AplicaJia nr~ 7

ANALIZA STATICA NELINIARA A STRUCTURILOR MECANICE,

DE TIP MEMBRANA
A7.1. lntroducere
In componenta sistemelor mecanice, uneori, se intalnesc i elemente sub form;3 de
placa cu grosimea mult micorata, numite, de obicei , membrane. Structurile acestora, in
timpul functionarii, in general , sunt caracterizate de deplasari marite cu modificari
semnificative ale directiilor incarcarilor. Aceasta situatie se intalnete in practica pentru
elementele elastica de tip lamelar sau de tip membrana sub denumirile "neliniaritate
geometrica" sau "deplasari mari". Problemele de analiza a acestor structuri cu programe
performante care au Ia baza MEF, pentru rezolvare,utilizeaza module adecvate.

A7 .2. Scopul aplicatiei

Membranele elastica, de obicei, de forma circulara, pot fi parti componente ale
manometrelor de precizie (altimetre, vitezometre, vacuumetre etc.) cu domeriii largi ale
presiunii fluidului. De asemenea, membranele elastice pot fi folosite ca traduqtori . de
presiune, in forta sau deplasari, care, de regula, se cupleaza cu alti traductori , cum sunt
cei piezoelectrici sau magnetoelastici.
In aceasta aplicatie se urmarete analiza statica neliniara, asistata de programul
MSC/NASTRAN sub Windows, a membranei elastica gofrate din componenta capsulei
manometrice (fig. A7.1) a unui aparat de bard. Cele doua membrane gofrate ale capsulei
manometries, executate din otel inoxidabil cu modulul de elasticitate longitudinala, E = 1,8
105 MPa, i coeficientul contractiei transversale , v = 0,3, au dimensiunile: R = 48 mm,
r =5 mm, R1 =0,3 mm, I = 10 mm, R2 = 10 mm, h =2 mm, H = 2,5 mm.

Axa de simetrie
Capac
Membrane gofrate

Suport

Fig. A7.1. Capsula manometrica

174

Lucrarea nr. 7

Analiza statica neliniara a membran:ei capsulei manometrice urmare~te

determinarea presiunii maxi me de lucru din condi\ia de cvasiliniaritate a caracteristicii de
functionare ' (dependenta presiune-deplasare). Aceasta presupune determinarea
caracteristicii neliniare a membranei (dependenta presiunii de deplasarea axiala a
punctelor din zona centrala) ~i identificarea punctului de pe aceasta astfel incat prima
parte sa fie cvasiliniara (cu abateri micorate, admisibile, de Ia comportarea liniara). in
plus, analiza statica neliniara a structurii membranei permite i determinarea campurilor
de ten$iuni din aceasta.

