Sunteți pe pagina 1din 84

CAPITOLUL 10

ANALIZA TOLERANELOR CIRCUITELOR ANALOGICE


10.1. INTRODUCERE
Exista doua aspecte complementare de a tine cont de tolerantele componentelor si de
efectul acestora asupra performantelor circuitului.
Analiza tolerantei este utilizata in determinarea efectelor tolerantei componentelor
asupra performantelor unui circuit. Pentru a reduce efectele nedorite ale tolerantei
asupra circuitelor se utilizeaza Proiectarea tolerantei. Mai intai se studiaza analiza
tolerantei. Exista doua motive pentru care se alege intai analiza tolerantei si nu
proiectarea acesteia. Primul motiv ar fi ca pana ce nu sunt cunoscute efectele tolerantei
este greu de ales o solutie de diminuare a acestora. Al doilea motiv este invocat de
faptul ca toate metodele de proiectare a tolerantei se bazeaza pe o metoda de analiza
corespondenta.
Obiectivele analizei tolerantelor
Variatiile valorilor componentelor se datoreaza variatiilor aleatoare din procesul de
fabricare. Plecand de la cunoasterea variatiilor statistice ale valorilor componentelor,
analiza tolerantelor cauta sa prezica cat mai precis rezultatele variatiilor asupra
performantelor unui circuit. De exemplu, cea mai generala analiza de toleranta trebuie
sa determine functiile densitate de probabilitate a tuturor componentelor din circuit si
functiile densitate de probabilitatea a performantelor de interes, insa in practica se tine
cont de un numar mai redus de obiective cum ar fi estimarea costurilor de productie.
48
Fig.10.1. Clasificarea metodelor de analiza a tolerantelor
10.2. Metoda radacinii patrate a sumei patralelor (RPSP) si metoda
de analiza a valorilor extreme (AVE)
Pentru a analiza circuitul din figura 10.2. prin aceaste doua metode se va folosi
programul Matlab din anexa 1. Fiind un circuit de curent alternativ se va folosi o gama
liniara de frecvente. Valorile alese sunt BF = 0 reprezentand frecventa de nceput n Hz,
DF = 100 este pasul de frecventa n Hz iar
Analiza Tolerantei
Analiza nodala
Analiza totala a
cazurilor
Analiza cazului cel
mai defavorabil
Metode
generale
Esantionare
determinata
Esantionare
statistica
Metode de
esantionare
Metoda momentelor
Analiza
Monte Carlo
Regionalizare
Aproximare
simplificata
49
LF = 30000 este ultima frecventa n Hz. Programul e calcul Matlab este prezentat in
Anexa 1. Pentru implementarea acestui program se urmeaza cativa pasi :
Fig. 10.2. Filtru universal.
50
Fig. 10.3. Schema echivalenta a amplificatorului operational.
Pasul 1 : Se definesc valorile elementelor ce circuit conform tabelului prezentat mai
sus, se va defini numaratorul de pasi :
1 1 +
,
_

DF
BF LF
,..., i
, frecventa in Hz va avea expresia :
Fi = BF + DF(i-1), iar coeficientul Laplace va fi egal cu si = 2Fij (s = j).
Pasul 2 : Iesirea circuitului este data de notatia :
D=G1(R1,R2,R3,R4,R9,R10,R11,R12,R,C5,C8,A,s)
Pasul 3 : Valoarea nominala a functiei este atribuita variabilei V0 astfel:
Vo= G1(R1,R2,R3,R4,R9,R10,R11,R12,R,C5,C8,A,s).
51
Iesirea Vo va fi reprezentata pe ambele grafice, RPSP si AVE. Coeficientii matricei A se
determina utilizand programul Transient and Non linear Analysis Matricea (A)
circuitului a fost prezentata mai sus.
Pasul 4 : Exista 12 elemente a caror toleranta trebuie calculata, aceste elemente sunt
rezistoarele R,R1..R12, condensatoarele C5, C8 si amplificarea A care depinde de
variatiile componentelor. Astfel se creeaza un sir al componentelor notat cu p care ia
valori de la 1 la Nc, unde Nc este numarul componetelor circuitului analizat, in cazul
studiat este egal cu 12.
Pasul 5 : Se creeaza matricea patratica Q prin multiplicarea matricei unitate de
dimensiuni Nc X Nc cu dpf si adaugand 1; Q=dpf*I +1. Pentru variatia infinitezimala dpf
se ia o valoare cat mai mica, spre exemplu 0.0001. Matricea Q va avea intotdeauna
valoarea 1.0001 pe diagonala principala si va avea valoarea 1 in rest.
Pasul 6 : Impreuna cu numaratorul de componente p, se perturba fiecare componenta a
circuitului. Pe durata unui pas de esantionare (p), perturbarea se face pentru o singura
componenta, restul componentelor ramanand neschimbate. Perturbarea se face conform
cu relatia
Vr=G1(R1*Q(p,1),R2*Q(p,2),R3*Q(p,3),R4*Q(p,4),R9*Q(p,5),R10*Q(p,6),R11*Q(p,7),
R12*Q(p,8),R*Q(p,9),C5*Q(p,10),C8*Q(p,11),A*Q(p,12),s)
astfel : cand p=3, R3 este inmultit cu Q3,3=1.0001, in timp ce celelalte componente sunt
imnultite cu 1 fara a-si schimba valoarea. Cand numaratorul p a parcurs un ciclu N, Vr,
devine un vector cu N elemente.
52

Pasul 7 : Senzitivitatea este calculata cu relatia
dpf Vo
Vr
Sen
i
p i
p i
1
1
,
,

,
_


Pasul 8 : Tolerantele componentelor sunt Tr=2% pentru rezistoare, Tc=10% pentru
condensatoare si TA=10% pentru amplificare. Se creeaza o matrice T, avand
dimensiunea 2xNc, de forma:
1
]
1

