UT PRESS

Augustin POPA Nicoleta-Maria ILIEg

CONSOLIDAREA
FUNDATIILOR

U.T.PRESS
CLUJ-NAPOC A,2OO9
 Editura U.T.PRESS
Str. Observatorului ru. 34
C.P. 42, O.P. 2,4007'75 Cluj-Napoca
Tel.:0264-401999' Fax: 0264 - 430408
e-mail: utpress@biblio.utcluj.ro

Director: Proldr.ing. Traian One!

Consilier $tiintific: Prof.dr.ing. Virgil Maier
Consilier editorial: Ing. Cdlin D. CAmpean

Coperta: Cdstina Matei

Descri€rea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Rominiei

POPA, AUGUSTIN
Consolidarea fundatiilor / Augustin Popa, Nicoleta-Maria Ilieq.
- Cluj-Napoca: Editura U.T. Press, 2009
ISBN 978-973-662-498-8

I. Ilieq, Nicoleta-Maria

624.15

Copyright O 2009 Editura U.T.PRESS

Toate dreptudle asupra versiunii in limba romdnd apar{in Editurii U.T.PRESS.
Reproducerea integralS sau pa4iald a textului sau ih,rstraliilor din aceastA carte este posibild
numai cu acordul prealabil scris al editurii U.T.PRESS.
Tiparul executat la Atelierul de multiplicare al UTCN.

ISBN 978-973-662-,198-8
Bun de tipar: 05.10.2009
Tirai: 500 exen.rolare
 PREFATA

,,Consolidarea lundafiilor" este o carte destinatd atdt studenlilor

Facultdlii de Construclii, din ciclul de licentd, moster ri studii aprofundate, cAt 5i
specialittilor din domeniul lngineriei civile.
Considerdnd porticularitd,tile pe core le ptezintd fiecore construclie, lucftrile

de intervenfie necesqre ti utile unei constructii cu degroddri ti ovorii, vot trebui sd fie
compatibile, atdt cu importanla constructiei, cu valooreo sa culturold sou economicd,

cAt ti cu tipul si gradul de ofectore, cu couzele ofectdrii.

Dintre elementele structurale, cu o mare vulnerobilitote lo acfiunea factorilor

externi se remorcd o fi sistemul de fundare. Colitoteo acestuio este influenlatd de

calitqteo moterialului, de modulin care el este rcalizot, dar si de modolitatea in cqre

foctorii externi influenleozd comportorea celui de ol potruleo element structurql:

terenul de lundore.

De oceea, orice analizd pertinentd osupra degroddrilor la constructii, trebuie

sd ia in considerore cele doud elemente: terenul de fundore si sistemul de fundare, dar

moi oles conlucrqrea dintre aceste subsisteme ti suprostructurd.

Alegereo judiciiasd a solutriei de consolidare poate fi t'dcutd numoi ptin

pqrcurgereo cotectd q altor etope premergdtoqre obligotorii: cercetarea fundotiei si o

terenului de fundare, onolizo cauzelor care ou condus lo oporitia degroddrii 5i nu in

ultimul rAnd stobilirea modelului 5i metodei de dimensionare o soluliei de consolidare.

ln prezentareo prcblemelor consoliddrilor fundaliilor, outorii ou linut seamo

de cercetdrile intreprinse atdt de tcoqla romdneoscd, cAt ji de studiile ti cercetdrile
intreprinse in ingineria geotehnicd din strdindtate.

Autorii
 Cuprins

CUPRINS

1. DEGRAOART $t AVAR tA CONSTRUCTTI

1.1. lnterventii asupra construclii or social culturale sl istorice

2. TERENUL DE FUNDARE 9
2.L. fundare
nvestigarea terenului de 9
2.L.L fundare
Scopul investig;rii terenu ul de 9
2.7.2. fundare
Etapele investigiriiterenu ul de 10
2.7.3. Categorii de ucrdri de investlgare a terenului de fundare 12
2.1.3.1. nvestigarea terenului de fundare in vedera lucrdrilor de consolidare sau de
reabilitare a constructiilor L2
2.1.3.2. Documentarea ti recunoaSterea amplasamentului 13
, 1 11 P.^<nA.r:railo.on,'1,'i
2.1.3.4. lncercari de laborator 77
2.1.3.4.1. Determin;ri chimlce 11
2.1.3.4.2. Cerceuri hidrogeologlce 79
2.1.3.4.3. Cercet;ri gof:zice 19
2.7. orezenrarea'ezu latelor.lvestrgd'ri terenL L: de !.tnoa'e 22
2.2.7. Studiulgeotehnic 22
) ) ) F!no.ri7: d6^rahni.a 23
2.2.3. Categoria geotehnic: a lucrbrilor
2.2.4. Ana iza stirii celor trei subsisteme: terenul de fundare, fundalia li suprastructura
constructiiei 2a
2.3. Pricipalele tipuri de p;manturi ii comportarea lor la varialia incdrcdrilor exterioare
si la actiunea factorilor perturbatori 30
2.3.L GenerallUtri,claslficdri 30
2.3.2. Caracterlsticl geotehnice ti cauzele degradirii pdmanturior
2.3.2.1. Pamantlrrl necoezive
2.3.2.2. Pbmanturicoezive 36
2.3.2.3. Rocistencoase 37
2.3.2.4. Pemanturi cu comportament special 4A

3. CAUZETE DEGRADARII FUNDATITLOR

4A
3.1. Sisteme de fundare pentru construcljile istorice
1.). Sisteme de fLndare penrrL cor5trLclir e socrdl cultJrd e 50
3.3. Clasificareadegrad;rllorconstrucliior 54
3.4. Tipuri caracteristice de degrad;ri ale fundatlilor construcljilor istorice 55
3.5. Cauze e degrad;rilor fundaliilor construqiilor 57
3.5.1. Degradarea datorau materialelorconstituiente 57
3.5.2. Degradirl datorate terenulLri de fundare 65
3.5.2.1. Amplasarea construcliei pe terenuri dificile 65
3.5.2.1.1. P;manturi cu umfldri ti contractii marj - PUCM 65
3.5.2.1.2. Amplasarea copacilor in apropierea unei construclii 77
3.5.2.1.3. Amplasarea construcliel pe terenuri deformabile 72
3.5.2.2. Apa in p;manturi
3.5.2.2.1.Varialia nivelului apei subterane
3.5.2.2.2. Eroziunea stratelor de p;mant sub acliunea apel in miscare 79
J.5.2.2.3.Inf:ltratii de apa d r (ondu(te idL canal|ld'i degrddate 80
 Co n so I id d rc o Iu nd o I i i lo I
3.5.2.2.4. nfiltralii de apd la terenuri loessoide 82
3.5.2.2.5. Agresivitatea apei subterane a2
3.5 2.2.6. Efectul inghelJlui asuprd panaltLlui 83
3.5.2.3. Alunec;ri de teren 84
3.5.2.3.1.'inclinarea stratelor de p;ment 84
3.5.2.3.2. Datarea alunecdrilor de teren 85
3.5.2.3.3. Degrad;ri produse datoritd alunec;rilor de teren 87
3.5.2.4. Acliuni antropogene asupra terenului de fundare 90
3.5.2.4.1. Vibratiile 90
3.5.2.4.2. PribuSirea golurilor de mind 92
3.5.2.4.3. Procese antropice generatoare de cilduri sau frig 93
3.5.2.5, Seismele 93
3.5.2.5.1. Efectul selsmelor asupra terenului de fundare 94
3.5.2.5.2. Efectul selsmelor asupra construclii or 95
3.5.2.6. Executarea Si exploatarea construcliei 96
3.5.2.6.1. Cercetarea/cunoaSterea insuficient; a terenulLri de fundare 96
3.5.2.6.2. Erori la ex€cutarea fundatiei 98
3.5.2.6.3. Lipsa sau greteliin realizarea h id roizolaliilor la fundatii 99
3.5.2.6.4. Conceptrie gretitd a ansarnblului structural L02
3.5.2.6.5.Transformiri interioare cu dirijarea incorectS a inc:rc;rilor la fundatii 105
3.5.2.6.6. Consoliddri structurale gretite 106
3.5,2.6.7. Executarea de s;pituriin vecin;tatea unor construclii existente 108
3.5.2.6.8. Suprainc;rcarea terenului
3.5.2.6.9. Transmiterea unor incdrcSri neuniforme in lungu I fundatiei 714
3.5.2.6.10. Reducerea capacit;lii podrante a terenului de fundare
Pr:butirea terenului de sub pardoseli 119
3.5.2.6.12. Umezirea fundatiilor 9i a perelilor de subsol 9i parter L20

4. PRTNC|P DE CATCUL 5t VERTFTCARE AtE SOIUT |-OR DE CONSOLTDARE 722

4.L. Notiuni generale. 1"22
4.L,L. Verificare la starea limit; ultim; (de capacitate portant;) - STR 725
4.1.2. Verificare la starea limitd de exploatare normalS (de deformalii) - GEO 126
4.2. Modele matematice probabllistice privind analiza slguranlei structurale ia
construcliiexistente 727
4.3. Deformalii$ideplasdrialefundatiilor 732
4.4. Metode penrL eval,a.ea las;nlor efecr ve probabile 139
4.4,L. Caiculultaseril efective ti a tas;rii diferentiale a fundatiilor 139
4.4.2. Metoda bazati pe relatia efort deformatie 741
4.4.3. Metoda bazati pe teoria elasticit;Iii 1-42
4.5, Problemeladirnensionareaconsolidirilor r47
4.5.1. Calcululsubzidiriidinbeton
4.5.2. Calcululsubzidiriicupiloli
4.6. Calculul suprafeleiin plan a fundatlilor constructiilor considerand valoarea tasdrii
maxime admislbile t52

5. SOLUTII OE CONSOTIDARE ALE TERENULUI DE FUNDARE $I FUNDAIII-OR

5.1. lnterventiiasuprastructurliconstructiei
5.2. Solutii de consolldare a structurilor de fundare direct; sau indirecti
5.2.1. Solulia de subzidire a sistemelor de fundare directd
5.2.1.1. Alegerea s sremu'ui desubiidire
5.2.1.2. Solulia de subzidirea continu; rigid; 165
 Cup ns

5.2.1.2.1. Executarea sdpSturii pentrusubzidire 767

5.2.1.2.2. Executarea turndrii betonului 168
5.2.1.2.3. Probieme tehnologice la transmiterea inc:rcbrli de la fundalia veche la subzidire 169
5.2.1.3. Subzidirea continu; elasticd 117
5.2.1.3.1.Grinda de beton armat 777
5.2.1.3.2. Centura de beton armat 178
5.2.1.4. Subzidiriarmate compuse 178
5.2.1.5. Consolidarea cu radier de beton armat 180
5.2.1.6. Subzjdirea in 9ah 181
5.2.1.7. beton
Subzldirea cu grind; ti blocuri de 182
5.2.2. Conso idarea fundaliilor izolate 183
5.2.2.1. Cosolidarea prin / fdr; mirirea suprafelei in plan a fundaliei 183
5.2.2.2. Consolidarea cu grinzi perete continue 186
5.2.2.3. rigjdjzare)
Consotidarea prin cSmdiuire ti grinzi de fundare (cadru de 186
5.2.3. Consolidareafundaliilorstructurilorindiafragme(cuiifdrdsubsol) 18J
5,2.4, Tehnologii de consolidare a pardoselilor 188
5.2.5. Tehnologii deexecufieafundaliilorinvecin;tateaconstrucliilorexistente 189
5.2.6. Consolidarea cu piloli 193
5.2.6.1. Sistem grindd-pilot 195
5.2.6.2. Pinten de beton armat 196
5.2.6.3. Folosirea pilolilor r;d;cini 197
5.2.5.4. PilaStri de beton armat 198
5.2.6.5. Subzidiricu grinziarmate rezernate pe piloli rbdicina 1.98
5.2.6.6. Folosirea traverselor de beton afmat sau metallce pentru transmlterea incirc;rilor
la piloti 200
5.2,5.7. Grinzi laterale din beton armat 207
5.2.6.8. Consolidare combinatd 241
5.2.6.9. Subzidiri cu grin2i armate rezemate pe piloli forafi 242
5.2.7. M;suristructurale 242
5.2.7.1. Centuri de beton armat 203
5.2.'/.2. Ce"r,'flirc 204
5.3. Solulii de consolidare a zidurilor de sprijin 205
5.3.1. Consolidarea cu contrafo4i 206
5.3.). Consolidarea cJ piroli ancorall 206
5.3.3. Consolidarea cu radjere pe pilotri 207
5.3.4. Consolidarea cu elernente prefabricate ancorate 208
5.4. Consolidarea fundaliilor amplasate pe terenuri cu potenlial alunecator 208
5.4.7. Legarea fundaliilor prin jntermedlul ramfo4ilor de beton armat 208
5.4.2, Consolidare cu ajutorul unor tiranti pretensionati 208
5.5. lntervenliiasupra terenului de fundare 209
5.5.1. Metodede.rbun;tdlirete"nporari; 210
5.5.1.1. lmpiedicarea umezirii terenului de fundare 210
5.5.1.2. M;suri care conduc la impiedicarea usc;rii sau umezirii pdmenturior cu umfldri si
contractii mari {PUCM) 213
5.5.2. Metode de reducere a tas;rii neuniforme a constructlilor 215
5.5.3. Metode de imbundtitire permanent; a terenului de fundare cu adaos de material
nou 218
5.5.3.1. Metoda injecterij 2la
5.5.3.1.1. lnjectare de umplere {imbibare) 279
5.5.3.1.2. Injectare de clacare 220
5.5.3.1.3. Injectare de compactare 220

vtl
 Co nsolid s rco lu n d ali i lor

5.5.3.1.4. let grouting 22I

5.5.3.1.5, Iehnologii de execulie a injectSrii de umplere sau fracturare 222
5.5.3,2. Consideralii asupra folosirii injectirji la terenul de fundare gi la fundalii 222
5.5.3.3. Solujii de consolidare prin injectare 224
5.5.3.3.1. Consolidarea blocului de fundare crdpat / fisurat prin injectare 224
5.5.3.3.2. Consolidarea terenului prin injectarea de blocuri izolate 225
5.5.3.3.3. Consolidarea terenului prin injectare ti subzidire 226
5.5.3.3.4.Injectarea terenului de fundare ti a fundatiei 226
5.5.3.3.5.Injectare de umplere 9i injectare de consolidare 227
5.5.3.3.6.Injectare de izolare $i injectare de consolidare 227
5.5.3.3.7. Consolidarea cu piloli executali prin tehnologia jet grouting 228
5.5.3.3.8. Consolidarea fu ndaliilor cu pilotri prefabricali tronsonati (tip Mega) 228
5.6. Protectria prin ecranare antivibratorie a construcJiilor 229
5,7, Asanarea peretrilor de subsolSi parter 237
Bibliografie selectivj 234

v l
 1. DegrdddtiSi ovdrii ld constructii

1. DEGRADART gt AVARil rA CONSTRUCTTI

Degradarea construcliilor reprezinti un proces lent, de modificare a

performanlelor acestora. Analiza stirij constructiilor comporti mai multe aspecte:
- Alcatuirea de ansamblu a constructiei, inclusiv incadrarea tipologic; pentru
clddiri.
- Natura terenului de fundare, inclusiv stabilitatea generali a amplasamentului.
- Mecanismul de transmitere a fortelor gravitalionale ti orizontale peni la
terenul de fundare, Fig. 1.1.

I'J'+1,1+r+ !,t+! t

c. d.

Fig. 1.1. Mecanismul de transmitere al incdrcdrilor la terenul de fundare

Calitatea materialelor, a execuliei, a nivelului de intrelinere.

Alcdtuirea constructivE de detaliu.
Efectele interventiilor in timp.
Mecanismul 5i gradulde avariere.

Afectarea integritd!ii fizice a structurii constructiei este caracterizati prin

degraddri qi avarii. definite dupE cum urmeazil
Degradarea unui element structural sau nestructural reprezintE acel efect negatjv
al acjiunilor din mediul inconjuritor, acel nivel de afectare, care nu reduce in mod
semnificativ capacitatea de rezistenlS 5i rigiditate a ansamblului structuflt.
-1-
 Co n so I id d rc d Ju nd ot i i I o I
Sunt considerate degrad6ri:
Fisurarea, desprinderea, ruperea placajelor, finisajelor, decoraliilor peretilor,
plafoanelor, faladelor;
Relele de fisuriin tencuiali, difuze, dese $i neregulate, cu deschidere de p6ni la 2mm;
Fisuri izolate cu deschidere mici {1-2mm), nestripunse, in ziddria elementelor
structu rale;
Fisuri strdpunse cu deschidere mare in perelii nestructurali.

Prin avarie - se intrelege pierderea semnificativS sau total; a stabilititii,

capacitStii de rezistenl; ti/sau a rigidit5!ii elementelor de constructrie.
Sunt considerate avarii, Fig. 1.2:

Fig. 1.2. Fisurarea unei construcJii

Fisuri cu deschidere foarte mare - orientativ peste 10mm (crlpituri);
Luneceri sau pr;bu5iri partiale ale unor elemente de construclie;
Deteriorarea leg;tufilor intre diferite p;rti de constructie;
DeformaJii remanente cu valori mai rnarj dec6t cele admise.

Fig. 1.3. Releveul fisurilor unei constructii

-2-
 1. Degruddi
ti ovorii lo construqii
Degradarea sau avarierea unei construclii poate fi evaluati pe baza examindrii si
analizei fisurilor. Aceasta se face conform unui releveu al fisurilor ii crdpiturilor apirute,
asem;ndtor celui din Fig. 1.3. Este important si facem o distinclie intre fisuri din intindere,
compresiune sau forfecare, pe baza direcliei ti modului de dezvoltare a acestora.

a. Fisuri cu sectiune variabilA

Ele delimjteazd blocuri trapezoidale din zid5rie. DirecJia fisurilor cu secliune
variabilt este un prim indicator al moduluiin care a apirut deformalia structurii.
In cazul scufunddrii zonei centrale lisurile se dezvolt5 de la nivelul terenului 5i se
ridicd p6ni Ia nivelul streatinei. Ele sunt deschise la partea inferioarE ti inguste la partea
superioar; (in formi de A).
in cazul in care construclia suferA o tasare o zonelor marginole, fisurile se
dezvolt; invers. Ele apar tot in formS de trapez, dar av6nd deschiderea maxim; la partea
superioarS 5i 'inchise la partea inferioar;. Aceste moduri de aparitie a fisurilor indic6 o
tasare (scufundare) a unor zone extinse ale constructiei, fie situate in zona central5 fie in
zonele marginale ale acestora, Fig. 1.4. Fisurile cu secliune variabilS, se datoreazi unei
mitcdri de rctatie€ fundaliei.

Fig. 1.4. Fisuri cu sec!iune variabil;

b. Fisuri inclinate
Acestea pot fi mult mai uSor asociate cu modul de deplasare al collurilor
construcliei. Natura fisurilor poate da informaJii asupra deplasirii fundaliei. in cazul
construcliilor cu pereli inalli (construcJii rigide) aparilia fisurilor inclinate sub influenla
tasArii fundaliei este prezentat; in Fig. 1.5.
Tasare ir zona centrah Taslre in zoni marginaia

ri\

Fig. 1.5. Fisuriinclinate in pereliinalli

-3-
 co n sol id o reo Ju nd a li il or
Pentru construcliile cu pereli pulin inalli {ti suprafa!6 mare in plan) efectul tas;rii
fundaliilor (col} ti margine) se evidenliaz5 prin fisuri verticale vizibile la partea inferioari
sau superiori a peretelui, Fig. 1.6.

Fisqri in pereli putin inalti

Fig. 1.6. Fjsuriinclinate la construclii elastice

Atunci cand in dezvoltarea fisurilor apar zone inclinate Si orizontale, acestea se

datoresc unei componente orizontale a deplas;rii fundatlei.

c. Fisuri orizontale
Fisurile orizontale din apropierea nivelului terenului sunt un bun indicator al
zonei de extindere a tasirilor diferenliale ale construcliei. Fisurile orizontale situate la
zonele superioare ale peretilor sunt asociate cu deformiri ale golului ferestrei, am6ndoud
fiind rezultatul unei posibile deplasiriin altd zoni a construcliei, Fig. 1.6.
Fisurile orizontale aptrute la nivelul superior al soclului se datoresc unei deplastri
orizontale a construcliei sau unei rotiri a construcliei.
Ele pot apirea in peretii frontali de la stradi 5i ca efect al vibratiilor transmise din
circu latia autovehiculelor.

Fig. 1.7. Fisuri orizontale

 1. Degroddri 5i avoii la construclii
d. Fisuri verticale
Acestea apar in special la construcliile vechi, cu pereli gro$i. Apar in principal in
zonele mai slSbite ale perefilor (parapetul ferestrelor, etc). Direclia de asculire a fisurilor
poate fi un bun indicator al direcliei de mi$care a fundaliei, Fig. 1.7.

Fig. 1.8. Fisuri verticale in parapetul ferestrei

Deschiderea fisurilor pe direclii diferite pe cele doui laturi ale parapetului

ferestrei indicd o tasare a zonei dintre ferestre. Aceati situalie apare in cazul in care pe
una din laturi apar fisuriin V, iar pe cealaltS laturd disloc;ri laterale a ziddriei.
De asemenea, circulatia autovehiculelor poate genera fisuri verticale -
desprinderea frontonului de corpul clddirii.
In functrie de caracteristicile ti extinderea degrad5rilor gi avariilor, se definesc
"ele!Clg-!geje!!elg-" ale constructiilor din zidirie.

Gradul 1. Construclii neafectate:

- Fird degradiri vizibile la elementele structurale;
- Eventuale fisuri miciin tencuiala perelilor titavanelor.
Gradul 2. Construclii ugor afectate:
- Fisuri mici in tencuiala peretrilor Si tavanelor;
- Fisuri mari sau ruperea parlialS a coSurilor, aticelor Si calcanelor;
- Deplasiri ale elementelor sau lunecarea partia16 a acoperigului;
- Fisuri mici in elementele structurale care nu afecteazS capacitatea de
rezistenld 5i/sau rigiditatea ansamblului constructiei.
Gradul 3. Constructii afectate:
- Fisuri mici 5i mari, inclinate, verticale, orizontale in elementele structurale de
zidirie;
- Pributiri de coguri, atice sau calcane;
- Deplasdri de pe reazeme ale grinzilor de plangeu;
- Deplasarea sau pribuqirea acoperi5ului.
Gradul 4, Constructii puternic afectate:
- Fisuri foarte mari, cEp;turi, in peretii structurali, insotite de zdrobirea zidiriei
in zonele comprimate;
- Deformalii remanente ale elementelor structurale 5i ale intregii clediri.
 co n so I i d o te o f u n dat i i I o I
Gradul 5. Construcliifoarte puternic afectate, in stadiul de precolaps:
- Elementele structurale gi legiturile dintre acestea cr6pate 5i dislocate;
- Un numir mare de elemete structurale rupte;
- Deplasiri remanente mari ale ansamblului clidirii.

1.1. Intervenlii asupra construcliilor social culturale 9i istorice

IntervenJiile asupra constructiilor se pot face numai pe baza 5i cu respectarea

avizului unei comisii Tehnice, exceplie ficSnd interventiile determinate de forl5 majord {in
cazul in care structura de rezistenl5 a monumentului este pusi in pericol), dar numai cu
conditia ca modificirile sd fie reversibile.
lntervenliile ce se efectueaz5 asupra constructiilor sunt:
toate lucririle de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare,
conservare, restaurare, amenajiri peisagistice, precum ti orice alte lucr;ri
care rnodifici substan!a sau aspectul constructriei, inclusiv reparaliile curente,
lucririle de intrelinere Si iluminarea interioari Si exterioari de sig!ran!5 Si
decorativd
- executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice,
amplasarea definitiv6 sau temporar; de impre.jmuiri, construcJii de protectrie,
piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de
insemne,
- schimbSri ale destinaliei ale construcliei, inclusiv schimbdrile temporare,
- stremutareaconstructiilor,
- amenajdri de cdi de acces, pietonale Si carosabile, utilit;ti anexe, indicatoare.

Lucririle de intervenlie asupra structurilor cl5dirilor 9i anume metodele Si

procedeele de intervenlie ca gi amploarea sau extinderea aplicdrii acestora vor fi
compatibile cu:
- lmportanla clidirii, valoarea ei culturald,
Tinr rl <i or:rlr,l .lp :fp.irrp <; .,r,7plF :fp.t;rii
Perioada medie de revenire a cutremurului pentru care se face intervenlia,
dac6 aceast; cl;dire a fost afectat;.

in toate cazurile se vor adopta solujii care asigurd conservarea integrititii fizice a
clddirii, cu alteriri minime ale acestuia 5i si satisfacS, in acelagi timp urmStoarele criterii:
1. Eficacitater Intervenlia trebuie s; fie eficient; gi eficacitatea sa trebuie
demonstrati prin verificiri calitative5i cantitative;
2. Compatibilitate: Intervenlia trebuie sd fie compatibilS cu structura originari li
cu materialele acesteia din punct de vedere chimic, mecanic, tehnologic ii
arhitectural.
3. Durabilitate: Intervenlia trebuie realizati folosind materiale gi procedee a
cAror durabilitate a fost demonstrat5 a fi comparabilS cu cea a celorlalte
materiale ale constructiei; o interventie cu materiale avand o durabilitate mai
redusS este acceptabild numai dacd inlocuirea periodici a acestora poate fi
avut; in vedere.
 1. Degruddi giavo ilo constructii
4. Reversibilitate: lnterventia trebuie sd fie c6t rnai reversibil6 cu putin!i, astfel
incat s6 poatd fiinlSturatd dac5 o solutie diferitS este adoptatd in v!rtor.

La monumentele istorice, lucrdrile de interventie vor respecta cu strictete

criteriile stabilite de arhitectul restaurator in ceea ce priveSte: dimensiunile, forrnele,
ritmul ii stilul monumentului, vor conserya ca 5i materiale Si finisaje, paramentul interior $i
cel exterior al rnonurnentulu (inclusiv picturile 5i alte decoralii cu valoare de patrimoniu) Si
nu vor favoriza manifestarea unor fenomene negative in conditriile de microclimat impuse
prin proiectul de restaurare.
in cadrul lucririlor de interventie, materialul originar al structurii va fj conservat
in mAsurE c6t mai mare; orientativ, in cazul bisericilor se adrnite ca materialele noi
introduse si reprezinte circa l-5% din volumul originar (firi pod 5i infrastructuri) functie
de gradulde avariere 5i de sldbire a structurii cu goluri.