A7.3. intocmirea modelului de analiza

Deoarece capsula manometrica (fig. A7.1) este compusa din doua membrane
identice, inseriate, asamblate i solicitate simetric, analiza se va realiza numai pentru una
din acestec;~ . Tinand cant de simetria geometrica axiala a membranei gofrate i de
incadrarea strudurii acesteia in grupa placilor cu grosime foarte mica (directie dupa care
nu se urmarete studiul variatiei campurilor mecanice), modelul de analiza al membranei
se poate reduce Ia studiul unui sector unghiular de tip suprafata. Pentru simplitate, in
acest caz, se considera structure modelului de analiza ca fiind un sfert din structure
'
membranei gofrate (fig A7.2).
Pentru a se obtine o comportare a modelului de analiza, apropiata de cea a
modelului real , se impun condi\ii limita specifice simetriilor in raport cu planele XZ i YZ,
care asigura deplasari libere dupa axa Z a punctelor (posibile noduri) membranei de pe
axele X i Y. Punctele din zona interioara a membranei, fiind rigidizate prin lipire de capac
(fig. A7.1), in timpul functionarii , au micare plan paralela in directie axiala. Astfel,
constrangerile aplicate nodurilor din zona centrala a modelului de analiza permit deplasari
libere dupa axa Z. Simularea legaturilor din zona lipiturii celor doua membrane gofrate,
pornind de Ia . flexibilitatea marita a
'
acestora, se poate face prin constrimgeri
corespunzatoare
legaturilor
de
tip
articulatie (fig A7.2).
~~~~ '~A

A7 .4. Preprocesarea
modelului de analiza

\.....=..!..-

A7.4.1. Modelarea geometrica

Avand in vedere posibilitatea de
obtinere a structurii de elemente finite,
asociata modelului de analiza, pomind de
Ia o structura de elemente finite
unidimensionale, rotita in jurul axei Z,
modelarea geometrica consta in realizarea
unui set de linii care reprezinta lihia
mediana a se.ctunii radiale prin domeniul
membranei.
Deoarece o parte din entitatile
MSC/NASTRAN
sub
Windows ,. sunt
asociate cu planul de lucru curent i planul
XY, setat implicit ca plan de lucru, este
necorespunzator, pentru aceasta aplicatie

Grosimea , 0,3
N

0::

1-

TXITY/RX/RY/RZ TY/RX/RZ
Fig. A7.2. Model de analiza a membranei

Analiza statica neliniara

a structurilor mecanice de tip membrana

Tabelul A7.1

175
Tabelul A7.2

Generare plan de lucru

Generare entitati de tip punct

Succesiuni meniu-comanda-ferestre

K.

se define~te i se vizualizeaza ca plan de

lucru planul ZX, parcurgand succesiunea
din tabelul A7.1.
fn tabelul A7.2, In prima succesiune,
se prezinta comanda foint..., din meniul
.Qreate, de obtinere a entitatilor primare de
9
tip
punct,
introducand
coordonatele
f8
4 t7
:t5
acestora. Ultima succesiune, din acelai ~ ~
+
t
6
3
1 2
tabel, conduce Ia vizualizarea etichetelor
de identificare a punctelor obtinute.
Entilatile de tip linie sub forma de ,
arc de cere se obtin cu ajutorul comenzii Angle-Center-Start... din submeniul Arc,
cuprins In meniul .Qreate (tabelul A7.3). Punctele centrului i de start ale arcului, cerute in
ferestrele Locate- Enter Location at Center i, respectiv, On Point- Enter Location at
Start se selecteaza grafic, cu mouse-ul, sau prin introducerea identificatorului de Ia
tastatura. Unghiul arcului se introduce in campul Angle, din fereastra Included Angle
(Negative = Clok:wise), cu valoare negativa pentru a se obtine arcul care pomete din
punctul de start in sensul orar. Ferestrele acestei comenzi repetate pentru cele patru
seturi de date din tabelul A7.3, separate de simbolul "/", conduc Ia obtinerea a patru arce,
prezentate i In figura din acest tabel.
in tabelul A7.4 se prezinta succesiunile de obtinere a entitatilor de tip linie tangenta
Ia doua arce de cere, linie prin oglindire, linie prin copiere i linie prin doua puncte.
Liniile drepte tangente Ia doua arce de cere se genereaza cu ajutorul comenzii
Tangent.. .. a submeniului j,.ine din meniul .Qreate, care presupune selectarea arcelor In
casetele, Erom Curve iTo C.!J.rve, din fereastra de dialog Line Tangent from Two Arcs
or Circles ~i pozitionarea aproximativa a unui punct din zona de tangenta a viitoarei linii
cu primul arc de cere, In caseta Point ID din fereastra On Point - Enter Location Near
Tangent on First Curve.
Punctele de intersectie dintre arcele de cere i liniile tangente Ia acestea se
determina cu ajutorul comenzii !rim... din meniul Modify, parcurgand cea de-a treia
succesiune din tabelul A7.4. Preliminar, pentru marirea lizibilitatii zonei liniilor de
intersectat se parcurge a doua succesiune din acest tabel in care prin intermediul
butonului de zoom din bara comenzilor rapide se poate selecta, prin metoda apasa i

176

Lucrarea nr. 7

Tabelul A7.3
Generare entitati de tip arc de cere
Succesiuni meniu-comanda-ferestre

2
II

#1

Tabelul A7.4
Generare entitati de tip linie
Succesiuni meniu-comanda-ferestre

i-

lncadreaza, aceasta zona. In ferestrele

comenzii Irim... , Entity Selection-Enter
Curve(s) to use as Cutting Edges ~i Trim
Curve, se introduc identificatorii liniei
taietoare (nedivizabila) ~i. respectiv, al celei
care urmeaza sa fie taiata In punctul de
intersectie prin lndepartarea uneia din
partile ob\inute. Pentru oprerativitate
selectarea ultimei linii se face cu mouse-ul
In zona partii care urmeaza a fi indepartata.
in acest sens este necesar sa se faca
zooin-uri locale ale zonelor liniilor care
urmeaza sa fie intersectate (a doua
succesiune din tabelul A7.4).
Generarea celorlalte linii ale zonei gofrate a membranei se face cu ajutorul
submeniurilor Re!lect ~i ~opy din meniul Generate ~i . respectiv, ~reate. Liniile
corespunzatoare profilului unui gofreu se obtin prin oglindirea (Re!Ject) liniilor unui
semigofreu (1, 2 ~i 5) fata de planul YZ definit In fereastra Global Plane - Enter
Reflection Plane. Profilurile celorlalte gofreuri se obtin prin copierea (Copy) repetitiva a
liniilor corespunzatoare gofreului ob~inut anterior dupa vectorul definit in fereastra Vector

Analiza statica neliniara a structurilormecanice de tip membrana

177

Tabelul A7.5
Generare proprietati material
Succesiuni meniu-comanda-ferestre
Create

Material...

