Ce am invatat in cursul trecut ?

✓ Cateva notiuni de camp electromagnetic asociate circuitelor electrice.

✓ Starile electromagnetice ale corpurilor.
✓ Tipuri de marimi electromagnetice.
✓ Marimi primitive si ansamblul legilor in teoria macroscopica (Maxwell-Hertz).
✓ Elemente de topologie: graf, arbore, parametri topologici, relatia Euler,
sisteme complete de noduri si bucle.
✓ Conditia de existenta si unicitate a solutiei unui circuit.
✓ Vocabularul folosit in modelele de circuit.
✓ Care sunt ipotezele simplificatoare pentru circuitele electrice cu parametri
concentrati.
✓ Cum simbolizam elementele de circuit reale si ideale. Codul culorilor.
✓ Care este diferenta element fizic-element ideal de circuit.
Reamintim din cursuri saptamana 1:

BAZELE ELECTROTEHNICII

Prof. univ. dr. ing. Valentin IONITA

valentin.ionita@upb.ro
Birou: EB-221 (fac. Inginerie Electrica)

CONSULTATII: marti, dupa curs, ora 19.00, B-306

 Cum se obtin punctele?
Activităţi notate pe parcursul semestrului (20 puncte):
5 p. – Lucrarea 1 (circuite de c.c.) – 20 minute, Seminar 4
10 p. – Lucrarea 2 (circuite de c.a.) -50 minute, Seminar 8
5 p. – Activitate la seminar
Lucrare BONUS (5 pct.) din regim tranzitoriu (la penultimul curs)

Verificare pe parcurs cu degrevare („parţial”) (40 puncte), 80 minute, (in saptamana 10 ):

10 p. – teorie c.c. şi c.a.
10 p. - probleme simple de c.c.
10 p. - probleme simple de c.a. monofazat
10 p. – problemă de generator echivalent in circuit de c.c.

Examinare finală („examen”) (40 puncte), scris (90 minute):

10 p. - teorie din regim periodic nesinusoidal şi regim tranzitoriu
10 p. - probleme simple de regim periodic nesinusoidal
10 p. - probleme simple de regim tranzitoriu de ordinul 1
10 p. – problema cu circuit în regim tranzitoriu, inclusiv schema în operaţional
 Alte reguli

Degrevarea corespunzatoare partialului poate fi luata in considerare doar

daca punctajul total de la partial este peste 50% (adica minim 20 pct.
din cele 40 alocate).
Modulele corespunzatoare partialului pot fi re-examinate, la cerere,
impreuna cu examenul final, in sesiuni , indiferent de punctajul obtinut
in timpul semestrului. Refacerea presupune abordarea tuturor modulelor
din partial. Se ia in considerare ultimul punctaj obtinut.
Promovarea disciplinei presupune:
- Obtinerea a cel putin 50 pct. din cele 100 pct. detaliate anterior.
- Obtinerea a cel putin 30% (adica 6 pct.) din punctajul aferent
activitatii pe parcurs (20 pct.)
- Obtinerea a cel putin 30% (adica 12 pct.) din punctajul aferent
examenului final (40 pct.)
Grafuri

Topologie – stiinta sistematizarii conexiunilor

Latura Bucla Graful

circuitului

Nod

Graf = { laturi, noduri, bucle }

Ochi = bucla elementara ce nu
Parametri topologici: L, N, B include o alta bucla.
Relatia Euler: L=B+N-1
Elemente ale grafului

Arbore – contine toate nodurile si nu are bucle

Ramura – latura arborelui
Co-arbore = Graf – arbore
Coarda – latura co-arborelui

Arborele nu este unic; se recomanda sa fie ramificat !

Teorema de existenta si unicitate
ENUNT: Solutia unui circuit electric exista si este unica daca si numai
daca se poate alege in graful circuitului un arbore care sa contina
toate laturile de tip surse ideale de tensiune si in co-arbore sa
ramana toate laturile de tip surse ideale de curent.
N_ramuri = N-1
N_coarde = B

