Utilizarea GeoRadarului in probleme de mediu

In ansamblul metodelor geofizice destinate aplicatiilor de mica adancime, investigarea structurilor geologice cu ajutorul undelor electromagnetice de inalta frecventa ocupa un loc aparte. Utilizarea undelor electromagnetice in geofizica a fost favorizata de acumularea cunostintelor din domeniul identificarii si localizarii obiectelor prin tehnologia RADAR(RAdio Detection And Ranging). Aceasta metoda a fost brevetata la inceputul secolului XX de catre inginerul german Christian Hulsmeyer. In anii 1920 sunt effectuate primele observatii asupra stratului de gheata din regiunile polare cu ajutorul undelor electromagnetice. GeoRadarul este o metoda geofizica electromagnetica neinvaziva pentru explorarea, caracterizarea si monitorizarea subsolului. Acesta foloseste radiatie electromagnetica si inregistreaza raspunsul structurilor de sub suprafata. GeoRadarul emite unde radio de inalta frecventa care atunci cand lovesc un obiect ingropat sau o limita cu constante dielectrice diferite se intorc si sunt inregistrate de receptori. Emitatorul este , in general, lipit de pamant dar unele modele pot fi folosite din aer. Metoda GeoRadarului este foarte asemanatoare cu seismica de reflexive , diferenta fiind faptul ca GeoRadarul foloseste energie electromagnetica si nu acustica. De asemenea limitele apar intre zone cu constante dielectrice diferite. Adancimea de investigare este limitata de conductivitatea solului. Cu cat Adancimea de investigare acesta este mai conductiv, cu atat adancimea de investigare este mai mica.

Antenele cu frecvente mici(10-120 MHz) genereaza unde cu lungimi de unda lungi care ajung pana la 50 m sau mai mult in functie de conditii dar au o rezolutie proasta si pot evidentia doar anomalii mari. Antenele cu frecvente mari(900 MHz) ofera o adancime de investigare de 1m sau chiar mai putin in conditii normale dar rezolutia este foarte buna, acestea putand evidentia anomalii cu marimi de ordinal centimetrilor.

Adncimea optim de penetrare este satisfcut n ghea atunci cnd adncimea de penetrare poate atinge cteva sute de metri. Penetrri bune se obin i n soluri nisipoase sau materiale mari uscate cum ar fi granitul, calcarul sau betonul de pn la 15 m. In soluri umede , argiloase sau foarte conductive, adancimea de investigare poate fi, in unele cazuri, de cativa centimetrii. Concentratia ridicata de argile scade adancimea de investigare. Un mare avantaj a metodei GeoRadarului il constituie viteza mare de investigare(pana la 80 km/h). Se pot face masuratori 2D sau 3D. Masuratorile GeoRadar se mai pot efectua in 2 gauri de sonda apropiate. Emitatorul este introdus in un foraj in timp ce receptorii sunt introdusi in celalalt. Tehnica a fost dezvoltata de hidrogeologi pentru determinarea nivelului hidrostatic. Aceasta tehnica poate de asemenea sa puna in evidenta structuri sau utilitati ingropate.

De asemenea, prezena accidental a surselor naturale sau artificiale de ap la subteran poate fi pus n eviden, ca i existena golurilor de aer (conducte, canale, construcii subterane ascunse sau poriuni prbuite parial astupate).

GeoRadarul este foarte util in arheologie, in special datorit abilitii de a furniza informaii despre adncimea structurilor arheologice investigate.

Putem distinge dou situaii n care tehnologia GeoRadar i gsete o utilitate practic n cercetarea arheologic: scanarea sistematic a unor suprafee al cror potenial arheologic este cunoscut i prospeciunea unor suprafee al cror potenial este doar bnuit. n primul caz investigaia GeoRadar se desfoar n interiorul siturilor arheologice cunoscute i are rolul de a aduce informaii suplimentare despre structurile antice investigate, pentru a permite o mai bun proiectare a cercetrilor prin excavaie sau chiar pentru a evita excavaia. n acest caz, important este calitatea informaiei. n cel de-al doilea caz, investigaia GeoRadar se desfoar pe suprafee extinse, cel mai adesea n imediata apropiere a siturilor arheologice cunoscute, i are rolul de a aduce informaii noi despre relaiile dintre comunitile umane din trecut i mediul natural. n acest din urm caz, precizia rezultatelor trebuie s fie completat de o foarte bun eficien economic i de timp. n cele mai multe aplicaii ale investigaiilor GeoRadar n contexte arheologice vor fi desfurate n suprafa. Din acest motiv seturile de date colectate dup un unic profil sau un numr limitat de profile au o utilitate limitat. Prin aceasta rezult nu doar dimensiunea unui efort considerabil pentru a conduce explorarea GeoRadar n suprafee compuse din numeroase profile succesive, dar arat i dificultile de colectare, reprezentare i interpretare a unui volum considerabil de date. O alt problem ce nsoete activitate de explorare a siturilor arheologice prin metode geofizice, n general, i GeoRadar, n particular, este aceea a integrrii seturilor de date colectate prin diverse metode. Cel mai adesea, prospeciunea GeoRadar completeaz informaii arheologice anterior cunoscute ce urmeaz a fi nsumate cu alte seturi de date geofizice, geodezice, imagistice sau obinute prin metode specifice altor discipline.