~~~~~~~~I~f.~!~jM!!t~fi~U;~~~lltl~~~r

itle: lnox;
tiffness: Young Modulus. 1.8e5,
Poisson's Ratio n!J. 0.3;
imit Stress: Tension 90;
K->

l~~~~ti~~ni~~jiiii!~~~f!!il~ra~i~~~J~n~,
Cancel .

Global Axis-Enter Vector to Copy Along.

Linia mediana din zona de lipire a
membranei de piesa centrala (capac) se
obtine parcurgand penultima succesiune,
din tabelul A7.4, de generare a unei linii
drepte prin doua puncte. ldentificatorii
punctelor se introduc prin selectare cu
mouse-ul, in urma parcurgerii succesiunii
de zoom local, sau de Ia tastatura in
casetele Erom Point ~i Io Point ale ferestrei
de dialog Create Line from Points.
Pentru mai multa lizibilitate, cu ultima
succesiune din tabelul A7.4, se anuleaza
vizualizarea identificatorilor liniilor, dupa
care se obtine imaginea prezentata ~i in
figura din acest tabel.
i

A7.4.2. Modelarea cu elemente

finite

A7.4.2.1. Modelarea comportarii materialului

Valorile parametrilor caracteristici ai otelului inoxidabil, considerat ca material
izotrop, modulul de elasticitate longitudinala ~i coeficientul contractiei transversale se
introduc in casetele corespunzatoare (Young Modulus . ~i Poisson's Ratio n!,!) din
ferestra Define Isotropic Material a comenzii Material... din meniul greate (tabelul A7.5).
Pentru verificarea rezistentei membranei se introduce valoarea tensiunii admisibile de
traqiune in campul Tension din caseta Limit Stress.
A7.4.2.2. Alegerea elementelor finite

~i

introducerea proprietatilor acestora

Elementele finite bidimensionale folosite pentru modelarea structurii mod.elului de

analiza asociat membranei sunt de tip Plate cu parametrul caracteristic valoarea grosimii
membranei care se introduce In campul Thicknesses, Tavg orT1. din fereastra de dialog
Define Property- PLATE Element Type din prima succesiune din tabelul A7.6.
Pentru discretizarea domeniului geometric de tip unidimensional, obtinut anterior.

178

1 .

Lucrarea nr. 7

,.,....

Tabelul A7.6

Tabelul A7.7
Setare schema de discretizare
l

==G=e=n=e=ra=r=e=p=r=o=p=ri=et=a=~i=e=l=em===e..;n,;,.tf;.;in=i,;,.t===nil ~

IFII

Succesiune meniu-comanda-ferestre
Qreate

froperty...

