Tema de casa

1. În situaţii reale există anumite limitări pentru a evita distrugerea unei diode stabilizatoare.
Cele mai uzuale limitări sunt:
b) IZM (curentul invers maxim admisibil prin diodă) şi VZ (tensiunea nominală de
stabilizare)

2. Condiţia de semnal mic pentru o diodă semiconductoare este îndeplinită dacă:

b) semnalul pe diodă este mai mic de 10 mV

3. Figura 2.6 prezintă:

c) un redresor mono-alternanţă cu filtru capacitiv;

4. Figura 2.6 prezintă un redresor mono-alternanţă cu filtru capacitiv. Cu Tr. a fost notat:
c) transformatorul de alimentare;

5. Pentru ca o structură de tip „pnp” sau „npn” să se comporte ca un tranzistor bipolar este
necesar ca:
c) baza să fie foarte îngustă şi emitorul puternic dopat;

6. Emitorul unui tranzistor bipolar:

c) are rolul de a “emite” (genera) fluxul principal de purtători care circulă prin structură;

7. Schema de principiu a unui etaj emitor comun este prezentată în figura:

a)

1
 8. Schema de principiu a unui etaj colector comun este prezentată în figura:

b)

9. Conexiunea grilă comună a unui tranzistor cu efect de câmp:

b)are ca mărimi de intrare tensiunea sursă - grilă şi curentul de sursă, iar ca mărimi de
ieşire tensiunea drenă - grilă şi curentul de drenă;

10. Conexiunea drenă comună a unui tranzistor cu efect de câmp:

c) are ca mărimi de intrare tensiunea grilă - drenă şi curentul de grilă, iar ca mărimi de
ieşire tensiunea sursă - drenă şi curentul de sursă;

11. Pentru un TECMOS, o dată cu creşterea temperaturii:

Pentru notaţii vezi figura 6.4

d)IDSS şi VT scad.

12. Pentru un TECMOS, o dată cu creşterea temperaturii:

a) iD scade dacă iD>IZ;
Pentru notaţii vezi figura 6.4

13. În funcţionare normală, tiristorul prezintă două stări:

a) stare de conducţie, stare în care tiristorul se comportă ca un scurtcircuit, şi starea de
blocare stare în care tiristorul se comportă ca un circuit întrerupt;

14. Procesul de amorsare al tiristorului reprezintă:

2
 d) tranziţia de la starea de blocare la starea de conducţie.

15. Conexiunea inversoare a unui amplificator operaţional este prezentată în figura notată:

a)

16. Conexiunea neinversoare a unui amplificator operaţional este prezentată în figura notată:

b)

17. Figura 9.1 prezintă o schemă bloc utilizată pentru definirea conceptului de amplificator.
Cu xI s-a notat:

a) valoarea instantanee a semnalului de intrare sau excitaţie;

18. Figura 9.1 prezintă o schemă bloc utilizată pentru definirea conceptului de amplificator.
Cu xO s-a notat:
b) valoarea instantanee a semnalului de ieşire sau răspuns;

19. Rezistenţa internă a unei surse ideale de tensiune este:

a) zero;

20. Rezistenţa internă a unei surse ideale de curent este:

b) infinit;

21. Eşantionarea unui semnal analogic presupune:

d)preluarea unor mostre din semnal la intervale de timp prestabilite

3
22. Cuantificarea unui semnal analogic presupune:

c) stabilirea valorilor discrete pe care le poate lua semnalul;

23. Figura 2.1 prezintă schema bloc de principiu a unui circuit logic combinaţional.

Mulţimea X = {X1 , X2 ,…,Xn } reprezintă:

b)mulţimea intrărilor;

24. Figura 2.1 prezintă schema bloc de principiu a unui circuit logic combinaţional.
Mulţimea Y = {Y1 , Y2 ,…,Ym } reprezintă:

c)mulţimea ieşirilor;

25. Simbolul porţii logice AND în standardul ANSI este:

a)

26. Simbolul porţii logice NAND în standardul ANSI este:

c)

27. Funcţia logică Y = (A + B)C poate fi implementată utilizând un circuit de tipul:

4
 a)

28. Funcţia logică Y = AB C poate fi implementată utilizând un circuit de tipul:

b)

29. Multiplexorul este un circuit

a)cu „n” intrări şi o ieşire, care realizează funcţia unui comutator rotativ cuplat ca în
figură