Sistem complet de noduri / bucle = sunt independente, generand

ecuatii (Kirchhoff) ce formeaza un sistem cu solutie unica

Cum se determina ?
❑ (N-1) noduri

❑ B ochiuri SAU 1 bucla = 1 coarda + ramuri

1. Generalitati privind teoria circuitelor electrice
1.1. Notiuni de camp electromagnetic folosite in teoria circuitelor
electrice – teorii, marimi si legi.
1.2. Elemente de topologie.
1.3. Teoria circuitelor electrice cu parametri concentrati – ipoteze
simplificatoare. Simboluri. Diferenta element fizic-element ideal
➢ 1.4. Elemente ideale de circuit (rezistor, bobina, condensator,
surse independente, surse comandate). Modelarea
dispozitivelor electromagnetice. (continuare)
1.5. Regimuri de functionare ale circuitelor electrice. Identificarea
regimului.
1.6. Teoremele lui Kirchhoff si consecintele lor.
Asocierea sensurilor de referinta

Tensiunea la borne
u
Conventia de
la receptoare
i
(u si i au acelasi sens
“Receptor” de referinta)
(“consuma”, “absoarbe”)

u
Conventia de
i la generatoare
“Generator” (u si i au sens opus de
(“produce”, “genereaza” referinta)
Elemente ideale liniare pasive de circuit

u = Ri Rezistor ideal
i R
Rezistenta [Ω]
u
i
u = L Bobina ideala
Conventia de la
i t
L receptoare
Inductivitatea [H]
u
u
i =C Condensatorul ideal
t
i C
Capacitatea [F]
Tipuri de elemente ideale pasive

Rezistor

Bobina

Condensator

Liniare Liniare variabile Neliniare

constante (parametrice)
Elemente ideale active de circuit

Surse ideale independente Dipoli

Tensiune electromotoare

Sursa ideala de
U =E tensiune
Conventia de la
Tensiune la borne
generatoare

Curentul (nominal) al
sursei
I=J Sursa ideala de
curent
Elemente ideale active de circuit

Surse comandate (controlate) Cuadripoli

I1 = 0 U1 = 0
E 2 = AU  U 1 E 2 = r  I1

Lege de comanda
STCT STCC

I1 = 0 U1 = 0
J 2 = g  U1 J 2 = AI  I1

SCCT SCCC
Recomandari

1. Sensul de referinta al curentului prin laturile ce contin surse ideale sa

se aleaga in sensul indicat de simbol pentru tensiunea
electromotoare, respectiv curentul nominal al sursei

2. Regula de asociere sa fie corelata cu tipul elementului: regula de

la receptoare pentru elementele pasive, respectiv regula de la
generatoare pentru surse.

u u
u

i R
i L i C
Modelarea dispozitivelor

Rezistor - transformarea ireversibila a energiei electromagnetice in

caldura (efect Joule)

Bobina - acumularea energiei sub forma magnetica

Condensator – acumularea energiei sub forma electrica

Surse independente – generarea tensiunii / curentului prin

transformarea energiei din alte forme in energie electromagnetica

Surse comandate – dependente (cuplaje) intre tensiunile / curentii din

zone diferite ale dispozitivului
1. Generalitati privind teoria circuitelor electrice
1.1. Notiuni de camp electromagnetic folosite in teoria circuitelor
electrice – teorii, marimi si legi.
1.2. Elemente de topologie.
1.3. Teoria circuitelor electrice cu parametri concentrati – ipoteze
simplificatoare. Simboluri. Diferenta element fizic-element ideal
1.4. Elemente ideale de circuit (rezistor, bobina, condensator, surse
independente, surse comandate). Modelarea dispozitivelor
electromagnetice.
➢ 1.5. Regimuri de functionare ale circuitelor electrice.
Identificarea regimului.
1.6. Teoremele lui Kirchhoff si consecintele lor.
Regimuri de functionare ale circuitelor

Regim tranzitoriu
Regim permanent Regim permanent
(anterior) (ulterior)

1. Constant in timp Surse constante in timp

(de tip curent continuu)
Surse sinusoidale de
Regim 2. Sinusoidal in timp aceeasi frecventa
permanent (de tip curent alternativ)
Surse sinusoidale de
3. Periodic nesinusoidal in frecventa diferita
timp (deformant)
Surse periodice
nesinusoidale
1. Generalitati privind teoria circuitelor electrice
1.1. Notiuni de camp electromagnetic folosite in teoria circuitelor
electrice – teorii, marimi si legi.
1.2. Elemente de topologie.
1.3. Teoria circuitelor electrice cu parametri concentrati – ipoteze
simplificatoare. Simboluri. Diferenta element fizic-element ideal
1.4. Elemente ideale de circuit (rezistor, bobina, condensator, surse
independente, surse comandate). Modelarea dispozitivelor
electromagnetice.
1.5. Regimuri de functionare ale circuitelor electrice. Identificarea
regimului.
➢ 1.6. Teoremele lui Kirchhoff si consecintele lor
Teoremele lui Kirchhoff
Teorema 1 Kirchhoff:
Suma algebrică a intensităţilor curenţilor prin laturile conectate la un
nod al unui circuit electric este nulă.
 ik = 0 (+ curentii care ies din nod)
k i2 i1
i1 − i2 − i3 + i4 = 0