I II Succesiune meniu-comanda-ferestre

,~liiiWm"'"rB~=-::"~IE'"'C;fi<:ln>::<Ar~r.;~iN\' '""'"":"'t
~~~m~l!~~~~P.J.J~~.E~~tl!1!i:~.d!ID.I!!t

ltIitle Placa; Material :!. 1..1nox; Property

values: Thicknesses

Tav~r

T1 0.3; OK -

; ""li!l"~"""""''"'i~i.iii ~~"~i'~iX\1 ~"Ei1il"'< "''~"'""

1t~tJJni1~5iB..@~~~~i'iif-4~j_:.:.~~t.ma~
Element/Property -Type...

'" ii~~~~~~;::rete~"'~enitta~a!lG:iil~~:_4~~-it~~!~~~~r;~tl~i
~~~mi~!..l'.Jj;,;:L: .~ ..
ll!.!li:!J~t.!:!l!!l!'J'Gi<.;.,Yp-.,,,ffifim.i1'"~""'

N.J..., ..

Line Elements 0 Bar; OK

~1lifli!~l~!9R~~t~im~rtm@l~ll

Iitle Bara; Material

1.. 1nox;
Area, 6 1.0; Moments of Inertia 11 1.0;
121 .0; OK~

~~~J.ti[.ifliiw.~!lt!Jitiit~~jf.&.;J;
Cancel .

!ICancel.

II

se folose~te elementul finit unidimensional

de tip Bar ai caror parametri, din fereastra
de caracterizare Define Property - BAR Element Type, nu au semnificatie practica,
deoarece acest element finit este auxiliar In aceasta aplicatie.
A7.4.2.3. Generarea structurii de elemente finite
in tabelul A7.7 se prezinta succesiunea compusa din meniul Generate; submeniul
Mesh .ize, comanda Along Qurve... ~i ferestrele de dialog Entity Selection - Enter
Curve(s) to Set Mesh Size i Mesh Size along a Curve pentru selectarea entitatilor de
tip linie pe care urmeaza sa fie setate pozitiile nodurilor i, respectiv, pentru introducerea
numarului de elemente finite ~i a factorului de finete. Pentru toate liniile modelului
geometric, selectate In bloc cu butonul .elect All , se introduc In campurile Number of
,!;laments ~i ~ias valorile 2 l?i, respectiv 1, reprezentand numarul de elemente finite i
valoarea factorului de finete. Aceasta setare asigura discretizarea structurii modelului de
analiza cu finete marita in zonele de racordare cu raza mica unde exista concentrari
majore de tensiune.
Discretizarea cu elemente finite unidimensionale a modelului geometric se face cu
ajutorul primei succesiuni din tabelul A7.8 care con,ine comanda Along Cyrve .. ,
submeniul On Geometry... i men'iul Generate. Aceasta comanda presupune selectarea
In bloc a liniilor care urmeaza sa fie discretizate, cu butonul .elect All, In fereastra Entity
Selection-Select Curve(s) to Mesh), selectarea proprietatii elementului finit folosit,
2 .. Bara, din campul lista Property al ferestrei Geometry Mesh Options ~i definirea
vectorului axei principale a sectiunii elementului !init (parametri i axei Y) In fereastra
Vector Global Axis - Define Orientation Vector. In figura din tabelul A7.8 se prezinta
elementele finite i nodurile obtinute, fara vizualizarea identificatorilor acestora,
consecinta a parcurgerii ultimei succesiuni din acest tabel.
Comanda Options din meniul ~iew din penultima succesiune din tabelul A7.8
conduce Ia eliminarea vizualizarii identificatorilor nodurilor i elementelor finite. fn plus,
pentru lizibilitate marita, activand butonul de vizualizare selectiva (ultima succesiune din
tabelul A7.8) din bara comenzilor rapide se activeaza fereastra View Quick Options In

Analiza statica neliniarfi a structurilor mecanice de tip membrana

Tabelul A7.8

179
Tabelul A7.9

Generare elemente finite unidimensionale

H II

Succesiuni meniu-comanda-ferestre

Generare elemente finite bidimensionale

II Succesiuni meniu-comanda-ferestre

Iii

care se dezactiveaza butoanele \ Point

.
Curve.
Generarea structurii de elemente
finite a modelului de analizat se realizeaza
prin rotirea In jurul unei axe a structurii de
elemente finite unidimensionale cu ajutorul
comenzii
_!;lements...
din
submeniul
Re~olve
al meniului Generate (prima
succesiune din tabelul A7.9). Tn ferestrele
acestei comenzi se executa urmatorele
operatii: selectarea in bloc cu butonul
~elect
All
a
elementelor
finite
unidimensionale;
selectarea
proprietatii
elementului fin it, 1.. Placa, din campul
Property;
introducerea
numarului de
elemente finite pe circumferinta In campul Elements along Length; activarea optiunii,
Qelete original Elements, pentru ~tergerea elementelor finite originale; definirea vectorului