TA Tc Tc Tr Tr Tr Tr Tr Tr Tr Tr Tr
TA Tc Tc Tr Tr Tr Tr Tr Tr Tr Tr Tr
T
Pasul 9: Se creeaza o matrice de tolerante M cu liniile schimbate doar pentru
senzitivitatile negative. Functioarea algoritmului in Matlab este urmatoarea: daca
senzitivitatile sunt <0, tolerantele negative for fi inlocuite cu cele pozitive
corespunzatoare + 1 si copiata in M.
Pasul 10: Se creeaza un numarator de linii care ia valori de la 1 la 2. Se cupleaza
elementele lui M in functia circuitului:
D=G1(R1*M(i,1),R2*M(i,2),R3*M(i,3),R4*M(i,4),R9*M(i,5),R10*M(i,6),R11*M(i,7),
R12*M(i,8), R*M(i,9), C5*M(i,10),C8*M(i,11), A*M(i,12),s);
Pasul 11: Valorile RPSP , folosind L ct si H sunt:
( ) [ ]
1
]
1


p
p , i p , i i i
L Sen Vo Vrss
2
1 1 1
53

Prin ridicarea la patrat semnele senzitivitatilor nu influenteaza rezultatul.
10.2.1 Rezultatele analizei circuitului din figura 10.2 prin metodele RPSP si AVE :
1. Filtru opreste banda
Metoda AVE (EVA)
54
( ) [ ]
1
]
1


p
p , i p , i i i
H Sen Vo Vrss
2
1 1 2
Fig. 10. 4. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FOB (metoda AVE)
55
Fig. 10.5. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
56
LEGENDA
R1 C5
R11 C8
R10
Metoda RPSP (VRSS)
Fig. 10.6.Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FOB (metoda RPSP)
57

Fig. 10.7. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
58
LEGENDA
R1 C5
R11 C8
R10
Se poate observa in graficele obtinute prin ambele metode ca senzitivitatile
elementelor de circuit R1 si R11 se suprapun, acelasi lucru se intampla cu senzitivitatile
elementelor de circuit C5 si C8. Senzitivitatile elementelor R11, C5, C8, prezinta un varf
in jurul frecventei centrale f0 avand valoarea de aproximativ 8000 Hz. Graficele nu sunt
obtinute printr-o precizie ridicata, fapt generator de erori.
RPSP si 39.04V in cazul AVE. Diferente se pot obeserva si in cazul tensiunii Vpmin unde
maximul este situat in jurul valorii de 34,13V in cazul RPSP si 36,16 in cazul AVE.
Deasemenea daca se studiaza cu atentie graficul determinat prin metoda AVE se poate
observa o eroare in jurul frecventei fo. Tensiunea Vpmin nu este reprezentata corect,
59
Valoarea nominala a
tensiunii Vo (prezentata cu
negru in ambele grafice
corespunzatoare celor doua
metode) are un varf in jurul
valorii de 37.71V la o
frecventa de aproximativ
1500Hz. Valoarea maxima a
tensiunii Vpmax are un
maxim de 42.44V in cazul
avand valori peste tensiunea nominala si chiar peste Vpmax. Acest fapt dovedeste o
data in plus lipsa de precizie a metodei AVE.
2. Filtru trece banda
Metoda AVE (EVA)
Fig. 10. 8. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTB (metoda AVE)
60
Fig. 10.9. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
61
Metoda RPSP (VRSS)
Fig. 10.10.Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTB (metoda RPSP)
62
Fig. 10.11. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
Senzitivitatile elementelor de circuit din componenta FTB nu se mai suprapun in
cazul de fata. Se poate observa cum elementele de circuit R4 si C8 au un maxim in jurul
lui 1 si un minim in jurul lui -0.2 in timp ce elementele R1 si C5 au un maxim in jurul lui
0.2 si un minim in jurul lui -1.2 pentru R1 respectiv -1 pentru C5. Avand in vedere
63
LEGENDA
R1 C5
R4 C8
R11
erorile aparute in cazul anterior studiat se poate concluziona ca si in acest caz pot exista
erori de reprezentare a graficului. In ceea ce priveste caracteristicile amplitudine-
frecventa putem observa un maxim al tensiunii nominale de 0.99991 V. Tensiunea
maxima Vpmax are o valoare de 1.0281V in cazul RPSP si 1.0408V in cazul AVE. Vpmin
are valori de 0.9717V pentru RPSP si 0.9372V pentru AVE. Intre cele doua metode exista
o diferenta aproximativa de 1.2% pentru Vmpax si 3.55% pentru Vpmin ceea ce
reprezinta o eroare mare.
64
3. Filtru trece jos
Metoda AVE (EVA)
Fig. 10.12.Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTJ (metoda AVE)
65
Fig. 10.13. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
66
LEGENDA
R1 C5
R6 C8
R12
Metoda RPSP (VRSS)
Fig. 10.14. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTJ (metoda RPSP)
67
Fig. 10.15. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
68
LEGENDA
R1 C5
R6 C8
R12
Senzitivitatile au valori preponderent negative pentru toate elementele ce compun
filtrul trece jos, cu exceptia lui R12 care are un maxim la 1in zona maximului
caracteristicii frecventei nominale. Celelalte caracteristici ale elementelor au valori
negative maximele acestora gasindu-se la -1 pentru C5, aproximativ -1,2 pentru R1 si
C8 si -2,1 pentru R6. Caracteristica nominala tensiune frecventa are un maxim la 3,88V.
Caracteristica Vpmaxim are un maxim de 4,25V pentru metoda AVE si 4,05V pentru
metoda RPSP. In ceea ce priveste caracteristica Vpmin se observa maxime de 3,61V
pentru metoda AVE si 3,74V pentru metoda RPSP. Diferenta dintre cele doua metode
este de aproximativ 4%.
69
4. Filtru trece sus
Metoda AVE (EVA)
Fig. 10.16. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTS (metoda EVA).
70

