţimea tuturor valorilor posibile ale unui proces stochastic

se numeşte spatiul stărilor procesului respectiv.
ω- realizari posibile
Ω- multimea realizartilor posibile(spatial evenimentelor)
E-colectie de sumbmultimi Ω (spatial evenimentelor)
X(w)=un numar asociat fiecarui w
(Ω,E,P) camp de probabilitatea

Procesele Markov reprezintă un tip particular de procese stochastice, a căror propritate

caracteristică este aceea că nu au memorie

1 : Algoritmie de analiza :
Abordarea prin reţele Petri a controlului SED

-Controlerul este o retea Petri cu matricea de incidenta Ac, construita cu un set separat de
locatii.
- Sistemul controlat este reteaua Petri cu matricea de incidenta A, construita din partea
corespunzatoare procesului si cea corespunzatoare controlerului.
Scopul controlerului este de a forta procesul sa se supuna constrangerilor de forma:
𝑛

∑ 𝑀(𝑝𝑖) ≤ 𝑏
𝑖=1
M(pi) este marcajul locatiei pi, iar li si b sunt constante intregi
Variabila liberă Mc = M(pc) este implementată de către o nouă locaţie pc. Locaţia pc este o
componentă a controlerului

Marcajul iniţial al controlerului trebuie să fie:

Mc0 = b - L Mp0

b este un vector de dimensiune nc x 1, avȃnd ca elemente numere întregi,

L este o matrice de dimensiune nc x n, ale cărei elemente sunt numere întregi, iar nc reprezintă
numărul de constrăngeri care trebuie impuse.
Ac = - L Ap
L Mp0 + Mc0 = b
Mc0 = b - L Mp0

Exemplu :
Se da o RP cu Mp0 marcaj initial Mp0 = [1 0 0 0 0 0 0]𝑇 si

-Se cere sa se implementeze constrangerea :

M(p4)+M(p5)≤1
-Pasi :
- Se calculeaza matricea L = [0 0 0 1 1 0 0]
- Se calculeaza Ac = - L*Ap = [0 -1 -1 1 1 0]
-Se obtine matricea A (matricea Ap la care se adauga linia Ac)
- Se calculeaza marcajul initial al controlerului
Mc0 = b - L Mp0
Definitia formală a unui supervisor
Supervizarea sistemelor cu evenimente discrete
Un supervizor este o unitate care supraveghează şi ghideaza comportamentul unui sistem cu
evenimente discrete controlat.
Comportamentul proceselor, considerate ca sisteme dinamice cu evenimente discrete, poate
fi controlat de către un controler logic, controlerul este capabil să ia anumite decizii,
influenţȃnd starea şi în consecinţă comportarea procesului.

Intrările şi ieşirile unui controler logic:

Comportamentul controlerului logic depinde de două tipuri de informaţii, care provin din
mediu (procesul care trebuie controlat): condiţii şi evenimente. ( intrările controlerului). In
consecinţă, starea unui controler logic se poate schimba:

Funţiile posibile ale unui supervizor sunt:

sa împiedice sistemul să intre în anumite stări interzise (de exemplu în stări în care se
blochează);

SUPERVIZOR=CONTROLER LOGIC
-schemă de conducere uzuală a unui proces cu evenimente discrete

-sistem supervizat, model bazat pe reţele Petri

Limbaje bazate pe reţele Petri
O secvenţa de tranziţii constituie un şir. Un set de siruri formeaza un limbaj. În consecinţă,
reţeaua Petri care modelează sistemul poate genera un limbaj. Limbajele bazate pe reţele Petri
sunt utilizate în studiul proprietăţilor, analiza şi sinteza automată a modelelor .Un alfabet este
un set finit de simboluri. Orice secvenţa de lungime finită a simbolurilor unui alfabet constituie
un şir.