de rotire asociat axei Z; introducerea valorii unghiului de retire In campul Rotation _8ngle;
acceptare lergere elemente finite originale in fereastra MSC/NASTRAN for Windows.
Dupa vizualizarea In planul Xi a structurii obtinute prin parcurgerea ultimei
succesiuni din tabelul A7.9 se obtine imaginea prezentata ~i In figura din acest tabel.

180

Lucrarea nr. 7

Pentru a se asigura continuitatea

structurii de elemente finite Ia nivel nodal i
pentru ca normalele Ia fetele elementelor
finite sa fie de aceiai parte a membranei
se parcurg succesiunile din tabelul A7.10.
Cu ajutorul comenzii Coincident Nodes...
din meniul Chec_!s, din prima succesiune,
se verifica cvasisuprapunerea nodurilor
structurii (abaterea de pozitie 0.01 mm) i
unirea nodurilor identificate ca fiind
suprapuse.
Comanda Normal~..., de asemenea,
doua
din meniul Chec_!s, dar din
succesiune din tape lui A7 .10, verifica daca
normalele Ia fetele elementelor finite de pe
aceia~i parte a modelului au acela~i sens
~i In cazul In care aceasta nu se lntampla,
ca urmare a
activarii butonului
ypdate/Reverse Element Normals, se
schimba sensu! celor negative. Aceasta
operatie este necesara pentru uurarea
introducerii incarcarilor de tip presiune prin
selectarea In bloc a elementelor finite.

Tabelul A7.10
II

Verificarea intermediara a modelului

A7.4.2.4.

lntrodu~erea

conditiilor limita

in tabelul A7.11 se prezinta succesiunile de introducers a condi\iilor limita

prezentate Ia tntocmirea modelului de analiza i grupate In setul numit Reazem1, introdus
in campul Iitle dinJereastrai Create or Activate Constraint Set din prima succesiune.
Comanda Nodal... din submeniul Cons!raints ~i ferestrele de selectare a nodurilor
(Enter Selection - Enter Node(s) to Select) i de setare a gradelor de libertate
corespunzatoare deplasarilor anulate (Create Nodal Constraint/DOF) se repeta pentru
patru grupe de noduri. in figura din tabelul A7.11 se prezinta structura de elemente finite
a modelului de analiza cu precizarea simbolurilor conditiilor limita introduse ~i a
etichetelor asociate. Numerele din aceste etichete au semnificatia gradelor de libertate
anulate (1 - TX, 2 - TY, 3 - TZ, 4 - RX, 5 - RY, 6 - RZ).
A7.4.2.5.1ntroducerea incarcarilor
Structura de elemenente finite a modelului de analiza se incarca cu o forta uniform
distribuita pe suprafata (presiune). Deoarece, pentru analiza neliniara de tip ge~metric nu
exista proportionalitate intre forte ~i deplasari, incarcarea se realizeaza progresiv cu
valori crescatoare discret ale presiunii. lntroducerea valorii maxime a presiunii i a
sensului acesteia se face in casetele Press!dre ~i Fae din ferestrele de dialog Create
El~mental Loads ~i. respectiv, Face Selection for Elemental Loads ale comenzii
.lement~l ... din submeniul Loag al meniului ~reate (tabelul A7.12).

Setarea parametrilor caracteristici analizei statice neliniare se face cu ajutorul

comenzii ~on!inear Analysis ... , de asemenea, din submeniul Loag a! meniului Qreate.
In fereastra Load Set Options for Nonlinear Analysis a acestei comenzi se selecteaza
optiunea Static, corespunzatoare neliniaritatii statice, ~i se completeaza campurile din
casetele mentionate in penultima succesiune din tabelul A? .12.

"'
Analiza statica neliniara a structurilor mecanice de tip membrana
Tabelul A7.11

lntroducere conditii limita

Succesiuni meniu-comanda-ferestre

181
Tabelul A7.12

lntroducere lncarcari
Succesiuni meniu-comanda-ferestre

Create --'> Constraint --'> Set... --'>

1fff~ti~J.fqE)~'tt~~t~:~g:~1~i.!i.~itJ~fil!j;
Iitle Reazem1; OK . .
Create --'> Constraint --'> Nodal... --'>

'll~t~f~~1\~i~lllJ~~~~~~~~~j);~Qj[$~J
Shift+71 (selectare prin metoda apasa i
lncadreaza a nodurilor de pe conturul
radial suprapus cu axa Y) ; OK--'>

.:lli~U~l~9~~liti~ll~~i~~li~i~V.IB~~~~~~f
QOF: IR!TX, IRJRY, IRIRZ; OK.
Create --'> Constraint --'> Nodal... --'>

iiti~~~_~~~w.J~o\J1Jfi![4.~f~1iliiti:mi~

Shift+ 71 (selectare prin metoda apasa i

lncadreaza a nodurilor de pe conturul
radial suprapus cu axa X); OK --'>