Lucrarile de interventie asupra monumentelor 5i clidirilor afectate din cauze

seismice 5i neseisrnice se clasifica in:
- Interventii de tip reparatie;
- lnterventii de tip consolidare.
in afara acestora, in cazul monumentelor gi clSdirilor puternic afectate, se vor
aplica mdsuri de urgenlS de sprijinire provizorie, pentru limitarea riscului de extindere a
avariilor $i se va interzice accesul persoanelor (scoaterea din exploatare) p6nd la realizarea
interven!iilor definitive.
Lucr;rile de interventie de tip reparatie constau in restabilirea continuititii
aparente in masivul originar 9i au ca scop limitarea sau atenuarea deteriorSrilor ulterioare.
Lucririle de intervenlie de tip reparalie se fac, de regulS, pentru:
Construclii pulin afectate, pentru construcjii afectate din alte cauze decSt
cele seisrniqe sau pentru constructii situate in zone cu seismicitate redusi -
zonele E, F, conform [51].
- Construclii la care intervenlia de tip consolidare nu este posibi16 ferd
dlterarea / pierderea semnificativS a valorii culturale,
- Construclii pulin afectate, cu degradiri de micA intensitate.

Principalele categorii de lucrdri de tip reparalie preconizate pentru structurile din

zidarie sunt:
- Relesere cu cir5mizi sau blocuri de piatri asemdndtoare cu cele originare;
- Injeclii cu lapte de var, pentru completarea golurilor;
Injectrji cu lapte de ciment, cu protejarea din interior a zonelor pictate;
Injectii cu r59ini epoxidice, sub rezerva confirmdrii dtrabjlit5tii in timp a
materialu lui folosiU
- InjecJiiinsolite de incizii metalice incrucisate;
Matarea crtp;turilor cu mortar de cimentj
- Tratarea marilor dislociri cu rtortar - beton armat cu filoane oe oare
flexibile;
Montarea unor c6mpur' de scoabe in X in zonele cu dislociri extinse;
Matarea crdpiturilor deschise de pe paramentele pictate cu mortar caseinat
de calciu;
 co nso I i d a rc o f u n d of i i lo r
injectarea cr5p6turilor fine cu pastd de casernat de calciu.

Lucrdrile de interventie de tip consolidare au ca scop sporirea capacitilii de

rezistenJ6, a rigiditilii 5i a ductilitSlii structurii / construcliei (sau numai a uneia dintre
acestea), in vederea realizdrii nivelului de performanJd stabilit prin proiectul de
consolidare.
Lucrbrile de consolidare se aplic; pentru structura in ansamblu sau numai pentru
unele elemente sau subansambluri structurale, iar decizia de consolidare se
fundamenteazd pe baza concluziilor analizei calitative ii ale analizei prin calcul.
Decizia de consolidare prin introducerea unor elemente structurale suplimentare
se ia in considerere numai in cazurile in care structura originarS este total
necorespunzitoare in raport cu cerintrele de rezisten!5, stabilitate ti siguranti in
exploatare. in toate situaliile elementele nou introduse trebuie sd indeplineasc; cerinla
de compatibilitate cu caracteristicile arhitecturale, mecanice Fi de material ale
monu mentu lua.
Conceptul general al intervenliilor de consolidare consti in asocierea intimi a
structurii existente cu structura nou5, prin aderenl; $i incleitare mecanic5, astfel incat
structura compozitt rezultat; sE aclioneze ca un monobloc pentru orice solicitare
ulterioa16. Lucrdrile de intervenJie de tip consolidare vor fi intotdeuna precedate de
lucriri pentru restabilirea continuit6lii aparente a masivului originar (reparalii cu caracter
local).
Principiul de consolidare a structurilor verticale de zidirie ale clidirilor laice
const; in realizarea unui material cornpozit prin asocierea zidiriei originare cu diafragme
de beton armat. Materialul rezultat are proprietiti superioare de rezistenl; la intindere,
forfecare directd, de ductilitate 5i la ac!iuni ciclice. in cazul cl;dirilor de dimensiuni mici
zidiria originari poate fi asociat; gi cu diafragme subliri din mortar - beton armat.
Diafragmele de beton armat vor fi aplicate pe suprafele cat mai rnari (pe cet mai
mulli pereli) gi vor avea grosirni cet rnai mici. Armarea diafragmelor se va face cu o plasi
din olel ductil. Conlucrarea dintre zid;rie 5i diafragma de beton arrnat se realizeazd prin
aderenla (condilionate de preg6tirea corespunz5toare a suprafetei pereJilor) Si inclettare
rnecanica cu scoabe, ancore etc.
Zid;ria poate fi consolidati ti cu grile polimerice de inalti densitate Si rezistenlS,
prin inserlia grilelor in asize, cSmdtuirea perelilor verticali, confinarea componentelor
structurale. Procedeul permite utilizarea mortarelor de var sau cu adaosuri mici de ciment.

-8,
 2, Tercnul de Jundarc

2. TERENUL DE FUNDARE

2.t. Investigarea terenului de fundare

2.1.1. Scopul investig5rii terenului de fundare

Investigarea terenului de fundare are drept scop oblinerea datelor geotehnice, a

elementelor geologice, hidrogeologice, seismice si referitoare Ia antecedentele
amplasamentului pentru o descriere adecvatd a proprietdtilor esenliale ale terenului si
pentru o estimare in domeniul de siguranlS a valorilor pararr]etrilor care vor fi utilizali in
proiectarea geotehnici a terenului de fundare.
Investigarea terenului de fundare trebuie sd ia in considerare exigentele de
execulie Fi de comportare a construcjiei, trebuie sE asigure cunoa5terea proprietSlilor
esenliale ale terenului de fundare cel putin in limita zonei de influen!; a construcliei.
Zona de influenti a constructiei este volumul din teren in care se resimte
influenla construcliei respective sau in care pot avea loc fenomene care s; influenteze
:.Fr .^n<irr.tia Fid ) 1

S - suprastfuctura,
F - fundatia,
| - infrastructura,
B - substructura,
TF - teren de fundare.

Fig. 2.1. Componentele sistemului structural

Extinderea in plan gi in adAncime a zonei de influenti depinde de tlpul 5j de

dimensiunile construcliei, de incircdrile transrnise ti de caracteristicile terenului de
fu ndare.
Influenla amplasSrii unei constructii avand o fundatie directi sau a unei sprijiniri
a unei excavalii de adencime situati lengS o construclie existenti este prezentat; in Fig.
2.2. [4o].
in cazul amplasamentelor situate in regiuni afectate de fenomene de instabilitate
(alunecSri de teren, sufozie, carst, zone rniniere, saline etc.), zona cercetatd se va extinde
in mod corespunz;tor, pentru localizarea, precizarea cauzelor gi a modului de manifestare
a acestor procese.

-9-
 c o n sol id a I e o tu n d a li i lo I

|: I

t"
r45'- l.2) l-

\ r.--d?p//

a. Fundalie directS b. Sprijnire a excavaliei de adancime

Fi9.2.2. Zona de influenta a construcliei

lmportanta investigdrii terenului de fundare poate fi evidenliat;9i de schema din

Fig. 2.3. Prin aceasta se subliniazi cauzele apariliei degradirilor, dar 5i definitivarea
conceptului de consolidare.

2.1.2. Etapele investigirii terenului de fundare

Investigarea terenului de fundare se realizeazi, de reguli, in urm5toarele faze:

- InvestigareapreliminarS;
- Investigarea pentru proiectare;
- Investigarea de control (de monitorizare geotehnic5 a execuliei).

Din investigarea terenului de fundare trebuie s; rezulte urmdtoarele date:

1. Succesiune; stratelor geologice care alcituiesc terenul de fundare;
2. Parametrii fizici (pentru identificare 5i caracterizare) 5i mecanici {de rezistentb
si de deformabilitate) ai stratelorj
3. Distributia presiunii apei din poriin cuprinsul profilului terenului;
4. Condiliilehidrogeologicegipermeabilitateastraturilorj
5. Stabilitatea generali 5i localS a amplasamentului;
6. Pirnanturi ca comportament special: pJminturilor sensibile la umezire, cu
umflSri 5i contractii mari, lichefiabile, pbrninturi loessoide etc.i
7. Prezentra, in apropierea suprafetei terenului, a faliilor, golurilor carstice sau
antropice ori a altor discontinuit;Ii;
8. Incadrarea amplasarnentului din punct de vedere al seismicitStiii
9. Sensibilitatea la inghet ti ad6ncimea maxirnS de inghe!;
10. Posibila agresivitate chimicE a terenului si a apei subterane;
11. Posibilitatile de imbunit;tire a terenului;
12. incadrarea terenurilor in categoriile prev;zute in reglementSrile tehnice
privind lucririle de terasamente;
13. ldentificarea posibilelor gropi de imprumut, daci este cazulj
14. Prezenla deseurilor si a altor materiale produse de om.
 2. Terenul de fundarc

STRUCTURA
PILO-II DIN LIMN
ZIDARIE DE PIATM "
ZIDARIE DE CiRAMIDA
- BETON SIMPLU / ARI4AT

STRUCTURA
- dechiderea fisurilor
inclinarea flsurilor
- tipul fisurior,
cercetarea rnateriaielor
-- modificarea in timp a
caracteristicilor materia elor

Fig. 2.3. lmportanla investig;rii terenului de fundare

Investigarea terenului de fundare se efectueaza pe baza unei teme de investigare

care trebuie si cuprindi:
1. Precizarea zonei pentru care se realizea2a investigarea;
2. Planul de ansamblu Si secliuni ale construcJiilor proiectate, verificate sau
expertizate, cu indicarea principalelor elemente structurale, a construcJiilor
invecinate, a conductelor si a instalatiilor proiectate ti a celor situate in zona
invecinatS;
3. Date generale asupra construcliilor: categorii de importan!6, clase de irnportanlS,
caracteristici constructive, dirnensiuni, inc6rcdri transmise terenului sau la cota
zero, tasiri 9i deformalii admisibile din punct de vedere al structurii de rezistenl5,
diferite variante de construc!ie 9i montaj tehnologic, date despre procesele
-11'
 Co n sol id q te q lu n d at i i ! or
tehnologice care ar putea influenla terenul de fundare (actiuni dinamice, surse
tprrni.p .ic lmaTira .la roroei\/if:ta .himi.; af. \

Investigarea terenului cuprinde in mod obligatoriu urmStoarele categorii de

lucrdri:
- Documentareagirecunoattereaamplasamentului;
Prospectarea terenului de fundare;
incerciri in laboratorul geotehnic, pe probe prelevate in cadrul lucririlor de
prospectare;
- Prelucrarea 9i prezentarea rezultatelor observatiilor si a incercarilor, precum
ti concluziile, in cadrul studiului geotehnic.
in funclie de particularitdlile terenului de fundare 5i de tipul structurii, se pot
include si alte categorii de lucr5ri:
- incercEri pe teren ("in situ");
- incerciri de laborator pe roci st6ncoase;
Determineri chimicej
aar.at;ri
- -. ----.. hi.lr^oo^l^d
...-. -6--,-btce;
Sondaje ti relevee la fundatiile constructiilor al6turate.

Volumul lucr;rilor din categoriile indicate mai sus 5i complexitatea metodelor

utilizate depind de faza de realizare a investigirii {preliminarS, pentru proiectare sau de
control) 9i de categoria geotehnici a lucrArii.
5e considerd c5 efectuarea cercet5rilor asupra terenului de fundare la constructii,
nu este obligatorie pentru:
- Constructrii neafectate sau u5or afectate,
ConstrucJii care nu prezintd afectdri care ar putea fi datorate conditiilor
necorespunzitoare de fundare,
Constructiile pentru care se admite stabilirea deciziei de intervenlie f;r;
evaluarea analitici a siguranlei la actiuni seismice.

2.1.3. Categorii de lucriri de investigare a terenului de fundare

2.7.3.1, Investigarea terenului de fundare in vederea lucrSrilor de consolidare

sau de reabilitare a constructilor

Investigarea terenului de fundare pentru proiectele de consolidare a

construcliilor existente 5i de reabilitare a constructiilor, cu modificdri structurale sau de
incdrcare, va conline in mod obligatoriu lucriri de documentare ti recunoastere, precurn
gi, in funcJie de necesit;Ii, lucriri de prospectare Siincerc6ri pe teren.
Lucririle de documentare 5i de recunoaitere vor urmdri, in afara culegerii
informa!iilor generale privind conditiile geornorfologice, geotehnice si hidrogeologice ale
amplasamentului, oblinerea de date cu privire la:
- Proiectul constructiei initiale si detalierea sistemului de fundare (daci sunt
disponibile);
Documente intocmite in faza de execulie a lucrSrilor de fundare, referitoare
lar sdpdturile pentru fundalii, lucrdri de imbunitdJire a terenului etc.j
 2. Tercnul de Jundore
Comportarea constructieiin timp giin special evolutia tasSrilor;
Modificdri structurale, excavatrii in apropierea construcliei, existenta unor
supraincirciri localej
- Efectul seismelor majore asupra constructriei gi a terenulur;
Producerea unor fenomene care au afectat terenul de fundare sau structura
construcliei (innundalji, incendii etc.).

Lucririle de prospectare a terenului de fundare vor cuprinde:

Cel putin un sondaj deschis sau un foraj cu recoltare de probe de pim6nt
pen5 la lirnita zonei de influenti a constructiei, ln cazul in care terenul de
fundare nu este cunoscut;
- Sondaje deschise la fundaliile constructiei cercetate, precum si ale fundatiilor
structurilor invecinate (daca acestea vor fi influenlate de lucririle de
consolidare):
Sondaje deschise, fora.je sau alte lucr;ri de prospectare in zonele in care
exist6 posibilitatea ca terenul de fundare si fi provocat degradiri ale
constructiei actuale.

2.1.3.2. Documentarea Si recunoagterea amplasamentului

5e realizeazi prin consultarea documentatiilor specifice studiindu se ,i

selectAndu-se inforrnaliile oblinute din arhive, bdnci de date 5i publicat :
Rapoarte geologice, studii geo logico-teh n ice gi geotehnice, rapoarte de
expertizS, lucriri de specialitate Fi alte documentatii;
Hdrti topografice, geologice, geologico-tehnice {inclusiv raioniri geotehnice),
aerofotogramej
Date regionAle sau locale cu privire la seismicitate ti ad6ncimea de inghet.
RecunoaFterea amplasamentului va cuprinde o cercetare a antecedentelor
terenuluiSi a comportdrii constructiilor existente in zon;:
Existenta unor zone cu umpluturi, hrube, fundatii 9i constructii dezafectate,
exploat;ri miniere, cariere etc.;
Existenla unor degradSri (fisuri, tasdri) ale constructiilor din zoni pi
eventuala lor corelare cu evenimente naturale sau antropice {seisme,
inunda!ii, lucrdri de construclii, avarii etc.);
Variatrii importante ale nivelului apei subterane sau alte surse de infiltratii;
Aparitia unor fenomene locale de instabilitate a terenului;
- Modific;ri structurale, excavalii in apropierea constructiei, existenta unor
suprainc;rciri locale,
Efectulseismelor rnajore asupra construcliei 5i a terenului adiacent,
Producerea unor fenornene care au afectat terenul de fundare sau structura
construcliei (inundalii, incendii etc.).

2.1.3.3. Prospectarea terenului

Prin prospectarea terenului de fundare se urmireste obtinerea de date privind

stratificatria terenuluigi delirnitarea diverselor straturi interceptate, natura
ti starea fizici a
 Co n so I i dd te d lu nd o ti i I or
pimanturilor ti a rocilor stencoase in starea lor naturalS, recoltarea de probe pentru
incercirile in laborator ti se pot determina direct sau indirect (pe baza de corelalii) valorile
unor parametri geotehnici.
Lucririle de prospectare se extind in plan 5iin ad6ncime, astfel incet se se oblinE
caracteristiclle geotehnice ale pdrnantului pe intreaga zonS de influenl; a construc!iei.
in funclie de tipul de pdmant sau de roci cercetat; ti de categoria geotehnici a
lucr6rii, forajele sau sondajele deschise se pot completa cu lucriri de prospectare realizate
prin:
incerciri de penetrare:
Penetrare standard {standard penetration test SpT);
Penetrare cu con (cone penetration test - CPT) gi penetrare cu con
cu m6surarea presiuniiin pori {piezocone test - CPTU);
- Penetrarea dinamici (dinamic probing - DP), cu urmitoarele
trpu n l

- Penetrare dinamicd usoar; - DPL.

-
Penetrare dinamicA medie - DPM,
-
Penetrare dinamicd grea - DPH,
Penetrare dinarnicd supergrea - DPSHj
|..^-^x-1..'^|^.-/.|^
y,o.o 1y,ot€ loading test - PLI);
Sonda.je seismice {procedeele cross-hole, down-hole, up-hole) pentru
deterrninarea vitezei de propagare a undelor de forfecare v(s);
Alte categorii de metode geofizice (electrometrice, radiometrice,
gravimetrice etc.).
Metodele utilizate {una sau mai multe) pentru categoriile geotehnice 2 ti 3 se dau
in Tabelul 2.1. incadrarea in categoriile geotehnice este prezentatS in paragraful 2.2.3.

Tabelul 2.1. Clase de incercare

LucrSri recomandate
Tipul de teren Categoria geotehnicd Categoria geotehnici
2 3
Nisipuri ti nisipuri cu pietrit SPT, DP, DMT CPT, PMT, PLI
Pimanturi fine de consistent; ridicatE (1.>0,5) sPT, DP, DMT CPT, CPTU, PMT, PI-T
P;manturifine de consisten!; sc;zuti (1.<0,5) ti sPT, CPT, DMT, FW CPTU, PMT, PLT
cLr conlinut de materii organice mai mare de 6%
PLT - in sondaj
P;manturi sensibile la umezire (PSU)
deschis, cu inundare
Roci st;ncoase RDT
Legenda:
SPT - penetrare standard,
DP-penetrarednamic;,
CPT -
penetrare cu con,
CPTU penetrare cu con cu m;surarea pfesiunii din pori,
-
PMT-determin;rj presiometrice (Menard si altii),
DMT - sondaje cu dilatometru plat (Marcherti),
FVT - sondaje cu aperatui de forfecare cu palete,
PLT -incerdri cLi placa,
RDT - incercSri dilatometrice in rocist:ncoase.
Prelucrarea rezultatelor incercSrilor de teren se va face in conformitate cu
recomandirile Eurocode 7 {SR EN1997-2).
 2. Tercnulde Iunddrc
O incadrare mal largd a domeniilor de folosire a diferitelor lucr;ri de teren este
prezentau in Tabelul 2.2. Aplicabilitatea fiecerei metode esteconsideratd: A=mare,
B=moderati; C=mic5, - = nu se foloseste.

Tabelul 2.2. Domenii de icare a incercdrilor in situ

PARAMETRII PAMANTULUI

O'-ungiu de frecare intertoara, cu valoare efectiv;, depinde de Ipul de p;mantj

U - presiunea apeidin pori (d€rermjnat; in sit!);
Slr - rezisterta la forfecare nedrenat;;
m! - modul de deformafie volumic; (1/M);
Cv - coeficient de consolidare;
k - coeficient de permeabilitate;
- Go- mod! de deformalie transversal6;
- efort unitaf oftzontal;
oh
OCR coeficjentdesupfaconsolidare;
o-€ relalia efort unitar deformalie specificS;
 Co nso I i d d rcd fu n d dti i lor
Numarulminim al sondajelor pe un amplasament investigat va fi:
Pentru categoria geotehnici 1- un sondaj;
- Pentru categoria geotehnic5 2 - doua sondaje;
Pentru categoria geotehnicS 3 - trei sondaje, tinandu-se seama si de cerinta
de a se executa cel putin un foraj sau un sondaj deschis din care se
recolteazi probe tulburate si netulburate pe intreaga adSncime a zonei de
influentS a construc!iei.
Sondajele se amplaseaza, in puncte gi pe axe caracteristice, numarul inilial stabilit
put6nd fi redus sau sporit'in funclie de rezultatele oblinute in cursul cercetirilor.

Sondqjele latunda ii, se execut5 in scopul stabilirii, Fig. 2.4:

Tipului fundatiei;
Materialului din care este executatd fundalia;
Sterii materialului din care este executati fundalia;
Caracteristicilor mecanice ale materialului din care este executati fundatial
Determinarea adancimii de degradare a materialuluidin fundalie, etc;
Secliunii transversale a fundatiei, cu determinarea l;timii tdlpii fundatiei, indltimii
fundatiei, formei elevaliei, etc;
Natura $i starea stratului de pdmant pe care reazemi talpa fundatiei, parametrii
geotehnici ai terenului de fundare de sub talpa fundaliei {P1ii Pr);

tig. 2.4. Sondaje la fundalii

Posibilelor influenle ale apei asupra stirii naturale a pimantului

- N ivelul apei subterane,
- Infiltralji de ap5 la talpa fundaliei, cu precizarea nivelului gi direcliei de
infiltralie,
- Tipul agresivitSJii apei subterane;
- Natura apei infiltrate la fundalii: pluvialS, api potabili, scurgeri din
canalizare, apd subteran; etc.
Pozitia 5i adancimea drenurilor, cu precizarea pantei acestora in toate directiile
(in cazulin care existb);
Pozilia fundaliilor existente fal; de a construcliilor vecine {vecinit;!i};
 2. Terenul de fundare
lstoria aparitiei Si dezvoltirii fisurilor gi crdpiturilor oblinute de la proprietari ,i
vecini. etc:

In cazul terenurilor de fundare constituite din pimanturi sensibile la umezire

(PSU), foarte compresibile (FC), antrenabile (sufozionale) etc. se vor efectua lucr5ri de
prospectare 9i de determinare a proprietililor pdmantului (corespu nzdtoa re st;rii
acestora in perioada efectudrii cercetirii), penE la lirnita zonei de influentd a construcliei
in forma modificat; (consolidatd sau extinsS). Indicatii privjnd determinare zonei
investigate in terenul de fundare se dau in normativul Np074-2OOj.

2.1.3.4. incerc6ri de laboraror

Pentru determinarea proprietililor terenului se impun determiniri pe probe

tulburate 9i netulburate de pim6nt. Acestea se analizeazS'in laboratorul geotehnic pentru
determinarea:
Parametrilor fizici (necesari identific;rii, caracteriz;rii generale si clasificirii
p;m6ntului),
- Pararnetrilor mecanici (necesari calculelor de deforma!ii, rezisten!E si
stabilitate). Parametrii mecanici ai pdmanturilor trebuie determinati
corespunz5tor cu tipul de solicitare indusi in teren de cdtre constructie.

2.r.3.4.1. Determineri chimice

Determin;rile chimice se efectueaza pentru caracterizarea si clasificarea unor

categorii de pdrnAnturi ti pentru deterrnjnarea efectului chimismului pimentului si al apei
subterane asupra betonului, metalelor, precum 9i asupra pdmantului propriu-zis.
Pentru precizarea efectului chimismului pim6ntului {pe probe de extract apos) si
al apei subterane asupra materialelor de construclie, precum 5i asupfa p;mentului
propriu-zis se efectueaza, de regulS, determindri referjtoare la:
Concentralia in ioni de hidrogen (pH);
Conlinut in CO, liber,'s;ruri de amoniu (NHa), sulfati (SOo), magneziu, carbonati
(HCO3), oxizi alcalini (OH),
Duritate temoorar; I

Continut total de sdruri.

Valorile lirnite pentru clasele de expunere corespunz6toare la atacul chimic al

solurilor naturale 5i a apelor subterane sunt date in Tabelul 2.3.

Determiniri chimice se efectueazS Si pentru estimarea concentratiei de s6ruri din

elementele de construclie, in principal din ziddrie. Sdrurile solubile existente in ziddrie se
formeazi funclie de acumulSrile rezultate din reactria de neutralizare dintre un acid si un
compus sodic. Rezultd astfel siruri ale unui metaloid 5i rest acid. Acest rest acid, anionul,
constituie baza pentru determinarea propritStilor sirurilor solubile.
 Co n sol i d d rc o f u n d dt i i I o r
Tabelul 2.3.
Med I e inconjur;toafe agresive chimic, clasificate maijos, sunt bazate pe soluri 9i pe ape subterane n.turale a o
temperatur; ap;/so cuprinsE intre 50c 9i 250C 5l in cazurile in care viteza de scurgere a apei este suficient de
mic6 pentru a fi considerat: in conditii statlc€.
Alegerea clase or se face in raport cu caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intensa
Cend cel pu!in dou; caracteristici agresive conduc a aceeaSi clas;, mediul inconj!r;tor tfebuie clasificat in clasa
imediat suDerloar;, dac; un studiu soecific nu a demonstrat c; acesta nu este necesar.
Metode de
Caracteristici
incerc;ri de XA1 xA2 XA3
chimice
referint;
Ape de suprafat: Sisubterane
5o!' , me/l 5R EN 196 2 >200 si s600 >600 si s3000 >3000 si <6000
Dh 5R tSO 4316 <5,5 si>4,5 >4,5 si >4,0
C02 agresiv, mgll sR EN 13577 215 ti <40 >40 ti <100 >100 penb la
saturatie
NHa', mgll sR tso 7150-1 >15 Si <30 >30 si <60 >60 ti<100
sau SR ISO 7150-
2
Mgr-, mg/l sR tso 7980 >300 Fi <1000 >1000 si<3000 >3000 pAnS la
saturatie
501
soa', melkg- 5R EN 196-2" 22000 5r <3000' >3000 ti <12OOO" >12000' si
<24000
Aclditate, ml/kg DtN 4030-2 >200 Baumann Nu sunt intalnite in practicb
Gullv
'solurlle argiloase a ciror permeabilitate este inferioar; la 10'm/s pot fi clasate intr-o clasi
inferioari.
o
Metoda de incercare prevede extrac-tia Soa'? cu acid clorhidric, alternativ este posibil de a proceda
la aceasti extractie de ap5, dac; aceasta este admisd pe locul de utilizare a betonului
'Limita trebuie sd r;menAde la 3000mg/kg in caz de risc de acumulare de ioni de sulfatin beton
datoriti alternantei perioadelor Lrscate 5i perioadelor umede sau prin ascenslunea capilar;
NOT /alorile llmiti pentru
oentru clasele de expunere coresounz;toare atacului chimic a
exounere corespu
p;manturilor natufale ti apelor subterane indicate in Tabelul 2.2. se aplici 9i apelor subterane in
contact cu suprafala betonului.

in funclie de acidul care a constituit baza de formare a sirurilor ddun5toare

zid;riei, acestea pot fi clasificate in:
Cloruri - siruri ale acidului clorhidric,
Sulfali- sdruri ale acidului sulfuric,
Nitrati- sdruri ale acidului azotic, azotaJi.
Normele europene clasifice sisternele de asanare funclie de concentraliile de
sdruri 9i urniditate in 3 clase de inctrcare, conform Tabelului 2.4.

Tabelul 2.4. Clase de incircare

clasa de inc;rcare Concentratla de umiditate Concentratia de sbruri
R5 l Ridicatb ScSzutb
RS tl RidicatS RidicatS
R5 l ScSzutE ScEzutb
 2. Tercnulde funddre
2.r.3.4,2. CercetAri hidrogeologice

in funclie de situalia concreti, se pot intreprinde urmatoarele tipuri de lucrdril

Masuratori privind nivelul apei subterane, directria de curgere Si caracterul
stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
Test;ri executate in foraje, pentru determinarea coeficientului de permeabilitate;
M;sur;tori in piezometre ale presiunii apei din porii p6m6ntului.