Clasele considerate consacrate ale limbajelor sunt:

limbaje regulate, construite cu masini cu stari finite;
limbaje independente de context, corespunzătoare automatelor cu stivă;
limbaje dependente de context, corespunzătoare automatelor mărginite liniare;
limbaje de tip zero, corespunzătoare maşinilor Turing

Limbajul L(C), generat de maşina cu stări finite, este setul de şiruri formate cu simbolurile din
Σ, definite după cum urmează:

Limbaj tip L: - dacă există o structură N=(P,T,pre,post), o funcţie de etichetare, σ:T  Σ, un

marcaj iniţial M0 şi un set al marcajelor finale MF, astfel încât:

Limbaj tip G: - dacă există o structură N=(P,T,pre,post), o funcţie de etichetare, σ:T  Σ, un

marcaj iniţial M0 şi un set al marcajelor finale MF, a.î.:

Limbaj tip T: - dacă există o structură N=(P,T,pre,post), o funcţie de etichetare σ:T  Σ , un

marcaj iniţial M0, astfel încât:

Limbaj tip P: - dacă există o structură N=(P,T,pre,post), o funcţie de etichetare σ:T Σ , un

marcaj iniţial M0, astfel încât:
Proprietăţi de închidere
Proprietăţile de închidere ale limbajelor bazate pe reţele Petri pot fi investigate luând în
considerare anumite legi de compunere (reuniune, intersecţie, înlănţuire, concurenţă şi
substituţie) şi anumite operaţii (inversarea unei propoziţii, definirea complementului limbajului,
inlănţuirea indefinită). Acest mod de investigare prezintă două avantaje:
de înţelegere a proprietătilor şi limitelor limbajelor bazate pe
reţele Petri, privite din punctul de vedere al limbajelor;

sisteme de dimensiuni mai mici.

Concatenarea
În cazul înlanţuirii, două subsisteme sunt compuse secvenţial. Execuţia care rezultă este
rezultatul concatenării unei execuţii din limbajul generat de prima reţea Petri, cu o execuţie din
limbajul corespunzător celei de-a doua reţele.

Daca L1 şi L2 sunt limbaje bazate pe reţele Petri, atunci şi L1L2 este un limbaj bazat pe reţele
Petri. Exemplu:
Proprietăţi de închidere
Proprietăţile de închidere ale limbajelor bazate pe reţele Petri pot fi investigate luând în
considerare anumite legi de compunere (reuniune, intersecţie, înlănţuire, concurenţă şi
substituţie) şi anumite operaţii (inversarea unei propoziţii, definirea complementului limbajului,
inlănţuirea indefinită). Acest mod de investigare prezintă două avantaje:
la creşterea gradului de înţelegere a proprietătilor şi limitelor limbajelor bazate pe
reţele Petri, privite din punctul de vedere al limbajelor;

sisteme de dimensiuni mai mici.

Reuniunea
Dacă două subsisteme sunt compuse prin reuniune, unul şi numai unul dintre cele două
subsisteme va fi executat. Reuniunea este definită prin:
Dacă L1 şi L2 sunt limbaje bazate pe reţele Petri, atunci L1∪L2 este un limbaj bazat pe reţele
Petri.
Proprietăţi de închidere
Proprietăţile de închidere ale limbajelor bazate pe reţele Petri pot fi investigate luând în
considerare anumite legi de compunere (reuniune, intersecţie, înlănţuire, concurenţă şi
substituţie) şi anumite operaţii (inversarea unei propoziţii, definirea complementului limbajului,
inlănţuirea indefinită). Acest mod de investigare prezintă două avantaje:
r bazate pe
reţele Petri, privite din punctul de vedere al limbajelor;

sisteme de dimensiuni mai mici.

Intersecţia
Intersecţia a două limbaje bazate pe R.P. este definită prin:
Dacă L1 şi L2 sunt limbaje bazate pe R.P., atunci L1 ∩ L2 este un limbaj bazat pe reţele Petri.