- ~~~~~~cr~~t~~t9:t~~~~g~f@!nti.w.-~~~~~~~~
QOF IRITY, IRJRX, IRIRZ, OK.
Create --'> Constraint --'> Nodal ... ->
E~t""::;~"T'"'"'if""'~~~:~;m
N'fuJ'''"."'~Tt~r'~''"':'t
--~Ltl~tt~.~ - ...~JLJ~fL..t:,......
~ .. ~l~L~.. ~.. ~P..,
Ctrl+71 (selectare prin metoda apasa i
incadreaza a nodurilor din zona plana

~~~~J~~~~"a~UG'olifi.irilli\11J)O.~~~iiu~~lj
l ~~iOF:
IRITX, IR!TY, [R]RX, IRIRY, IRIRZ; OK.
..:~~:~:~:t::-,s.-:.r~ ... -~..;..J:..M~~.. ;. . .~ .........~:.:\.(.,1..: ~!-.::;-;.~:: :.~o.t.. ~.~s~~~~:.::..:~~

Create--'> Constraint--'> Nodal. .. --'>

....el;:"ti6i':"'S'''~
l.l..'!!fx:....!'t,f
_..~~r~-:gli~!';i'~t;.C:v4i"'!~Hif'rb<
"-"""'~!t.~b\tn"~--;J"~--ll.......l\.,.t;LP.,,,.,"""~'T"'"~
-~~

D 10 !o 490 Qy 60 (sau selectare cu

ouse-ul a nodurilor de pe arcul exterior),
OK--'>

lU~~~tTI~~.il.~~~Q!l~f~in~tmJntt~Ifil~fi~B!~~ ~

DOF: [R]TX, [R]TY, !RITZ; OK.

lmaoinea rezultata

15

", "-~~~~ ~-~ '-''-UI~~L~

11

182

Lucrarea nr. 7
Tabelul A7.13

Verificare model cu elemente finite

Tabelul A7.14

Analiza model cu elemente finite

Succesiune meniu-comanda-ferestre
file

AnaJyze...

iliV[S$7Mi1l~n~KY.'C~faFiSiw~o:.wof'Jl~i~~11Mi1
~~, ..,,.-. ,.~ ..C........:..~l'?w~...J~~:,...;.,..r<.~;JL .,..,,\ . ~~ ...~!.\!!fJ'-1~~);~~-~ ~~

Analysis :Iype 10.. Nonlinear Static~

Output Requests Displacement and
Stress; ,boads 1.. Presiune; Q.onstraints
.,J.. 1..Reazem1; OK ~

i\f(i~~~lfa[~~ii~~l!tl
.~ ...._....~-'.2 ....-.......:J:~.:J~~ .. ~ .. :;

I Now?

Yes~

1t~#iiiffi.il~tll~~~~~~

;g~1~~f:~~~liiiBYf~~8j~~~~~~i~~l
A7.4.3. Veri.ficarea modelului cu
elemente finite

.nue~

~im$.1'".~~(.~~it"mli~i~~~~~

OK to Begin Reading File

MSCN4W20\1500.xdb? Yes.

in tabelul A7.13 se prezinta

succesiunile de verificare a modelului cu
elemente finite. Avand in vedere verificarile intermediare efectuate in tabelul A7.1 0, in
cadrul acestei etape, se verifica suficienta conditiilor limita impuse (comanda
Cons!raints ... ) i a formei elementelor finite In raport cu forma ideala (comanda
Dis!ortion ... ). Suficienta conditiilor limita introduse este indicata de valorile supraunitare
ale factorilor corespunzatori gradelor de libertate din lista de mesaje care apare dupa
executia comenzii Cons!raints ... (prima succesiune din tabelul A7 .13). Elementele finite
corespund din punct de vedere al formei daca valorile factorilor de forma asociati au
valori in domeniile admisibile mentionate in fereastra Check Element Distortions. in lista
din zona de mesaje ~i in grupul cu elementele finite distorsionate, daca acestea exista, se
pot observa identificatorii elementelor finite cu abateri ~i valorile factorilor de forma.

A7 .5. Rezolvarea modelului

Lansarea in executie a modelului cu elemente finite se face cu ajutorul comenzii
AnaJyze ... din meniul file (tabelul A7.14) . in fereastra MSC/NASTRAN Analysis Control
a acestei comenzi se selecteaza din campurile lista Analysis :Iype !?i Output Requests,
codul analizei statice neliniar:e (1 O.. Nonlinear Static) ~i. respectiv, codul asocial datelor de
ieire compuse din deplasari ~i tensiuni (Displacement and Stress). Campurile lista ,boads
i .Qonstraints sunt setate automat cu seturile de incarcare i de conditii limita care au
codurile 1.. Presiune i, respectiv, .1.. Reazem1.