2.1.3.4.3. CercetSri geofizice

Cunoscute mai ales pentru succesul lor in cercetarea geologic6 convenlional;

5i
descoperirea de zScAminte, metodele geofizice sunt utjlizate din ce in ce mai mult .in
programele de investigare a terenului.
Aplicarea complexd gi complementarS a uneia sau mai multor metode, insotit; de
mijloace moderne de analizd nurnericd a datelor de observaJie, permite integrarea
informatiilor directe in imagini bi- sau tridimensionale de tipul ,,tomografii,, ale terenului
de fundare, care vizualjzeazd structura internd a zonelor investigate, evidenliind
neomogenitatea acestora.
Cu aplicalie directa la cunoagterea 5i monitorizarea calitilii terenului de fundare,
sunt identificate urmitoarele posibilitdti de utilizare:
CunoaSterea structurii 5i proprietdtrilor terenului de fundare,
CunoaSterea neomogenititilor care pot deveni elernente generatoare de risc
de accidente in terent]l de fundare,
Cunoasterea neom ogen itStilo r ln terenul de fundare, generate de prezenta
unor poluanli antropici gi/sau naturali.

O serie de caracteristici fac ca aceste metode si fie mai avantajoase fati de alte
practici de investigare a terenului de fundare iforaje, lucriri miniere, analize pe probe)
atet in faza de cercetare regionalS, informativ;, cet Si de detaliu sau mare detaliu: se
execute rapid cu aparaturA portabilS de inaltd rezolutie; sunt repetabile; investigaliile sunt
continue, acoperind suprafele 9i volume mari de roc;, ad6ncimile de investigalie variind
de la metodd la metodi sau de la o lehnologie la alta, acoper6 intervalul O _ 2OOm, interval
de impact major al activitiljlor umane; prelul de cost este redus in comparatte cu atte
tipuri de lucriri de investigatie a terenuluide fundare.
Experienta acumulatd pe plan mondial $i nalional recomand; aplicarea
metodelor electrice 5i elecromagnetice alituri de cele magnetjce Sl radiometrice in
investigarea, evaluarea 5i monitorizarea pAmantului.
lnvestigatiile geoelectrice (electrice 5i electro magn etice) se bazeazi pe studierea
distributiei la suprafali sau in adencime a campurilor electro m agnetice naturale sau
artificiale {provocate) in scopul oblinerii de informatii privitoare la constitulia si structura
terenului de fundare, asupra fenomenelor fizico-chimice care au loc in acesta.
Modificarea djstribu!iei c6mpurilor electro magnetice in spaliu Sj timp este
cauzati in principal de diferenlierea din punct de vedere electric a rocilor ti obiectelor ce
intrE in alcdtuirea pirnantului manifestati 'in rezistivitate (p) sau in inversul ei,
conductivitate electricA {o), in permitivitate ie), permeabilitate {[) 5i in activitatea
electrochimici naturalS sau provocat6.
-19-
 f u n dat i i I o I
C o n so I i d o te o

Varietatea foarte mare a metodelor 5i tehnicilor de mtsurare elaborate

determinat; de natura cSmpului elecromagnetic studiat, de modul de introducere in
terenul de fundare, de semnificalia parametrilor fizici gi conventionali misura!i sau
stabiliti prin calcul, confer; acestora un vast domeniu de aplicare $i rezolvare a diferitelor
probleme de geotehnicd, geologie 5i geofizici ambientalS.
Principalele metode cunoscute pot fi amintite:
rnetoda sondajelor geomagnetice;
- metoda rezistiviteliilor {profilare 5i sondaje electrice),
metoda seis moelect ric5,
metoda electrom ag n etici inductivi,
metoda electrom ag n eticE conductivS,
- metoda georadar.
Cercetarile rnagnetice se bazeazi pe misurarea varialilor cempului geomagnetic
la suprafala p;mantuluiin vederea localizdrii anomaliilor magnetice, a eterogenitdliilor'in
distribulia proprietSlilor magnetice ale diverselor formaliuni geologice, cauzate posibil si
de fenomene de ooluare.
Misuritorile geoelectrice in curent contin!u cunosc o largi aplicabilitate in
studierea conditiilor hidrogeologice, in general, pentru identificarea acviferelor subterane,
a caracteristicilor geometrice ale acestora, calitilii apei si chiar a direcliei 5i vitezei de
curgere a apelor subterane.
Rocile si formaliunile geologice se pot diferenlia prin mSsura in care pot conduce
curentul electric, capacitate concretizatd prin proprietatea fizic; numitA rezistivitate
electricd. Curenlul electric se manifestS prin deplasarea sarcinilor electrice, in cazul
terenurilor aceste sarcini putand fi electroni sau ioni, ionii deplasSndu-se prin fluidele din
spa!iul poros al rocilor. Constatdrile experimentale au eviden!iat ci cea mai mare
contribuJie in conductia curentului electric prin roci si formaliuni geologice sedimentare o
are conlinutul in api. Prin urmare, urmirind varialia rezistivitdJilor electrice ale
din subsol se pot identifica 9i unele caracteristici hidrogeologice
forrnaJiunilor ale
acestora.
Prin metodele geoelectrice in curent continuu se misoari rezistivitatea
materialelor din subsol prin in.iectarea unui curent electric de intensitate cunoscuta prin
doi electrozi (electrozi de curent) situali la suprafala terenului gi misurarea diferenlei de
potenlial ce rezult; subsecvent intre alli doi electrozi {electrozi de mEsurd) situali de
asemenea la suprafala terenului, Fig.2.5.

FiB. 2.5. Principiul mSsurdtorilor GeoElectrice in curent continuu

-20-
 2. Terenul de Iunddrc
Rezistivitatea electrici a rocilor Si apei din subsol este calculatb pe baza
distan!elor dintre electrozii dispozitivului folosit, a curentului electric inje€tat in sol a
9i
diferentei de potenlial electric mbsurat; intre electrozii de misuri M si N, folosind
modelarea matematicd a proceselor fizice ce se manifestd la trecerea prin medii
eterogene din punct de vedere al rezistivit;tii electrice.
Distribulia rezistivitdtii reale se poate realiza prin m;sur;tori in teren de tip
profilare sau sondaj. in profjlare rndsuritorile sunt dispuse in lungul unui profil de regul;
echidistant f;rd a modifica geornetria dispozitivului si distanlele dintre electrozi. profilarea
de rezistivitate este utilS in identificarea varialiilor laterale ale rezistivitdtii.
Masur;torile de tip sondaj se realizeazi indep;rtend succesiv electrozii de curent
si mentinand pozitia celor de misure, fird a modifica pozitia centrald a dispozitivului,
tehnica cunoscut; sub denumirea de Sondaj Electric Vertical (SEV). Este de menlionat c;
prin aceastd ultirn; variante, prjn rn;surdtori exclusiv realizate pe suprafata solului se
obtine o imagine a variatiilor proprieulilor electrice ale terenuluiin adEncime.
Valorile rezistivit;tilor diferitelor litologii si a apelor subterane ob!inute prin
m;sur;torile geoelectrice sunt prezentate in Fig. 2.6.
!: i'l.T!t ! l_) i:,! Il)!r|?rni

ll .l
- t"'t
: - ,'' "''
_ - '
'&&&';:,",.".",
; tl r': r: Roritir'"t:i
'r
.,:,il,li,l.. 'l
!.. ,]l.rx.i..,
,
- '- ,.--:----- - kl:c:rlrrij
-:::-

.." 11-li.-.,-- -lr!'!iL rr'1r:r!' ' !,ii,ri,,1.

1,,,, r",r ',..

:..:

Fis.2.6. Rezistivit;ti

Este de subliniat cd mdsurdtorile geoelectrice nu pot inlocui total investigatiile

directe prin foraje, acestea din urmd fiind cu mt]lt diminuate ca numEr, pentru obttnerea
unor informalii cit mai sigure despre natura terenuluide fundare.
Avantajele investigatiilor geoelectrice constau in principal in faptul c; ele au o
fundamentare fizico-maternatic; solid; (neernpiric;) 5i deci mdsurdtorile pot fi
interpretate cantitativ, echipamentul este relativ putin costisitor (daci se ia in considerare
cd existe numeroase cazuri in care rnetoda se poate aplica), este usor de operat ii pot
acoperi arii largi de observatie intr un timp mai mic dec6t prin foraje mecanrce.
Dezavantajele generale ale rnetodei sunt legate de necesitatea existentei
contactului dintre electrozi gi mediul investigat, deci nu se pot realiza m;surdtori din mers
(cu toate cE existe cateva incerciriin acest sens, panissod et al., 199g), iar dacd terenul de

-2L
 C onso I i d s rco fu n d o t iilo I
la suprafajd este foarte rezistiv atunci achizilia datelor este mult incetinit6, dac; nu
im posibilS.
Tabelul2.5. Rezistivitatea ntu lu i
Tipul pimAntului Rezistivitatea p;m6ntului (Om)
HumLrs umed, mlattin;, sm;rc
P;mjnt cJltivaI, pSmant argrlos, pamant Ltos 100
P;minr nisrpos argilos 150
P5m6nt nisipos umed 300
Pement nisipos uscat 1000
Beton 1:5 400
Pietrit umed 500
Pietri5 uscat 1000
Pimant pietros 30000
Stanc; 10000000

Dacd suprafala terenului este foarte conductoare, atunci din nou existb o limitare
a aplicatiilor acestei metode. Nici una dintre ultirnele dou; limitiri enumerate nu este
esenlial; pentru cele mai multe cazuri dintre terenurile sedimentare din lara noastr;,
pentru ci ele nu sunt nici foarte rezistive si nici foarte conductoare la suprafa!;, conform
datelor din Tabelul 2.5.

2.2, Prezentarea rezultatelor investigarii terenului de fundare

Rezultatele investigdrii geotehnice se regisesc in studiul geotehnic sau in

oYnarriTr oo^rahni.i

2.2.1. Studiulgiotehnic

Studiul geotehnic va cuprinde:

a. Date generale:
Denumirea obiectivului, adresa amplasamentului (pozitionarea pe planul de
situalie), clientul, faza gi scopul cercetirii, date de tema, lista documentelor
tehnice furnizate de client (sau proiectant);
- caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrologice ti seismice ale
amplasamentuluij
b. incadrarea lucririiintr o anumita categorie geotehnicSj
c. Sinteza informatiilor obtinute din investisarea terenului de fundare:
- Volumul de lucr;ri realizatej
- Metodele, utilajele Si aparatura folositej
- Datele calendaristice intre care s au efectuat lucririle de teren si de
laborator;
Metodele folosite pentru recoltarea, transportul ti depozitarea probelor;
- Informatiile obtinute in faza de documentare gi de recunoaitere a
arnplasamentului, cantitatea si calitatea datelor preexistente privind
parametrii geotehnici ai straturilor ce alc;tuiesc terenul de fundare;

-22-
 2, Tercnulde fundare

- Stratificalia pusd in evidentd;

- Nivelul apei subterane 5i caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub
presrune);
- Caracteristicile de agresivitate ale apei subterane ti, eventual, ale unor
straturi de oimAnt:
Eventuala existen!; a unor presiuni excedentare ale apei in porii pdm6ntuluj
{fa!; de presiunea hidrostatici);
- Rezultatele incercdrilor in laborator si pe terenj
- FiSe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzand: descrierea
straturilor identificate, rezultatele sintetice ale incercarilor de laborator
geotehnic, rezultatele penetririlor standard (SpT) sau a altor lncerc;ri pe
teren, nivelurile de aparilie 5i de stabilizare ale apei subteranej
Releveele sondajelor deschise gi eventuale relevee ale fundaliilor
constructiilor invecjnatej
- Diagrame, grafice si tabele cuprinzend rezultatele lucririlor experrmenrare;
Buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice:
- Planuri de situatie cu amplasarea lucririlor de investigare, hirlj cu
particularitdtile geologico-teh n ice, geotehnice, geofizice tj hidrogeologice ale
amplasamentuluisau ale unei zone mai extinse (dac; este cazul);
Sec!iuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;
Alte date rezultate din lucrdrile intreprlnse.

2.2.2. Expeftiza geotehnica

Documentatia geotehnici care se intocmegte pentru o cl;dire existentd, stabilind

caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, este expertiza geotehnici.
Obiectivul general al expertizei geotehnice, il reprezinti expertizarea unuia sau a
rnai m!ltor elernente geotehnice ale unei lucr5ri noi, in faza de proiectare ori in faza de
executie, sau a unei lucrdri existente.
in cazul unei lucrSri existente, expertiza geotehnici se diferentiazd dup; cum
lucrarea este fird avarie sau cu avarie.
in cazul unei lucrdri fdrd oyorle, obiectivul expertizei geotehnice il reprezinti, de
reguld, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrArii, cu luarea ln considerare a
studiilor Beotehnice realizate in diferitele faze ale proiectirii, precum gi a observaliilor
ficute pe parcursul execuliei gi exploatSrii.
in cazul unei lucrdri cu qvarie, obiectivele principale ale expertizei geotehnice le
constituie investigarea cauzelor geotehnice ale avariei constatate gi evaluarea
remedierilor ce trebuie avute in considerare.
Pentru elaborarea expertizei geotehnice se impun urmdtoarele categorii de
lucriri:
1. Documentareaiirecunoattereaamplasamentului:
a. incadrarea in zone a amDlasamentului.
b. Elemente specifice antecedentelor terenului ti comportirii constructiilor
existente
Existenla unor zone cu umpluturi, hrube, fundalii, constructii
dezafectate, exploatSri miniere, cariere etc.
 co n so I id o rc d f u nd ol i i I o I
Existenla degradArilor (fisuri, tasdri) ale construc!iei analizate sau ale
constructiilor din vecinitate si corelarea acestora cu evenirnentele
naturale sau antropice (cutrernure, innundalii, lucr;ri la construcliile
analizate sau'invecinate, avarii etc.)
- Varialii importante ale nivelului apei subterane sau alte surse de
infiltratii,
ADaritia unor fenomene locale de instabilitate a terenului.
2. Prospectarea terenului de fundare prin foraje geotehnice sau sondaje deschise din
care si rezulte probe tulburate sau netulburate de piment.
3. incerciri de laborator pe probele prelevate din stratele de pdmant din zona de
influent; a constructiei.
4. incerciri pe teren, executate pe amplasament pentru determinarea in condilii
naturale a parametrilor mecanici ai stratelor de p;mant sau pentru determinarea
modului de conlucrare intre teren gi elementele sistemului de fundare:
a. Incerceri de forfecare ii de compresibilitate la scari mare pe p5m6nturi
macrogranulare 5i pe roci stencoase,
b. Poligoane de impermeabilizare gi de consolidare prin injectare sau prin
tratamente speciale.
5. incerciri chimice pe p;mant sau apa subterani.
6. Cercetiri hid rogeologice:
a. Cartirihidrogeologice
b. Nivelul apei subterane,
c. Directia de curgere ti caracterul strat!lui acvifer (cu nivel liber sau sub
presaune),
7. Dezveliri si relevee la funda!iile construc!iei ii la fundaliile construc!iilorinvecinate.

2.2.3. Categoria geotehnicd a lucr5rilor

in vederea stabilirii exigen!elor proiectirii geotehnice se introduc 3 categorii

geotehnice: 1, 2 5i 3 [46]. incadrarea preliminarE a unei lucriri in una dintre categoriile
geotehnice trebuie sa se faci, in mod normal, inainte de investigarea terenului de
fundare. Categoria geotehnici poate fi verificata ti eventual schimbatS in fiecare fazS a
procesului de proiectare ti de execuJie.
incadrarea unei lucr;ri intr-o categorie de risc geotehnic sporit impune
necesitatea realizerii investig;rii terenului de fundare in condilii de exigen!6
corespunzatoare ii implicit a proiect;rii infrastructurii, folosind modele gi metode de
calcul perfectionate, spre a se atinge un nivel de siguranla necesar pentru rezistenla,
stabilitatea ii condiliile normale de exploatare a construcliei, in raport cu terenul de
fundare.
Cateporia geotehnicd este asociat6 cu riscul geotehnic. Acesta este redus in cazul
Categoriei geotehnice 1, moderat in cazul Categoriei geotehnice 2 ti mare in cazul
c oo^roh.;.a ?
^toodfioi
Cotegorio geotehnicd I include doar structurile mici 5i relativ simple:
- Pentru care este posibil sd se admiti cd exigenlele fundamentale vor
fi satisf;cute folosind experienla dobandit; ti investiga!iile
geotehnice calitative;
,)4-
 2. Tercnul de funddrc
Pentru care riscurile pentru bunuri Si persoane sunt neglijabile.
Metodele Categorie Geotehnice 1 pot fj suficiente doar daci nu sunt excavalii
sub nivelul apei subterane. in cele ce urmeaz5 sunt date exemple de structuri sau pirti de
structura care concordd cu Categoria Geotehnic; 1l
- Cl;diri de locuinle, social - culturale gi agricole simple, cu 1-2
nivel!ri, cu o incircare de proiectare pe st6lp de maxim 25OkN 5i pe
ziduri de maxim 100kN/m, av6nd fundalii obignuite de suprafale;
Ziduri de sprijin 5i lucr;ri de susiinere la care diferenta de nivel nu
depategte 2 mj
- Excavatii mici pentru lucriri de drenare, conducte de canalizare etc.
Cotegoria Geotehnicd 2 include tipuri conventrionale de structuri 5i fundatii fdri
riscuri anormale sau condi!ii de teren Si de solicitare neobiSnuite sau exceptional de
d ificile.

Structurile din Categoria Geotehnici 2 impun oblinerea de date cantitatjve si

efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale; in
schimb pot fi utilizate metode de rutind pentru incercdrjle de laboratoryi de teren si
pentru proiectarea ti executia lucr5rilor. in cele ce urmeazi sunt date exemple de structuri
sau pArti de structurE care concordS cu Categoria Geotehnici 2, reprezentand tipuri
conventionale de:
fundatrii de suprafatS;
fundatii pe radier;
fundatii pe piloti;
- ziduri de sprijin;
pereliingropali Si alte lucriri de suslinere pentru excavatii p6n5 la 6m;
pile gi culee de poduri;
- umplutu ri ti terasamente;
- ancoraje 5i alte sisteme de tiranti;
- tuneluri in roci tari, nefracturate gi la care nu se irnpun conditji speciale
de impermeabilizare sa! de alti naturij
Categorio Geotehnicd 3 curprinde structuri sau pirti de structurA care nu se
'incadreazi in Categoria
Geotehnici 1Si 2, reprezentate prin lucrdri foarte mari sau iegite
din comun $i prin structuri implicSnd riscuri anormale sau incirc6ri exceplional de severe,
amplsate in conditii de teren dificile.
in cele ce urmeazi sunt date exemple de structuri sau pirli de structuri care
concordi cu Categoria Geotehnici 3l
clddirifoarte mari (cu mai mult de 1O-12 niveluri);
Doduri rn a ri:
excavatii adAnci (> 6m )j
terasamente in terenuri rnoi;
tuneluriin terenuri moi sau foarte permeabile.
Proiectarea structurilor din Categoria Geotehnic; 3 se bazeazd pe date
geotehnice obtrinute prin incerciri de laborator 5i de teren realizate prin metodologii de
rutinA ti speciale Si pe metode perfeclionate de calcul geotehnic.
incadrarea in una din cele trei categorii geotehnice se face, de comun accoro, oe
catre proiectantul structurii $i specialistul geotehnician.
Riscul seotehnjc depinde de doui categorii de factori:
 Co n so I i d d te d f u n d at i i I o t
- Factori legali de teren, dintre care cei mai importanli sunt condiliile de teren
ti apa subteran;,
Factorii legatri de structura 5i de vecinatdtile acesteia.

1. Conditiile de teren
Pentru definiriea categoriei geotehnice, condiliile de teren consideri gruparea
terenurilor de fundare in:
i. Terenuri bune, Tabelul 2.6.
Tabelul 2.6. Terenuri bune de fundare
Nf. Tipul de te.en
Crt.
1 Biocuri, bolov;niSuri t1 pietri$uri, contin6nd mai putin de 40% nisip ti mai putin de 30% argil;,
in conditiile uneistratificatii practic uniforme siorizontale (avand inclinarea mai mici de 10%)
2. P;manturi nisipoase, inclusiv nisipuri pr;foase, indesate, in condiliile unei stratiflcatii practic
uniforme Siorizontale
3. P;manturi fine cu plasticitate redusS (lp<10%i: nisipuri arglloase, prafuri nisipoase Si
prafuri, avand e<0.7 ii lc>o.75, in conditiile unei stratificatii practic unlforme 5tonzonrate
4. P;manturi fine cu plastlcitate medie IIA%<lp<2O%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-
argiloase, avend e<1.0 $i lc>o.75, in conditiile unei stratificatii practice uniforme siorizontale
5. PEmanturi fine cu plasticitate mare (lp>20%): argile nislpoase, argile pr;foase 5i argile, avend
e<1.1 si lc>0.75, in conditiile unei stratificatii practic Ltniforme si orizontale
6. Rocistencoase Sisemistencoase, in condi!iile unei stratificatii practic uniforme siofizontale
7. Umpluturi compactate realizate conform unor documentatii de execulie (caiete de sarcini)
controlare cdlrtativ de ul t:li dJtoflzate
8. Orice combinatie intre stratificatllle precizate 1a nr. crt. 1-6
NOTA: Exceplie de la incadrarea la pct.4 9i 5 fac p;manturile sensibile la umezire, identificate
conform [45], iar la pct.5, p;manturile argiloase cu umfl;risi contractii mari.

ii. Terenuri medii, Tabelul 2.7.

Tabelul 2.7. Terenuri medii de fundare
Nr. Tipul de teren
Crt.
L. P;menturi nisipoase, inclusiv nlsipuri prifoase, de 'indesare medie, in conditiile unei
stratificalii practic unlforme si orizontale (avand inclinarea mai mic; de 10%)
2. PEmenturi fine cu plasticitate redus;: nisipurl argiloase, prafuri nisipoase si prafuri, avand
e<0.7 ti0.5< lc<0.75, in condiliile unei stratificatii practlc uniforme 9i orizontale
3. P;menturi fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, avand e <
1.0 9i 0.5 < lc>= 0.75, in conditiile uneistratificatii practic uniforme ti orizontale
P;menturi fine cu plasticitate mare (lp>20%): argie nisipoase, argile prdfoase ti argile,
avand e<1.1 $i 0.5<lc<0.75, in condiliile unei stratificatii practic uniforme $i orizontale
5. P;manturi loessoide, apartinend grupeiA de p;manturi sensibile la umezire, definite confofm
normativului P7-2000
6. Umpluturi de provenienta cunoscuU, continand matefli organlce sub 6%, realizate organizat,
sau avand o vechime mai mare de 10-12 anisi necompactate initial

iii. Terenuri dificile

in aceasta categorie intrd nisipurile af6nate, nisipurile saturate susceptibile de
lichefiere sub acliuni seisrnice, pim6nturile fine cu consistentra redus; (lc<o.5),

-26-
 2. Terenul de Junddrc
pimanturile loessoide aparlin6nd grupei B de pimanturi sensibile la umezire, definite
conform [53], pimanturile argiloase cu umfl5ri 5i contractii mari, pEmanturile cu continut
ridicat de materii organice (peste 6%), terenurile in panta cu potential oe atunecare.
2. Apa subterani
Din punctulde vedere al prezentei apei subterane pe amplasament, se analizeazi
3 situatrii care trebuie avute in vedere la definirea categoriei geotehnice:
a. Excavalia nu coboari sub nivelul apei subterane si nu sunr necesare
epu ismente;
b. Excavatia coboa15 sub nivelul apei subterane si se prevad lucriri normale de
epuismente directe sau drenare, f;ri riscuri de degradare ale unor structuri
alSturate;
c. Excavalia coboarE sub njvelul apei subterane, in condilii hidrogeologice
exceplionale, impun6ndu-se lucriri de epuismente cu caracter exceptional.
3. ClasificareaconstructiilordupA importantS
in vederea definirii categoriei geotehnice se utilizeazi clasificarea construcJiilor in
4 categorii de irnportanlS:
a. ExcepJionalS;
b. Deosebit;;
c. NormalS;
d. Reduse.
VecinAtdti
Categoria geotehnicd depinde gi de modul in care realizarea excavatiilor, a
epuismentelor 5i a lucririlor de infrastructurS aferente, poate afecta constructiile Si
retelele subterane aflate in vecinitate.
Se pot distinge, din acest punct de vedere, 3 situalii:
a. Risc inexistent sau neglijabil al unor degradiri la constructiile sau retelele
invecinate;.
b. Risc moderat al unor degradiri la construcliile sau retelele invecinatej
c. Risc major de degraddri la constructiile sau retelele invecinate.
De reguld factorul cel rnai defavorabil determind nivelul riscului seotehnic si
incadrarea in categoria geotehnice, Tabelul 2.8.

laDelul2.a.
a lncadrafearn
rarea In cat ehnice
Factorii de avut in Exemple de corelare
vedere Ex.1 Punctaj Ex.2 Punctaj Ex.3 Punctaj
Conditli de teren Terenuri 2 Tefenuri 3 Tere nu ri 6
bu ne medii dificile
Apa subteranE FAra 1 Cu 2 Cu 4
epuismente epursmente epulsmente
normale excepr|onate
Clasif icarea constructiei Redus; 2 Norma l; 3 Deosebitb - 5
dupi categoria de exceplionalS
importante
Vecinatdli Fara Ttscufl 1 Risc 3 Risc major 4
moderat
Risculgeotehnlc Redus 6 Moderat L7 Mare 19

-21 -
 Con solidd rcd Jundoli ilor
Pentru a facilita incadrarea lucrSrii intr-o categorie geotehnicd se recomandi
folosirea urmatoarei metodologii:
se atribuie fiecaruia dintre cazurile aferente celor 4 factori prevSzu!i in tabelele
anterioare un numSr de puncte, specificat in dreptul cazului respectiv;
se insumeazi punctele corespunzatoare celor 4 factori;
la punctajul stabilit pe baza celor 4 factori se adaugd puncte corespunzatoare zonei
seismice, av6nd valoarea acceleratiei terenului pentru proiectare a{g) definita in 1511,
astfel:
- dou; puncte pentru zonele cu a{g) >= 0,24 g;
- un punct pentru zonele cu a(g) = (0.16... 0.20)g;
- incadrarea in categorii geotehnice se va face in funclie de puncta.jul total, in
concordantd cu Tabelul 2.9.

abelul 2.9. Riscu nic - categoria seotehnicS

Nr. Crt. Risculeeotehnic Categoria geotehnic;
Tip Limite punctai
1. Redus 6...9 1
2. Moderat 10... 14 2
3. Major 15 ... 2r 3

