Generalități
Calculul neliniar utilizând programele de calcul structural va fi tot mai folosit în perioada
următoare, de aceea prin acest articol se va face o introducere în analiza neliniară a
structurilor, analiză de tip "pushover".
Calculul static neliniar (pushover) pune la dispoziție mai multe date calitative și
cantitative despre structură, ce pot fi utilizate de inginerul structurist în calibrarea
sistemului structural pentru a obține un sistem ergonomic.
În urma calcului static neliniar se obțin:
- curba de capacitate/răspuns forță deplasare F-Δ (caracteristică calitativ-cantitativă);
- redundanța sistemului (caracteristică calitativă), parametrizată prin coeficientul αu/ α1;
- rotiri plastice efective în elemente;
-forțe tăietoare asociate mecanismului;
- deplasări la vârf ale sistemului în stadiu de mecanism etc.
Utilizarea cea mai frecventă a acestui tip de calcul este pentru evaluarea structurilor
existente, fiind mai rar folosită în cazul proiectelor curente.
Și pentru acest tip de calcul se respectă ipotezele cunoscute din rezistența materialelor
specifice elementelor de beton armat. În plus, se vor introduce noi ipoteze specifice
calculului. Calculul neliniar presupune o dimensionare a structurii, indiferent de criteriu,
în prealabil.
Pentru simplitate, vor fi prezentate două modele structurale. Primul model, cel mai
simplu, cazul unui stâlp în consolă (având 1 GLD), iar cel de-al doilea un cadru
transversal cu 2 deschideri și 5 niveluri (având 5 GLD, GLD grad de libertate dinamică =
SDOF single degree of freedom). Pentru exemplificare s-a utilizat programul SAP2000,
având o posibilitate mai variată de a defini articulațiile plastice (hinge-uri), în mod
asemănător se pot defini articulațiile plastice și în ETABS.
Materialele utilizate în ambele modele vor fi: Beton C25/30, Armătură - oțel Bst 500.
Valorile rigidităților au fost 0,5EI pentru stâlpi și grinzi (la atingerea mecanismului
betonul s-a considerat puternic degradat).
Curbe de comportare
Analiza și calculul neliniar se vor face folosind rezistențele medii ale materialelor. Pentru
betonul confinat se va utilza modelul din SR EN 1998-3 (P100-3/2008).
Model de confinare:
Modelul de confinare propus în P100-3/2008 este cel dezvoltat la începutul anilor '80 de
Sheikh & Uzumeri, acesta se identifică prin coeficientul de eficiență al confinării,
coeficient ce exprimă raportul între volumul de beton confinat și volumul de beton
delimitat de etrierul perimetral.
În modelul Mander (1988) se utilizează wi ce reprezintă distanța între fețele etrierilor și
sh' care , de asemenea, reprezintă distanța pe verticală între fețele etrierilor. Dezvoltând
cercetările pe modelul realizat de Sheikh & Uzumeri a stabilit următoarea relație pentru
stâlpul circular:
În fișierul de Excel se găsește modelul de confinare prezenta, acesta va genera curbele
pentru materialele utilizate în analiza neliniară. Câmpurile cu albastru sunt cele care se
modifică/completează, iar cele verzi au date ce se vor utiliza în calcul.
Graficul expune curbele stabilite pentru betonul confinat (portocaliu), cel cu rezistente
medii (albastru-gri), cel cu rezistențe de calcul (verde).
Modelul 1:
Stâlp consolă, element ce face parte din asamblul unei hale parter cu stâlpi în consolă
și acoperiș metalic, ansamblul acoperișului formează o diafragmă rigidă.
Descriere: înălțime 6m, secțiune element 50x50, beton C25/30, armătură
longitudinală și transversală Bst 500, încărcarea la nivelul acoperișului în gruparea
specială 3,54kPa. Hala parter (λ=1) cu 2 deschideri de 10m și 4 travei de 6m, funcțiune
de depozitare (γI=1). Clasa H de ductilitate (q=3,50), localitatea București (ag=0,30g),
β(T1)= 2,50, cstr=21,43%.
Eforturi de proiectare: NGs=212,4kN, VGs=45,52kN, Mbază,Ed=273,10kNm,
MRd=313,1kNm ΩM=1,15
Schema de calcul:
Armare stâlp:
Curba de capacitate pentru modelul confinat folosind rezistențe medii (curba
portocalie) și curba de capacitate folosind rezistențe de calcul și model neconfinat
(curba cyan):
Model structural. Articulație plastică stâlp.