inainte de inceperea analizei ~i rezolvarii modelului cu elements finite se salveaza
fi~ierul asociat acestuia consecin'a a activarii butonului Yes din fereastra MSC/NASTRAN
for Windows. Mesajele de informare din fereastra MSC/NAST~N Manager indica
evolutia analizei i apoi a rezolvarii modelui. Daca In fereastra Message Review nu apar
erori fatale (0 Fatal error(s)), se continua succesiunea prin activarea butonului Continue.
Dupa acceptarea lncarcarii fi~ierelor cu date pentru postprocesare, prin activarea
butonului Yes din fereastra MSC/NASTRAN for Windows, in zona liste .~i mesaje a
ferestrei aplicatiei MSC/NASTRAN sub Windows 2.0, se precizeaza succesul analizei
(Ending Conversation with MSC/NASTRAN Results Reader .. .) ... Please Continue.).

Analiza statica neliniara a structurilor mecanice de tip membrana

A7.6. Postprocesarea
rezultatelor

183
A'i.15

Vizualizare stari deformata i animata

In

tabelul A7 .15 se prezinta

succe~iunile pentru vizualizarea starilor II Succesiuni meniu-comanda-ferestre
-- -~
"'"r============
deformata i animata. Prima succesiune, ~~
pentru
marirea
lizibilitatii
modelului,
urmarete anularea vizualizarii nodurilor,
prin dezactivarea optiunii asociate acestora
Tn fereastra View Quick Options, activata
cu simoolul, lllll. din bara comenzilor
rapide. Cea de-a doua succesiune, de
asemenea, pentru marirea lizibilitatii,
conduce Ia reprezentarea in spatiu a
modelului . Vizualizarea efectiva a starilor
deformata sau animata implica parcurgerea
ultimei
succesiuni
cu
urmatoarele
particularizari: alegerea in caseta Deformed
Style a optiunii Qeform sau, respectiv,
Animate din fereastra View Select;
selectarea
setului
de
date
1.. MSC/NASTRAN Case 10 (fig. A7.3) i a
vectorului translatiilor, 1..Total Translation,
din campurile lista O_ytput Set ~i, respectiv,
Output Vectors din fereastra Select
Postprocessing Data.
Analiza
neliniara
a
modelului
intocmit~; conduce Ia 10 seturi de date,
cup rinse ~ in campuf Ogtput Set prezentat i
in fig . A7.3, consecinta a adoptarii a 10
pai de incarcare in campul Number of
Increments din fereastra de dialog Load
Set Options for Nonlinear Analysis
(tabelul A7.12). Seturile de date obtinute,
corespund
fractiunilor
din
presiunea
introdusa, . corespunzatoare pailor de
incarcare, mentionate i in ultima parte a
codurilor asociate (fig. A7.3).
Caracteristica de deformare a
membranei (dependenta deplasare axiala
presiune), prezentata in figura din tabelul
A7.16, se obtine Tn urma parcurgerii
succesiunii din acest tabel. Aceasta
presupune selectarea optiunii XY vs Set, in
caseta XY Style din fereastra View Select
~i introducerea valorilor 177, 1 ~i 10 in
campurile identificatorului nodului (Node),
Fig. A7.3. Seturile de date de ieire
~i,
setului de date de inceput (From),
respectiv, setului de date de sfar~it (To), din fereastra Select XY Curve Data.
In tabelul A7.17 se prezinta succesiunea de vizualizare a campului tensiunilor
echivalente (Von Mises), codificat, 7033 ..Piate Top Von Mises Stress, in campul Output

184

Lucrarea nr. 7

Tabelul A7.16

Tabelul A7.17
Vizualizare campuri de tensuni

Vizualizare caracteristica de deformare

II Succesiune meniu-comandc1Herestre
View

Select...

cesiune meniu-comanda-ferestre
.ew

Select. .

eformed Style 0 _None - Model Only;

ontour Style 0 Contur;
eformed and Contur Data .. ~