2.2.4. Analiza stdrii c€lor trei subsisteme: terenul de fundare, fundatia 5i

suprastructura constructiiei

La elaborarea soluliilor de consolidare a fundatiilor un rol important il detjn

metodele de stabilire a cauzelor degradirilor 5i avariilor, mai ales ci fundaliile fiind situate
'in teren, cauzele
degradirilor se datoreazi modificSrilor st;rii fizice a terenului.
Degradbrile existente la fundaJiile unei construclii determinA degrad5rile
suprastructurii Si sunt in stransi legdtur5 cu acestea. Alegerea soluliilor de consolidare
trebuie se fie precedat; de efectuarea unei expertize a intregii construclii.
Din cercetarea unui mare numdr de construclii existente, rezulti cE
necunoasterea proprietSlilor de deformatie a unor p;m6nturi slabe de fundare a condus
la subdimesionarea t;lpilor fundaliilor, cu toate implicaliile legate de acest aspect.
Degradirile apSrute la fundatii, in special deplasiri sau deformatii ale fundaliilor,
nu se distribuie pe o lungime rnare a construcliei, ele tinzend si se concentreze pe zonele
in care structura este distorsionat6 la maxim gi coincid cu zonele slSbite ale structurii. Pe
aceste zone fisurile sunt in nu mir limitat, fiind fisuri izolate sau fisuri multiple.
in cele mai multe cazuri degradtrile apirute la fundalii pot fi puse in evidenti
prin degradirile observate la elementele suprastructurii. Orice degradare apirutd la
fundatii are ca irnplicalii imediate antrenarea in miscare a unor elemente ale
suprastructurii, in care se produc avarii funclionale sau structurale.
Din acest motiv releveul degraddrilor aperute in elementele suprastructurii
permite stabilirea zonelor in care sunt posibile aparilii ale unor degradiri la fundalii.
Releveul degradSrilor se reprezinti pe elemente desfSSuratet perelii subsolului,
parterului, etajului, $i trebuie si cuprindi urmitoarele:
1. Tipul degradirilor: igrasie, fisuri inclinate, fisuri verticale etc.,
7 P^titi: ;oor:dirilnr

28-
 2. Tercnul de funddte
3. Date ce caracterizeazd degradarea apirutd: direclie, deschidere, lungimea pe
care apare/ adAncirnea, dac6 penetreazd sau nu elementul,
4. PoziJia sondajelor la fundatii,
5. Pozi!ia forajelor geotehnice,
6. Punctele cardinale,
7. Pozilionarea elementelor structurale afectate pe planul general.
Fundatiile sunt elemente ascunse, a cSror stare generalS pe toat6 suprafala
construcliei este greu de stabilit. Practic este imposibilS decopertarea tuturor fundaliilor
pentru a le stabili starea. De aceea stabilirea stirii lor se poate face prin sondaje executate
in zone caracteristice ale construcliei. Analiza va viza atAt fundatiile peretilor/stelpilor
exteriori, cet gi fundaliile perelilor/stelpilor interiori.
In anumite cazuri (fundajii pe pilo!i) verificarea fundatiilor este deosebit de
dificilS, sondajele la fundalii stabilind elemente generale: numdrul de piloti, diametrul,
talpa radierului. Verificarea stirij p;mAntului se va face in acest caz folosind metode de
incercare "in situ": CPT, DPL, DM etc.
O metod; modernd de investigare a terenului de fundare este folosirea geo
radarelor, care pot furniza informatrii reale despre starea terenului, indiferent de
ad6ncimea la care stratul studiat este situat.
Sondajele la fundatii reprezint; o primi cale de detectare a cauzelor degradirilor
fundaliilor, numirul lor depinz6nd de amploarea gi modul de repartizare a avariiilor pe
construclie, gradul de neuniformitate in concepJia corpului de fundatie, privitor atet la
aspectele geometrice, cet 5i la natura materialelor incorporate.
Descoperirea ambelor fele ale corpului fundatiei permite efectuarea de incerciri
nedistructive, stabilirea compactitS!ii, precum Si prezenla 9i identificarea armiturij cu
pahometre.
Diagrama deplasdrii peretilor ii blocul diagrami al tasdrii constructiei, reprezint;
surse importante de informatii in vederea stabilirii cauzelor aparitiei unor defecte. Aceste
elemente se determini prin urmirirea in timp a constructriej.
Diagrama deplasirii unor pereli poate oferi informalii importante cu privire la
cauza care a produs degrad;rile constructiei: inclinarea fundatriei, tasiri neuniforme pe
toatd lungimea fundaliei, tas;ri diferentiale etc. De aserneni aceasta poate indica zona in
care sunt concentrate defectele maxirne. lnregistrarea mirimii tas;rii gi evolutiej acesteia
in tirnp poate oferi indicaJii privind: zona in care au ap;rut valorile maxime ale tasirilor, in
corelatie cu cea a defectelor, tipul de deplasare inregistrat de constructie (uniformd,
inegalS, basculare), corelarea evolutiei tasdrilor cu factorii externi (modificarea nivelului
apei subterane, regimul de precipitatii, aparilia unor factori periurbatori exterioril
vibra!ie, circulalie, supraincSrciri etc.).

Prezentarea detaliatd a tuturor elementelor se poate face in fisa deqroddrilor.

Pentru o analize a cauzelor defectelor la fundalii se impune o prezentare detaliat; a
defectelor la fundalii, care s; cuprindd:
1. Elementele de identificare a constructieil
2, Condiliile de exploatare, climatice, morfologice, geologice, seismice,
hid rogeologice Si geotehnice;
3. Conditii speciale;

-29
 Co nso I i d d rco fu nd otiilo I
4. Relevarea gi prezentarea construcliei din punct de vedere funclional, arhitectural,
structural;
5. ldentificarea transforrn;rilor suferite de constructie 'in decursul exploatdrii sale,
din punct de vedere funclional, arhitectural, structural;
6. Observajii asupra stdrii tehnice a construcliilor vecine 5i analiza influenlei
eventualelor defecte ale acestora asupra defectelor clSdirii analizate;
7. Starea tehnicS a clidirii, cu precizarea tuturor degrad;rilor care au apErut atat la
partea de construclii cet 5i la cea de instalalii;
8. Analiza rezultatelor urmdririi in timp a construcliei $i a evoluliei degradErilor
constructiei:
9. Aprecierea cauzelor care au condus la aparilia degradirilor la fundatii;
1"0. Solulii de consolidare propuse;
11". Selectarea soluliei de consolidare adecvate, tinend cont atat de considerente
economice cat 5i de posibilititile de realizare a solulieiin cazul concret dat.

2.3. Pricipalele tipuri de pdmenturi 9i comportarea lor la varialia

incircirilor exterioare gi la ac!iunea factorilor perturbatori
2.3.1. Generalititi, clasificiri

P;menturile se definesc ca fiind o categorie de roci sedimentare, detritice, cu

legdturi necimentate intre fragmentele solide {avand dimensiuni <2mm). Pimanturile care
alc;tuiesc terenul de fundare sunt identificate si clasificate in functie de caracteristicile
fizico mecanice determinate prin incerciri de laborator asupra unor probe recoltate de pe
amplasament sau prin incercdri "in situ".
Terenul de fundare este alcituit din strate de pim6nt avend caracteristici
geotehnice distincte. Pe baza rezultatelor incercbrilor de laborator sau/ti pe teren se
delimiteazi stratificalia terenului, in plan ti in secliune, avend caracteristici variabile intre
anumite limite,
Atunci cand in interiorul unui strat apar portiuni cu proprietSli distincte, se
contureazd elemente ca:
Orizontul: delimitat in grosime,
Lentila: delimitati in plan giin grosimea stratului,
Zona: delimitatS'in plan.
Evaluarea corectS a stratificatiei terenului de fundare si a caracteristicilor
geotehnice ale fiec;rui strat este deosebit de important; pentru evaluarea unor posibile
degradiri Ia fundalii.
Pdrn6nturile se clasifici dupi mai multe criterii, principalul criteriu fiind cel al
fracliunii granulare, Tabelu | 2.10.:
inafara fracJiunilor granutare principale se intalnesc si pEm6nturi compozite,
alcituite din o fractriune principalS 5i una sau mai multe fractiuni granulare secundare. De
exemplur pietrig nisipos - saGr, pietrit fin cu nisip mare - csaFGr, praf cu nisip mijlociu -
msasi, nisip fin prifos - siFSa, praf cu nisip mare 5i pietriS mic - fgrcsasi, argi16 cu nisip
mijlociu - msaCl, pietriF 5i nisip in proportii egale - Gr/Sa etc.

-30-
 2. Tercnulde funddrc
ut l. _LU.
Tabelul2.10 Pfln cl ocl asificare a pamanturilor
Grup; de Denumire in grupe de Subdiviziune
Criteriu Cuantificare p;ment cu propriet;ti supJimentar; in fu nctie
pdmAnt
asem; n;toare del
P;ment in Foarte Cea maimare Bo x8o Consideratii speciale
stare umed6, grosier pane a
particulele particuie or
>200mm
nu adere
unele de Cea maimare boCo coBo
parte a
atrele Co saco sagrco
Particuleior grCo
>63mm
Grosier Cea mai mare Gr cosaGr Compozitia
parte a
coGr granulometrici. Forma
Particulelor
>2mm
curbei granulometrice.
Densitatea relativS.
Permeabilitatea
Cea mai mare 5asiGr (Mineralogie)
parte a grsa grsiSa (Forma particulelor)
paftrcu etor
siGr siSa, clSa,
>0,063mm
ciGr saclSi
orgr
PdmAnt in Fin Plasticitate Si saSi sagrSi Platicitate,Umiditate,
stare umed6, slabS dilatant
clSi Rezistant;,
particulele stLl Sensitivitate,
adere unele Piastic cl Compresibilitate,
sagrCl
de altele nediatant'l orSi, Consisten!;,
orLl (Mineralogia argilei)
Culoare Organic Or saor, clO r Consideratti speciale
inchis;, siOr
SreLrIa!e
volu m ici
reduse
Minera I P;mant Oepozitat Mg XMg Material Consideraliispeciale
nenatural artificial antropic
Materiale Ca pentru p;manturile
naturale naturale
transformate
Legenda simt olurilor
Component Component secundar sau terliar Cazurile necesiti
pr ncrpal
considertii speciale in
Blocuri Bo
Bolovani
functie de cerinlele
Co
proiectuluiSi de
Pietrig gr - c(gr) si Sa(sa) pot fi subdjvizate in fin F(f),
exigenlele nationale.
riedium M(m) sau grosier C(c)
Nisip Sa
5i
Argil; cl cl
Organic Oa
Pam:nt IVg
artificial
X -Orice combinatie a componentilor
 co n so I i d o rc o fu n d ot i ilo I
')
in contextul standardului SR EN ISO 14688-2:2005, termenul dilatan!; se utilizeazE pentru
caracterizarea pSm6nturilor coezive prin urmdrirea separ;rii apel din p;mAnt.

PdmAnturi necoezive ti cele coezive sunt clasificate funclie de dimensiunea

rnaximS a granulei predominante, conform Tabelului 2.11.

Tabelul2.1.1. Cl asificarea p5me

menturilor necoezive
FracliLlniale Subdiviziuni Simboluri MSrimea partrculelor Imml
p;mantului
BlocLrri mari LOO >630
Pbmant foarte grosier Blocuri Bo >200 peni la 630
Bolov;nrs Co >63 pan; la 200
Pietris >2,0 p;n; la 63
Pietri5 mare CGr >20 p;n5 la 63
Pietris miilociu MGr >6,3 pin; la 20
Pietri5 mic FGI >2,0 p;n; la 6,3
PbmAnt grosier
N isip Sa >0,063 p;n; la 2,0
Nisip mare CSa >0,63 pen; la 2,0
Nisip mijlociu MSa >0,2 pani la 0,63
Nisip fin FSa >0,061 pdn; la 0,2
Praf 5i >0,002 pAn; la 0,063
Praf mare LSI >0,02 pan; la 0,063
P;mant fin Praf mijlociu Msi >0,0063 pen; la 0,02
PTAT TIN Fsi >0,002 peni la 0,0063
Argila cl <0,002

O alti clasificare bazatt pe comportarea pdmanturilor sub acliunea incdrcdrilor

exterioare 5i a factorilor exteriori (solicitdri dinamice, modificarea umiditSlii, cicluri inghe!
- dezghel etc.) imparte p'dmAnturile in 3 grupe:
Pimenturi bune, conform Tabelului 2.6,
- P;manturi medii, conform Tabelului 2.7,
- P;m5nturi dificile (pamAntun cu caracteristici speciale):
- Nisipuri afenate,
- Nisipuri afenate susceptibile la lichefiere sub acJiuni selsmice,
- Pdmenturi coezive cu consistent5 redus;, l.<0,5,
PSmenturi loessoide apafiinand grupei B de pSm6nturi susceptibile la
u mezire,
- Pdmanturi argiloase incadrate in categoria pSm6nturilor cu urnfliri ti
contraclii mari (PUCM), fiind active 5i foarte active,
P;menturi cu conlinut ridicat de materii organice (m51, n5mol, turbd),
Terenuriin pantd cu posibilitate de alunecare,
Umpluturi care nu se incadreazt in Tabelul 2.6 5i Tabelul 2.7,
P;m6nturi gelive etc.
Diagrama pentru identificarea gi descrierea pim6nturilor este prezentati in Fig. 2.7.

-32-
 2. Tercnul de fundorc

E:
;ej a I
tgg i
dd3 4

8=

:i!t;a!
ESE*gga
aaaazan
I

ic
!lq3- !;
S!;-F E

::ii: s

Fi9.2.7. Diagrama pentru identificarea 5i descrierea pSmenturilor

-33-
 Co n so I id o re a fu nd q ti i lo I
2.3.2. Caracteristici geotehnice gi cauzele degraderii pementurilor

2.3.2.L. PAmenturi necoezive (grosieretifoarte grosiere)

1. PdmAnturilenisipoose
Pimanturile nisipoase se caracterizeazd prin valori ale capacit6lii portante mari.
De asemenea valoarea modului de deformalie liniarS are valori mai mari de 15000KPa,
caracterizend o deformalie redusd a acestor strate. Clasificarea pAmanturilor nisipoase
dupi starea de indesare este Drezentati in Tabelul 2.12.:

Tabelul 2.12. :lasificarea pimanturilor nisiooase

Starea de indesare
indesati Cu indesare medie Afa naU
Nisipuri
Indicele porilor e
Nisip cLr pietriS nisip.nare, nrs p rnijloci- <0,55 0,55 0,70 >0,70
Nisip fin <0,60 0,60-0,75 >o,75
Nisip prifos <0,60 0,60-0,80 >0,80

Depozitele de nisipuri afanate prezintS o com presibilitate ridicatS, impunand

adoptarea unei capaciteli portante sc6zute cu scopul evitirii tasirii excesive a fundaliilor.
Nisipurile af6nate aflate desupra nivelului apei sunt de obicei umede {din cauza coeziunii
capilare), putand fi s;pate in taluzuri verticale pani la adencimi care nu dep5tesc 0,50m.
Totugi, se recomandi obligativitatea prevederii unor sprijiniri verticale pentru a evita
producerea unor pribupiri provocate de uscare sau de efectul vibratiilor. Ele pot fi
identificate pe teren dupi urmitoarele criterii, Tabelul 2.13.:

abelul2.13. ldentiticareaparnanturalornisipoase.
Descriere ncercare 5PT
Foai.e afanat lJSor de sipat cu cazmaua
Afanat usor de s;pat cu cazmaua sau de penetrat cu tiia metalic; 4...10
ndesare miilocie Dificil de s;pat cu cazmaua sau de penetrat cu tiia metalic; 10...30
ndesat Foade dificil de penetrat cu tija metalic;. Sdpare prin 30...50
excavare mecanicS
Foarte indesat Dlficil de s;pat 50

Situalii speciale apar in cazul in care un pachet de nisip afanat se gise;te sub o
crustd argiloas;, stratul de nisip fiind stratul purtdtor de apd subteran;, Fig. 2.8.

Fig. 2.8. Fenomenul de antrenare hidrodinamicd pe vertical; a particulelor fine

 2. Tercnul de Junddte
ln cazul inldturdrii apei prin siparea in argil; se poate produce fenomenul de
antrenare hidrodinarnici pe verticali a particulelor fine, conducand la af6narea mai
pronunlati a pachetului de nisip.
O altS situalie speciali o constituie depozitele de nisip, fin sau mijlociu, cu un
continut mai mare de 3% de materii organice, saturate cu ap5, numit gi chlsoi Valoarea
presiunij acceptabile la aceste depozite scade foarte mult (p...=150Kpa) avand valori
reduse ale unghiului frecirii interne S=15u ti ale greutitii volumice v=19KN/m3.

2. Pietrisuti ti bolcuri (bolovdnit)

Pietriturile sub formd de depozite aluviale sunt de obicei arnestecate cu nisipuri
in proporlii variate. Funclie de gradul de indesare (lD, %) nisipurile sj pietrigurile se clasifici
conform Tabelului 2.14.

a oel 2. 4. Clasiticarea nturilor d ul de indesare

Termen calificativ Grad de indesare,
to I%l
Foarte afenat De la 0 p6n; la 15
Afe nat De la 15 pan; la 35
Indesare medie De la 35 panb la 65
indesat De la 65 pani la 85
Foarte indesat De la 85 pen; la 100

Pietriturile sau pietriturile cu nisip, cu indesare mijlocie sau indesate se

caracterizeaz, printr-o capacitate portantS ridicat6 Si compresibilitate redusS.
Rezistenla acestor roci depinde de gradul de indesare gi prezentra argilei (ca sj
liant). Prezenla argilei sau a prafului la contactul dintre particulele solide poate intrerupe
contactul dintre acestea, comportarea pimantului la forfecare depinzAnd de cons;stenta
acestui liant. Se considei6 ca o cantitate mai mare de 30% de argil;,'intrerupe contactul
dintre particulele solide.
De asemenea prezenla unei cantitali mai mari de 40% de argild in compozjtia
acestui pimant micSoreazi portanta stratului. in aceste cazuri valoarea presiunii
acceptabile pe teren depinde de consjstenla pim5ntului coeziv (lc=0,5 - 1.0 / argilS sau
orafl.
Sp;larea sau dizolvarea rnaterialului fin (argilS sau praf) dintre granulele
depozitelor de pietrit poate avea ca rezultat cregterea permeabilitdtii p;rnAntului si
micsorarea stabilit;tii depozitului.
in general bolov;niSurile 5i pietriturile constituie terenuri bune de fundare, cu
condilia ca grosimea lor si fie suficient de mare si s; fje amplasate pe pimanturi tari sau
stencoase. Rezernarea lor pe strate moi, deformabile, poate s; conduci la pomparea
particulelor grosiere in stratele moi si la scufundarea lor.
Situarea unui strat de pietrit sau bolovSnis sub nivelul apei (strat saturat) nu
modifici presiunea acceptabilS pentru acest tip de terenuri, modific6ndu se doar valoarea
unghiului de frecare interioari (in sensul unei rnicsorSri cu 1- 20). DatoritS prezentei apei
scade unghiul taluzului natural de la 350 la maxim 250, in cazul pimanturilor saturate. Se
modificS pi valoarea greutSlii volumice, care poate sd creasci de la 18,5kN/mr in stare
naturalS - la 2OkN/m'in stare saturat;. in cazul in care aceste acumulSri aoar orin cidere
 C onso I i d q rcd Ju n d dtiilor
liberd, ele poartd denumirea de grohotiiuri, caracterizate prin neuniformitate mare 5i
compresibilitate neuniformd in plan.
O alti categorie de pim6nturi care necesiti o atenlie deosebitd sunt pdmAnturile
sufozive. Acestea sunt depozite cu o compozitie granulometricd neuniformS, care face
posibilS deplasarea particulelor fine prin porii dintre particulele mai mari, antrenarea lor
de cetre curentii de api de infiltratie si extragerea, in final, inafara masivului de p;m6nt.
Pe misura extragerii particulelor fine, crette af6narea 5i permeabilitatea pdm6ntului si
efectul de antrenare si dizlocare se extinde treptat asupra particulelor din ce in ce mai
mari. Criteriul de recunoattere a p5m6nturilor care prezint5 pericol de sufozie este dat de
relatia:

4r,0.:r*o.tu d*',,\d^' (1)

J- d,n \d,,l-n

2.3.2.2. PAmanturicoezive

1. Arqilele
Sunt pEmenturi alcituite din particule ale ciror dimensiuni au valori mai mici de
0,005mm, Particulele argiloase s-au format prin dezagregarea chimici a rocilor
preexistente ti au o compozitie mineralogicd foarte complexe.
Argilele au porozitate ridicatd, dar cu toate acestea sunt practic impermeabile,
coeziunea variind cu conlinutul de apt {umiditatea), frecarea interioar; fiind mic5.
Pentru activitatea de cercetare curent;, inainte de analizele de laborator este
necesari o identificare pe teren a acestora. Aceast; identificare se poate face, conform
[81], pe baza criteriilor urmitoare, Tabelul 2.15.

abelul 2.15. nrufltor a

Starea pdmSntului ldentificare Coeziunea clKPal
Plastic curgitoare 5e scurge printre degete la presare. <24
Plastic moale Se muleaz; la presrr e Lr5oar5. Se s,ipi usor. 20 40
Plastlc consistent; 5e muleazE la presare puternic; cu degetele. Suficient
de uSor de s5pat. poate fi rulat in bastonage de 3mm 40-15
grosime f;r; s; se firamiteze.
Plastic vartoas; Nu se poate mula intre degete. Bastonatele se
sfdremS. Dlficil de s;pat.
75 - 100

Tare Foarte tare. Se f;ramlleaz; prin ap;sare. Dificil de

>100
sApat

Deoarece compresibilitatea acestor pSmanturi depinde de conlinutul de ap5,

capacitatea portantii, pacc, a acestora depinde de consistenta lor:
PAm6nturi curgitoare: p*.'0kPa,
PArn6nturi plastic curg;toare: pacc=4oKPa,
Pdmantu ri moi: p"..=80KPa,
PSmanturi consistente: pacc=150KPa,
Pimanturi vartoase: p.*=300Kpa.
ldentificarea pdmanturilor coezive ca argile sau prafuri poate fi ftcut; ti pe baza
incercSrii pimAntu lui uscat, astfell
- 36
 2. Terenulde Jundore
a. Rezistenla slabE a pAmantului uscat: p;mentul uscat se dezintegreazd
sub apdsare a degetelor u5oari sau moderata praf (Silt - Si),
=
b. Rezisten!; medie a pim6ntului uscat: pimantul se dezintegreazi sub
apasare puternicS a degetelor 5i rSmene'in bucdli cu coeziune r argili
pr5foas; (silty clay - siCl) sau praf argilos (clayey silt - clsi),
c. Rezistente ridicat; - se sparge in bucili = argi16 {Clay - Cl), daci nu este
rezultatul unei cimentiri.
Un alt parametru important pentru identificarea stdrii p;menturilor coezive este
rezistenta la forfecare nedrenate (cu, kPa). Funcjie de acest parametru, pimenturile
coezive se impart conform Tabelului 2.16.:

Tabelul 2.16 nedrenati a pamdnturilor line

Rezistenta la forfecaree nedrenata
Rezistenta la forfecare nedrenatb a cu
p;manturilor fine (argilelor) lkPal
Extrem de slab; <10
Foarte slab; De la 10 pan; la 20
Slabi De la 20 pan; a 40
Medie De la 40 pen; la 75
Ridicat; De la 75 pan; la 150
Foaale ridicat; De la 150 pan; la 300
Exterm de ridicat;" >300
" Matefialele a c:for rezistenl; a forfecare este mai mare dec6t 3ookpa se pot comporta
ca roci slabe si se reco-)a.rdd s; tie descri5e cd rocl

2.Pdmdnturi prdfoose
5e prezintd sub
formi de depozite aluvionare, glaciale sau sub form6 de depozite
eoliene {loessul). Pimanturile de origine glacialS sau aluvionard sunt in general acvifere si
de consisten!5 moale. Eh se num;r5 printre pdmenturile cele mai dificile deoarece sunt
foarte susceptibile la cedare sau "fierbere" (la executarea sdpdturilor). Avand afinitate la
apd, ele nu pot fi drenate prin metode obisnuite de coborAre a nivelului apei. De
asemenea sunt sensibile la actiunea inghelului 5i dezghetului.
Trebuie subllniat faptul ci, cu continut mai mare de 70% praf,la umezirea lor
puternicS, devin instabile, curgttoare. Djn acest motiv, pdmenturile prdfoase au
capacitatea portant; cea mai mic5, fiind in general terenuri de fundare mijlocii sau dificile.
in cazul in care acest pdmAnt are in compozilie argilS si nisip, el se mai numeste 5i
iut. Se poate aprecia cd in compozilia lui, lutul conline procente egale de nisip, argilS si
praf. Dacd una dintre fractiuni predomini, el se numeSte nisipos, argilos sau prdfos.
Dintre acestea cel mai dificil este lutul prifos, care prezint; caracteristici
geotehnice defavorabileringhea!; utor, in contact cu apa devine curgitor, are porozitate
mare, este compresibil. Toate aceste fac ca luturile prifoase s5 nu reprezinte terenuri
bune de fundare, av6nd presiuni acceptabile de maxim 15OKpa.

2.3.2.3. Rocistencoase

7. Gresiile
in stare nealterati, au o capacitate portanti bun5, p*.=400KPa. Chiar atunci cand
sunt alterate se poate conta pe presiuni acceptabile norrnale pacc=20OKPa. Activitatea apei
37
 Co n sol ida re o Ju nd o ti i I or

poate conduce la o alterare neregulatd 9i profundS. Extinderea Fj tipul alterdrji depinde de

natura cimentului care leagi particulele. Un ciment argilos conferi gresiei o rezistent6
scizutS, putandu-se inmuia in contact cu apa sau prin inghetr - dezghe!. Dac; cimentul este
calcaros, el poate fi dizolvat intr-o m6surd mai mare sau mai micd in cadrul masivului,
formendu-se pungi sau buzunare umplute cu nisip afanat 5i distribuite haotic in masa rocii.

2. Sisturi
5e g;sesc adesea in stare alteratS, avend consistenla unei argile moi p6nd la
vArtoasS. in stare nealterate, pot avea presiuni acceptabile de pini la 2OOKpa. Unele roci
din aceast; categorie sunt susceptibile la inmuiere in contact cu apa.

