Perete cuplat din beton armat – Modelare cu elemente finite tip PLANE

in SAP2000
Pentru peretele cuplat din figura, se cere:
• modelarea in SAP folosind elemente finite de tip PLANE;
• deplasarea pe directie orizontala a punctului A;
• trasarea diagramei de tensiuni unitare σ𝑥 in sectiunea din capatul
stanga al grinzii de cuplare de peste parter;
• trasarea diagramei de tensiuni unitare σ𝑧 in sectiunea de la baza
montantilor M1 si M2;
• trasarea diagramei de tensiuni unitare τ𝑥𝑧 in sectiunea de la baza
montantilor M1 si M2 si in sectiunea de la mijlocul deschiderii
grinzii de cuplare de peste parter;
• eforturile globale rezultate in sectiunile de la baza montantilor si de
la capetele grinzii de cuplare de peste parter.
Materiale:
C25/30, 𝐸𝑐 = 34 × 106 𝐾𝑁/𝑚2
γ𝑐 = 25 𝐾𝑁/𝑚3 , μ = 0.2
𝑝1 = 20 𝐾𝑁/𝑚, 𝑝2 = 30 𝐾𝑁/𝑚 – incarcare permanenta
𝐹1 = 260 𝐾𝑁, 𝐹2 = 500 𝐾𝑁, 𝐹3 = 730 𝐾𝑁 – forte laterale
Deplasarea, tensiunile unitare si eforturile globale sunt cele
asociate combinatiei de incarcare Comb1:

𝐶𝑜𝑚𝑏1 = 1 × 𝑔𝑟. 𝑝𝑟. +𝑝𝑒𝑟𝑚. + 1 × 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑒 𝑙𝑎𝑡.

1. Alegerea unitatilor de
masura
2. Initierea unui nou
model

Se alege optiunea “Blank”.

Se poate folosi alternativ

optiunea de tip “Grid
Only” sau “Wall”.
3. Definirea geometriei preretelui cuplat

Optiunea de editare se acceseaza prin click dreapta pe o

fereastra activa din SAP.

Se observa ca pe inaltimea peretelui se considera axe ce

delimiteaza pe inaltime zona de intersectie a
montantilor cu grinda de cuplare.
4. Definirea materialului
5. Definirea tipului de element finit

Se folosesc elemente finite PLANE

cu grosimea de 0.25m, de tipul stare
plana de tensiune (Plane-Stress).
6. Desenarea elementelor de
suprafata

Se pot utiliza oricare dintre

comenzile prezentate in figura
alaturata.
Toate elementele sunt desenate
urmarind directia prezentata.

Astfel elementele au orientarea

axelor locale din figura cu
numerotarea nodurilor acceasi
cu cea “default” din program.

Se observa ca fata 3 este fata

intersectata de axa +2.

Gradele de libertate pentru un

nod al elementului de tip
PLANE sunt doua grade de
libertate de translatie in planul
elementului. Ux si Uz in cazul
de fata.
7. Discretizarea elementelor de
suprafata

Fiecare element este dicretizat

astfel incat laturile elementelor
finite sa fie mai mici sau egale cu
25cm.
 Se aleg pe rand elementele de divizat si se impart in
numarul de elemente prezentate in figura anterioara.

Conform figurii din slideul 8, in cazul de fata, latura 1-2

este latura paralela cu directia X, iar latura 1-3 este
latura paralela cu directia Z.

In urma discretizarii se urmareste ca toate elementele

vecine sa fie conectate la noduri(*, sa nu existe
suprapuneri de elemente, iar raportul dintre
dimensiunile elementului finit sa se incadreze in
recomandarile prezente in programul SAP.

0.25 ≤ 𝑙1 /𝑙2 ≤ 4
𝑙1

De evitat:
𝑙2
10 ≤ 𝑙1 /𝑙2
𝑙1 /𝑙2 ≤ 0.1

*) in programul SAP se pot folosi constrangeri de tip “Edge Constraints” atunci cand nodurile
elementelor vecine nu sunt conectate nod la nod.
In total sunt 921 de noduri cu
808 elemente de suprafata
de tip PLANE.

Numerotarea nodurilor si a
elementelor se poate afisa
folosind butonul “Set Display
Options” (Ctrl+E) si bifand
Joint Labels si Area Labels.
8. Definirea rezemarilor

Montantii sunt incastrati la

baza. Deoarece gradele de
libertate active sunt Ux si Uz,
pentru obtinerea rezemarii
de tip incastrare se vor bloca
aceste doua grade de
libertate.

Nodurile modelului au
acceasi orientare a axelor
locale cu cea a sistemului
global de axe. Astfel Ux=U1
iar Uz=U3.
9. Definirea cazurilor de
incarcare
10. Definirea combinatiei
de incarcare
11. Aplicarea fortelor laterale

Se aplica pe rand fortele

laterale date prin datele de
tema in nodurile modelului.

𝐹1 = 280 𝐾𝑁 , 𝑧1 = 4.00 𝑚

𝐹1 = 280 𝐾𝑁 , 𝑧2 = 7.70 𝑚

𝐹1 = 280 𝐾𝑁 , 𝑧3 = 11.40 𝑚
 12. Aplicarea fortelor de
distribuite la fiecare etaj

Fortele distribuite se
definesc ca tip presiune pe
suprafata “Surface
Pressure”. Presiunea se
aplica pe fata elementelor
care sunt expuse la
actiunea fortei distribuite.