30. Demultiplexorul este un circuit

b)cu o intrare şi mai multe ieşiri, care realizează funcţia unui comutator rotativ cuplat ca
în figură

31. Tabelul 8.2 prezintă tabelul de adevăr asociat unui demultiplexor 4 la 1. Dacă {A,
B}={1, 1} şi G=1 atunci:

a){Y3, Y2, Y1, Y0}={1, 1, 1, 1}

5
 32. Tabelul 8.2 prezintă tabelul de adevăr asociat unui demultiplexor 4 la 1. Dacă {A,
B}={0, 0} şi G=1 atunci:
a){Y3, Y2, Y1, Y0}={1, 1, 1, 1}

33. Memoriile de tip ROM

b)sunt memorii ce pot fi doar citite, după ce au fost în prealabil încrise de obicei în
procesul de fabricaţie

34. Memoriile de tip RAM

a) sunt memorii ce pot fi utilizate atát pentru scriere cát şi pentru citire.

35. Ieşirile unui circuit combinaţional depind:

b)numai de intrări;

36. Ieşirile unui circuit secvenţial:

a)depind atât de intrări cât şi de starea circuitului;

37. Intr-un sistem digital secvenţial este importantă distincţia dintre:

c)„unde” „când” şi „cum” este procesată informaţia;

38. Impulsul de ceas (clock) are rolul

c)ca tranziţiile într-un sistem digital care posedă ceas să fie comandate de tranziţiile între
stări;

6
 39. O posibilă definiţie a registrului este:

d)Circuit digital format din mai mulţi bistabili conectaţi astfel încât să poată executa
anumite operaţii cum ar fi memorarea simultană a mai multor biţi (cuvânt digital), sau
capacitatea de a „circula” informaţia conţinută într-un cuvânt digital

40. Simbolul unui registru de deplasare de 4 biţi intrare paralel, ieşire paralel standard
ANSI este prezentat în figura notată:

b)

41. Una dintre definiţiile prezentate în literatura de specialitate pentru automatul cu stări
finite este:

d)Automatul cu stări finite este un sistem digital de ordin trei constituit dintr-un sistem
digital de ordin zero căruia i s-a ataşat o reacţie folosind un sistem digital de ordin unu sau doi.

42. “Maşină cu algoritm de stare” este un automat finit:

d)pentru care circuitul combinaţional este construit cu memorii ROM;

7
 Circuite de redresare

1. Breviar teoretic

Utilizate pentru conversia energiei din regim de curent alternativ în regim de curent
continuu, circuitele de redresare (sau pe scurt redresoarele) reprezintă una dintre cele mai
importante aplicaţii ale diodelor semiconductoare. În principiu, un redresor este un circuit
neliniar care primeşte la intrare un semnal sinusoidal şi livrează la ieşire un semnal deformat,
semnal care in mod obligatoriu trebuie să conţină o componentă continuă.
Circuitele redresoare pot lucra cu tensiune monofazată de 220V c.a. a reţelei obişnuite
sau cu tensiunea trifazată de 3x380V c.a. a reţelelor de forţă. Există redresoare comandate la care
se poate modifica valoarea tensiunii continue în sarcină prin utilizarea unor componente
semiconductoare speciale.
In figura de mai jos este reprezentata si explicata schema bloc a unui circuit de redresare
bialternanţă echipat cu filtru şi formele de unda ale tensiunilor în circuit, astfel:

1- transformator de reţea coborâtor,

2- redresor bialternanţă cu diode,
3- filtru cu condensator,
4- rezistenţă de sarcină.
5- a-forma tensiunii la intrarea redresorului,
b-tensiunea pe sarcină cu filtrul deconectat,
c-tensiunea pe sarcină cu filtrul conectat.

8
 Redresoarele se clasifica astfel:

1. Redresor monoalternanţă cu sarcină rezistivă

Schema este redata in figura de mai jos:
Notatii folosite:
RL - rezistenţă de sarcină; D -
element neliniar, asigură efectul de
redresare; Tr - transformator de
alimentare; Vp - amplitudinea
tensiunii alternative din primar; Vs -
amplitudinea tensiunii alternative din
secundar; vL - valoarea instantanee a
tensiunii de pe sarcină; iL - valoarea instantanee a curentului prin sarcină.