3. PdmAnturi mornoase
Pimanturile marnoase sunt pdmenturi argiloase cu conlinut de carbonat de
calciu mai mare de 5% din greutatea lor.
Functie de conlinutul de CaCO3 acestea pot fi:
Argile marnoase: 5 - 20% CaCO3,
Marne argiloase: 2L - 35% CaCO3,
Marna: 36 - 65% CaCO3,
- Marni calcaroasS: 66 - 75o/o CaCO3,
- Atunci c;nd contrinutul de carbonat de calciu este mai mare de 75%,
p;mAntul se considerd calcar.
fin; aseminitoare cu a argilelor, cu o culoare care variaz; de la
Ele au o structurS
albicios la negru. Aceste formatriuni sunt mult fisurate la suprafate, zonele fisurate fiind
lnmuiate ca urmare a infiltraliei apei. Dizolvarea modulilor calcarogi poate conduce la
formarea unor goluri mici, frecvente in masa de marn;. Chiar dac; depozitul poate fi
inmuiat la suprafal;, spre ad6ncime inmuierea se limiteazi numai la vecinitatea fisurilor.
in ad6ncime, fisurile se inchid, roca devenind tare 9i omogeni. poate fi estirnat; o
capacitate portantd a marnei nedegradate de pSni la la 400 - sooKpa.
Prezenla apei din precipitatii in fisurile din marni poate conduce la existentra unui
nivel de ap5 de infiltralie care si produci un aflux puternic de api la subsoluri. Apa
existentd in fisurile din marn; poate conline sulfati, ceea ce ii conferi o agresivitate
chirnic5 fatd de rnortare 5i betoane.
Pentru evaluarea capacit5lii portante pe teren se recornandi folosirea incercirii
cu placa.

4. Cretd
Creta poate fi int6lniti sub form; de depozite cu material relativ moale,
firami!at, p6n5 la masive tari, omogene.
inmuierea cretei are loc datoritS acliunii inghelului- dezghetului sau infiltririi de
sus in jos a apei. Zona inmuiatd se poate extinde peni la 15m. Creta se poate inmuia si
prin acliuni mecanice: forare, forarea piloljlor etc.
Creta alterati poate varia ca slare fizicS de la un material de consistenla plasticd
p6ni la aglomerdri de bucdli tari, inglobate intr o masi moale.
Pentru aprecierea st6rii acestui rnaterial se recomandd foraje rotative cu
diametrul mai mare de 10cm.

-38-
 2. Tercnulde funddrc
Incercarea cu placa este cel mai indicat mijloc de oblinere a valorii presiunii limit5
ti a tasdrii probabile. Tasbrile in diferite faze ale incercirii sunt relativ mari (apropiate de
cele ale unui praf indesat), ceea ce recornandi tratarea masivelor de creti ca si
pEmenturile, respectiv cu prelucrarea rezultatelor incercirilor de laborator pe orobe
"netulburate" sau a incercdrii de penetrare standard.

5. Colcarul
Este o roci sedimentari in compozilia cdreia intrE in cantitdti importante
carbonatul de calciu alAturi de minerale argiloase. Ele se formeazd prin participarea
carbonatului de calciu in bazine marine (calcare marine), prin fixarea algelor, coralilor
{calcare anorganice), in ape pujin adanci etc. Culoarea lor variazi de la verzui, cenusiu, la
galben, ro5cat.
Calcarele sunt in general mai tari 9i mai pulin expuse la alterare in profunzime.
Datoritd acestor considerente pot fi recomandate presjuni acceptabile pani la 4OOKpa.
Totu5i trebuie avutS in vedre posibilitatea existenJei unor caverne sau fisuri ad6nci,
umplute cu material inmuiat. Pribugirea unor zone aflate Ia suprafati in cavernele
existente in calcare poate conduce la aparilia unor mase de fragmente af6nate.
Atunci cand nivelul apei subterane se ridic; in tirnp este posibild aparitia t]nei
subpresiuni a apei datoriti circulaliei acesteia prin fisurile existente in masivul calcaros.
O caracteristici importanti pentru comportarea rocilor (moi sau stencoase) este
aparilia fenomenului de alterare sau existenla unui sistern de discontinuititi structurale
reprezentate prin stratifica!ie, gistuozitate, fisuri, toate acestea influenlend negativ
comportarea rocii la tocuri.
Rocile stancoase au un unghi de frecare interioard ce variaz; functie de fisurare si
alte elemente de d isco ntin L itate, lntre 9 - 370, iar coeziunea intre 20 - 7O0O0Kpa.
Coeziunea in masiv este daU de relatia:
c^ = )t'c rrl 12)
Unde (3)
,h
I + l.J.Lr.log
-r
in care L - coeficient de reducere,
c - coeziunea determinatS in laborator,
h - indltimea stratului,
I- grosimea medie a stratului (valoarea medie a intervalului intre fisuri),
a - coeficient in funclie de roc;, grad de alterare, fisurare 5i m;rimea coeziunii.
Valorile lui d = / (c) sunt date in Tabelul 2.17. {Fisenko, 1964).

Tabelul 2.17. Valorile a

Nr.
Tipul de roc; c IdaN/cmz] a
Crt.
1. Roci argi/oase nisipoase, slab consolidate, slab fisurate (1 - 3 flsuri/ml)_ 0,5
Roci eruptive puternic alterate 4-9
2. Roci arglloase nisjpoase, fisurate (2 - 5 fisuri/ml). 1A-24 2
3. Roci eruptive caolinizate 30-80 2
4. Roci argiloase - nisipoase, cu fisuralie medie (5 - 8 flsuri/ml). Roci
30 3
eruprive 5i crista line epimetamorfice. 80

-39-
 Conso I id q rco lu nd d ti ilo I
5. Roci semistencoase stratificate, cu fisuralie predominanti (8 - 10 100 - 150 3
fisuri/ml). 150 - 170 4
L70 - 200 5
6. Roci semist6ncoase masive cu fisuratie predominanti (8 - 10 fisuri/ml). 200 - 300 6
>300 7
7. Roci er Jptrve cu sisteme de f.sLr dtre dezvo|tate (>10 'isuri/ml). >200 10

2.3.2.4. PSmanturi cu comportament special

ExistS p;manturi cu caracteristici speciale fali de celelalte pdmAnturi, chiar dacS

din punct de vedere al compozitiei granulometrice nu prezint5 modificSri apreciabile.
ProprietSlile acestor pimenturi se modificE sub actiunea factorilor exteriori (solicitSri
dinamice, varialii de umiditate, cicluri inghel - dezgheJ etc.)

1. Pdm,nturi sensibile la umezire (PSU)

Pdmanturile sensibile la umezire sunt p;menturi care sub acliunea'incirctrilor
transmise de fundalie sau numai sub sarcina geologicS, se taseazd suplimentar odat6 cu
cretterea umidit;lii peste anumite limite. Din aceast; categorie fac parte loessurile ti
pimenturile loessoide, ele fiind cunoscute gi sub denun,irea de pdmAnturi mocroporice.
Caracteristic acestor pdmanturi este faptul ci structura lor se pr;buseste, fie sub
acliunea greut6lii proprii, fie sub acliunea sarcinilor exterioare, ca urmare a sltbirii, prin
umezirea legiturilor coloidale a gelului silicic sau prin dizolvarea sirurilor cristaline la
contactele intergranulare.
ldentificarea prelimina16 pe teren a PSU se face pe baza urmitoarelor criterii:
Examinarea vizuali a pdmAntului: culoarea g;lbui - roiiaticS ti porii
vizibili cu ochiul liber,
- Timpul de dezagregare a unui cub confeclionat din pim6ntul respectiv,
cu latura de 1cm, prin introducerea in api va fi de max 30 secunde,
Prin apisare intre degete pimentul nu se deformeazi vizibil, ci se
sfi16m6.
Umezirea terenului de fundare se poate datora urmitorilor factori:
Modificarea umidit;!ii ca urmare a acoperirii acestuia cu constructii,
platforme, drumuri etc.,
Schimb;ri naturale in regimul hidrologic al amplasamentului,
Modificiri structurale ale arealului prin excutarea unor sisteme de
irigare, umplerea unor vEi care au avut un efect drenant, executarea
unor umpluturi la baza versanlilor, acumularea in timp a apei din
precipitalii, din relelele edilitare etc.,
Cresterea locali a umiditStrii datoriti infiltrSrii in teren {in deniveliri ale
terenului) a apelor de suprafale sau scurgeri din burlane la care nu existS
evacuare in releaua de canalizare pluvialS.
Dezvoltarea tasirilor suplimentare din umezire este funclie de l6timea sursei de
umezire 5i de intensitatea procesului de umezire.

-40-
 2. Terenulde funddre
2.PdmAnturi cu umfldri ,i contrqclii mari(pucM)
Sunt pimenturi argiloase, caracterizate de proprietatea de a_si modifica volumul
ca urmare a variatiilor de umiditate. Astfer, prin mirirea umiditdtii ere sufer; miriri
de
volum/ iar prin micSorarea umiditStii suferi mic'ordri de volum. ciclurile succesive
de
umflare - contraclie conduc aparilia ?n zonele superioare ale terenului a unor fisuri
,i
crdpdturi cu deschidere delani la 5- 10cm, pe ad5ncimitare ating 2_2,SOm,Fig.2.g.

Fig. 2.9. Macro ii microfisuri a pSmenturilor argiloase active

Ca risp6ndire, PUCM se int6lnesc in urm;toarele zone geografice ale Romeniei,

Fig.2.10.
RCitd\NlA

.8., t:::, *..

*fs -'
\-:o

g
F

._-:-_1;-_.
oN''F \-- i"]f
Fig.2.10. R;spendirea pdm6nturilor cu umfliri si contractii marj pe teritoriul
Roma n iei

in zonele subcarpatice ti piernontale ale Oltenlei, Munteniei, fi izolat in

Moldova gi Dobrogea,
in PodisulTransilvaniei giin specialin zona nordic6,
ln zonele colinare dinspre Cempia de Vest,
in zonele de lunc; Fi teras; ale unor 16uri din podisulMoldovei.

-4L-
 Co n so I i d d rc o f u n d dt ii lo r
P;manturile cu umfl;ri ti contraclii mari sunt intalnite in literatura de specialitate
sub denumirea de p;manturi contractile sau expansive. Ele sunt p;manturi argiloase care
prezinte varialii de volum insernnate, ca urmare a varialiilor de umiditate, ce pot conduce
la degrad6ri ale fundatiilor ti constructiilor cu ad6ncime mici de fundare.
La varialii de umiditate, comportarea PUCM este urm;toareal
- in perioadele secetoase sau la micgorarea umiditijii pdmantului (prin
uscare) apar in teren cr6p6turi de contraclie sub forma unei retele
poligonale, care produc in zona activS o micsorare a volumului
p;mantului gi antrenarea in jos a unei pirli a constructiei. Efectul este
sesizat in comportarea construcliei doar dac6 talpa fundatiei se gSseste
in zona varialiilor sezoniere de umiditate.
- in perioadele umede sau la cresterea umiditStii p;m6ntului apare in
teren fenomenul de umflare, de crestere a volumului pimentului.
Efectul urnflSrii se sesizeazi daci talpa fundaliei construcJiei se gSseste
in zona variatiilor de volum. In cazul pdm6nturilor foarte active poate
aparea antrenarea fundaliei prin frecare pe suprafata lateral; a acesteia.
in funclie de varialia de umiditate in pimant, se pot determina trei cazuri de
extindere in adancime a varialiei umiditblii pSmAntuluiin adancime, Fig. 2.11.
Fali de situaliile prezentate condiliile locale ale fiecdrui amplasment pot oferi
valori mai reduse ale adancimii zonei varialiilor sezoniere de umiditate. plasarea t;lpii
fundaliei la adencimi mai mari dec6t adSncimea varialiei sezoniere de umiditate in
pdm6nturi contractile elimind efectul varialiei de volum asupra fundaliilor.

cozul I cozul il
20 30\0%

ot
tt_t_
;l
I
?

\. :5
n; H* >1Om
Fig.2.1,1,. Varialia urniditdJii terenului cu ad6ncimea apei subterane ii condiliile
climatice

ldentificarea 5i caracterizarea PUCM se face pe baza unor indici care sd reflecte

numeric comportamentul specific al acestor tipuri de pdmanturi. Principalii indici funclie
de care se clasifici aceste pdmaniuri sunt:
procentualS a particulelor cu dimensiuni mai mici de
Arn masa
0,002mm
I ,, = tv, - xrr, - indicele de plasticitate
I
I .., = r o/n
indicele de activitate al pdmentului
A,
 2. Terenul de fundare

C
u =0,73(wt-20)% criteriutde ptasticitate
UrI%l u mflarea liberd
ws I%l - limita de contraclie
r -v.
_LLl00
cr= contraclia volumicd
fl

q.", U/gj - c;ldura maxim; de umezire,

w1s% capacitatea de retrinere a apei la sucliunea de 15 bari
pu - presiunea de umflare IMpa],
wL [%] lirnita superioard de plasticitate {limita de curgere).

Contractilitatea p;mentului poate fi evaluati ti funclie de indicele de contractie -

umflare 1.,, definit de relalia:
||,,,-w
Ir ,, - L.k) (4)
wr,,,.'w"
P;manturile pot prezenta urm;toarea aclivitate:
0<lcu<0.25 - cu umfliri foarte mari ti contraclii redusej
-
0.25<1.,<0.5 - cu umfl6ri mari 5i contracJii medii;
- 0.5<lc!<0.75 - cu umfliri medii ;i contractii mari;
0.75<1.,<1 - cu umflSri reduse 5i contraclii foarte mari.
Probabilitatea de a se produce variatii importante de volum poate fi stabilit; cu
relatial

d _4L =e.,,
-e ,0., (5)
V l+e
unde e - indicele porilor pentru starea naturalS,
eL - indicele porilor corespundtor pEm6ntului argilos la limita de curgere
(e, - -'t Tt 1.
' 100.y,,
Limitarea inferioarb a zonei active de umflare se consideri astfel:
- La infiltrarea apei in terenul constituit din pUCM, Iimitarea inferioarS se
consider; la ad6ncimea la care presiunea totalS este egalS cu presiunea de
umflare a pemantului {p,) determinatd ln laborator,
- La ecranarea suprafetei terenului se consideri adencimea stabiliti pe cale
experimentald pentru fiecare zon6 climaticS, jar in lipsa acestora se considerd
adAncimea de 5,00m,
- Tn cazul prezenlei apei subterane, limita inferioari a zonei active de umflare
se consideri cu 3,00m mai sus de nivelul initrial al apei subterane, dar nu maj
jos decdt adSncimea stabilit; in prin-ul caz,
- in cazul varialiilor de umiditate, ca urmare a factorilor climatici, in lipsa unor
determindri experimentale, se considerd ad6ncimea de 3,00m.
O problemi importantd care apare la pEmanturile contractile este 5i aparitia unei
impingeri suplimentare datorati fenomenului de umflare, asupra peretelui de subsol sau
sisternelor de sprijinire. 5e poate considera ci la un piment foarte activ valoarea K"h=0,7 +
0,8.
 co n so I i dd re d f u nd o t i i I o r
3. Pdmdnturi orgiloose soturote, puternic compresibile
Pdmanturile argiloase saturate cu ap; puternic compresibile sunt caracterizate
prin compresibilitate foarte mare (Mr.r<5000 KPa) 5i cu grad de umiditate mai mare de
0,8. in aceasti grupi se includ:
- pe menturile aluvionare,
- pd menturile rnarine,
p; m6nturile lacustre
pdm6nturile din delte,
- piminturile din mlaStini,
- alte forme de sedimentare deluvialS 5i aluvialE.
Dupi compozilia granulometrici al6turi de meluri mai fac parte ti intercalaliile de
argili, argilS pr6foasi sau nispoasS, precum ti alte tipuri de pimAnturi aflate sub nivelul
apei. Pimanturile de provenienli aluvionarS sunt caracterizate prin com p resibilitate si
rezistenlS la forfecare care nu variazi cu adencimea. Uneori pot apare Sl incluziuni de
naturi organicS. Pot fi formulate urmitoarele aprecieri:
- AvSnd modulul de deformalie redus {<5000 KPa), produc tasiri mari in timp,
uneori neuniforrne;
- AvSnd caracteristici de forfecare reduse {0=5-12', c=10-20KPa) au capacitate
oortenti rpdri<; esipurarea stabilititii constructiilor care transmit incirc;ri
mari fiind dificili;
- Tasarea de consolidare se produce in timp indelungat (uneori zeci de ani),
mai ales atunci c6nd stratul are grosime mare.
Datorite procesului de consolidare in tirnp caracteristicile de compresibilitate 5i
de forfecare cresc, sc6zand viteza de crestere a tasdrii. Se poate aprecia, ci la constructiile
care se taseazi un timp indelungat in general nu apar degradiri, ele apdrend numai atunci
cand viteza de dezvoltare a deforrnaliilor plastice din suprastructurd este mai mici dec6t
viteza de deformare a terenului de fundare.

4. PdmAnturi gelive
Pim6nturile gelive, numite Si pimanturi sensibile la ingheL sunt pirnenturi care
?n urma fenomenelor de inghel-dezghel ipi modifici esential structura qi proprietdtile. in
cazul atingerii unor temperaturi negative, apa existent; in porii pdmentului inghet;,
conducand la modificarea proprietelilor geotehnice.
Dupd gradul de sensibilitate la inghe!, p;manturile se clasifici conform Tabelului
2.L8l
Tabelul2.18. Clasificarea pEmenturilor selive
GradLrl de Granulozitate
Categoria
sensibilitate la Diametrui Procente din masa
pEmSnturilor lp t%l
inghet particulelor, mm totald a probei, %
sub 0,002 max 6
Necoezive, cu liant
<10 sub 0,02 max 20
a rgilos
Sensibile sub 0,1 max 40
Argil; siargil; gras; >35
sub 0,002 max 6
Foarte sensibile Coezive 10-3s sub 0,02 max 20
sub 0,1 max 40
 2. Terenul de lundorc
ln locul criteriilor granulometrice se maj utilizeazi pentru caracteflzarea
pEmianturilor geliveti coeficientul de !mflare la inghel, C,. Acesta este definit ca 9i
raportul dintre sporul de in5llime al probei supuse inghelului la un moment dat, Ah, in
mm gi adencimea de pitrundere a inghetului la acelasi moment din zi, in mm. Dupd
valorile coeficientului de umflare la ingheJ, pdmenturile se impart in urm;toarele
categorii:
Pu!in sensibile: C,<4%,
De sensibilitate mijlocie | 4%<C"<8%,
- Foarte sensibile: C >8%.

Un criteriu empiric, calitativ, exprimat de Cassagrande, apreciaz; gelivitatea

pirnanturilor dupA cum o probS de pdmant, luatS intre degete, se sfirimi sau rim6ne
intacu. Daci proba se sfdr6m6 pdm6ntul se consideri geliv, altfel nu.
Prezenta apei subterane la o adancime mai mic5 decet adancimea de inghe!,
constituie un indicator al unor posibile umfliri ale terenului prin inghet. Se consideri ci
influenla apei subterane asupra procesului de'inghel - dezghetr este neglijabili dacd
ad6ncimea acesteia este mai mare de trei ori ad6ncimea de inghef.
Prin fenomenul de inghel - dezghet se produc anumite modific;ri asupra
p;menturilor:
- Variatii de volum, umfl;ri, datorate creSteriiin volum a apei de min 9%,
Cresterea rezistentei la forfecare prin cresterea coezjunii,
MicSorarea permeabilit;tii,
Mictorarea rezistenlei la forfecare in timpul dezghelului, ca urmare a
cretterii umiditilii pdmantului in zona inghetat;,
Prin aparilia lentilelor de gheal; ale ciror dimensiuni se extind apare o
dislocare a particulelor din pozilia initialS, deci distrugerea structurii
pd m6 ntu lu i:
- ln cazul in care tendinla de umflare a pSmantului inghelat este impiedicat;
(de ziduri, fundatii etc.) apare o presiune de umflare care poate conduce la
aparilia unor tas;ri sau ridiciri neuniforrne ale constructiilor rezemate pe
teren, in zona adancimii de inghet,
- in cazul lucrdrilor de s;pAtur5, sprijinite, apa inghetati poate exerclta
presiuni asupra peretilor (p), efect ce dispare in perioada dezghetului, c6nd
cretterea umidit;lii conduce la creSterea impingerii pdmAntului {datoriti
sciderii coeziunii).
inghetul poate afecta si stabilitatea taluzurilor, in pdrnanturi sau roci fisurate,
unde apa inghelatb joacd rolul unor pene.

Diferitele tipuri de pimAnt au comportare specificS, influentat; in principal de

debitul de api migrat spre zonele inghetate:
PdmAnturile qranulore (pietri5, nisip), care prezinti valorile cele mai mari
ale coeficientului de permeabiliate, permit circulalia usoari a apei prin
pori (au valori reduse ale sucliunii), ceea ce impiedicd circulatia Si deci
migrarea apei spre zonele ingheJate. Efectul inghelului asupra acestor
pemanturi este redus, afect6nd numai rezistenla la forfecare in timpul
inghelului(creste).
 Co nso I i d q rc o lu nd o.t i i ! or

PdmAnturile pfifoose prezintl cea mai mare sensibilitate la inghet, cu

aparitia tuturor efectelor semnalate rnai sus.
Pdm'nturile arqiloase au o vitezi de circulalie a apei foarte mic5, in
special datoritd permeabilit;1ii mici, cu toate c; suctiunea are valorile
cele mai ridicate. Ca atare debitul de ap; migrat spre zonele inghetate
este mtc.

5. PdmAnturi orgqnice
Sunt pEmAnturi cu un conlinut bogat {>5%) de materii organice, uneori saturate,
fiind pdm6nturi de formalie relativ recentS (ceteva mii de ani). Ca grosimi ii pozitii ele se
pot situa la suprafata terenului (<2,00 m), la adSncimi cuprinse intre 2 -3m, 3 - 4m, 4 - 6m.
Conlinutul de materii organice poate varia intre 3 - 40% la nisipuri Si intre 5 -40% la argile.

Din categoria pdmanturilor organice fac parte:

MAfurile - sunt p;m6nturi cu continut de substante organice peste 5%,
depozite aluvionare care conlin, in general, mai mult de 90% particule cu
d < 0,2 mm, alcStuite din particule arglloase foarte fine (coloidale)
afanate, avand wt=6O - I20o,4 5i lp=30 - 80%, umiditatea natural; fiind
apropiatS de limita de curgere. Au un miros specific 5i se recunosc dupd
culoarea neagrd. in cazul in care tncercarea rnelului se face lent,
pim6ntul av6nd posibilitatea st se consolideze in timp, se constatd
aparilia unor deformaTii relativ mici, firi refuliri laterale. Ele sunt
caracterizate de o proprietate specific; - tixotropia. Anumite pdrnenturi
de formalie recent5, cu granulatie apropiate de cea a prafurilor sau
nisipurilor fine ti cu o plasticitate mai slab;, pot prezenta o comportare
care si se apropie de cea a pAmenturilor m6loase.
- Ndmolurile sunt pdmenturi cu conlinut de substanle organice intre 5,
10%, putand conline resturi de plante carbonizate.
PdmAnturile turboose sunl pSmenturi cu un continut de materii organice
cuprins intre 10-60%, formate in urma descompunerii incomplete a
resturilor vegetale intr-un mediu saturat de ap5, dar neoxigenat.
- Turbo este un pdmant cu un conlinut de materii organice de peste 60%,
format intr-un mediu similar pdmanturilor turboase. Reprezintd o
ingrSmidire de resturi vegetale cu un grad de descompunere variabil, de
culoare brunS-neagr;, cu structur; fibroasS, in arnestec cu o cantitate
importantS de substanle rr1inerale (nisip, argili, calcar), put6nd conline
cantitdti mari de ap6 (40-100%). Aceste depozite cu conlinut ridicat de
rnaterii organice se pot prezenta sub formi de strat continuu, dar
intotdeauna trefilat pe una sau mai multe directii sau sub formi de
lentile.

Modulul de deforrnalie se va adopta prin incercSri de compresiune edornetrici

dar numai pe intervale rnici de presiuni, pentru a putea efectua un calcul de tasare
apropiat de cornportarea rea16 a acestor categorii de pim6nturi.
Nu se admite agezarea directi a fundaliilor pe aceste categorii de pdm6nturi,
indiferent de grosirnea lor 5i de mirimea tasirii calculate.
-46-
 2. Tercnulde Iunddrc
Dac; sunt amplasate construclii pe terenuri biologic actrve, cu agrestvtrare
intensd a apelor subterane, este necesarA realizarea unor drenuri in jurul fundatiilor, prin
care apele agresive sd fie indepdrtate de fundatrii.
in cazul in care fundatiile amplasate pe terenuri biologic active sunt degradate,
consolidarea acestora se va face prin subzidiri realizate cu piatr5 de 16u silicioasi sau cu
beton de clasi superioari

6.
PdmAnturisdrdturote
Pementurile siriturate se caracterizeazi prjntr-un continut de sare in structura
'or. Prezenta s;rii poate cond[]ce la.
Aparilia unor tasSri sufozionale datoritE modifictrii caracteristicilor
geotehnice prin umezire de lungi duratd;
- Fenomene de umflare a argilelor in cazul umezirii;
- Agresivitate chimic; a apei/pimentului asupra betonului din fundaJii sau
pereji subsol;
Calculul terenului de fundare se va face la starea limit; de deformatii Si la starea
limita de capacitate portant5. Valorile de calcul ale indicilor geotehnici se determini
pentru starea saturau a pimantului sirSturat, dupS levigarea sErurilor.

7.
Umpluturi
Pdmenturile de umpluturS se caracterizeaz; printr-o neomogenitate importanti
privind cornpozilia lor. Ca efect vor apdrea compresibilitili neuniforme in diferite localii
ale arealului. De asemenea, pot apirea autolndesiri sub greutatea proprie, in special in
cazul aparitiei unor solicittri dinamice, a varia!iei condiliilor hidrogeologice 5i a
descompunerii materialelor organice din structura p;m6ntului. in cazul 'in care acestea
contin 9i argil; contractil; sau zgurd trebuie luat in considerare 9i posibilitatea umfldrii lor.
Ca ti teren de fundare, p;menturile de umpluturS pot fi realjzate in urm6toarele
cond itriil
. umpluturi orgonizqte, realizate din pAmanturi coezive, coezive consolidate,
necoezive {nisip, pietrit, bolov;ni5, amestecuri);
. umpluturi de tip holdd din pimanturi nisipoase, pietriS, piatr6 spartb etc.;
. umpluturi reolizote din activitdfi umonet demolSri, calamitEti naturale, foc,
explozii, niveldri de depozite rezultate din sepituri etc. Ele sunt caracteristice atat
unor zone urbane centrale, cat 5i platformelor pe care s-au realizat construcjii
istorice.
fj admisi intre 0.5 - 30ani functie de
Durata autoindesSrii umpluturilor poate
natura pSmAntului. La urnpluturi recente trebuie avut;'in vedere tasarea stratelor
subadiacente, la care se va avea in vedere grosimea umpluturii gi compresibilitatea ei,
conditriile de consolidare gi grosimea stratului subadiacent.
Calculul terenului de fundare alcituit din p;manturi de umplutu16 se face la
starea limitd de deformalie 5i la starea Iimit6 de capacitate portant5.