Fig. 10.17. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
71
LEGENDA
R1 C5
R4 C8
Metoda RPSP (VRSS)
Fig. 10. 18. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTS (metoda RPSP).
72
Fig.
10.19.
Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
73
LEGENDA
R1 C5
R4 C8
Senzitivitatile pentru elementele de circuit C5,C8 au ca maxim valoarea 1 respectiv
1,25. elementul C8 are si o variatie negativa cu minimul in dreptul valorii -0.25.
Elementul R4 variaza de la -0.9 la 0.25. Rezistoarele R3, R4 variaza de la -1 la 0.25.
Caracteristica nominala a variatiei tensiune frecventa are maximul Vomax in dreptul
valorii 0.388V. Caracteristica Vpmax inregistreaza maximul in dreptul valorii 0.43V
pentru metoda AVE, respectiv 0.407V pentru metoda RPSP. Caracteristica Vpmin are
valorile maxime de 0.36V pentru metoda AVE si 0.37V pentru metoda RPSP. Erorile
dintre cele doua metode sunt de 5,38% pentru maxim si 2,7% pentru minim.
10.3. Metoda Monte Carlo
74
Procedura Monte Carlo creeaza numere aleatoare pentru fiecare componenta M iar apoi
aceste numere aleatoare sunt convertite in M multiplicatori de toleranta. Pentru o
toleranta Tr exprimata printr-un numar zecimal, se calculeaza un multiplicator de
toleranta aleatoriu cu valori intre 1-Tr si 1+Tr. Acestea sunt aplicate celor M
componente din circuit si iesirea se caluleaza in aceeasi maniera ca si iesirea nominala.
Analiza se repeta pentru un numar de esatioane N suficient de mare astfel incat
dispersia rezultatelor sa reprezinte o rulare normala a circuitului.
Programul Matlab de calcul este prezentat in Anexa 2.
Pentru implementarea metodei Monte Carlo intr-un program Matlab se urmeaza
cativa pasi:
Pasul 1: Se definesc valorile nominale ale componentelor conform tabelului, se dau
valori pentru limita inferioara a frecventei LF si pentru limita superioara a frecventei HF,
precum si pentru pasul de esantionare DF.
Pasul 2: Se creeaza matricea tolerantelor avand o dimensiune 2xN, si se definesc
tolerantele componentelor.

Pasul 3: Se creeaza o matricea patratica Q prin multiplicarea matricii unitate de
dimensiuni N X N cu dpf si adaugand 1 ; Q=dpf*I +1. Pentru dpf se ia o valoare cat mai
mica, spre exemplu 0.0001. Matricea Q va avea intotdeauna valoarea 1.0001 pe
diagonala principala, va fi patratica cu valoarea 1 in toate pozitiile exceptand diagonala
principala
Pasul 4 : Se genereaza numerele N Gaussiene aleatoare pentru componentele M.
75
Pasul 5 : Iesirea circuitului este data de expresia :
Vo(i)=MC2(R1,R2,R3,R4,R9,R10,R11,R12,R,C5,C8,A,s);
Iesirea Vo va fi reprezentata grafic.
Pasul 6: Impreuna cu numaratorul de componente k, se modifica fiecare componenta a
circuitului. Pe durata unui pas de esantionare (k), modificarea se face pentru o singura
componenta, restul ramanand neschimbate. Perturbarea se face dupa relatia:
Vm(k,i)=MC2(R1*Tn(k,1),R2*Tn(k,2), R3*Tn(k,3),R4*Tn(k,4),R9*Tn(k,5),
R10*Tn(k,6),R11*Tn(k,7),R12*Tn(k,8),R*Tn(k,9),C5*Tn(k,10),C8*Tn(k,11),
A*Tn(k,12),s).
Pasul 7 : Senzitivitatea se calculeaza cu relatia :

Sen(i,k)= ((Vm(k,i)/Vo(i))-1)/dpf;
Pasul 8: Se genereaza graficele senzitivitatilor si ale caracteristicilor amplitudine
frecventa
76
10.3.1 Rezultatele analizei circuitului din figura 4.1 prin metoda Monte Carlo:
1. Filtru opreste banda
Fig. 10.20. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FOB (metoda Monte Carlo).
77

Fig. 10.21. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
78
LEGENDA
R1 C5
R11 C8
R10
Frecventa (Hz)
Se observa ca Senzitivitatile elementelor de circuit ating maxime de 110 in jurul
frecventei fo de 8000Hz. Caracteristica nominala Vo atinge un maxim la 37,77 V.
Caracteristica maxima amplitudine frecventa atinge valoarea de 39,28V iar cea minima
atinge valoarea maxima de 36,21V.
2. Filtru trece banda
Fig. 10.22. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTB (metoda Monte Carlo).
79
Frecventa (Hz)
Fig. 10.23. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.

