UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRASOV

FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA

PROIECT
Circuite Logice Combinationale si Secventiale

Indrumator:Prof. Ing. Moldoveanu Florin

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

student:Ditcu Dan !asile sectia: "utomatica si Informatica Industriala grupa: ##$%

TEM" PROIECT
In figura de mai jos este prezentata reteaua corespunzatoare unui circuit logic combinational. Se cere:

a Sa se stabileasca tabelul de adevar! "C#D$forma canonica normal disjunctiva ! "C#C$forma canonica nofmal conjunctiva ! si diagramele %arnaug& pentru functiile logice implementate in figura. b Sa se obtina individual formele minime disjunctive si conjuctive ale functiilor pornind de la "C#D utilizand metoda %arnaug& si 'uine- (cClus)e* si sa se compare cu formulele functilor logice implementate in figura. c Sa se implementeze functiile individuale numai cu porti logice S+,-#, $Portile logice sunt realizate in te&nologia C(-S . d Sa se implementeze functiile numai cu porti logice SI-S+,-#, $Portile logice sunt realizate in te&nica integrata ..L . e Sa se implementeze ansamblul functiilor logice in urmatoarea varianta: functia f/ cu porti logice SI-#, ..L si functia f0 cu porti S+,-#, C(-S. f Sa se implementeze ansamblul functiilor logice cu multiple1oare de 2 si respectiv /3 cai realizate in te&nologia ..L. g Sa se implementeze ansamblul functiilor logice cu multiple1oare de 2 si respectiv /3 cai si porti logice SI-#, in prima varianta SI in varianta a doua. .oate realizate in te&nologia C(-S.
0

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

& Sa se calculeze timpii de propagare intrare-iesire. i Sa se calculeze puterea disipata pe circuit. j Sa se compare solutiile de implementare obtinute ca numar de circuite integrate. ) Pe sc&emele obtinute se vor specifica tipul si utilizarea fiecarui circuit integrat.

I.Calculul functilor implementate in figura Prin analiza unui circuit logic combinational se intelege determinarea marimilor de iesire z/!z0!4!zn in functie de marimile de intrare 1/!10!4!1n si cunoscandu-se configuratia si componenta figuri de comutare5 adica numarul si tipul circuitelor logice utilizate!modul de comutare a acestora! punctele in care se aplica in retea variabilele de intrare etc. In mod curent analiza unui circuit logic combinational se face parcurgand reteaua de comutare sau sc&ema logica care modeleaza circuitul si avand in vedere operatiile logice pe care le efectueaza fiecare element dintre elementele componente. #umarul ma1im de elemente logice aflate intre intrarile si iesirile circuitului da numarul de nivele logice ale acestuia. #umerotarea nivelelor logice se face in mod conventional sau arbitrar de la iesire la intrare. Intr-o retea logica cu elemente de tip inversor SI-#,! S+,-#,! o variabila de intrare apare complementata $negata daca a parcurs un numar impar de elemente de inversare si respectiv necomplementate $adevarate daca a parcurs un numar par de astfel de elemente. ,n element logic SI-#,! respectiv S+,-#,! realizeaza operatia S+,! respectiv SI! asupra variabilelorde intrare complementare daca se afla pe un nivel de inversare impar. -peratia SI! respectiv S+, asupra variabilelor necomplementate daca se afla pe un nivel de inversare par. i Se considera elementul logic de la care se obtine iesirea retelei ca fiind situat pe al doilea nivel logic . ii Se considera ca toate elementele logice SI-#, aflate pe nivele impare realizeaza operatia S+, asupra intrarilor respectiv operatia SI asupra intrarilor daca se afla pe nivele pare. iii Se considera ca toate elementele logice S+,-#, aflate pe nivele pare realizeaza operatia SI asupra intrarilor respectiv operatia S+, asupra intrarilor daca se afla pe nivele pare. iv .oate variabilele de intrare aplicate unor elemente logice afla pe nivele impare apar complementate in e1presiile iesirilor respectiv necomplementeta daca se aplica unor elemente logice aflate pe nivelepare.