~~~.t~,,~~~~~~T~~~~~~,;;;;;;'<li~.lf-F,ji:r
~~~li~.:bj~r.:~t. :eJ~~~E~.J!j~~~~~~9.l'!'~~!1I~iW~J~~:
l~
Output Location: Node 177;
Show Output Sets_(Biank =All):
rom 1,
o 10: OK~

!~~f~~~f:~~~iVim:~~~~~~~~~~~~1li\k~~~:

~~~~~~tl~~~~~@~~~~~~efi~R~~~~l~~~~~~

~~~r.~~~J~t.~~~i~ji~11~1[(tij~~~mJl~~
O!!.tPut set'

_ 1.. MSC/NASTRAN Case 5;

Output Vectors Conturs

_ 7033 .. Piate Top Von Mises Stress;

OK~

lmaainea rezultata
'"I
'" I

I
I

I
I

I
I

I
I

I
:

~~~~]fifi~~~~~~!iH~~~WILSitll~~~i~~UE~~~~Utllijf.

I
I /f~
b --F I

I
I

I
I

OK.

' "+---t--~f--+---t---t--t-=-t--t--+--1
~ +---t--~f--+---b-~t--+---+--t--+--1

492.9

'~1---1----l--+--+--1--t--1
o.o-f--~1--f---1---t---f---1 ---t---1---l
'+.---:,l:-..--:1,.~-cl:,,-:-:,:lc.
--:f,., :--.:1::,--:,f:-,--:f,.:---1,.

410.8

--=.1:-,

328.6

SIII V..!ue
1 : nTrOII~!.bi. Nodo117

246.7

Vectors Conturs, corespunzatoar setului de

date 1..MSC/NASTRAN Case 5, selectat in
campul Oytput Set.

A7.7. Concluzii

82.49

0.406

Determinarea domeniului de lucru al capsulei manometrice presupune in primul

rand identificarea incardirii (presiunii) pentru care in membrana apar tensiunile admisibile
prin vizualizarea succesiva a campurilor de tensiuni corespunzatoare seturilor de
incarcare conform tabelului A7.17. in eel de-al doilea rand se calculeaza i se verifica
abaterea maxima a caracteristicii neliniare (fig. A7.4) cu relatia

o=maxi Pi wk- Pk wi I
Wj

k=l,i-1

:5: Oa,

(A7.5)

in care p; ~i w; sunt presiunea identificata

anterior
i,
respectiv,
deplasarea
corespunzatoare determinata din diagrama din
tabelul A7.16 sau din tabelul A7.15; Da abaterea admisibila. Pentru exemplul considerat
rezulta: i = 3; p3 = 0,09; W3 = 1,207 i o= 0,0256.
Valoarea oa se adopta in fUnctie de aplicatia
practice a manometrului. in ca~ul neverific~rii
relatiei (A7.5) se adopta 6 presiune mai mica i
se reverifica din nou aceasta relatie.

Caracteristica liniara

Pn +---r------\-~
p;

+------\----:;~

Pk

w1 w2
wk
Wi ... Wn
W
Fig. A7.4. Schema de calcul a abaterii
caracteristicii neljniare