Se observa ca in acest caz metoda Monte Carlo nu genereaza corect senzitivitatile.
Acestea au valori de pana la -1000 pentru elementul de circuit R11. Caracteristica
nominala amplitudine frecventa a FTB are valoarea maxima de 0.99991V. Caracteristica
80
LEGENDA
R1 C5
R4 C8
R11
Frecventa (Hz)
maxima Vpmax are valoarea maxima in jurul valorii de 1.022V, iar caracteristica minima
are punctul de maxim la valoarea de 0.97V. Diferentele dintre caracteristicile nominala,
maxima si minima nu sunt notabile, acestea practic coincid in special pe zona dintre 0
Hz si 2500Hz si pe zona pornind de la 25000Hz.
3. Filtru trece jos
Fig. 10.24. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTJ (metoda Monte Carlo)
81
Fig. 10.25. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
Senzitivitatile ating valoarea 1.5 pentru R12 si -1,2 pentru C5. R1 atinge o valoare de
1,1, in timp ce R6 si C8 ating 0,99 respectiv 0,5. Din nou metoda de calcul se dovedeste
ineficienta, senzitivitatile avand cu totul alte caractersitici decat in metodele AVE si
RPSP. Curba caractersiticii nominale amplitudine frecventa prezinta un maxim la 3,88V.
Curba caractersiticii maxime amplitudine frecventa are un maxim la 4,02 iar curba
82
LEGENDA
R1 C5
R6 C8
R12
caracteristicii minime are o valoare maxima de 3,75V. Pe domeniul de frecvente 2500-
3000Hz si 10000Hz-30000Hz curba nominala se suprapune cu cea maxima si cu cea
minima.
4. Filtru trece sus
Fig. 10. 26. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTS (metoda Monte Carlo).
83
Frecventa (Hz)
Fig. 10.27. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
Senzitivitatile au valori in jurului fo de de 1,5 pentru C5, 1,2 pentru C8, 0,7 pentru
R4 si 0,2 pentru R1. Dupa fo = 3500Hz, senzitivitatile iau valoarea aproximativa 0.
Caracteristica nominala amplitudine frecventa inregistreaza maximul la 0,381V. .
Caracteristica maxima amplitudine frecventa are un maxim de 0,41V, iar cea minima are
maximul la 0,381V. Din grafic se observa cum caracteristica minima se suprapune
84
LEGENDA
R1 C5
R4 C8
Frecventa (Hz)
aproape in totalitatea lungimii peste caractersitica nominala. Caractersitica maxima se
suprapune peste cea nominala pe intervalale de frecventa 0Hz 2500Hz si 16000Hz
30000Hz.
10.4. Metoda Monte Carlo rapida (MMCR)
MMCR analizeaza un circuit astfel incat sa fie folosite toate combinatiile posibile de
tolerante ale componentelor. Pentru a arata cele 2
N
cobinatii se creeaza un contor binar
de N biti, iar apoi se foloseste toleranta minima daca bit=0 si toleranta maxima daca
bit=1. Pentru calculul tolerantelor si generarea graficelor se urmeaza cativa pasi similari
metodei Monte Carlo. Programul este prezentat in Anexa 3.
Pasul 1: Se definesc valorile nominale ale componentelor conform tabelului, se dau
valori pentru frecvenda de inceput LF si de sfarsit HF, precum si pentru pasul de
esantionare DF. Se creeaza contorul binar 2
N
, unde N numarul de componente.
Pasul 2: Se creeaza matricea tolerantelor avand o dimensiune 2xN, si se definesc
tolerantele componentelor.
Pasul 3: Se defineste pentru fiecare circuit numitorul si numaratorul functiei de
transfer.
Pasul 4 : Se calculeaza modulul functiei de transfer.
Pasul 5 : Impreuna cu numaratorul de componente k, se perturba fiecare componenta a
circuitului in cadrul functiei de transfer. Aceasta se rescrie cu elementele perturbate.
85
Perturbarea pentru o componenta se scrie astfel : R1*Tn(k,1), unde R1 este valoarea
elementului de circuit, Tn toleranta, k pasul de esantionare si 1 pozitia in matricea
tolerantelor.
Pasul 6 : Senzitivitatea se calculeaza cu relatia :
Sen(i,k)=((Vm(k,i)/Vo(i))-1)/dpf;
Pasul 7: Se genereaza graficele senzitivitatilor si ale Caracteristicilor amplitudine
frecventa.
Pe baza ecuatiilor circuitului generate de programul Symbolic Circuit Analysis se
calculeaza folosind Maple functia de transfer a fiecarui filtru.
Pentru Filtrul opreste banda (FOB) functia de transfer are valoarea
de :
(10.1)
In cazul in care se inlocuiesc valorile literare cu valorile numerice corespunzatoare
fiecarei componente rezulta:
(10.2)
Polii numitorului acestei functii au valoarea de:
(10.3)
86
Prin diferentierea functiei de transfer A_FOB in functie de elementele componente
ale filtrului trece banda (C5,R1,R10, R11) , putem afla senzitivitatile acestor elemente.
In continuare se pot genera graficele acestor senzitivitati.
Formula dupa care se face diferentierea este:
FOB _ A
X
X
FOB _ A
X _ FOB _ sA

(10.4)
Unde X ia valoarea componentelor de circuit (C5,R1,R10, R11 in cazul de fata). Dupa
diferentierea formei simbolice a lui A_FOB se trece la substitutia elementelor in forma
numerica.
Valorile derivatelor A_FOB in functie de elementele componente ale circuitului vor fi:
(10.5)
(10.6)
(10.7)
87
(10.8)
Analog se calculeaz senyitivitile pentru filtrele: FTB, FTS i FTS.
88
10.4.1 Rezultatele analizei circuitului din figura 4.1 prin metoda
Monte Carlo rapida:
1.Filtru opreste banda
Fig. 10. 28. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FOB (metoda Monte Carlo rapida).
89
Frecventa (Hz)

Fig. 10.29. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
Caracteristica nominala amplitudine - frecventa prezinta maximul in jurul valorii de
37.71V. Caracteristicile minime si maxime au punctul maxim in jurul valorilor de 33,1V
si 42,99V
90
Frecventa (Hz)
LEGENDA
R1 C5
R11 C8
R10
Caracteristica minima amplitudine - frecventa este aproximata cu 0 in zona de
minim. Senzitivitatile prezinta un maxim in zona valorii de 7962Hz. Aceasta valoare
reprezinta un pol al functiei. de transfer.