f f

= 8$ A / D7 8 B D 7 8$ D / C A7 = A D +
6

+ BD + DCA = AD + BD + AC D
0

= 8 D 7 8 BD 7 8$ D / C A7 =

= D + BD + DCA = D + BD + AC D

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

II.Stabilirea formelor canonice "ormele canonice ale unei func9ii booleene sunt forme algebrice de e1primare! termenii func9iei con9in fiecare toate cele n variabile independente ale func9iei in stare negat: ;i<sau nenegat:.+ce;ti termeni se numesc termeni canonici ;i sunt supu;i restric9iei c: nu pot con9ine o aceea;i variabil: negat: ;i nenegat. Forma canonic disjunctiv a unei func9ii booleene este:
f "C#D = P / +P 0 + ... + P m

unde
P / = x/. x0 ....... xn / xn
P 0 = x/ .x0 ....... xn / xn

. .
P / xn m / = x/ .x 0 ....... x n

P / .x n m = x/. x 0 ....... x n

-peratorul principal este =sau>. .ermenii P /! P 0 ...P m se numesc mintermeni ;i reprezint: fiecare conjunc9ia celor n variabile negate ;i<sau nenegate ale func9iei. Forma canonica conjunctiva sau forma ma1termeni se reprezinta in scris prin relatia:
f
FCC

= S/ .S 0 .S 6 ...S m

unde:

S/ = x/ x 0 + .... + x n 0 x n / x n

S 0 = x/ + x 0 + .... + x n 0 x n / x n

S 6 = x/ + x 0 + .... + x n 0 x n / x n

4
S m = x/ + x 0 + .... + x n 0 x n / x n

Pentru a afla formele canonice conjunctiva si disjunctiva a functiilor vom face mai intai tabelul de adevar : "unctiile f/! f0 au ? variabile deci n@/3 termeni.

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

.abelul de adevar al functiilor

+ B B B B B B B B / / / / / / / / A B B B B / / / / B B B B / / / / C B B / / B B / / B B / / B B / / D B / B / B / B / B / B / B / B / f/ B / B / B / B / B B / B B / / / f0 / B / B / / / / / B / B / / / /

III. Formele canonice Din acest tabel ne alegem indicii pentru care functiile au valoarea / pentru a determina forma disjunctiva a fiecarei functii.

f f

FCND /

= $/!6!C!D!/B!/6!/?!/C = A BC D + A BCD + ABC D + ABCD + A BC D +

+ ABC D + ABC D + ABCD

FCND 0

= $B!0!?!C!3!D!2!/B!/0!/6!/?!/C = A BC D + A BC D + ABC D + ABC D +

+ ABC D + ABCD + A BC D + A BC D + ABC D + ABC D + ABC D + ABCD

Determinarea formei conjunctive a fiecarei functii se face alegand din tabel indicii pentru care functiile au valoarea B.

FCNC /

= $B!0!?!3!2!E!//!/0 = $ A + B + C + D $ A + B + C + D $ A + B + C + D

$A + B +C + D $A + B +C + D $A + B +C + D $A + B +C + D $A + B +C + D

FCNC 0

= $/!6!E!// = $ A + B + C + D $ A + B + C + D $ A + B + C + D $ A + B + C + D

IV. Diagramele Karnaugh

C

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

. +ceast: metod: este folosit: pentru func9ii booleene cu num:r relativ mic de variabile.Fn general o diagram: %arnaug& pentru o func9ie de =n> variabile este desenat: sub forma unui p:trat sau dreptung&i imp:r9it Gn 0n compartimente! fiecare compartiment fiind rezervat unui termen canonic al func9iei. Diagramele sunt astfel organizate GncHt dou: compartimente vecine pe o linie sau coloan: corespund la doi termeni canonici care difer: printr-o singur: variabil: care apare Gntr-unul direct: ;i Gn cel:lalt negat:. Se consider: vecine ;i compartimentele aflate la capetele opuse ale unei linii sau coloane. - func9ie boolean:! dat: sub forma canonic: disjunctiv:! poate fi reprezentat: pe diagram: %arnaug& marcHnd de e1emplu cu / compartimentele corespunzatoare termenilor canonici ai func9iei.

V. Metoda Karnaugh de minimizare:

Dou: compartimente vecine pe diagrama %arnaug& reprezint: un cub /dimensio-nal. ,n grup de patru compartimente dintre care fiecare este vecin cu alte dou: compartimente din acela;i grup!formeaz: un subcub 0-dimensional. Fn cazul general! termenii canonici care formeaz: un subcub )-dimensional! se pot inlocui cu un termen normal avHnd cu ) variabile mai putin decHt termenii canonici. ,n subcub care nu este inclus Gntrun subcub de dimensiune mai mare se nume;te implicant prim al func9iei date. "ormHnd suma boolean: a tuturor implican9ilor primi ai unei func9ii date se ob9ine o form: disjunctiva a acesteia!care Gn cazul general este mult mai simpl: decHt forma canonica disjunctiva a acestei func9ii. Pentru a ob9ine implican9ii primi ai unei func9ii reprezentat: pe diagrama %arnaug&! compartimentele marcate cu =/> trebuie astfel grupate GncHt s: se obtin: subcuburi cu dimensiunea cea mai mare posibila.