Studiu de caz al unei investigatii georadar realizata pe un gol subteran prabusit(buried sinkhole)

Studiile geomorfologice au descoperit o serie de goluri subterane prabusite si umplute anterior pe cale naturala care erau suspectate de a contine artefacte de pe vremea Ameridienilor si a colonistilor. S-au pacut masuratori cu georadarup pe o zona de 22x33 intr-un grid format din 39 de profiluri paralele. S-a folosit o antenna de 100 MHz. Datele au fost analizate in sectiuni vertical si s-a facut si o harta 3D. De asemenea s-a realizat si un studiu de rezistivitate electrica in care au fost evidentiate zone cu rezistivitate mare si care au ajuns la o adancime mai mare decat georadarul. Rezultatele indica o serie de goluri subterane care s-au prabusit intre 3 si 5 m dupa care s-au stabiliziat si au fost umplute cu material natural. In zona nu au fost descoperite goluri subterane noi. Asta indica faptul ca zona era stabile de o lunga perioada de timp si se puteau face excavari in siguranta. De asemenea datele au aratat ca golurile subterane erau mai mari decat reiesea din studiul geomorfologic.

Studiu de caz al unei prospectiuni GeoRadar realizata pe ruinele unei manastiri medievale A fost prospectata o zona de 7000 de metrii patrati cu o antenna de 500 MHz. Masuratorile au fost effectuate pe profile aflate la o distanta de 0,5m unul fata de celalalt. Imaginile rezultate ne arata o refelexie puternica a semnalului de pe fundatiile zidurilor manastirii. In figura 1 avem o sectiune Figura 1 orizontala la adancimea de 0.7m. Interpretarea datelor GeoRadar a permis arheologilor o imagine de ansamblu asupra structurilor ingropate. In figura 2 avem o sectiune orizontala din datele obtinute la masurarea cu profile situate la o distanta de 0.25m. Imaginea obtinuta are o rezolutie mai buna. Figura 3 reprezinta interpretarea datelor din figura 2. Zonele conturate cu rosu au fost excavate iar structurile descoperite se potrivesc foarte bine cu anomaliile inregistrate de georadar.
Figura 2

Figura 3 Figura 4

Georadarul este folosit cu success in localizarea obiectelor pirotehnice ingropate atat a celor metalice cat si a celor nemetalice. Pentru realizarea unei harti 3D a unei zone , este necesara utilizarea a mai multor antene paralele montate intr-un dispozitiv. Folosind un astfel de dispozitiv si scanand o suprafata 2D , se obtine probabilitatea optima de detective. Se poate realiza scanarea in timp real a unei suprafete, capacitate care il face ideal pentru insotirea convoaielor militare. In imaginea de mai jos putem vedea rezultatele obtinute prin scanarea cu un astfel de dispozitiv. Avem sectiunea verticala precum si sectiuni orizontale realizate la diferite adancimi. Au fost puse in evidenta 2 mine, una din plastic ,cealalta din metal. Cea din stanga este o mina din plastic ingropata la o adancime de 30 de cm iar cea din stanga este o mina din metal ingropata la o adancime de 70 de cm.

Aceiasi tehnologie poate fi aplicata pentru inspectarea drumurilor si podurilor. Folosind alte metode , este nevoie de mai mult timp , operatiunea este costisitoare si poate fi chiar si periculoasa. Folosind GeoRadarul 3D se poate realiza inspectia unei benzi cu rezolutie buna, chiar si in timp real pentru a permite masuratori mai de detaliu in zonele cu problem. Se poate realiza o evaluare destul de buna a structurii de suprafata. In imaginea de mai jos putem vedea rezultatele unei astfel de inspectii facute pe un pod. Pasul de esantionare este de 2 cm. Sunt puse in evidenta atat barele de ranforsare cat si structura acestuia(grosimea stratelor).

Exemple de aparatura: GeoScope MkIV

Are o singura antenna cu un diametru de 2.4m si poate realiza masuratori 3D la viteze de peste 100 km/h cu un pas de esantionare de 7,5 cm. Face masuratori cu mai multe frecvente in acelasi loc , obtinand astfel cea mai buna rezolutie posibila pentru fiecare adancime. Specificatii tehnice: -Frecvente cuprinse intre 50-3000 MHz -41 de canale -Greutate:Fara carcasa 8 kg; cu carcasa 20kg. -Temperatura functionare: 0 50 C -Viteza de scanare de pana la 13000 de scanari pe secunda. -poate face scanari liniare, multi offset sau common mid point(CMP)

Cu ajutorul GeoRadarului putem detecta si monitoriza o gama larga de problem de mediu precum: localizarea utilitatilor ingropate, monitorizarea poluantilor de mediu, agricultura, arheologie, drumuri si poduri, munitie neexplodata, minierit, caverne si tunele. De asemenea, prezena accidental a surselor naturale sau artificiale de ap la subteran poate fi pus n eviden, ca i existena golurilor de aer (conducte, canale, construcii subterane ascunse sau poriuni prbuite parial astupate).

Bibliografie: www.3d-radar.com www.google.com Studiu georadar imobil Olteneseanu Magurele Ilfov Dr.Ing. Manta Tanislav http://www.gtstech.com/Case_Arch.htm www.wikipedia.org + alte surse ratacite