Fig. 10.30. Detaliu pentru senzitivitilor din jurul lui f0.
91
2. Filtru trece banda
Fig. 10. 31. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTB (metoda Monte Carlo rapida).
92

Fig. 10.32. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
Caracteristica nominala amplitudine frecventa prezinta punctul de maxim in jurul
valorii de 0,99V. Caracteristica maxima are maximul in jurul valorii de 1.043V in timp ce
93
LEGENDA
R1 C5
R4 C8
R11
caracteristica minima are valoare maxima in jurul valorii de 0,93V. Caracteristicile
coincid pana in jurul valorii de 0,4V. Senzitivitatile oscileaza de la -150 la +150 in jurul
frecventei de 2500Hz.
3. Filtrul trece jos
Fig. 10.33. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTJ (metoda Monte Carlo rapida).
94

Fig. 10.34. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
Caracteristica nominala amplitudine frecventa a filtrului trece jos prezinta maximul
in jurul valorii de 3,88V. Caracteristica maxima are punctul de maxim in jurul valorii de
4,42V iar caracteristica minima are maximul la 3,48V. In ceea ce priveste senzitivitatile
acestea au valori intre -5 si 30 pentru rezistenta R6 si valori aproximative intre -5 si 25
95
LEGENDA
R1 C5
R6 C8
R12
pentru celelalte elemente. Senzitivitatile oscileaza de la valoarea negativa la cea
pozitiva in jutul frecventei de 2500Hz, frecventa la care apare si maximul
caracteristicilor amplitudine frecventa.
4. Filtru trece sus
Fig. 10. 35. Caracteristica Amplitudine- Frecventa a FTS (metoda Monte Carlo rapida).
96
Fig. 10.36. Calculul senzitivitilor n jurul lui f0.
Maximul caracteristicii nominale amplitudine frecventa se situeaza in dreptul valorii
de 0,39V. Maximul caracteristicii maxime este de 0,437V, iar maximul caracteristicii
minime este de 0,357V. Senzitivitatile au valori intre -2,5 si 0,75. Senzitivitatile
97
LEGENDA
R1 C5
R4 C8
elementelor oscileaza de la valoarea negativa la cea pozitiva in jurul valorii de 2500Hz,
valoare la care se inregistreaza si maximele caracteristicilor amplitudine frecventa.
10.5. Exemplul 2
10.5.1. Calculul toleranelor impedanei de intrare Z
1_5_1_5
Fig. 10.37. Schema echivalnt pe o faz a unui motor asincron.
Fiierul de intrare,Motor_As_NG.cir, are structura:
*SPICE_NET
.AC LIN 100 10HZ 1000HZ
98
*ALIAS V(2)=UC
*ALIAS I(VIN)=IIN
.PRINT AC V(1) VP(1) IIN IP(IIN)
R1 1 2 0.053 TOL=2%
L2 2 3 0.001034 TOL=1%
L3 3 4 0.000955 TOL=1%
R4 4 0 2.5167 TOL=2%
R5 3 0 200.0 TOL=2%
L6 3 0 0.0281 TOL=1%
IIN 0 1 AC 1
.END
Rezultatele obinute n urma rulrii programului PATCA
99
Fig. 10.38. Caracteristicele de frecven nominale obinute cu programul Patca.
100
Fig. 10.39. Caracteristicele de frecven nominale obinute cu programul Asinom.
101
Fig. 10.40. Caracteristicele de frecven obinute cu metoda Monte Carlo (20 eantioane).
102
Fig. 10.41. Caracteristicele de frecven obinute cu metoda AVE (20 eantioane).
103
Fig. 10.42. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R1, L2 i L3, obinute cu
programul Patca.
104
Fig. 10.43. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R1, L2 i L3, obinute cu
programul Asinom.
105
Fig. 10.44. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R4, R5 i L6, obinute cu
programul Patca.
106
Fig. 10.45. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R4, R5 i L6, obinute cu
programul Asinom.
107
Listingul programului MCR_Motor_As.m este:
%Program pentru calculul tolerantelor cu Metoda Monte Carlo Rapida
%pentru un motor asincron (fig.
%intrarea I5_1 iesirea U1_5
% File: MCR_Motor_As.m
% functions not used
clc;clear;
% Numarator pentru Z1_5_1_5
%PBFNUM=s^3*L2*L3*L6*a+(L6*a*L3*R5+L2*L6*a*R5+L6*a*L3*R1+L2*a*L3*R5+...
%L2*L6*R2)*s^2+(L6*R5*R2+L2*R5*R2+L6*a*R1*R5+L6*R1*R2+a*L3*R1*R5)*s+R1*R5*R2;
%Numitor pentru Z1_5_1_5