Articulația plastică pentru stâlp va fi de tipul P-M22-M33 (forță axială și moment
încovoietor după cele două direcții), pentru grindă va fi moment M33 (moment față de
axa de încovoiere). Pentru modelele plane se vor introduce articulații plastice de tipul P-
M22 sau M33 în funcție de poziția axelor locale.
Pentru a se genera analiza neliniară, în programul de calcul, este nevoie să se
definească suprafața de curgere și curbele moment rotire pentru diferite forțe axiale.
Suprafața de curgere se obține din curba de capacitate N-M: un punct aflat în interiorul
curbei exprimă faptul că domeniul de solicitare este cel elastic, dacă punctul se află pe
curbă atunci domeniul de solicitare este la inițierea curgerii, iar dacă punctul este în
afara curbei atunci elementul se află în domeniul plastic de solicitare.
Comportarea articulației plastice este definită de:
- o funcție de curgere - această funcție se generează după ce un punct A(N, M33,M22)
ajunge pe curbă, pe baza deformațiilor de curgere (u,θ22,θ33), deplasare și rotire;
- o regulă de curgere - după atingerea curgerii deformațiile plastice sunt orientate după
normala la suprafața de curgere;
- o regulă de consolidare - pantă postelastică.
Definire articulații plastice în SAP2000
În următorul fișier se prezintă pașii pentru introducerea curbelor N-M, M-θ în SAP și
atribuirea articulației plastice elementului.
Calcul numeric
Pentru a genera analiza neliniară este nevoie să se definească un caz de încărcare
neliniară. Se va defini unul pentru forțele gravitaționale, apoi se va defini cât se va
împinge structura (cerința) după ce s-au aplicat încărcările gravitaționale.
Aici se găsesc prezentate etapele pentru declararea analizei static neliniară (pushover).
Cerința de deplasare
Fiind un calcul bazat pe deplasări, cerința de deplasare reprezintă un parametru
important pentru determinarea capacității structurii. Cerința de deplasare reprezintă
deplasarea maximă probabilă a punctului monitorizat sub acțiunea seismului. Pentru
determinarea acesteia cel mai simplu model de calcul este dat în Anexa D din P100,
model ce folosește spectrele de răspuns elastic pentru sistemele SDOF echivalent cu
MDOF, transformând comportarea de răspuns elastic în comportare de răspuns
inelastic prin coeficentul de amplificare a deplasărilor "c". Sau se poate determina
folosind un model SDOF cu comportare neliniară, determinându-se spectrele de
răspuns inelastic ale sistemului sub acțiunea unor seisme determinate probabilistic sau
înregistrate a căror spectru de răspuns este compatibil cu spectrul din P100.
Simplitatea modelului expus în anexă este prezentată în cadrul unui model structural
plan (Modelul 2), date despre model se găsesc în prezentare.
Prezentare calcul cerința de deplasare MODAL, pentru ACCEL se va face în mod
asemănător. Aici se găsește fișierul pentru calculul cerinței de deplasare.
Analiză neliniară. Verificări
În urma calculului static neliniar se vor face verificări specifice: cerința<capabil.
Model 1:
Acest model s-a propus datorită simplității și utilizării la toate tipurile de structuri, orice
element grindă, sâlp sau perete se poate reduce la acest model de la punctul de
inflexiune a diagramei de moment. Modelul nu cuprinde efectele de ordin 2 sau rotirea
pe teren.
Prezentarea verificărilor pe acest model se găsește aici.
Model 2:
Prezentarea verificărilor pe acest model se găsește aici. Calcule model 2.
Toate prezentările se găsesc aici
Bibliografie
[1] P100-1/2013 Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru
clădiri
[2] P100-3/2008 Prevederi pentru Evaluarea Seismică a Clădirilor Existente
[3] SREN 1998-1,3 Proiectarea structurilor pentru rezistența la Cutremur. Reguli
generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădiri. Evaluarea și consolidarea
construcțiilor
[4] Proiectarea structurilor de beton la acțiuni seismice, traducere L. Crainic. T. Paulay,
H. Bachmann, K. Moser
[5] [Link]
[6] Construcții din beton armat- Note de curs, Institutul de Construcții București,
Constantin Pavel
[7] Calcul static neliniar și dinamic neliniar- Note de curs, I. Damian
[8] FEMA 356 Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of Buildings
[9] Dynamics of structures, Anil K. Chopra
[10] CSI Reference Manual on SAP 2000 software