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

#e folosim de diagrama anterioara unde am si inconjurat grupurile! astfel incat sa obtinem cuburi de dimensiuni cat mai mari. +legerea insa nu este univoca Pentru fiecare cub vom scrie termenii corespunzatori astfel obtinem formele minimizate ale functiilor5

f f

FMD 0 FMC 0

= B+D = B+D

VI. Metoda Quine-McClus e! de minimizare +ceast: metod: este o metod: analitic: ;i const: Gn dou: etape! Gn prima determinHndu-se termenii elementari posibili!folosindu-se un procedeu de compara9ie! Gn a doua etap: se aleg dintre termenii elementari posibili ob9inu9i la finele primei etape doar aceia care acoper: sau include to9i termenii canonici ai func9iei date ;i asigur: realizarea acesteia la un pre9 de cost minim..ermenii elementari se numesc Gn acest caz =implican9i primi>. Itapa /: -se compar: ec&ivalen9ii binari ai termenilor canonici Gn sensul descoperirii propiet:9ii de adiacen9: $dou: combina9ii binare sunt adiacente dac: difer: printr-o aceea;i variabil: sau grup de variabile care Gntr-una apare adev:rat: ;i Gn cealalt: negat:. +ceast: variabil: se nume;te variabil: redundant:. -Gn momentul cHnd se g:sesc 0 termeni adiacen9i variabila redundanta se elimin: !rezulta termen elementar. -vor avea loc atHtea cicluri de compara9ii pHn: cHnd nu vor mai e1ista termeni elementeri care s: aiba proprietatea de adiacen9:. Itapa 0: -se aleg dintre implican9ii primi ob9inu9i la sfHr;itul primei etape doar aceia care acoper: $include to9i termenii canonici ai func9iei ini9iale. La intersec9ia unei linii cu o coloan: se pune un asteri1 care va indica faptul c: implicantul prim de pe coloan: include termenul canonic corespunz:tor. -dac: pe o linie se afl: un singur asteri1 atunci implicantul prim corespunz:tor este implicant prim esen9ial ;i va apare Gn mod obligatoriu Gn forma minima a func9iei. Dac: ace;tia nu includ to9i termenii canonici ai func9iei se aleg dintre ceilal9i implican9i primi num:rul minim care s: realizeze acest

FCD /

$ A! B! C ! D = $/!6!C!D!/B!/6!/?!/C
D

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

Jrupa / 0 6 ? Jrupa / 0

Indicii termenilor / 6 C /B D /6 /? /C Indicii termenilor /!6 /!C 6!D C!D C!/6 /B!/? D!/C /6!/C /?!/C Indicii termenilor /!6!C!D /!C!6!D C!D!/6!/C C!/6!D!/C

+ B B B / B / / / + B B B B / / / + B B -

A C D B B / B / / / B / B / B / / / / B / / / B / / / A B / / / / / A / / C B / B / / / C D / / / / / B / / D / / / /

Jrupa / 0

.abelul implicantiilor primi

.C IP
A BC D
A BCD AC D

ABC

AD

BD

/ 6 C D /B /6 /? /C

ABC D
ABCD

K K K K K K K K

K K K K

A BC D
ABC D

ABC D

ABCD

FMD /

= AC D + AD + BD

FCNC /

$ A! B! C ! D = $B!0!?!3!2!E!//!/0
2

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

Jrupa Indicii termenilor B B / 0 ? 2 0 3 E /0 6 // Jrupa B / Indicii termenilor B!0 B!? B!2 0!3 ?!3 ?!/0 2!E 2!/0 E!// Indicii termenilor B!0!?!3 B!?!0!3 B!?!2!/0 B!2!?!/0

+ / / / B / B B B + / / / / B B B + / / -

A / / B / B / B / A / / B B / / A -

C / B / / B / / B C / / B / / / C / /

D / / / / / B / B D / / / / / / / B D / / / /

0 Jrupa B

.abelul implicantiilor primi

.C

B 0 ? 3 2 E // /0

A+ B+C + D
A + B +C + D

IP

A + B +C

A+B +D

A+ D

C+D

A + B +C + D
A + B +C + D

K K K K K K K K

K K K K

A + B +C + D
A + B +C + D

A + B +C + D
A + B +C + D

FMC /

= $ A + B + D $ A + D $C + D

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

FCD 0

$ A! B! C ! D = $B!0!?!C!3!D!2!/B!/0!/6!/?!/C

Jrupa B / 0

6 ?