%PBFNUMIT=s^2*L6*a*L3+(L6*a*R5+L6*R2+a*L3*R5)*s+R5*R2;
clc;clear;
a=0.026;R1=0.055;L2=0.01035;L3=0.000955;R2=0.065434;R5=200.0;L6=0.0281;
BF=0.0;LF=120.0;DF=0.1;Lit=(LF-BF)/DF+1;dpf=0.001;
F=linspace(BF,LF,Lit);
TR1=0.02;TL2=0.02;TL3=0.02;TR2=0.02;TR5=0.02;TL6=0.02;Ta=0.01;
T=[-TR1 -TL2 -TL3 -TR2 -TR5 -TL6 -Ta;TR1 TL2 TL3 TR2 TR5 TL6 Ta];
M=7;Lit=(LF-BF)/DF+1;N=2^M;
% generate 2^M FMCA
% extreme tolerance combinations
Tn=zeros(M,N);Dr=zeros(M,N);
108
for k=1:N;for w=1:M;Re(w,k)=k;end;end
for k=1:N
for w=1:M
Re(w+1,k)=floor(Re(w,k)/2);
Dr(w,k)=Re(w,k)-2*Re(w+1,k);
if Dr(w,k)==0
Tn(w,k)=1+T(1,w);
else
Tn(w,k)=1+T(2,w);
end
end
end
for i=1:Lit
s=2*pi*F(i)*j;
SBFNUM=s^3*L2*L3*L6*a+(L6*a*L3*R5+L2*L6*a*R5+L6*a*L3*R1+L2*a*L3*R5+...
L2*L6*R2)*s^2+(L6*R5*R2+L2*R5*R2+L6*a*R1*R5+L6*R1*R2+...
a*L3*R1*R5)*s+R1*R5*R2;
SBFNUMIT=s^2*L6*a*L3+(L6*a*R5+L6*R2+a*L3*R5)*s+R5*R2;
V0(i)=(SBFNUM)/(SBFNUMIT);
Vo(i)=abs((SBFNUM)/(SBFNUMIT));
for k=1:N
SBFNUM(k)=s^3*L2*Tn(2,k)*L3*Tn(3,k)*L6*Tn(6,k)*a*Tn(7,k)+...
(L6*Tn(6,k)*a*Tn(7,k)*L3*Tn(3,k)*R5*Tn(5,k)+...
L2*Tn(2,k)*L6*Tn(6,k)*a*Tn(7,k)*R5*Tn(5,k)+...
L6*Tn(6,k)*a*Tn(7,k)*L3*Tn(3,k)*R1*Tn(1,k)+...
L2*Tn(2,k)*a*Tn(7,k)*L3*Tn(3,k)*R5*Tn(5,k)+...
109
L2*Tn(2,k)*L6*Tn(6,k)*R2*Tn(4,k))*s^2+...
(L6*Tn(6,k)*R5*Tn(5,k)*R2*Tn(4,k)+...
L2*Tn(2,k)*R5*Tn(5,k)*R2*Tn(4,k)+...
L6*Tn(6,k)*a*Tn(7,k)*R1*Tn(1,k)*R5*Tn(5,k)+...
L6*Tn(6,k)*R1*Tn(1,k)*R2*Tn(4,k)+...
a*Tn(7,k)*L3*Tn(3,k)*R1*Tn(1,k)*R5*Tn(5,k))*s+...
R1*Tn(1,k)*R5*Tn(5,k)*R2*Tn(4,k);
SBFNUMIT(k)=s^2*L6*Tn(6,k)*a*Tn(7,k)*L3*Tn(3,k)+...
(L6*Tn(6,k)*a*Tn(7,k)*R5*Tn(5,k)+...
L6*Tn(6,k)*R2*Tn(4,k)+...
a*Tn(7,k)*L3*Tn(3,k)*R5*Tn(5,k))*s+...
R5*Tn(5,k)*R2*Tn(4,k);
Vm(k,i)=abs((SBFNUM(k))/(SBFNUMIT(k)));
Sen(i,k)=(Vm(k,i)/Vo(i)-1)/dpf;
%if Sen(t,p)>0
%L(t,p)=1+T(1,p);H(i,p)=1+T(2,p);
%else
%L(t,p)=1+T(2,p);H(t,p)=1+T(1,p);
%end
end
end
subplot(2,1,1);
Vmax=max(Vm);
Vmin=min(Vm);
h=plot(F,Vmax,'g',F,Vo,'k',F,Vmin,'r');
set(h,'LineWidth',2);grid on;
110
%h1=plot(F,Vmin,'k',F,Vo,'k');
%set(h1,'LineWidth',2);grid on;
axis ([BF LF 0 10.0]);
xlabel('Freq(Hz)');ylabel('Volts');
s1='N = ';s2='Vpmax = ';s3='Vpmin'
text(10.0,8.5,['N= ',num2str(N)],'FontSize',9, 'color','k');
Vpmax=max(Vmax);%Vpj=min(Vmin);
text(10.0,6.5,['Vpmax =',num2str(Vpmax)],'FontSize',10, 'color','g');
Vpmin=max(Vmin)
text(10.0,4.5,['Vpmin =',num2str(Vpmin)],'FontSize',10, 'color','r');
%text(410,13,['Vpj =',num2str(Vpk)],'FontSize',8);
%disp(Vpk);
Vomax=max(Vo)
text(10.0,2.5,['Vomax= ',num2str(Vomax)],'FontSize',9, 'color','k');
SR1max=max(Sen(:,1));disp('SR1max=');disp(SR1max);
SR1min=min(Sen(:,2));disp('SR1min=');disp(SR1min);
SL2max=max(Sen(:,2));disp('SL2max=');disp(SL2max);
SL2min=min(Sen(:,2));disp('SL2min=');disp(SL2min);
SL3max=max(Sen(:,3));disp('SL3max=');disp(SL3max);
SL3min=min(Sen(:,3));disp('SL3min=');disp(SL3min);
SR2max=max(Sen(:,4));disp('SR2max=');disp(SR2max);
SR2min=min(Sen(:,4));disp('SR2min=');disp(SR2min);
SR5max=max(Sen(:,5));disp('SR5max=');disp(SR5max);
SR5min=min(Sen(:,5));disp('SR5min=');disp(SR5min);
SL6max=max(Sen(:,6));disp('SL6max=');disp(SL6max);
SL6min=min(Sen(:,6));disp('SL6min=');disp(SL6min);
111
Samax=max(Sen(:,7));disp('Samax=');disp(Samax);
Samin=min(Sen(:,7));disp('Samin=');disp(Samin);
X1=max(SR2max,SL3max);X2=max(SR1max,SL6max);X12=max(X1,X2);Xmax=max(X12,SR2ma
x);
Y1=min(SL2min,SL3min);Y2=min(SR5min,SR2min);Y12=max(Y1,Y2);Ymin=max(Y12,SR2min);
disp('Xmax=');disp(Xmax);disp('Ymin=');disp(Ymin);%disp('Sen(:,2)=');disp(Sen(:,2));
subplot(2,1,2);
h=plot(F,Sen(:,1),'k',F,Sen(:,2),'g',...
F,Sen(:,3),'c');grid;
hold on
g=plot(F,Sen(:,4),'r',F,Sen(:,5),'b',F,Sen(:,6),'y',F,Sen(:,7),'m');grid;
set(h,'LineWidth',1);set(g,'LineWidth',1)
grid on
axis([BF LF -22.0 21.0]);
xlabel('Freq (Hz)','FontSize',8);
ylabel('%/%','FontSize',8);