-41
 Co n solida re d lu n dot i i I or

3. CAUZELE DEGRADARII FUNDATIIIOR

Cauzele degraddrii fundaliilor sunt complexe 9i de cele mai multe ori degradarea
apare ca urmare a unui complex de factorj care actioneazi asupra construcliei ti terenului
de fundare.
Ambele componente ale sistemului de fundare - terenul ii fundalia, prin
participarea la transmiterea gi preluarea incErc5rilor sunt supuse fenomenului de
degradare, cauzat de factori care se pot incadra generic in trei categorit:
Deqradorea corpului fundotiei, prin diminuarea caracteristicilor materialului
constituient sau prin solicitarea acestuia peste limita admisibild,
Diminuareo capacitdlli portonte o terenului de fundore 5i creiterea
deformabilitiJii acestuia sub acliunea factorilor naturali ti/sau antropici,
Deqrodorea datoratd unor foctori couzoli: utilizarea unor slsteme
constructive inadecvote tipului de teren ti structuri sau execulie si
exploatare necoresounzatoare etc.

3.1. Sisteme de fundare pentru constructiile istorice

Fundaliile istorice au o capacitate limitatd de a asigura transmiterea incircSrilor

de la construclie la teren, iar structurile portante de suslinere istorice au de asemenea o
capacitate redusd de a prelua intinderi gi forfeciri. Ele diferd de fundaJiile ingineretti mai
ales prin materialele utilizate, tehnologiile de punere in operi {ceea ce se resimte cu
precbdere la preluarea acliunilor exceplionale), iar diferenlele apar inclusiv la
comportarea lor la actiunile gravitalionale.
Fundotiile istorice au rolul de a transmite terenului de fundare incircSrile
trasmise de structurile de rezistenld. Ele au fost realizate in mod intuitiv ti empiric, djn
diferite materiale, in perioada de dinaintea secolului al XIX lea 5i inclusi,.
Geometria infrastructurii este in stricti concordan!5 cu configuralia in plan a
clddirii, partiurilor dreptunghiulare, pitratice, circulare sau avend forme geometrice
compuse le corespund de regul; fundafii continue, dispuse in lungul zidurilor, Fig. 3.1.
Geometria clSdirii este de regulS influenlat; de exigentele functionale, de natura
terenului de fundare sau de pozilia geografici a edificiului.
Conceptele de alcituire structuralS, geometrice sau mecanice, materialele
folosite, tehnologiile de realizare constituie repere majore, pentru localizarea lor in timp ti
spaliu. Dar tocmai aceste caracteristici ale lor le fac vulnerabile de cele mai multe ori la
acliunile naturale ti antropice ale epocii contemporane.
lstoria structurilor de fundalii admite deopotriva diversitatea conceptual;,
materiald si tehnologici. Aparilia Fi utjlizarea diferitelor materiale 5i tehnologii s a
suprapus in timp, realizendu-se deseori subansambluri structurale av6nd proprietiti a
dou5, chiar a trei perioade. Caracterul local este legat de materialele existente, de
condiliile de fundare, de priceperea ti cunottintrele meiterilor din zona respectivi.
 Cdp. 3, Cauzele degrcddrii fundo.tiilol

*":- "17
a,

!_i
:--j
1i
l.l
{f:l
i '-_r._, _
..,. .,r, .,,,'1i t.i:t' .'",,,,

Fig. 3.1. Planul parter al Bisericii dln CopEceni

Fundotiile istorice sunt realizate in majoritate din zidarie de piotro, Fig. 3.2, sau
de cdrdmidd, Fig. 3.3, dar lemnul a fost Si el utilizat foarte mult (mai ales sub forma de
piloli), Fi1.3.4, doar c5, avand o durabilitate mai redus;, s-a pastrat in mai putine fundatii.
S-au realizat de asemenea fundalii din diferite materiale locale, de durabilitate redusS,
dar larg risp6ndite. Acestea din urmi, avend uneori caracter de patrimoniu, necesitd
cunoasterea proprietAJilor fizico-mecanice, inclusiv a posibilititilor de reabilitare
structuralS.

Flg. 3.2. Funda!ie din Fig. 3.3. Fundalie din Fig.3.4. Fundalie
zidtrie de piatrS ziddrie de cirEmidi pe piloli de lemn

Conceplia structurii portante diferentriazd sistemele de fundatii, in fundalii

recte si fundatii de adencime.
- Din categoria fundotiilor directe fac parte fundaliile continue sau izolate
(legate intre ele prin arce de zid;rie). in ambele situatii, fundaliile sunt
rigide.
- Fundoliile de adAncime sunt de reguld piloti din lemn de ste.jar, realizali
indeosebi in zone mligtinoase sau in p;manturi sEr6turate; p;strandu-se in
medi! urned {practic sub apE), acesti pilo}i riman intacli timp de sute de
ani.

-49-
 C onso I i d d rc d fu n d ol i i lo I
Fundaliile istorice, realizate din materiale specifice ziddriilor {din caramidE sau
piatri), folosind mortare de var, cu marcd ce arareori dep;9ette M10 sau mortare din
argilS, practic fird marc5 rninirnA garantat5, nu sunt protejate contra agentilor agresivi
subterani. in cazul fundatiilor pe piloli, acestea sunt realizate din lemn de stejar, care sub
ap; sau in condilii constante de umiditate au o comportare corespunzitoare, rezistand'in
timp inclusiv la acliuniseismice.
Fundatiile sunt realizate cvasi-empiric, din zidirii de piatrS naturald sau de
caramid; cu mortar de slab; calltate, de var sau argilS, expuse condiliilor agresive ale
umiditdtii pdmentului, de multe ori insuficient de ad6ncj'in raport cu adancimea de inghet
a amplasamentului, respectiv zona varialiilor sezoniere de urniditate la pdmenturile cu
contraclii ti umflSri mari, 5i mai ales in raport cu terenul bun de fundare. De asemenea,
conlucrarea fundaliilor realizate in epoci diferite, tasirile inegale ale zonelor realizate in
diferite etape, precum si ale eventualelor rosturi de p;mant lSsate intre doui fundatii
consecutive constituie aspecte tehnologice majore.
Tehnologiile de executie ale zid;riei presupun teser! in mai mict sau in mai
mare masurA, fiind intamplStoare leserile funda!iilor dispuse perpendicular intre ele.
Aceste infrastructuri nu asiguri o cutie rigidi (in acceplia contemporani) in care
sd fie incastrate elementele suprastructurii. Un caz aparte il constituie fundaliile pe pjloti
din lemn, la care, de reguli, se asigurS nivelul ideal de protectie.
Fundqtiile inoineresti aparute in secolul al XIX-lea 5i generalizate in secolul al
XX-lea - sunt concepute in baza unor ralionamente {in general calcule) ingineresti,
realizandu-se mai cu seama din zidbrie de piatr;, beton ciclopian, simplu sau armat.

3.2. Sisteme de fundare pentru construcliile social - culturale

Conside16nd modul de transmitere al incircirilor de la suprastructuri la terenul

de fundare, fundatiile se pot clasifica in:
Funda\ii directe: care transmit inc;rcirile de la suprastructurE la teren numai
prin intermediul telpiifundaliei, Fig. 3.5. Ele sunt denumite 5i fundalii de suprafa-ta.

p - presiune de contact intre

talpa fundatiei si terenul de
fundare

Fig. 3.5. Fundalii directe

Fundatii indirectet care asigurb transmiterea 'incdrcdrilor atat prin presiuni de

contact cat 9i prin frecarea de pe suprafelele laterale, Fig. 3.6. in general sunt alcituite ca
fundatii de adencime fundaliile pe piloli, fundaliile pe chesoane etc.
 Cap, 3, Cduzele degrcddrii fundotiilol

Fig. 3.6. Fundajii indirecte

Tot in categoria fundatiilor indirecte putem incadra si fundaliile executate in

gropi gtanfate, Fig. 3.7 ., care din punct de vedere al adincimii la care se g5seSte talpa
fundalieifa!; de nivelulterenului sund fundalii de suprafa!5.

Fig. 3.7. Fundaliiin gropi gtanJate

ConsiderAnd rigiditatea fundaliei, avem:

Fundali igllEt din blocuri de beton simplu la care in secliunea transversal; cea
mai solicitat6 apar numai tensiuni de compresiune, Fig.3.8.

Fig. 3.8. Fundajii rigide

Fundalii e/osfice: la care din acliunea reactiunilor pe talp; in secliunea cea mai
solicitatd a-a, apar Si tensiuni de intindere, Fig. 3.9.

-51 ,
 Co nsolid o rc d lu ndqli i lo r

Fig. 3.9. Fundalii elastice

Acest criteriu trebuie introdus prin luarea in considerare a rigiditilii relative

fundalie- teren. O fundalie poate fi consideratS rigidi atat prin rigiditatea proprie a
elementului din beton, cat Si in cazul unei rigiditili mai reduse a suprafetei (teren de
fundare).
O asemenea clasificare este importanti in cazul grinzilor, radierelor, pilotilor etc.
Clasificarea funclie de rigiditatea relativi fundalie teren se prezint6 in Tabelul 3.1..

Tabelul 3.1.
Sistem de fundare. Definirea risidit;tii. Clasificare.

N
)"= L.a I <1 grinzi rigide
-
z 1<l<5 - grinzi de
fkB
a=4!- rigiditate medie
\ 4EI l>5 - grinzi elastjce

,. E (h\'
t2Eol L )
A;0.01- pldci rigide
I,<0.01 - pl;ci elastice

"'Ti h'= a.h

F. h 3 2.5 - pilot rigid
o
d
l) 2.5 - pilot elastic

I
Considerand, adencimea tElpii fundatriei fati de nivelulterenului, avem:
 Cop. 3. Cduzele degrudd i lunddtiilol
a. Fundatii de suprofatri, Fig.3.10: av6nd D<(4+5 m) 9i D<1,5xB;

t-3)-,<-/.,47,/,<a

Fig. 3.10. Fundalii de suprafali

b. Fundalii de oddncime: fundalii pe piloli, fundalii pe chesoane, Fig.

3.11 5i 3.12.:avandD>{4i5m) 9i D>1,5x8.

Fig.3.11. Fundalii pe piloli Fig.3.I2. Fundatii pe chesoane

Dup; tipul fundaliilor, se pot distinge:

Fig. 3.13. Clasificarea fu ndaliilor dupi tipul acestora

-53-
 Co n so I id o re d fu nd q ti i I o I
a. Funda!ii izolate, Fi9.3.13.a,
b. Fundalii continue, Fig. 3.13.b,
c. Fundalii pe grinzi de beton armat, Fig. 3.13.c,
d. Fundatrii pe radier general, Fig. 3.13.d.

3.3. Clasificarea degraddrilor construc!iilor

Degraddrile care apar la construclii se pot datora unei multitudini de factori care
stau 5i la baza degradirii fundatiilor. Clasificarea degradirilor construcliilor poate fi ficuti
dup5 mai multe criterii. Un prim criteriu este cel funclional, dupd care defectele se pot
clasifica in urmitoarele categorii, Tabelul 3.2.

Tabelul 3.2. Categorii de defecte la constructii

Categoria G fa dul Descrierea tipului de defect Descriefea

defectului defectului
0 Neglijabil
1 Foarte fine
2 Fine
3 Moderat
4 Sever
fisurilor - mm
Fisuri fine, cu deschidere in jur de 0,1 mm; P3nb la 0,1mm
considerate neglijabile
Fisuri fine, care pot fi usor reparate. Posibile I/ana la 1,0mm
fisuri fine, izolate, in constructie. Pu!in vizibile
in zidiria exterioar;
I.>uri Jio' de .rmplur. Fste ne(esard PAni la 5mm
revopsifea. Fisurile se pot masca prin chituire. (2 - 5mm)*
Nu sunt reap;rat v',,ibile rr exterior. USie 5i
fFrF<rrale <a n^t mi<r: ,
'<^r
Fisuri inclinate. USile Sl ferestrele sunt blocate. Dela5-15mm
Conductele de serviciu se pot rupe. (sa! un num;r de
peste 3 fisuri)
Lucr;ri importante de repafatii. Consolidarea De la 15-20mm,
peretilor deasupra ugilor Si ferestrelor. PlanSee dar depinde 5l de
deplasate. Pereti burduSl!i sau inclinati. USi 5i num;rulfisurilor
ferestre distorsionate. Pierderea capacit;Iii
poirante a grinzilor. Conducte distorsionate.
Necesit; reparatii majore. Recl5direa unor p;rti De obicei peste

Foarte
sdu total; a cl:dirii. G nz le i)i prerd 25mm, depinde
5 capacitatea ponantS. Rezemarea pe pereli Si num;rul
Seveae
distrus;. Ferestrele 9i ugile fisurilor
distorsionate. Peficol de instabilltate.
* cu referire in particular la usurinta de repafare a peretilor din zid;rie de c;r;midi

incadrarea defectelor in una din categoriile de mai sus, nu este o problemd

simplS. Astfel, de exemplu, ln cazul unei catedrale cu o pictur; foarte valoroas5, defectele
din categoria foarte fine pot fi considerate inacceptabjle, in timp ce defectele moderate
pot fi considerate acceptabile pentru o constructrie obitnuit6. Cele mai multe construcJii
de locuinle prezintd defecte din categoria fine sau moderate care din punct de vedere
funclional, ntr pot fi acceptate de proprietari.

-54-
 Cdp, 3, Couzele degruddfii lundotiilor
Adoptarea unor solulii de consolidare a fundatiilor apare ca Si o problem;
economicS, datorit; valorii mari a unei asemenea lucriri. Argumentul adoptdrii unei
asemenea hoti16ri nu este cel de stabilitate, ci in cele mai rnulte cazuri este iustificati de
prevenirea aparitiei defectelor inestelce.
Pentru cele mai multe cazuri, categoriile 0, 1$i 2 pot fi considerate defecte
inestetice; categoriile 3 5i 4 defecte funclionale, iar cele din categoria 5 defecte
structu rale.
Propunerea acestor categorii de degradiri la construclii, a fost ficut; de Burland
(1977), in care categoriile O,1ti 2 sunt legate de degradirj statice, categoriile 3 Sj 4 sunt
legate de starea limitS de exploatare normali 9i categoria 5 - de starea limiti ultim; (de
stabilitate).

3.4. Tipuri caracteristice de degraderi ale fundaliilor constructiilor

istorice

Tipurile caracteristice de degrad;ri a fundajijlor construcliilor istorice sunt:

1. Degradarea caracteristicilor mecanice ale materialului din care este alcituit;
fundalia datoratS:
a. Caracteristicilor materialului pus in oper5,
b. Factorilor care depind de terenul de fundare:
Natura ti comportarea terenului,
Agresivitatea terenului gi a apelor subterane,
Regimul de precipita!ii,
Varialia regimului de umiditate naturalS,
Varia!ia nivelulul apelor subterane,
' Varialiatemperaturiimediuluiinconjuritor,
Ciclurilor inghet - dezghel.
c. Cretteriivegetaliei.
2. Degradarea fundatiei, prin diminuarea capacitilii portante a terenului de
fundare datoratd:
a. Amplas5rii constructiei pe teren!ri dificile: compresibile, cu
contractji si umflSri mari,sensibile la umezire,
b. Cretterji sau / Si scdderii nivelului apei subterane,
c. Pierderea stabilitdtii, datoritd deform;rii terenului, manifestat; prin
tasiri ii rotiri ale funda!iilor;
d. Prdbugirilor locale, cauzate de cedarea localS a terenului datoritd
unor accidente locale (caverne, hrube, ai ciror pereli au cedat prin
u mezire );
e. Cedirilor locale datorit6 unor afuieri locale ale terenului sau a unor
subsidenle,
3. Degradarea datoratd unor factori cauzali:
a. Proiectare / conceperea sistemului de fundare:
- Utilizarea unor sisteme constructive inadecvate tipului de
teren si structurS,
 Co n s o I i d d re d f u n dot i i lo I
- Nerespectarea adencimii de fundare rezultati din condilia
de situare a t;lpii fundaliei sub adencimea de inghel sau de
incastrare a fundatieiln terenul bun de fundare,
Neconformarea fundaliei pentru p;manturile cu
comportament special,
Inexistenla unui sistem de hidroizolare,
Neconsiderarea influenJei unei constructii invecinate si a
efectelor care decurg din aceasta,
b. ExecuJiafundaliilor
ExcentricitSli rezultate din nerespectarea proiectului (dac5
acesta a existat),
- Nerespectarea cotei tSlpii fundaJiei sau adSncimii de
fu ndare.
c. ExploatarenecorespunzEtoare
Supraetajiri sau schimbiri de destinalie, firi considerarea
cornportamentu lui spalial al construcliei,
Executarea de lucrdri in imediata vecindtate, fird a se
studia influenta acestora asupra constructiei vechi,
- Intrelinerea deficitar; a instalatiilor purtdtoare de api,
- Lipsa reparaliilor la sistemele de preluare ii evacuare a

apelor pluviale.
Degraddrile fundaliilor pot fi grupate 5i funclie de tipul degradirii 5i factorii
cauzatori, conform Tabelului 3.3. ti Fig.3.14. 11051:

a. FundaJie de piatr; spart; b. Fundalie pe piloti de lemn

1. Fundalie de zid;rie 9. Hidroizolaliafundaliei,
, Pl:n(c" np(ta <L h<nl 10. Nivelul ape or subterane min,
3. Conduct; prin fundatie, 11, Nivelulape or subterane max.,
4. Strat de piata; spart; cu rrortar, 12. Cota de referinG construcliei istorice,
5. Placa de a subsol, 13. Noua cotS de referinti, ia cre5t€r€a n vel! ui
6. Hidroizolaliaplanseului, terenuluinatural,
7. Grinzide fundare de lemn, 14. Hidroizolalia anticapilar; veche,
8. lJmp uturJ de piat16, 15. Piloli de lemn,
16. Radieru de a baza pilolior.
Fig.3.14. Funda!ii tradiJionale la constructriile istorice, cu degrad;rile
caracteristice (l-Vlll, vezi tabelul 3.3)
 Cop. 3. Cduzele degrdddtii
Tabelul
Pozilia in
Tlpul degrad;rli
Fip,.3.74.
Desprinderea zid;riei de blocul
de fundalie.
Degradarea grinzilor din lemn
sau metalde la planteul peste
suo50t,
Deterior;ri ale hidroizolatiei
I anticapilare la peretii de
cEr;mid;.
Degradarea hidroizolatiei la
planseul peste subsol.
Degradarea grinzi or de fundare
din lemn.
Degradarea hidriozolaliei
pefetilor din stratele inferioare.
Dezagregarea mortarului din
vtl
zid;rie.
v l Degradarea capetelor p jlotilor.
lundotiilor
3.3. Tipul degrad;rilor fundaliilor 5i factorii cauzatori
Factoricauzatori.
lnghelul anual al zid;rlei umede.
Umezirea zid;riei datorat; crelterii nivelului
umpluturii din jurul constructiei.
Cresterea umidititii, insotite de o slab; sau
inex'stenti ventilare a ariei subsolului. Distrugerea
hidroizolatiei de la pereli ii plansee.
lmb;tranirea materialului, fragilitatea hidroizolaliei
vechi (dac; exisU).
Deterior;ri mecanice in timpul sap6tLtrilor sau
lucr: rilor la pla n$eu.
Scdderea nivelului apei subterane saLl degradarea
biologici a le-nnulur, datoratd cortam:r;rii
microbiologice a apei subterane.
Etangare sc:zut; a incastrbrilor, distfugerea
h droizolatieivechi.
Agresivitatea apei subterane.
Sc;derea rezistentei mortarului in timp, levigarea
mortarului.
Sc;derea generald a niveiului apeisubterane,
cretterea temperaturii apei, dezvoltarea
ciupercilor pe lemn.

3.5. Cauzeledegraddrilorfundatiilorconstructiilor

3.5.1. Degradarea datorat; materialelor constituiente

O cauzd importanti a degradirii fundaliilor construcJijlor o constituie degradarea

materialelor din care sunt acestea realizate. Se considerd in cazul constructiilor istorice cd
atet elernentul de construclie, cet 5i materialul din care a fost realizat are o importante
valoare istoricS.
Pistrarea valorii materialul istoric de structurd portant; se poate face realiz6nd:
l. Transmite .:a rolului portant unor subansambluri structurale moderne,
folosite la reabilitare,
ll. imbundtStireacalitdtiimaterialuluiistoric,
lll. inlocuirea partial6 a materialului istoric.
La nivelul fundaliilor intervenliile, perrnise sunt funclie de importanla
monumentului istoric. Daci se accept; o consolidare structuralS a acestuia, ea va trebui
insolite de o consolidare a fundaliilor. La nivelul terenului de fundare interventiile sunt
permise, cu condilia ca acestea si nu afecteze construclia istoricS.
in cazul construcliilor obitnuite nu apar limite ale intervenliilor la njvelul
fundatiilor si terenului de fundare.
 Co nso I i d d rc q Iu n d ot i i lo I
ln cele ce urmeazi sunt prezentate degradirile materialelor din care au fost
realizate fundatiile.

1. Fundotii din ziddrie de piotrd

Piatra este un material care se folosea la lucrari de fundatii, sub doua forme: ca
blocuri de piatr; in zidSrii si ca blocuriinglobate in masa de beton (beton ciclopian).
Ziddria de piatr; in fundalii se executt din blocuri de forma regulatS, de
dimensiuni p'in5 la 30 cm, astfel incet si poat; fi ridicate cu mina far; prea mare greutate.
Zidiria in fundalie se execut; cu liant mortar de var sau argili sau uneori fird liant,
avendu-se grijt ca rosturile sa fie orizontale 9i nu prea groase. La executarea zidiriei de
piatr; la fundatii intr; o cantitate de mortar mai mare ca la o zidirie obisnuitb de cirSmidi
\cica 30% mai mult mortar). Umplerea incomplet6 a rosturilor in pdm6nturi sensibile la
inmuiere poate da nastere la crip;turi'in construclie, deoarece fundatia poate lucra ca un
dren, colectand apa. Blocurile se aleg cam de aceeasi mdrime gi se ateaza cu griji
respect6ndu-se regulile de tesere a rosturilor.
in Fig. 3.15 sunt prezentate cAteva tipuri de fundalii de zidirie de piatre pentru
constructii putin inalte.

; l"'::.1 ''i'

;r"'x

'i' !::'
't.'il

Fundatii din zidErie de piatr;, executat; cu sau fire mortar

Degradarea pietrei poate imbr5ca mai multe forme. Cele mai frecvente dintre
formele de degradarea ale acesteia sunt prezentate in cele ce urmeazS:
a. Fisurarea - este o formi de degradare a pietrei care implici ruperea
legdturilor dintre particulele componente,
b. Ruperea -formi de degradare a pietrei care implicd separarea unor pirti a
unui masiv 5i care poate avea loc perpendicular sau paralel cu suprafala
pietrei,
c. Eroziunea - este o formi de degradare ce conduce la deteriorarea suprafetei
prin pierdere de material sau pierderea coeziunii materialului.
d. Depozite superficiale - acumulare de materiale de natura diferit; cu
adeziune slabS la suprafatS,
 Cop. 3. Couzele degrcddriiJunddliilol
e. Colonizare biologic; - datorati microflorei (ciuperci, alge, licheni), bacteriilor
sau olantelor.
f. Patina - care reprezintS un strat microfilm format la suprafata pietrei din
diverse cauze. Patina nu reprezint; neaparat o formd de degradare, fiind o
mod ificare superficiald a materialului.
g. Crusta - se formeazd in partea exterioarS a pietrei, ca gi produs al unor
deterioriri superficiale Fi a cirei natur; chimic; si mineralogici 5i
caracteristici fizjce este total sau pa4ial diferiti de cea a stratului de bazd.
Degradarea pietrei din zidiria fundatriei depinde pe de-o parte de factori
intrinseci, ca ti textura gi structura interne a materialului, depinz6nd a5adar de materialul
propriu zis, iar pe de altE parte de factori extrinseci, cum ar fi condiliile de mediu climi,
polLare din zona in care constructia este amplasat6, Fig. 3.16.

Factori intrinseci Factori extrinseci

Compozi!ia.
Cond ilii de mediu
Structura.
. Textura.
inconjuriror.
Localizarea in
. Porozitatea.
. Dimensiu nea particulei structura clddirii

Fig. 3.16. Factori care conduc la degradarea zidiriei de piatrd

Cornpozilia chimicd si mineralogicd a pietrei determini practic comportarea

acesteia la acliunea agentilor agresivi, chimici sau fizici. Suprafala externd care se
degradeazi ti accesibilitatea apei sau a altor agenti inspre interiorul rocii, depinde de
structura ti textura acesteia, de rezistenla la gelifracJie sau / 9i cristajizare a sirurilor, de
rata de a umidititii sau umezire, Fig.3.1.7.

5o ubilltatea pletrei.
Variatia so ubillt;tii la modif icarea pH-ului.
Variatla so ubilititiiin prezenla d feritelor

Prezenta oxlzllor de fier cu so ubilitiii diferit€.

Rezistenta la ge ifractlune.
Rezistenta la crlsta izarea
sdrurior.
Rata de absorbtie a apei.

Fi9.3.17. Factoriintrjnseci.

-59-
 co n soli d d rc d f u n da ! i i I o r
Factorii externi, cum ar fi apa sau alte lichide, substanlele care pot modifica pH ul
terenului, organismele care trdiesc in pSment (ciuperci, alge, licheni) 5i mai ales actiunea
antropogen; pot fi considerali ca av6nd cea mai mare influenlS asupra degradirii pietrei /
zid;riei din piatrS, Fig.3.18.

Organisme vir 9i
mtcroorganrsmel
Plante,
Ciuperci,
Alge,
Licheni,
Eacterii.

marini,Fenomene de capi aitate,

toble sau partial; a sSruri or,l4aterii organice,

Fig.3.18. Factoriextrinseci

Apa, in diferitele stiri sau faze {lichid; sau solidi) este cel mai important factor de
degradare. De asemenea, datoriti faptului c; aclioneazi ca ti agent transportator pentru
alte substante, cum ar fi sirurile solubile, agentii poluanli din atmosferS, ea este un mediu
de dezvoltare al reacliilor chimice, al microorganismelor, putendu-se astfel sublinia
importanla acesteia ca 5i agent de degradare.
Vulnerabilitatea pietrei la actiunea ghelii depinde de porozjtatea ei, de distribulia
porilor in structuri 5i de gradul lor de continuitate. Presiunea de cristalizare este invers
propo4ional; cu mdrirnea porilor Si a fisurilor. Astfel rocile cu pori mari sunt in general
mai pulin sensibile la inghet decat cele cu pori de dimensiuni reduse.
Efectul poluSrii atmosferice este atent studiat in ultirna perioadS. Cele mai multe
studii se axeazd pe oxizii de sulf, oxizii de azot sau dioxidul de carbon, care se dizolvi in
ap5, rezult6nd solulii acide capabile sd reacJioneze cu rocile calcaroase. Efectul poluArii
depinde in mare misurd de amplasarea pietrei in structuri, de gradul de expunere la
agentul poluant etc. Exist; situalii in care, dacS piatra nu este expusd direct polu;rii,
produtii de reaclie si formeze in jurul acesteia o cruste protectoare la suprafat;.
Sdrurile solubile reprezinti una din cele mai importante cauze ale degradirii
pietrei. MArirea cristalelor de sare in poril pietrei poate produce tensiuni superioare
rezistenlei la intindere a rocii care practic sd o dezintegreze. Deteriorarea multor
monumente poate fi atribuiti sdrurilor.
Exist; mai multe rnodaliteti prin care piatra poate fi contaminati cu sdruri.
Poluarea atrnosferici este una dintre sufsele importante de sulfatri si nitrali. lmportant
pentru degradarea infrastructurilor ti suprastructurilor este pSmentul din care sirurile pot
fi transportate in structurd prin fenomenul de capilaritate. Materialele moderne,
incompatibile cu cele din structurile istorice pot constitui de asemenea o surse de sSruri.