Indicii termenilor B 0 ? 2 C 3 /B /0 D /6 /? /C

+ B B B / B B / / B / / /

A B B / B / / B / / / / /

C B / B B B / / B / B / /

D B B B B / B B B / / B /

Jrupa B /

Indicii termenilor B!0 B!? B!2 0!3 0!/B ?!C ?!/0 2!/B 2!/0 C!D C!/6 3!D 3!/? /B!/? /0!/6 /0!/? D!/C /6!/C /?!/C

+ B B B B / / B B / / / / /

A B B B / / B / / / / / / / / /

C B B / / B B B B / / / B / /

D B B B B B B B B / / B B B / / -

/B

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

Jrupa B

Indicii termenilor B!0!2!/B B!?!0!3 B!?!2!/0 B!2!0!/B B!2!?!/0 0!3!/B!/? 0!/B!3!/? ?!C!3!D ?!C!/0!/6 ?!/0!C!/6 ?!/0!3!/? 2!/0!/B!/? C!D!/6!/C C!/6!D!/C 3!D!/?!/C 3!/?!D!/C /0!/6!/?!/C /0!/?!/6!/C

+ B B / / /

A B B / / / / / / / / / /

C B B / / B B / / -

D B B B B B B B B B / / -

Jrupa B

Indicii termenilor B!0!2!/B!?!/0!3!/? B!?!0!3!2!/0!/B!/? B!?!2!/0!0!3!/B!/? B!?!2!/0!0!/B!3!/? B!2!0!/B!?!/0!3!/? B!2!?!/0!0!3!/B!/? B!2!?!/0!0!/B!3!/? ?!C!3!D!/0!/6!/?!/C ?!C!3!D!/0!/?!/6!/C ?!C!/0!/6!3!D!/?!/C ?!C!/0!/6!3!/?!D!/C ?!/0!C!/6!3!D!/?!/C ?!/0!C!/6!3!/?!D!/C ?!/0!3!/?!C!D!/6!/C ?!/0!3!/?!C!/6!D!/C

+ -

A / / / / / / / /

C -

D B B B B B B B -

//

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

.abelul implicantiilor primi

.C IP
A BC D
A BC D

B 0 ? C 3 f D 2 /B /0 /6 /? /C

ABC D
ABC D
FCDABC D 0

ABCD

= B+D

K K K K K K K K

K K K K K K K K

A BC D
A BC D

ABC D
AB C D

ABC D

ABCD

FCC 0

$ A! B! C ! D = $/!6!E!//

Jrupa / 0 6

Indicii termenilor / 6 E //

+ B B / /

A B B B B

C B / B /

D / / / /

Jrupa / 0

Indicii termenilor /!6 /!E 6!// E!// Indicii termenilor /!6!E!// /!E!6!//

+ B / + -

A B B B B A B B

C B / C -

D / / / / D / /

Jrupa /

.abelul implicantiilor primi

.C IP
A + B +C + D

B +D

/ 6

A + B +C + D

K K
/0

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

E //

A + B +C + D
A + B +C + D

K K

FCC 0

= B+D

"ormulele minime disjunctive si conjunctive obtinute in urma celor doua metode de minimizare$%arnaug& si 'uine-(cClus)e* sunt identice. In comparatie cu formulele functiilor implementate in figura! formele minime disjunctive au mai putini termeni canonici. VII. Implementarea cu porti S"#-$#

"unc9iile logice se implementeaz: cu por9i logice Gn diverse moduri Gn func9ie de tipurile de por9i logice disponibile !natura semnalelor disponibile! num:rul de nivele logice impus! GntHrzierile impuse Gn propagarea semnalelor! considerente economice! etc. Implementarea func9iilor logice cu por9i se face pornindu-se de la una din cele dou: forme minime. Dac: implementarea se face cu por9i de tip neinversor se transpun direct folosindu-se astfel de por9i opera9iile logice fundamentale $;i!sau!nu care intervin Gn e1presia func9iei de implementat. Pornim de la forma minima disjunctiva:

FMD /

= AD + BD + AC D = AD + BD + AC D = $ A + D $ B + D $ A + C + D = A + D + B + D + A + C + D

FMD 0

= B + D = B $ A + A + D$C + C = AB + AB + C D + C D =

= AB AB C D C D = $ A + B $ A + B $C + D $C + D = A + B + A + B + C + D + C + D

/6

Proiect Circuite Logice Combinationale si Secventiale

student Ditcu Dan-Vasile

Circuitul (C?BB/ are patru por9i S+,-#, cu dou: intr:ri! circuitul este prezentat Gn figura de mai jos:

MMC4001
"recventa de tact (argine de zgomot ?B O .impul de propagare .p&l Puterea disipata .ensiune alimentare (I# ?B ns /B nP 6 .LP (+M 2-/3 (Nz 0B /C V ns

/?