title('Senzitivities Near fo','FontSize',8);
s1='At 60.0Hz high to low order is:'
text(20.0,-2.5,s1,'FontSize',8)
text(20.0,-7.5,'C1-k, L2-g, L3-c, R2-r, R5-b, L6-y, a-m','FontSize',8)
hold off
112
Fig. 10. 46. Caracteristicele amplitudine frecven i senzitiviti frecven n raport cu
parametrii R1, L2, L3, R2 R5, L6 i a, obinute cu metoda Mote Carlo Rapid (MCR).
113
Listingul programului MC_Motor_As.m este:
% MCA pentru MC_Motor_As.m
% File: c:\Mfiles\MC_Motor_As.m
% Transfer function method;
% uses function MC44.m
%intrarea I5_1 iesirea U1_5
clc;clear;
format long;
% Numarator pentru Z1_5_1_5
%PBFNUM=s^3*L2*L3*L6*a+(L6*a*L3*R5+L2*L6*a*R5+L6*a*L3*R1+L2*a*L3*R5+...
%L2*L6*R2)*s^2+(L6*R5*R2+L2*R5*R2+L6*a*R1*R5+L6*R1*R2+a*L3*R1*R5)*s+R1*R5*R2;
%Numitor pentru Z1_5_1_5
%PBFNUMIT=s^2*L6*a*L3+(L6*a*R5+L6*R2+a*L3*R5)*s+R5*R2;
clc;clear;
a=0.026;R1=0.055;L2=0.01035;L3=0.000955;R2=0.065434;R5=200.0;L6=0.0281;
BF=0.0;LF=120.0;DF=0.1;Lit=(LF-BF)/DF+1;dpf=0.001;
M=7;N=2^M;Q=dpf*eye(N)+1;
Lit=(LF-BF)/DF+1;
F=linspace(BF,LF,Lit);
TR1=0.02;TL2=0.02;TL3=0.02;TR2=0.02;TR5=0.02;TL6=0.02;Ta=0.01;
T=[-TR1 -TL2 -TL3 -TR2 -TR5 -TL6 -Ta;TR1 TL2 TL3 TR2 TR5 TL6 Ta];
M=7;Lit=(LF-BF)/DF+1;N=2^M;
% generate 2^M FMCA
% extreme tolerance combinations
114
Tn=zeros(M,N);Dr=zeros(M,N);
randn('state',sum(100*clock));
NN1=zeros(N,1);DD1=zeros(N,1);DD0=zeros(N,1);
Vo=zeros(Lit,1);
Vm=zeros(N,Lit);Tn=zeros(N,M);
%F=linspace(BF,LF,Lit);
% mc=1 normal dist; mc=2 uniform dist
for mc=1:2
for k=1:N
for w=1:M
if mc==1
Tn(k,w)=((T(2,w)-T(1,w))/6)*...
(randn+3)+T(1,w)+1;
else
Tn(k,w)=(T(2,w)-T(1,w))*...
rand+T(1,w)+1;
end
end
end
end
for i=1:Lit
s=2*pi*F(i)*j;
Vo(i)=MC44(R1,L2,L3,R2,R5,L6,a,s);
for k=1:N
Vm(k,i)=MC44(R1*Tn(k,1),L2*Tn(k,2),...
L3*Tn(k,3),R2*Tn(k,4),R5*Tn(k,5),L6*Tn(k,6),a*Tn(k,7),s);
115
end
end
% get statistics
if mc==1
Vmax1=max(Vm);Vmin1=min(Vm);
else
Vmax2=max(Vm);Vmin2=min(Vm);
end
for mc=1:2
for k=1:N
for w=1:M
if mc==1
Tn(k,w)=((T(2,w)-T(1,w))/6)*...
(randn+3)+T(1,w)+1;
else
Tn(k,w)=(T(2,w)-T(1,w))*...
rand+T(1,w)+1;
end
end
end
for i=1:Lit
s=2*pi*F(i)*j;
Vo(i)=MC44(R1,L2,L3,R2,R5,L6,a,s);
for k=1:N
Vm(k,i)=MC44(R1*Tn(k,1),L2*Tn(k,2),...
L3*Tn(k,3),R2*Tn(k,4),R5*Tn(k,5),...
116
L6*Tn(k,6),a*Tn(k,7),s);
Sen(i,k)=(Vm(k,i)/Vo(i)-1)/dpf;
end
end
% get statistics
if mc==1
Vmax1=max(Vm);Vmin1=min(Vm);
else
Vmax2=max(Vm);Vmin2=min(Vm);
end
end
subplot(2,1,1);
Vmax=max(Vm);
Vmin=min(Vm);
h=plot(F,Vmax,'g',F,Vo,'k',F,Vmin,'r');
set(h,'LineWidth',2);grid on;
%h1=plot(F,Vmin,'k',F,Vo,'k');
%set(h1,'LineWidth',2);grid on;
axis ([BF LF 0 10.0]);
xlabel('Freq(Hz)');ylabel('Volts');
s1='N = ';s2='Vpmax = ';s3='Vpmin'
text(10.0,8.5,['N= ',num2str(N)],'FontSize',9, 'color','k');
Vpmax=max(Vmax);%Vpj=min(Vmin);
text(10.0,6.5,['Vpmax =',num2str(Vpmax)],'FontSize',10, 'color','g');
Vpmin=max(Vmin)
text(10.0,4.5,['Vpmin =',num2str(Vpmin)],'FontSize',10, 'color','r');
117
%text(410,13,['Vpj =',num2str(Vpk)],'FontSize',8);
%disp(Vpk);
Vomax=max(Vo)
text(10.0,2.5,['Vomax= ',num2str(Vomax)],'FontSize',9, 'color','k');
SR1max=max(Sen(:,1));disp('SR1max=');disp(SR1max);
SR1min=min(Sen(:,2));disp('SR1min=');disp(SR1min);
SL2max=max(Sen(:,2));disp('SL2max=');disp(SL2max);
SL2min=min(Sen(:,2));disp('SL2min=');disp(SL2min);
SL3max=max(Sen(:,3));disp('SL3max=');disp(SL3max);
SL3min=min(Sen(:,3));disp('SL3min=');disp(SL3min);
SR2max=max(Sen(:,4));disp('SR2max=');disp(SR2max);
SR2min=min(Sen(:,4));disp('SR2min=');disp(SR2min);
SR5max=max(Sen(:,5));disp('SR5max=');disp(SR5max);
SR5min=min(Sen(:,5));disp('SR5min=');disp(SR5min);
SL6max=max(Sen(:,6));disp('SL6max=');disp(SL6max);
SL6min=min(Sen(:,6));disp('SL6min=');disp(SL6min);
Samax=max(Sen(:,7));disp('Samax=');disp(Samax);
Samin=min(Sen(:,7));disp('Samin=');disp(Samin);