-60,
 Cdp. 3. Cduzele degrudd i lundoriilot
Degradarea datoratS s;rurilor const; ?n dout mecanisme irnportante:
cristalizarea sdrurilor din solujii 5i hidratarea acestora. in primul caz degrad;rile apar
atunci cand tensiunile locale generate de impingerea locali a cristalului care se formeazi
in interiorul unui por sau a unei microfisuri sunt rnai rnari dec6t rezistenla la intindere a
rocii. In cel de al doilea caz transformarea anhidrilor in s;ruri hidratate di o oresiune oe
peretii porilor care poate cauza distrugerea rocti.
M icroorgan ismele care se gisesc la suprafala rocii participd activ la alterarea
fizici 5i chimici a rocii, fenomen ce poart; numele de biodegradare. Dar prezentra
m icroorgan ism elor nu este intotdeauna distructiv;. Acliunea ljchenilor este fizic6 si
chimicS: degradarea fizicS a rocii este cauzat6 de penetarea rddicinilor'in rocd, fenomenul
chimic fiind secrelia de acidoxalic, Benerarea de acid carbonic sj a altor acizi capabili si
genereze reaclii ale ionilor rnetalici cum ar fi calciul.

2, Fundotiidin ziddrie de cdrdmidd

Cirimizile arse care se foloseau la zidariile de fundalie trebuiau sd fie de calitate

superioara (calitatea l, cu rezistenla la compresiune minimi de L2e kg/cml ti media de
150 kg/cm'z). C6ramizile folosite trebuia si fie bine arse, s; prezinte o structurS uniformb,
si nu fie cripate sau deformate, avind in vedere c; fundalia sti de obicei intr-un mediu
umed, cirimizile nu trebuiau s5 conlint grdunle de var, care prin absorbtia apei sd i5i
mdreasc; volumul 5i sd conduci la dezagregarea zid;riei.
Prezenta apei face s; se foloseasci o cir;midd cu absorbtie de api cet mai rnici
(de aproximativ 12%).
ln general se preferd c;r;mida dublu presatd, care avea ti avantajul de a fi
rezistentS Si la acliunea repetati a inghetrului / dezghelului. La cl;dirile cu subsol, se
prefera zid;ria de cirdmidi celei de piatrS, din cauza ca pSstra mai bine cdldura. Uneori se
combin; zidiria de piatr€, care era mai ieftjnS, cu zidaria de c;r;midi, realiz6ndu-se o
zidirie mixt;. Piatra se aSeazb inspre exterior, iar inspre inciperea locuiti zid6ria se
captuSea cu cirEmidS. Cirimida se clSdea in lungul zidului, lSsendu-se la 4 6 randuri strepi
(un 16nd de c5r;mizi zidit pe lat, care patrunde jumatate in zid;ria de piatr5 ii leag;
cdptu9eala de acesta). ZidSria de cirdmid; in fundatii se executa cu mortar de ciment.
Aprecierea stirii de degradare a zidjriei irnplici doud etape importante:
L Deterrninarea tipului de degradare ti implicit a cauzelor care o produc.
ll. Determinarea modului in care evolueazi procesul de degradare.

Cauzele de8radirilor zidEriei pot fi inlelese doar cunosc6nd diferitele tipuri de

zidirie de cirdmidS, cunosc6nd tehnologiile tj materialele de executie, conditiile de
amplasamenti hidrogeologice, clirnatice, geografice. De asemnea sunt importante de
cunoscut ti conditiile in care au fost restaurate la un moment dat aceste ziddrii.
Ziddria de cirdmidi trebuie consideratS ca 5i un material compozit format din
blocul de piatri de ziddrie ti mortarul utilizat. Degradirile cele mai frecvente apar la acest
tip de zidiriitocmai datoritS dezintegrdrii mortarului.
Degradarea materialului cornpozit este datoratd mai multor fenomene de
desradare:

- 61'
 Co n sol id d I e d f u n dot i i Io I
Degradare fizice: cauzat; de variatiile de temperatur;, foc, inghel - dezghe!,
eroziune datorat6 apei, coroziune datorati eventualelor elemente metalice
inglobate,
Degradare fjzico - chimici: cauzat5 de umflarea din absorblia de apd, de
presiunile de cristalizare sau de hidratare din pori la cristalizarea sSrurilor sau
hidratarea cristalelor
Coroziunea chimicSt apare cel mai frecvent la ghips, datoritd poluirii
atmosferice.
- Actiunile mecanice asupra zidiriei: cauzeazi concentriri de tensiuni in zona de
acliune (de 'intindere sau compresiune), care se materializeazd in fisuri,
cripituri, g6uri etc. Aceste efecte pot fi intensificate de vibratiile din trafic,
tocuri etc.
Degradirile care pot ap;rea la o fundaJie de ziddrie sunt schematizate in Fig.
3.19.

Fig.3.19. Schema categoriilor de degradare a zid;rjei

3. Fundotii pe piloti de lemn

Elemetele din Iemn folosite la fundalii sunt pilotii si uneori grinzile de lemn. pilolii
din lemn sunt de tipul pilolilor bituli, de secliune pitrati sau circularS, Fig. 3.20.

-
\ilr
i /i'1
':i t'i.l
"ij '_

j,. -: rji
l{*r L--. J
-
Fig.3.20. Piloli de lemn

Cel mai frecvent sunt/au fost folosili in tdrile nordice (America de Nord, China,
Rusia, f;rile Scandinavice) deoarece speciile de lemn utilizate in fundalii trebuie alese cu
 Cop. 3. Cauzele degruddfii funddtiilor
mare grijd. Normativul britanic de la 1860 recomandt folosirea lemnului de calitate
superioara. De asemenea, "New York Foundation Code,, prevedea o rezistenti admisibili
de 40daN/.cm'zpentru sectiunea net;, la Iemnul de cedru, soc apusean, ptn norvegian,i
55daN/cm2 - pentru chiparos, brad Douglas, pin sudic si alte specii similare.
Pilolii din lernn fiind flexibili si avand rezistenli la 5oc se utilizau frecvent la
lucririle de fundalii, un exemplu de utilizare fiind cel din Fig. 3.21.

1. pilot de lemn
2. cletti{moaze)
f 3. pietrit
I 4. grinzi din lemn
', 5. podina djn dulapi de lemn
2
6. fundalie

Fi9.3.21. Fundatrie pe piloti si grinzi din

lemn

Dac; elemetele din lemn sunt menlinute in permanentrd sub nivelul apei sau
perrnanent uscate, acestea pot avea o comportare excelent5 in timp. in zona de variatie a
apei subterane ele sunt inse supuse degradirii. pentru piloJii folositi la construclii
rnaritime sau fluviale, porliunile imersate ale pilolilor sunt supuse de asemenea atacului
unor organisme ti mocroorganisme marine. Zona pilotului care se gSseste deasupra
nivelului apei este de asernenea supus; atacului unor bacterii, ciuperci sau insecte
lignivore.
Din aceste considerente doar anumite specii de Iernn se pretau lucr6riior de
fundalii. Speciile indicate pentru expunerea la umezire ti uscare sunt: pinul nordic, pinul
Kauri, zada, stejarul, cedrul, cornul, tisa, teckul. pentru conditii de umezire complet; se
considerE potrivite: aninul, fagul, ulmul, pinul nordic, zada, stejarul, teckul, iar pentru
condilii de uscare totalS - bradul norvegian, pjnul american galben 5i rosu, frasinul 5i
nucul. Multe din aceste specii, in prezent sunt specii rare, protejate prin lege.

Comportarea 'intimp a elementelor din lemn depinde in mare m;suri de

€onditrlile de mediu, climatice, de dezvoltarea zonei in care sunt amplasate, in concluzie de
evolutia ti variatia agentilor agresivi ce pot actiona asupra acestora.
Agentrii agresivi chirnici Si biologici care aclioneazi asupra construcjiilor din lemn
sau a elementelor sale componente se clasifici dup6 natura $i sursa lor oe prooucere.
Agen,ti chimici care contribuie la degradarea elementelor din lemn suntt apa,
provenit; din ape uzate, condens, infiltraiii, urniditatea aerului, precipitatii , acizi, baze,
s;ruri (acide, neutre, bazice), materli chimice pulverulente.
Agen,ti biologici care atacS lemnul sunt ciupercile lignicole, care distrug lemnul:
ciuperci de putregai tare {cubic 5i fibros), ciuperci de putregai moale, cjuperci care
coloreaz; lemnul: ciuperci de albdstrire, ciuperci de mucegai, insecte xilofage: Coleoptere,
Carii mici, Termite. etc

-63-
 Co n so I i d o rc o f u nd dt i i lo I
Protec!ia elementelor de lemn din fundalii era realizat; prin impregnare cu
creozot sub presiune. Aceastd metod; este folosite mult pentru tratarea traverselor de
cale ferate.
lmpregnarea cu creozot nu poate fi insi considerat; eficientS'impotriva putrezirii
lemnuluiin zona de varialie a nivelului apei subterane, probabilitatea putrezirii lemnuluiin
aceaste zon; fiind foarte mare. Din 2007 impregnarea cu crozot este interzisd si in
Ro me n ia.
Dacd nivelul apei subterane este la o adancime mic; faji de nivelul terenului
amenjat, capul pilotului poate fi cobor6t panA la aceastd ad6ncime, prin t;ierea pilotului.
Daci nivelul apei subterane este prea scizut se pot folosi piloli computi lemn - beton
[104] av6nd partea inferioard din lemn, iar cea superioari din beton.
Degradarea biologici a lemnului ingropat nu se produce, dacd lemnul este in
permenentd ud sau in permanent; uscat, dar putrezirea poate interveni rapid ?n cazul in
care lemnul este supus unui regirn alternant din punct de vedere al urniditdtii. in cazul
varialiei nivelului apei subterane (datoriti executdrii unor drenuri, a lucririlor de
canalizare, devierii cursurilor de ap;), materialul lemnos existent in sistemele de fundatii
purrezeSre.

Materialul lemnos poate exista fie sub forma pilotilor si gritarelor din lemn, ca
fundatii ale constructiilor existente sau, mai frecvent, pot fi elemente izolate rbmase in
urma demolirii unor construclii vechi. Prin putrezirea lemnului in zona de leg5turi cu
radierul {fundalia), poate dispare complet rezemarea fundaliei pe pilotii din lemn 5i
implicit rezemarea fundaliei pe terenul compresibil, ceea ce conduce la aparitia unor
defecte (fisuri)in elementele structurii, Fig. 3.22.

Fig.3.22. Degradarea pilolilor din lemn

-64-
 Cdp. 3. Cduzele degrudd i lundqtiilor
Mentrinerea rnaterialului lemnos in teren conduce la putrezirea lui $i la crearea
unor goluri in terenul de fundare. in Fig. 3.23. se prezintd degradarea pilotilor ti gritarelor
de lemn ale unei fundalii, la varialia umiditilii.

Fig. 3.23. Degradarea pilolilor ti gr6tarelor din lemn

Sub incircirile transmise de construcjii irnportante (p*=300-600kpa), se poate

produce refularea terenului, aparilia unei deformalii pe verticale a terenului de fundare
5i
tasarea fundatiei.

3.5.2. Degrad5ri datorate terenului de fundare

3.5.2.1. Amplasareaconstruclieipeterenuridificile

Terenurile dificile, se definesc conforrn Np 074 - 200j, ca fiind acele terenuri care
nu se incadreazd in categoria terenurilor bune sau medii de fundare. Arnplasarea unei
construclii pe terenuri dificile de fundare poate si conduc5 la degradiri, in cazul in care
aceasta nu a fost conformati corespunzitor.

3.5.2.1,1. Pimanturi cu umfl6ri si contractii mari - pUCM

PSmenturile cu umfl6ri si contractii mari -PUCM - cunoscute si sub denumirea de

p;manturi contractile, expansive sau active, sunt p;manturi argiloase care prezinta
proprietatea de a-si modifica sensibil volumul la variatii de umiditate.
Ca rispendire pe teritoriul Romaniei, pimAnturile cu umfldri si contractii mari se
inteinesc in majoritatea zonelor geografice ale 15rii, fiind identificate in Oltenia, Muntenia,
in PodiSul Transilvaniei, in zonele C6mpiei de Vest, in zonele de luncd si terase ale unor
16uri, mai ales in Podisul Moldovenesc, precum ti in zone din lunca Si Delta Dunirii.
 Consolidoted Junddtiilor
Producerea unor variatii insemnate de volum a pimanturilor, care poate conduce
la degraddri ale constructiilor, este conditionati de:
- ex stenta in zona de suprafat; a unor argile active, susceptibile de umflari si
contractii rnarii
- producerea unor varialii importante de urniditate ca urmare a conditiilor
climatice sau a altor cauze {surse puternice de umezire sau uscare, evapo-
transpiratia vegetatiei etc.).

1. Amplosqreo tdlpii fundotieiin zona varialiilor sezoniere de umiditote

Zonele cu PUCM au in general precipitalii bogate (500...700 mm/an) cu regim

torenlial Si ecarturi mari de temperatur;'intre vard Si iarn6 Si intre noapte 5i zi {in timpul
verii peste 10'...20"C), care provoaci reducerea umidjtetii, cu efecte care se manifeste
practic pen5 la o ad6ncime de circa 2.00m (vezi Cap. 2).
Efectul variaJiei umidit;lii pdmantului se manifestS prin modific;ri de volum ale
p;manturilor contractile icontractii gi umflSri mari).
Variatriile de volum ale pdmanturilor prin cicluri s!cesive de urnflare contractie
induc discontinuit6!i in zona superficial; a terenuluisub formj de fisuri / crdpdturi p6nE la
adancime de 1,0 - 2,0m, functie de nivelul apelor subterane, Fig. 3.24.

't,.

l)rl

'i;,'
Fig.3.24. Varialia umiditSlii p5rnanttrlui functie de NAS

Intrucat variatriile de volurn nu se produc uniform pe suprafala construiti, ci

prezintd o intensitate mare pe zonele insorite $j mai ales acolo unde au stagnat apele din
precipitatii, construcliile sunt supuse unor actiuni suplimentare (la contractii - ceddri de
reazeme, la umfliri - presiuni de umflare pe suprafala tSlpii fundatiilor), ce pot initia
producerea unor degraddri ale infrastructurii constructiilor.
S-a constatat ci dup6 o succesiune de ani secetosi pot apdrea variatii importante
ale umidit;liiin regiunile cu climE relativ urned; (=7 ani).

2. Contractiq pdmAnturilor orgiloose active

La toate tipurile de constructii, collurile puternic insorite dinspre sud - vest se

taseaz; cel mai mult din cauza contracliei, provocind aparilia fisurilor $j crdpiturilor in ,,V"
(deschise mai mult la partea superioari), Fi9.3.25.

-66
 Cop, 3, Cduzele degruddii funddliilol

Fig. 3.25. Efectul contracliei asupra unei structuri din zid6rie

La constructiile rigide amplasate cu fatada spre zonele cu cea mai mare insolalie
{sud), exist; posibilitatea contracliei unui volum de ptment dispus in zona medianb a
peretelui, Fig.3.26. in aceast; situalie fisurile se dezvoltS in zonele situate la partea
superioari a peretelui, fisuriin formd de A.

t_,
'r
/t
,'
--...."-t-,*
a
...
'',--; I
'I ,' '
i..' {

al

Fig. 3.26. Degrad5ri datorate contracliei argilelor contractile'in zonele

med ia ne

Zonele cele mai expuse efectului insolaliei descresc dupS urmStoarea scari: SV,
prima avend cel mai important impact asupra comportdrii construcliei.
SE, NV, NE,
 co n so I i d d rc o f u n d at i i lo I
3. Umfloreo pdmAnturilor argiloose
Posibilitatea cresterii umiditAtii pimenturilor argiloase contractile conduce la
umflarea stratului de p;mant. Efectul se manifesti rnai intens in zonele de mijloc ale
fundaliei, conducand la aparilia unor fisuri / crSpituri la partea superioari a perelilor, in
formi de V. Presiunea de umflare poate depisi de douS ori presiunea efectivd cu care
descarcS fundalia pe terenul de fundare, Fig.3.27.
Dac; execu!ia constructiei s-a f;cut intr-o perioad; secetoas;, in perioada umedi
care urmeazi, pdmentul se umfl5, provoc6nd aparilia fisurilor'in ,,A" (deschise mai mult la
oartea inferioar;).

+r'.4r^j)
I I iPu
Fig.3.27. Efectulumfleriiasupraconstrucliilor

Efectul umfltrii p;mentului se manifestS mai intens in zonele centrale ale

construcliei, situalie in care fisurile vor apirea la partea superioarA (in V).
in cazul in care rigiditatea in plan vertical a peretelui este mai micd, pot ap;rea
crdpSturi orizontale, dezvoltate'in ipaleJii de zidErie, intre parapeli ti buiandrugi.
Pentru evaluarea presiunii de umflare pot fi utilizate relalii simple:
p,=0.57351p-10.9196 lp (daN/cm'z), - lp indicele de plasticitate.
Valoarea rnaximS a presiunii de umflare apare in zonele de mijloc ale fundatiilor
contrnue.

4. Efectul vegetotieiin terenuri conttoctile

Una din sursele importante de producere a uscirii p;mantului prin absorblia
umiditilii din ptrnant este amplasarea vegetaliei in vecinetatea construcliei, prin efectul
de osecare produs de copaci, Fig. 3.28.

Fenomenul de asecare

Fig. 3.28. Degradarea construcliei datorit; fenornenului de asecare

Evaluarea defectelor datorate existenlei copacilor, este foarte cornplexi

depinde de urmdtorii factori:

68-
 Cop. 3. Cduzele degrcddrii fundoliilor
- Specia de arbori:
- Distanla dintre constructie $i copacjj
Natura pdmentului din terenul de fundare.
Zona de influentS pentru modificarea umidit;lii pimentului, dalorile fenomenului
de asecare, se extinde'in ad6ncime 5i pe orizontali funcJie de natura arborelui, Fig.3.29.

{''5;
.|...t

l-

t
] L .I J

1| ri
U.niditaae {'i)

Fig. 3.29. Efectul r5d;cinilor copacilor asupra variatiilor de umiditate

Zonele de influenli a copacilor sunt maxime pentru stejar 5i minime pentru

castan. Distanla minimi la care se poate planta un arbore fale de constructie este date in
literatura de specialitate funclie de specia acestuia. Funclie de efectul de asecare aceast;
distanld variaz; cu indllimea arborelui, conform cu Fig. 3.30.

Fig. 3.30. Efectul de asecare asupra constructiilor

Diferitele specii de arbori au fost considerate ca fiind mai mult sau mai putin
Pefl culoase pentru construclie:
- Foarte periculoase; plopul, arinul, salcamul, salcia, ulmul;

69-
 co nso I i d d rcd f u n d qt i i lo I
Periculoase: arJar!1, mesteacinul, frasinul, stejarulj
Pu!in periculoase: laricele, bradul, pinul.

Efectul existenlei vegetaliei se manifestd uneori dupi un timp indelungat (6 - 12

ani). determinat de dezvoltarea arborilor.
Fenomenele de uscare se manifesti in construc!ie prin apari!ia unor fisuri
inclinate in perelii construcliei, in zonele din vecinetatea arborilor, Fig. 3.31.
Peste 80% din defectele apdrute la construcliile fundate pe pimenturi argiloase
contractile se datoresc existenlei sau plantirii arborilor gi arbu5tilor.

Fig.3.31. DegradSridatorateamplasSriiarborilor'invecindtatea
construcJiilor

5. Periooilo de executie o sdpdturii

Din punct de vedere al varialiei umiditSlii pimantuluiin periooda de execulie tiin
perioada de exploatare, pEmenturile contractile se pot afla in urmStoarele trei situatii in
funcJie de anotimpulin care se executi construcjia:
1. cu urniditate naturalS {w) initialS micS {funda!ia se executi 'in anotirnp
secetos).
- ln aceastd situalie terenul de fundare va suferi cu preponderen!;
fenomene de umflare. ca urmare a soorului de umiditate. Acesta este
posibilin perioada execu!iei suprastructurii, a unor modificiri exterioare,
a unor consolidiri sau exploatirii construcliei,
Cretterea umiditalii va genera presiuni de umflare, care vor acjiona
asupra fundajiilor de jos in sus ;i eventual lateral, provoc6nd deplasiri
sau presiuni cu valori maxime egale cu presiunea de umflare a
p:rnentului.
2. Cu umiditate naturalS {w) inilialS rnare (fundatria se executi in anotimpul
ploios),
in aceastd situa!ie, terenul de fundare va suferi cu preponderen!;
fenomene de contractie, ca urmare a micaor5rii posibile a umidit;!ii in
perioada execuliei suprastructurii a unor modificdri exterioare, a unor

-70
 Cop.3. Cauzele degrcdd i lundotiilor
consolidiri sau exploatdrji constructiei.
3. Cu umiditate naturald (w) initialS medie,
- in aceasti situatie in care terenul poate suferi, in perioada executiei sau
exploatirii construcliei, atAt fenomene de umflare, c6t si de contractie.

3.5.2,1,2. Am plasarea copacilor in apropierea unei constructii

Taierea copacilor f;ri dezr6dicinarea lor poate aduce grave defecte de fundatii
5i
structuri. Astfel, cregterea diametrului sau r;ddcinilor conduce la aparitia unor impingeri
orizontale / verticale asupra constructiei, conducind la aparitia unor tasdri diferentiale,
maxime in imediata vecindtate a trunchiului, Fig. 3.32.

Fig. 3.32. Degrad;ri datorate amplasdrii arborilor in vecin;tatea

constructiilor
Uneori se pot sernnala ti deplas;ri pe orizontal;, pani la 5cm. procesele pot fi
accelerate sau intirziate, funclie de periodele mai secetoase sau mai umede. Trebuie avut
in vedere ci riddcinile rimin active o lungd perioadd dup6 tiierea copacului.
Contractia intens; care insoleste indepdrtarea apei din pdmenturile argiloase
contractile se poate produce atat pe verticalS cat Si pe orizontalS, astfel incat sunt
necesare misuri nu numai impotriva tasdrilor c6t Si pentru evitarea ruperii prin intindere a
fundatiilor.

1.. Efectul meconic ol rdddcinilor copacilor qmplosoli in opropiereo unei

construc.tii
in cazul existenlei unor copaci (bdtrAni) in vecindtatea constructriei sunt posibile
degradiri structurale datorate ac!iunii rnecanice a rSdicinilor. CreSterea diametruluj
copacului sau a ridecinilor conduce la aparitria unor impingeri (orizontale, verticale) asupra
fu n dal ie i.

Situarea tblpii fundaliei sub zona de dezvoltare a rddicinilor duce la posibilitatea

extinderii acestora in lungul fundatiei constructiei. Efecte negative apar mai ales in cazul
existenlei unor fundatii din zidirie de piatrd cu/firi mortar. in acest caz ridtcinile
copacilor pot perfora rosturile, jar prin creSterea diametrului lor exercit5 presiuni asupra
constructiei, Fig. 3.33.
Ca efect, in perelii construcliei apar fisuri inclinate (in sus) 5i fisuri / cripdturi la
partea superioar; a fundatiei.

- 1L
 Co n solido re d lu n dat i ilo I

/--i t,
\,
,1.'
Dezvoltarea rtdtcinilor arborilor aflali in vecinetatea
constructriilor

3.5.2.1.3. Amplasarea construcliei pe terenuri deformabile

a. lerenuri cu moteriole organice

in aceasti categorie de pSm6nturiincadrdm in primul 16nd p;menturile biologice
active (organice - MO >5%), care reprezint; depuneri terigene, deci recente, a ciror
formare este incheiat; sau in curs de incheiere. Caracteristic acestor pSmanturi este in
primul r6nd prezenla unor depuneri organice in bloc sau succesiv, intr-un proces de
transformare carbonici in mediu apos tiin al doilea 16nd starea de afanare mare.
Aceste depozite, fiind ultimele formate, in marea majoritate fiind in curs de
consolidare, se gisesc in strat in stare afanatS Si sunt succeptibile de tasiri mari chiar sub
greutate proprie. Datoriti stirji de afSnare, aceastea sunt considerate ca fiind foarte
compresibile, tasarea depozitului putend ajung6nd p6ni la 20% din grosimea lui.
Amplasarea unei construclii pe un teren a cdrui stratificalie a relevat existenta
unor lentile de materii organice, conduce Ia posibilitatea apariliei unor deformalii marl in
timp {tas;ri, rotiri) care implicd dezvoltarea unor degradiri semnificante in suprastructurS,
Fi9.3.34.

i-il=t
I
tE

-^"*.]
Fi9.3.34. inclinarea unei cl;diri amplasate pe un teren conlin6nd lentite de
pimAnt organic

-12-
 Cop. 3, Cduzele degrudd i fundotiilol
b. Umpluturi
Efe€tul amplasdrii constructiei pe o umpluture realizat6 la un anumit
moment al existenlei terenului, poate fi:
l. Consolidarea umpluturii sub actiunea'incirc6rilor transmise de fundatii;
ll. Consolidarea umpluturii sub greutatea propriej
lll. Consolidarea terenu,ui natural aflat sub umpluturi, sub acliunea
greut;!ii umpluturii Si constructiei.
Daci greutatea construcliei nu este mare, tasarea datorit; efectului {l) este mici,
chiar daci urnplutura nu este bine cornpactatS. Tasarea datoritd cauzei (ll) depinde de
grosimea 5i gradul de indesare al urnpluturii.
O problerni importanti este variatia caracteristicilor de forfecare in funclie de
timp efect, cregterea presiunii acceptabile pentru terenul de fundare.
gi ca
Existd insA si situatia in care o construclie amplasat; pe un teren in panti,
reazemi parlial pe o umpluturd. Daci umplutura nu este bine compactatd si nu se
realizeazi consolidarea acesteia in timp, este posibjld aparilia unor degradiri in
suprastructura. Acest fenomen este cu at6t mai periculos, cu cat constructia nu este
conforrnati corespunddtor sau dacb fundalia este una din zidirie nelegati, Fig. 3.35.