In cazul de fata presiunea

se aplica pe fata 3 a
primelor elemente de sub
𝑝𝑡 cota etajului caruia i se
𝑞𝑡 = = 120 𝐾𝑁/𝑚2
0.25 atribuie incarcarea.
Presiunea este pozitiva
𝑝𝑒
𝑞𝑡 = = 100 𝐾𝑁/𝑚2 deoarece sensul fortei
0.25 distribuite este catre
element.
13. Grade de libertate active

Se bifeaza gradele de libertate

active pentru modelul de stare
planda de tensiune: Ux si Uz.
14. Rularea programului
15. Deplasarea pe
orizontala a punctului A

Combinatia de incarcare
folosita este Comb1.

Deplasarea pe orizontala
este translatia punctului 28
pe directia 1, iar valoarea
acesteia este de 9.74mm.
16. Tensiuni unitare rezultate

Se pot afisa folosind optiunea

Display sau direct butonul pentru
eforturi si tensiuni pe elementele
finite folosite.

In cazul de fata tensiunile unitare

in SAP sunt urmatoarele:

Deoarece directia axelor

locale 1 si 2 a elementelor
coincide cu directia axelor
globale X si Z, consider ca:
σ𝑥 = 𝑠11 σ𝑧 = 𝑠22 τ𝑥𝑧 = 𝑠12
Tensiuni unitare σ𝑧 , σ𝑥

Diagrama σ𝑧 in sectiunea de
la baza montantilor.

Diagrama σ𝑥 in sectiunea
din capatul din stanga a
grinzii de cuplare de peste
parter.
Tensiune unitara τ𝑥𝑧 in
sectiunile:

• de la baza montantilor
• de la mijlocul deschiderii
grinzii de cuplare
17. Eforturi globale in
sectiunile mentionate

17.1 Definirea
numelor
grupurilor de
elemente
Se definesc 4 grupuri,
fiecare asociat unei
sectiuni. Un grup pentru
baza primului montant, al
doilea pentru baza
montantului al doilea si alte
doua pentru capetele grinzii
de cuplare.
17.2. Asocierea grupului

Modul in care se asociaza in

grup elementele si nodurile
conduc la trasarea
sectiunilor, pentru care
programul SAP va integra
tensiunile unitare rezultate
in urma calcului si va furniza
eforturi globale de tip forta
axiala, moment incovoietor
si forta taietoare.

Pentru sectiunea de la baza

primului montant se aleg
primele elemente de
deasupra sectiunii si
nodurile intersectate de
acesta sectiune.
Grupul corespunzator
sectiunii de la baza celuilalt
montant.
Asocierea grupului
corespunzator sectiunii din
capatul din stanga a grinzii
de cuplare de peste parter.
Asocierea grupului
corespunzator sectiunii din
capatul din dreapta a grinzii
de cuplare de peste parter.
17.3 Definirea “Section Cuts” – sectiunilor de integrare. Rezultatele obtiunute sunt exprimate prin fortele F1, F2, F3, M1, M2, M3
 Se selecteaza doar
combinatia 1 de incarcare
pentru vizualizarea
eforturilor.

17.4 Tabele pentru vizualizarea eforturilor globale rezultate

Tabel cu eforturi globale rezultante. Fortele date in
tabele reprezinta reactiuni, fortele pe elemente sunt
de sens contrar celor din tabel.

Astfel primul montant este intins, iar cel de-al doilea

comprimat. Grinda de cuplare la randul ei este Axele locale 1, 2 si 3 corespund cu axele globale X, Y si Z. Pentru
comprimata. montanti forta F1 corespunde fortei taietoare, iar pentru grinda de
cuplare corespunde fortei axiale. Axa locala 2 este axa normala la planul
peretului, astfel M2 este momentul incovoietor pentru toate sectiunile.
Observatii:

• elementul finit de tip PLANE din SAP aproximeaza distributia tensiunilor tangentiale ca uniforma pe inaltimea
elementului finit, astfel distributia parabolica intalnita in cazul barelor este dificil de aproximat indiferent de
discretizarea aleasa;
• daca se foloseste o discretizare foarte fina, la colturile golurilor de usa SAP va furniza tensiuni unitare nerealist de mari;
• elementele din beton armat sunt dimensionate la stadii limita, pentru care sectiunea din beton este fisurata, astfel
tensiunile unitare aproximate in urma calculului nu pot fi folosite pentru dimensionarea sau verificarea elementelor;
• pentru dimensionarea sau verificarea elementelor din beton armat este necesara integrarea eforturilor in sectiunile de
capat de element si modificarea rigiditatii elementelor finite in functie de stadiul limita ales pentru dimensionare;
• elementul de tip PLANE modeleaza in mod aproximativ incovoierea.

O alternativa este constituita de folosirea elementelor de tip bara cu zone

infinit rigide la nodurile structurale. Barele sunt desenate prin centrele de
greutate a elementelor inlocuite, iar dimensiunile nodurilor sunt in functie
de zonele de intersectie intalnite.

Acest tip de modelare este folositor doar pentru structurile cu pereti

rectangulari din beton armat, in cazul peretilor cu profile deschise
influenta torsiunii impiedicate asupra tensiunilor unitare σ in lungul
elementelor nu poate fi neglijata. Folosind elemente de tip bara acest
fenomen nu este modelat si astfel rezultatele devin neconservatoare.