X1=max(SR2max,SL3max);X2=max(SR1max,SL6max);X12=max(X1,X2);Xmax=max(X12,SR2ma
x);
Y1=min(SL2min,SL3min);Y2=min(SR5min,SR2min);Y12=max(Y1,Y2);Ymin=max(Y12,SR2min);
disp('Xmax=');disp(Xmax);disp('Ymin=');disp(Ymin);%disp('Sen(:,2)=');disp(Sen(:,2));
subplot(2,1,2);
h=plot(F,Sen(:,1),'k',F,Sen(:,2),'g',...
F,Sen(:,3),'c');grid;
hold on
118
g=plot(F,Sen(:,4),'r',F,Sen(:,5),'b',F,Sen(:,6),'y',F,Sen(:,7),'m');grid;
set(h,'LineWidth',1);set(g,'LineWidth',1)
grid on
axis([BF LF -22.0 21.0]);
xlabel('Freq (Hz)','FontSize',8);
ylabel('%/%','FontSize',8);
title('Senzitivities Near fo','FontSize',8);
s1='At 60.0Hz high to low order is:'
text(20.0,-2.5,s1,'FontSize',8)
text(20.0,-7.5,'R1-k, L2-g, L3-c, R2-r, R5-b, L6-y, a-m','FontSize',8)
hold off
function y = MC44(R1,L2,L3,R2,R5,L6,a,s)
% bpf function with matrices
%a=0.026;R1=0.055;L2=0.01035;L3=0.000955;R2=0.065434;R5=200.0;L6=0.0281;s=6.28*60
.0*i;
A(1,1)=1/R1;A(1,2)=-1/R1;A(1,3)=0;A(1,4)=0;
A(2,1)=-1/R1;A(2,2)=1/R1+1/(s*L2);A(2,3)=-1/(s*L2);A(2,4)=0;
A(3,1)=0;A(3,2)=-1/(s*L2);A(3,3)=1/(s*L2)+1/(s*L3)+1/R5+1/(s*L6);A(3,4)=-1/(s*L3);
A(4,1)=0;A(4,2)=0;A(4,3)=-1/(s*L3);A(4,4)=a/R2+1/(s*L3);
%disp(A);
B=[1;0;0;0];C=A\B;
y=abs(C(1));
%disp(y);
end
119
Fig. 10.47. Caracteristicele amplitudine frecven i senzitiviti frecven n raport cu
parametrii R1, L2, L3, R2 R5, L6 i a, obinute cu metoda Mote Carlo (MC).
120
10.6. Exemplul 3
10.5.1. Calculul toleranelor impedanei de intrare Z
1_5_1_5
Fig. 10.37. Schema echivalnt pe o faz a unui motor asincron.
Fiierul de intrare,Motor_As_NG.cir, are structura:
*SPICE_NET
.AC LIN 100 10HZ 1000HZ
*ALIAS V(2)=UC
*ALIAS I(VIN)=IIN
.PRINT AC V(1) VP(1) IIN IP(IIN)
121
R1 1 2 0.053 TOL=2%
L2 2 3 0.001034 TOL=1%
L3 3 4 0.000955 TOL=1%
R4 4 0 2.5167 TOL=2%
R5 3 0 200.0 TOL=2%
L6 3 0 0.0281 TOL=1%
IIN 0 1 AC 1
.END
Rezultatele obinute n urma rulrii programului PATCA
122
Fig. 10.38. Caracteristicele de frecven nominale obinute cu programul Patca.
123
Fig. 10.39. Caracteristicele de frecven nominale obinute cu programul Asinom.
124
Fig. 10.40. Caracteristicele de frecven obinute cu metoda Monte Carlo (20 eantioane).
125
Fig. 10.41. Caracteristicele de frecven obinute cu metoda AVE (20 eantioane).
126
Fig. 10.42. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R1, L2 i L3, obinute cu
programul Patca.
127
Fig. 10.43. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R1, L2 i L3, obinute cu
programul Asinom.
128
Fig. 10.44. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R4, R5 i L6, obinute cu
programul Patca.
129
Fig. 10.45. Caracteristicele senzitiviti frecven n raport cu parametrii R4, R5 i L6, obinute cu
programul Asinom.
130
BIBLIOGRAFIE
[1] R. R. Boyd , Tolerance analysis of Electronic Circuits using Matlab, CRC Press, Washington
2002.
[2] A. E. Schwarz, Computer-aided design of microelectronic circuits and systems, Academic
Press, London, 1987.
[4] H. J. Orchard, G. C. Temes, Filter design using transformed variables, CT, 15, Dec. 1968.
[5] Lucia Dumitriu, M. Iordache, Teoria moderna a circuitelor electrice - Vol. I Fundamentare
teoretica, Aplicatii, Algoritmi si Programe de calcul, Editura All Educational S.A., Bucuresti 1998.
[6] M. Iordache, Lucia Dumitriu, Teoria moderna a circuitelor electrice - Vol. II Fundamentare
teoretica, Aplicatii, Algoritmi si Programe de calcul, Editura All Educational S.A., Bucuresti 2000.
[7] M. Iordache, Lucia Dumitriu, Simularea asistata de calculator a circuitelor analogice, Editura
POLITEHNICA Press, Bucuresti 2002.
[8] M. Iordache, Lucia Dumitriu, I. Matei, ASINOM Analiza SImbolica bazata pe Metoda
Nodala Modificata, Manual de utilizare, Catedra de Electrotehnica, U.P.B., Bucuresti, 1999.
[9] M.Iordache, Lucia Dumitriu, PACER Program de Analiza a Circuitelor Electronice Rezistive.
131

S-ar putea să vă placă și