i3 i4

Teorema 2 Kirchhoff:
Suma algebrica a tensiunilor la bornele laturilor dintr-o bucla este nulă.
 uk = 0 (+ tensiunile in sensul buclei)
k u2 u1
−u1 + u 2 + u3 = 0

u3
 Teorema conservării puterilor

i
Receptor

Suma puterilor algebrice primite
(absorbite, consumate) la borne de
elementele componente ale circuitului
este egală cu zero.
u
p > 0 putere absorbita
p < 0 putere produsa

 p k =  u k ik =0
k k i
Generator

p > 0 putere produsa

p < 0 putere absorbita
2. Circuite de curent continuu (c.c.)

2.1. Teoreme (K, Ohm, superpozitie, echivalente, generatoare

echivalente, transfer maxim de putere, conservarea puterilor,
divizoare de U/I)

2.2. Metode de rezolvare (K, curenti ciclici, potentiale, potentiale

modificate)

2.3. Circuite cu surse comandate.

2.4. Circuite neliniare de c.c.

2. Circuite de curent continuu (c.c.)

2.1. Teoreme (K, Ohm, superpozitie, echivalente, generatoare

echivalente, transfer maxim de putere, conservarea puterilor,
divizoare de U/I)

2.2. Metode de rezolvare (K, curenti ciclici, potentiale, potentiale

modificate)

2.3. Circuite cu surse comandate.

2.4. Circuite neliniare de c.c.

Elemente ideale de circuit in c.c.

U = RI Rezistor ideal Conventia de la

receptoare

U =E Sursa ideala de
tensiune
Conventia de la
generatoare
I=J Sursa ideala de
curent

+ Surse comandate
Teoremele lui Kirchhoff
Teorema 1 Kirchhoff:
Suma algebrică a intensităţilor curenţilor prin laturile conectate la un
nod al unui circuit electric este nulă.
k
I =0 k
(+ curentii care ies din nod)

Teorema 2 Kirchhoff:
Suma algebrica a tensiunilor la bornele laturilor dintr-o bucla este nulă.
Uk = 0
k
(+ tensiunile in sensul buclei)

Teorema 2 Kirchhoff – forma in curenti:

Suma algebrică a tensiunilor la bornele rezistoarelor şi ale surselor
ideale de curent este egală cu suma algebrică a tensiunilor
electromotoare ale surselor ideale de tensiune.

kb 

Rk  I k + U J k =
kb 

kb 
Ek (+ tensiunile in sensul buclei)
Teorema (metoda) superpozitiei
O marime electrica (U sau I) prin orice latură a unei reţele liniare şi
active (reţea conţinând rezistoare liniare şi surse ideale de tensiune
şi de curent) este suma algebrică a marimilor respective pe care le-
ar stabili în acea latură fiecare dintre surse dacă s-ar găsi doar ea în
circuit, celelalte surse fiind pasivizate.

Conductanta: G=1/R [S]

Echivalente

E
J= Sursa reala
R

n n
E =  Ek R =  Rk
k =1 k =1

n
R= R k
k =1
Echivalente

n
n Ek
 Gk E k  n
1 n
1
k =1 R G =  Gk ; =
E = k =1n = n k k =1 R k =1 Rk
1
k =1
G k k =1 R k
Divizorul de tensiune / curent

R1
U1 = U R2
R1 + R 2 I1 = I
R2 R1 + R2
U2 =U R1
R1 + R 2 I2 = I
R1 + R2
Rk
Uk = U  Ik = I 
Gk
Generalizare:  Rk Generalizare:
 Gk
k k
 Transfigurarea stea-triunghi

R12 R31 R1 R2
R1 = R_triunghi = 3 R_stea R12 = R1 + R2 +
R12 + R 23 + R31 R3
R 23 R12 R2 R3
R2 = R23 = R2 + R3 +
R12 + R 23 + R31 R1`
R31 R 23 R R
R3 = R31 = R3 + R1 + 3 1
R12 + R 23 + R31 R2