2. Redresor dublă alternanţă cu priză mediană cu sarcină rezistivă

Schema este redata in figura de mai jos:

Notatii folosite:
RL - rezistenţă de sarcină D1, D2 - elemente
neliniare, asigură efectul de redresare. Tr -
transformator de alimentare Vp - amplitudinea
tensiunii alternative din primar Vs - amplitudinea

9
 tensiunii alternative din secundar vL - valoarea instantanee a tensiunii de pe sarcină iL -
valoarea instantanee a curentului prin sarcină

3. Redresor dublă alternanţă în punte cu sarcină rezistivă

Schema este redata in figura de mai jos:
N
Notatii folosite:
RL -rezistenţă de sarcină D1, D2 D3, D4
-elemente neliniare, formeazǎ puntea. Tr
-transformator de alimentare Vp
-amplitudinea tensiunii alternative din primar
Vs -amplitudinea tensiunii alternative din
secundar

4. Redresor monoalternanţă cu filtru capacitive

Schema este redata in figura de mai jos:

Notatii folosite:
RL - rezistenţă de sarcină D - element
neliniar, asigură efectul de redresare. Tr -
transformator de alimentare C -condendator
de filtraj; în timpul alternanţei pozitive
pentru o scurtǎ perioadǎ de timp se încarcǎ, iar în restul intevalului de timp se descarcǎ
prin rezistenţa de sarcinǎ, asigurând astfel permanent curent prin sarcinǎ. Vp -
amplitudinea tensiunii alternative din primar Vs - amplitudinea tensiunii alternative din
secundar vL - valoarea instantanee a tensiunii de pe sarcină iL - valoarea instantanee a
curentului prin sarcină.

10
2. Aplicatii
Se vor prezenta urmatoarele probleme:
2.1. Figura 2.4 prezintă formele de undă caracteristice unui:

c) redresor mono-alternanţă cu sarcină rezistiv-

inductivă;

Observatie: Figura 2.4 prezintǎ formele de undǎ asociate acestei prezentǎri. Se poate
observa cǎ alternanţa pozitivǎ se regǎseşte, practic, pe sarcinǎ, în timp ce alternanţa
negativǎ este, practic, eliminatǎ.

2.2. Figura 2.5 prezintă un redresor dublă alternanţă în punte. În funcţionare

normală:

b)pe alternanţa pozitivǎ diodele D1 şi D3 conduc, iar diodele D2 şi D4 sunt blocate;

Observatie: Pe alternanţa pozitivǎ conduc diodele D1 şi D3, iar diodele D2 şi D4
sunt blocate. Curentul va circula pe traseul: borna superioarǎ a secundarului
transformatorului, dioda D1, rezistenţa de sarcinǎ, dioda D3, borna inferioarǎ a
secundarului transformatorului.

11
 2.3. Dioda D prezentată în figura 2.6 conduce:

c)un interval relativ mic de timp, interval cuprins în alternanţa pozitivǎ, pentru restul
perioadei dioda fiind blocatǎ.
Observatie: Pe intervalul de timp τ, când dioda conduce curentul va circula pe
traseul: borna superioarǎ a secundarului transformatorului, dioda D, iar în continuare
o componentǎ încarcǎ condesatorul C iar cealaltǎ trece prin rezistenţa de sarcinǎ, în
final circuitul închizându-se prin borna inferioarǎ a secundarului transformatorului.

3. Concluzii

In concluzie, am constat ca redresorul este un circuit care transformă tensiunea

alternativă într-o tensiune pulsatorie. Tensiunea de la ieşirea redresorului conţine în afara
componentei continue şi componente alternative. Aceasta concluzie este conturata in
baza unor cercetari teoretice relizate de mine, si nu in urma unor aplicatii practice.

4. Bibliografie

4.1. Prof. univ. dr. ing. Lucian Balut – Elemente de electronica analogica,
Editura Nautica, 2006 [Capitolul 3]
4.2. Prof. univ. dr. ing. Lucian Balut – Teste de evaluare
4.3. Conf. dr. Florin-Mihai Tufescu - Circuite de redresare şi filtrare,
funcţionare şi performanţe, Lucrarea nr. 4 [on-line]
4.4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Redresor
4.5. http://www.afahc.ro/ro/facultate/cursuri/ccg/CDE/Cursul%208%20-
%20Redresoare.pdf

12
Bonificatii:

 9/9 prezente =3 puncte

 Tema de casa =1 punct

13