Lio'ra in'qiald a
terenului

Fig. 3.35. Degradarea constructriilor amlasate parlial pe umpluturd

c. Amplasareo construcliei pe pdmAnturiin o cdror mosd existd blocuri rigide

Existenta unor blocuri de piatri poate fi sesizatd atat in p;menturi coezive cet gi
in cele necoezive. in pim6nturile coezive exist; posibilitatea intercaldrii unor blocuri de
piatr; descornpuse sau antrenate de factori externj in decursul formirii stratului {inclusiv
fragmente de gresie, calcar etc.) .
O situalie mai specialS o reprezinti existenta unor blocuri de gresie in masa
pSmanturilor necoezive- numiti trovqnfi. Apati.tia acestora este legati oe anrrenarea unor
solutii calcaroase care prin depuneri in masi de nisip fin, creazi blocuri sferoidale.
Elocurile pot fi repartizate neuniform sau cu o concentrare in anurnite zone ale masei de
pdment. Ele au diametre c!prinse intre 50 - 6ocm, put6nd insA atinge si diametre rnai
mari de 1.00 - 2.00m.
Amplasarea fundafiilor pe aceste blocuri sferoidale creaze diferenle de rigiditate
in lungul fundatiei, blocurile reprezent6nd reazeme rigide, avand in vedere diferenta mare
de rigiditate intre gresie 5i nisip (indesare medie). Situalia cea mai defavorabild, din
 co n solid o te o lu nd ot i i I o I
punctul de vedere al tas6rilor, o intelnim in cazul rezemirii construcliei in zona de mijloc,
sau pe zonele de margine, Fig.3.36.

\5\ /r z,
\ C),/

Fig. 3.36. Efectul existenteiin masa p;mAntului a unui corp rigid

O situatie des int6lniti in cazul construciiilor istorice este aceea a amplasdrii

fundaliei unei construclii noi pe un amplasament pe care a existat o altS constructie, fir;
a-l elibera de fundatiile vechi.
Acest caz a fost'intelnit Fi in cazul Bisericii Reformate din Huedin, datat; in secolul
Xlll XVl. Fisurile suferite de biserici au condus la concluzia ci degradarea are cauza la
-
nivelul fundaliilor. Sondajele realizate cu aceasti ocazie au relevat faptul c; zidul navei a
fost construit peste un zid vechi, firE a asigura conlucrarea intre materiale. S-a constatat gi
ci intre cele doud ziduri s-a intercalat un strat de rnortar de argil6. Existenla acestui strat
sensibil la umezire, precum Si diferentele de rigiditate ale materialelor a condus la
dezvoltarea unor fisuri, active la momentul realizirii intervenliilor de consolidare (1997)
l3 sl.

1.5.2.2. Apa in p6manturi

Apa subteranE are un important rol in comportarea construcliilor. Efectul

acesteia poate fi resimJit in mai mult moduri:

3.5.2.2.1. Variatia nivelului aoei subterane

a. coborArea nivelului opei subterone

in cazul ptmAnturilor contractile cobo16rea nivelului apei subterane conduce in
primul 16nd la uscarea pSmantuluidin zona activE de sub talpa fundaliei 5i prin aceasta la
contraclia acestui volum de pdment, Fi9.3.37.b.
Un alt efect al cobo16rii nivelului apei subterane atat pentru p;manturile
argiloase cet 5i nisipoase este cretterea greut6!ii volumice in zona de cobor6re a nivelului
apei subterane (zoni saturat; cu ap5 capilarS) 5i producerea unei consolidiri a p;mantului
(tasare prin subsidenli), Fig. 3.37.a. Fenomenul este cu atat mai evident cu c5t volumul
particulelor fine este mai mare {pSmenturi nisipoase fine).
 Cdp. 3. Couzele degrudd i funddtiilol

inclinarg

-P-
inctinara .,*f r

"3
43r,1
Tasars
Tasar€
incllnars inclinars

9i nisip
Prat ti pi€lrit
r.arklr Fbod/i d*krd old .ubrnn. t. frldll .qdr.tbi r.r..!r$l t i!.d.r.
l4tbtu ,4'n.!, @nh. . dsrd!,lrl or'Irnr c! st*p rorrl

Fig.3.37. Degraddri ale construcliei datorate cobor6rii nivelului apei

subterane

Coborerea nivelului apei subterane poate produce fie o rupere de bjoc a unei
zone din ziddrie, Fig. 3.37.a. fie aparilia unei fisuri 'inclinate (in formi de V), funclie de
rio;.litrta. noraral,,i
in cazul in care in terenul de fundare existd un strat de pimant sensibil la
modificarea umiditSjii (prafuri, luturi prdfoase, p;menturi organice etc.), ridicarea
nivelului apei subterane poate conduce la inmuierea pimentului 5i la aparilia uneiincliniri
{tas;ri neuniforme), Fig. 3.38.

Fig.3.38. Desprinderea turnului de bisericd datorit; varialiei nivelului apei

subterane

-15 -
 Co n sol id o rc o lu nd d ti i I o I
Cobo16rea nivelului hidrostatic conduce in toate cazurile Ia o tasare prin
subsidenlS, care uneori este insolit; de deplasdri orizontale. Cunosc6nd suprafata unei
fundalii se poate estima sarcina geologicd generatoare de subsidenlS 5i plec6nd de la
ipoteza ci pe adencimea de cobo16re a nivelului hidrostatic toate stratele se deformeazS,
Fig.3.39, se poate calcula m;rimea tasirii cu relalia:
Lo' .h
1F
+2,2

F= Flo,l + Fio,]

Fig. 3.39. Influenta varialiei nivelului apei subterane asupa calculul tasirii

Un aspect semnificativ al cobor6rii nivelului hidrostatic apare 5iin cazul execut5rii

unei drenuri Fig.3.40 sau in cazul executirii unor s5p;turi Fig. 3.41.

{"
- -F -- ---
/

Fig. 3.40. Cobordrea nivelului hidrostatic in cazul executtrii unor drenuri

-16-
 Cop. 3. Cduzele degrdddtii lundatiilor

Fig. 3.41. Coborarea nivelului hidrostatic in cazul executirii unor s;Dituri

in ambele situalii coborarea suprafelei p6nzei de api depresionale conduce atet

la fenomene de subsiden!5 c6t 5i la fenomene generate de afluxul de apd c5tre dren -
subspSlare. Este importanti cunoattere zonei de influenl; a drenului pentru a evalua
fenomenu I de subspilare.

b. Ridicorea nivelului opei subterane

Ridicarea nivelului apei subterane conduce in primul 16nd la cre5terea umiditilii
p;mAntului Si aparilia umfl;rii volumului de pim6nt argilos situat la suprafala terenului.

Fi9.3.42. Efectul presiunii de umflare datorate ridic6rii nivelului apei subterane

Fenomenul de umflare se manifest6 cu cea mai mare intensitate (p,) 'in zona de
mijloc a fundaliei. DacS aceste procese de umflare sunt mai mari decat presiunea efectivE
transmisd de talpa fundalieiterenului, se produce ridicarea constructiei, Fig. 3.42.
Ridicarea nivelului apei subterane de-a lungul existenlei unei clidiri poate
conduce la fenomene de igrasie greu de combitut 9i indep;rtat, Fig.3.43. Acest fenomen
este deseori cauzat de transformirile care s-au succedat in zonele urbane si nu numai.

-77 -
 Co n so I id o res Ju nd otiilor

Fig. 3.43. Supraumezirea infrastructurii datorat; ridicirii nivelului apei

subterane

Un alt efect este cre$terea umiditilii pdmantului ;i prin aceasta transformarea

rnasei de pimant (in special luturi prifoase, prafuri, p;manturi organice) dintr-un pSmant
consistent intr-unul moale, caracterizat printr-o mare deformabilitate (>10%).
Acest efect este cu atAt mai pronunlat cu cet conlinutul de particule de praf in
masa ptmantului este mai mare. Efectele ulterioare ale ridicdrii nivelului apei subterane
este inmuierea acestor strate cu granulozitate fini ti apariJia tas;rilor, Fig.3.44.

Fig.3.44. Ridicarea njvelului apei subterane

Ridicarea nivelului apei subterane poate apare:

- Zonal, in urma amenajirii unei retenlii de api sau prin obturarea unor vdi.
Pentru constructiile vechi este caracteristic; existentrS unor canale care
traverseazi sau sunt in apropierea peretelui de subsol sau parter, a c;ror scop
a fost fie drenarea unor cursuri de api fie a apei subterane. Proasta intretinere
in timp conduce la obturarea sectiunii active cu efect de umezire a terenului
de fundate;
- Local, prin infiltrarea 9i acumularea apei in teren, din surse punctuale sau
rdspendite pe suprafala unei locuinle sau incinte.
Efectul ridicirii nivelului apei subterane se poate manifesta prin:
- Umeziri 5i chiar inundSri ale subsolurilor;

-78 -
 Cap. 3. Cauzele degroddrii lunddtiilol
- Degradarea materialului din care este executati fundatja sau oeretii
subsolului, a rnortarului si a tencuielilor:
- Umflarea pardoselilor datoriti subpresiunii apei.

3.5.2.2.2. Eroziunea stratelor de pimant sub acliunea apeiin migcare

Executarea unor sipSturi sub nivelul apei subterane impune executarea unor
epuisrnente. Dacd infiltratiile de api in s5p;tur5 au debite rnari se irnpune executarea
unor epuasrnente intense. Prin aceasta infiltratijle devin foarte mari conduc6nd la
pr;buSirea malurilor, ameninland Si construcliile invecinate.
Exisu 5i situalii cand datorit; unui curent de apA in miscare pe un teren in panti,
format din p6manturi nisipoase (fjne, rnijlocii, fine prbfoase) apare o antrenare a
particulelor in miScare 5i crearea unui strat afanat. Apare o tasare neuniformd a
construcliilor (inclinare), in special c6nd acestea au o rigiditate mare.
Situatia apare atunci cend particulele minerale antrenate pot fi pompate in porii
terenurilor din avalul amplasamentului. Procesul de antrenare a particulelor de material
din structura naturalS de cdtre apa subteranA este sufoziq 5i apare atunci cAnd in timpul
filtrdrii viteza depSgette viteza criticS. Procesul apare in depozitele nisipoase sau de teras;
ii poate avea ca efect crearea de goluri {o stare de afanare) pe directia liniitor de curent
situate sub nivelul hidrostatic.
Un fenomen de antrenare a particulelor fine (sufozie) apare in cazul executirii
unor sdp;turi in nisipuri fine situate sub nivelul apei subterane. Fenomenul poate apare 5i
in cazulexistentei unor lentile de nisip fin situate sub o zoni a construcliei.
Realizarea unui dren in zona din amonte de constructie pentru coborarea
nivelului apei subterane poate avea un efect defavorabil asupra amplasamentului,
producend o tasare de subsident;.
PERETE DIN

Flg. 3.45. Eroziunea taluzului

- 19,
 C o n so I id o rc a Ju n d d liilo I
Unele p;menturi, deSi din punct de vedere al granulozit5lii (ca aspect vizual) $i al
limitelor de plasticitate intr5 in categoria argilelor, in contact cu apa se desfac in particule
fine care pot fi antrenate de cel mai mic curent de apE {argile dispersabile).
Procesul de eroziune al stratelor de p;ment datoriti apei apare 5i in cazul in care
un strat de rocS se giseite desupra unui strat mai compresibil. Eroziunea taluzului format
din p;menturi, conduce la fisurarea rocii 9i la aparilia degradirilor in fundalia construcliei
existente, FiE. 3.a5 1221.
Un fenomen important de ridicare a nivelului fundului sipdturii poate apare Fi
sub influenta presiunii apeiin miscare asupra pimentului de la talpa sip;turii, Fig.3.46.

Ft1.3.46. Fenomenul de ridicare a nivelului s;p;turii datoriti presiunii

aoet tn mrscare

In cazul in care sSpitura se execut; intr-un teren coeziv, sub care se g;seste un
strat necoeziv situat sub presiune artezian; {hidrostatic;) este posibilS aparilia unei ruperi
hidraulice a pachetuluide argile de la baz6, Fig. 3.47.

i{

Fig.3.47. Ruperea hidaulic5 a pachetului de argile.

3.5,2.2.3. Infiltraliide ap; din conducte sau canalizdri degradate

Posibilitatea exfiltratiilor de ao; din sistemele de canalizare este datoratS:

-80-
 Cdp. 3. Cduzele degtoddrii fundqtiilol
t. Actriunii r;d;cinilor unor copaci situatriin vecin;tate, Fig. 3.48;
2. Deteriortrijin timp a sistemului de impermeabilizare a leg;turilor;
3. Tasarea unor zone ale sistemului de canalizare sub acliunea unor incdrciri
exterioare (mobile sau fixer constructii, garaje, circulatie, etc).

Fig. 3.48. Exfiltralii din canalizdri degradate

Efectulscurgerilor de apd in terenul de fundare poate fi:

1. Inmuierea p5menturilor coezive prin aflux mare de ap5, Fig. 3.49.a.
2. Crearea unor goluri in terenul de fundare datorit5 circulatrjei apei dinspre
fundalie spre drenuri sau canale, concomitent cu inmuierea terenului de
fundare, Fig. 3.49.b;
3. Umflarea PUCM.

,:il, o" I
J,- lli

a. b. golui

Fig.3.49. Efectul scurgerilor de api din canalizAri sau sisteme de

drenare

Un efect important asupra terenului de fundare il pot avea scurgerile din drenuri
vechi, conducte deteriorate in zona de racord, Fig. 3.50.

- 81,
 c o nso I id d rc d f u n d d t i ilo I

t:te.;al?f a:,J. jt,::a.::r

le lt.a ar fal:ii-i

Fig. 3.50. Tasare datorat; scurgerilor de apd din conducte deteriorate

Datoritd unor cauze exterioare conductele iti pot modifica panta sau pot fi
deteriorate, atunci cand sunt dispuse la rnai pulin de 75cm de la suprafala terenului,
alimentand cu api terenul de fundare, pe care il'inmoaie.
Exist; de asemenea posibilitatea apariliei unor defecte ia constructii in cazul
executirii unor s;pituri 'in vecinStatea construcliilor existente, daci nivelul apei este
ridicat. La executarea sep;turilor sprijinite (canalizare) pot ap;rea fenomene de antrenare
hidrodinamici a particulelor fine din strate de pdmint, care se infiltreaz; Ia talpa s;p;turii.
Pot apare si suprapuneri ale efectelor acestor fenomene: inmuierea pdmantului
datoriti infiltrajiilor de api de la un dren defect {spart, deplasat) cornbinat cu efectul
r;d;cinilor extinse spre zone mai u med e.

3.5.2.2.4. Infiltralii de api la terenuri loessoide

Efectul infiltraliilor de apd in terenuri macroporice este binecunoscut: datorite

structurii acestor tipuri de pSmanturi prin dizolvarea legiturilor de cimentalie dintre
particulele minerale, pot apar subsidente ale terenului de fundare de ordinul zecilor de
centimetri sau exceptiohal chiar metri. Nu mai este vorba de o tasare ci de o prdbu5ire a
terenului de fundare. Mdsurile generaie de prevenire ale acestor efecte ti estimarea
tasirii datoriti cretterii urniditStii terenului sunt prezentate in [51].

3.5.2.2.5. Agresivitatea apei subterane

Reziduurile chimice rezultate din procesele tehnologice industriale (cum ar fi

soluliile de acid sulfuric sau acid fluorhidric) pot provoca umflarea teren!rilor care in mod

Fig. 3.51. Degraderi ale ansamblului istoric Repa Galbeni din la5i datoritd
exfiltratriilor din retelele de canalizare gi a apelor subterane agresive

a2
 Cdp. 3, Couzele degrcddrii funddtiilol
Apa subterand, agresivi chimic, are un efect degradant important asupra
mortarului din fundatii, atunci cind nu au fost adoptate misuri de protectie. Un efect
important al agresivit;lii apei apare Si asupra pilolilor din lemn ti a elementelor
structurale subterane (pereti subsol, etc), Fig. 3.51. [2]. Un efect mai redus il insi are
prezenta apei subterane agresive asupra fundaliilor executate din zidirie de piatri sau
beton ciclopian.
Prezenla unor astfel de fluide se poate datora atat unor surse exterioare
construcliei c6t 5i exfiltratiilor provenite din construclie 5i chiar din interiorul
infrastructurii.
Nocivitatea, efectul poluant al unor astfel de fluide se poate manifesta atat prin
reactiile chimice pe care le provoaci cat 5i prin generarea unui mediu nesSndtos prin
miros, aburi, vapori etc.
Acliunea acestor fluide poate sd conduci la:
1. Formarea de goluri in zona de contact prin dizolvarea gi levigarea unora
dintre componenti pem6ntu lui,
2. Atacarea materialelor din componenla infrastructurii {degradiri ale
betonului, ale zidiriei, ale mortarului din zidErie, distrugerea eventualelor
protectii impermeabile etc.),
3. Reactii chimice cu pimantul de sub talpa fundaliei, care pot provoca
urnflarea pEmantului $i ridicarea fundatriilor, infrastructurii, respectiva a
structurii de rezistenti a construc!iei.

3.5.2.2.6. Efectulingheluluiasupra pimantului

Modi{icSrile de volum pe care le suporti terenul din zona de inghe! (10-30%) pot
conduce la exercitarea unor presiuni verticale asupra fundaliei Si producerea unor defecte
a unor elemente ale construcliei {fundalii, pereJi, etc). Acestea se produc in special cSnd
adancimea de fundare este mai mic; dec6t adancimea minimi de inghe!, in pdmenturi
foarte sensibile la inghetr: prafuri, nisipuri fine prSfoase etc. Fig.3.52, Tabelul 3.4.

Fig. 3.52. Adencimea de in8he}

 Co nso I id o I e o Ju nd ol i i I o I
Tabelul 3.4. Alegerea adencimii de fundare
Adancimea minimd de fundare
H1-
(cm)
adAncimea adAncimea apei
Terenul de fundare Terenuri5upuse Terenuri
de inghel subterane fald de cota
ac!iunii ferite de
(cm terenului natural (m)
inshet *)
)
inshetului
Rocistancoase orlcare oncare 30+40 20
Pietrituri curate, H>2,00 ni 40
nisipuri mari Si mijlocii oflcare
H<2,00 Hi +10 40
curate
H>2,00 80 50
Hr<70
Pietris sau nisip H<2,00 90 50
argilos, a rgild grasi H>2,00 H, +10 50
Hi>70
H<2,00 H;+20 50
H>2,50 80 50
Nisip fin pr;fos, praf H <70
H<2,50 90 50
argilos, argili pr5foasi
H>2,50 Hr +10 50
5i nisipoas; Hi>70
H<2,50 Hr +20 50
*) Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferlte de inghet se misoari de la
inferioar; a pardoselii.

Efectul inghelului poate sd se exercite 9i asupra materialului fundaliei: zid5rie de

piatrS, zidArie de c;rAmidd, beton simplu necompactat, beton ciclopian incorect executat.

3.5.2.3. Alunec5ri de teren

3.5.2.3.1. inclinarea stratelor de pdmant

Existenla unor strate cu o incllnare mai mare de 10%, Fig. 3.53, pe care
normativele in vigoare le incadreazi in categoria pimenturilor dificile de fundare, poate
produce degradiri la fundaliile construcliilor.

Fig.3.53. Inclinarea stratelor de pim6nt care poate conduce Ia alunec;ri

 Cdp. 3. cduzele degroddtii funddtiilol
3.5.2.3.2. Datarea alunec5rilor de teren

Datarea alunecdrilor vechi poate furniza informalii referatoare la cauzele de

degradare ale unor construclii situate pe amplasamente cu potenlial de alunecare. Uneori
elementele care pot indica prezenla unei aluneciri sunt observate la o examinare sumari
(inclinarea copacilor, cretterea rnugchilor etc.), dar de cele mai rnulte ori sunt necesare
analize suplimentare pentru datarea alunecirii.
Conside16nd materiile organice g;site pe amplasament ti raportend la posibilele
evenimente se poate data alunecarea, dupa cum urrreazS:
a. Daca exisu copaci inclinali de verste diferite (copaci batrani inclinali ti copaci
mai tineri inclinali), v6rsta alunecirii este mai mare dec6t a copacilor tineri,
dar poate fi mai mice dec6t a celor bitrani, Fig. 3.54.a. Metoda de analizd
indicati pentru datare in acest caz este dendrocronologia (itiinla
reconstituirii Fi datirii evenimentelor bioclimatice cu ajutorul studierii
inelelor din trunchiul copacilor, putand astfel afla in ce perioadi a trdit un
arbore 5i cand a fost t5iat)
b. in in depresiunile cu ap; generate de
cazul unor alunecSri produse,
alunecarea masei de pAment se dezvolti zone mldstinoase, in care materialul
organic antrenat de alunecare se descompune, Fig. 3.54.b. Datarea
materialelor organice, a turbei, va putea indica versta alunecirii. lnclinarea
copacilor de pe amplasament va furniza informalii despre extinderea
alunecdrii. De asernenea, in zonele nordice, prezenla ti dezvoltarea muSchilor
va indica dac; alunecarea este stabilizat;.

tineri

a.Determinarea varstei alunecdrii dupa b. Determinarea vArstei alunec;rii dupi

versta copacilor inclinali versta materiilor organice
F;o I qA

c. in cazul mecanismelor simple de rupere {rotire, transla!ie), suprafala de

alunecare se gSse5te sub nivelul actual al terenului ii sunt dificil de gisit
elemente databile. in cazul curgerii Iente a versantrilor, in partea inferioard a
masei alunecdtoare se conservi materialele organice pe care le-a impins
(iarb5, arbusti, copaci etc.), Fig. 3.55.a. Versta acestora va indica varsta
alunecdrii, rnetodele utilizate pentru datare fiind d end rocron ologia sau
metode radiometrice. Aceeagi situatie se int6lnette 5i in cazul c5derilor de
roci.
d. in cazul in care materialele organice sunt amestecate in masa de ptmAnt
alunecat, datarea acestora poate furniza informa.tii despre varsta alunecdrii,
 Co nsol i d d rcd fu n ddri i lo I
Fig. 3.55.b. TotuSi, daci alunecarea este provocati de rotatia sau de
translatria pim6ntului, deoarece avem o mi'care de corp rigid, existd o
posibilitate redusd de amestecare a materialului organic cu pim6ntul5i astfel
datarea va fi mai dificili.

Copa.i ingropalt in
masa alunedtoar.
-'1 .-,, r

\-.""

a. Determinarea varstei alunec5riiin cazul

b. Determinarea v6rstei alunecdrii la
curgerii lente a versan!ilor rota!ia sau de translalia pdmentului

Atunci cend depozitele de alunecare se suprapun, materiile organice apar

amestecate cu masa de pimant din fiecare etap6 a alunecirii, Fig.3.56.a.
Datarea acestor materiale indicd varsta fiecarei aluneciri. Apar inse
inadvertente in cazul reactiv;rii alunecirii, atunci cand pim6ntul alunecat in
diferite etaDe se amestecS.
f. La alunecirile de tip curgere lent6, c6nd se suprapun mai multe limbi de
alunecare, alunecarea veche va fi acoperit5 de cea mai nou5, Fig.3.56.b.
Materialele organice gisite ar trebui si fie de varsti mai tanSri cu c6t ne
apropiem de nivelul superior al terenului. Dac; intre alunecdri consecutive
exist; lungi perioade de stabilizare vegetalia se poate dezvolta pe alunecarea
produsS. Uimand o alunecare nouE, prin datarea vegetaliei ingropate se va
putea indica varsta alunecErii suoerioare.

\\'\
-.>". *
a. Determinarea vArstei alunecirii atunci
b. Determinarea varstei alunec:rii la
c6nd depozitele de alunecare se suprapun
alunec6rile de tip curgere lentt

Fig.3.56.

g. Situalia clasicd este aceea in care trunchiurile copacilor sunt rupte de

pdm6ntul in miscare, Fig. 3.57.a. Copacii sunt rupIi, inclinali sau au pe
trunchiuri zgarieturi, ulterior dezvoltendu se dupa o direclie inclinatd.
Observarea inelelor de cre5tere poate indica versta alunec;rii.

86,
 Cap, 3, Cquzele degrcddrii Iundoliilor
h. O situalie deosebiti este atunci cend alunecarea obstruclioneazd v;ile unor
reuri, formand baraje naturale, Fig. 3.57.b. Datarea sedimentelor si a
materialelor transportate de alunecare din aceste lacuri de acumulare
naturale poate indica varsta alunec;rii

Zon; mlistinoas*

a. Determinarea varstei aluneciril b. Determinarea varstei alunecirii atunci cand

atunci cend trunchiurile copacilor sunt alunecarea obstruc!ioneazi vSile unor 16uri
rupte de p;mantul in mitcare

Fig. 3.57.

3.5.2.j.3. Degaderi prod use datoriti alunecirilor de teren

Principiile arhitecturale de acum c6teva secole impuneau realizarea construcJiilor

importante pentru comunitate in zonele mai 'inalte ale a5ez5rii. De asemena locuinta unui
nobil era amplasati din considerente de rang social si chiar de apdrare in zone mai inalte.
Pe aceleaSi principii bisericile, clddirile de cult erau amplasate in zone mai inalte din care
se fie vizibile pentru comunitate 9i pentru strSini.
Aceste considerente de amplasament, in timp au condus la degradtri la
construcJiile istorice datoritS alunecSrilor de teren, Fig, 3.58.

Fig. 3.58. Degradarea bisericii din Dobolii de Sus datoratd curgerii lente a
ersantului

a7
 Co nso I i d d te d f u n d ot i i I o I
Versanlii pot manifesta mitc;ri de alunecare progresiv5, caracterizate prin
deplasiri a unei mase de p;mant de mice adancime, chiar in cazul unor inclineri mai mici
de 10-15". Efectele acestor aluneciri se pot observa in inclinarea copacilor de pe
amplasament, Fig. 3.59.

',t1', "'>1.,'.'r

'lrriii , {,r::
w ,..;r,r,!,!+
).:,

t'{ ',-,,/!
.run.ae Rdi{:.3,nt

Fig. 3.59. Efectele alunec;rilor observate in inclinarea copacilor

Efectul acestor aluneciri se observi prin aparilia unor incre!iri paralele a

terenului Si prin inclinarea arborilor - efectul cunoscut in vechime sub numele de pddure
nebund, Fig.3.60.

Fig.3.60. "PidurenebunS"

in mod normal, greutatea construcliei executate pe un astfel de versant este

neinsemnati in raport cu cea a masei alunecitoare. Din aceastS cauzi existenla
constructriei are un efect minor asupra modjficirii factorilor de stabilitate. Lucrerile de
sipiturd ln versant, terasSri pentru a executarea unor drumuri, executarea unor
umpluturi, sip;turi pentru utilititi, pot modifica starea de eforturiin teren avand un efect
favorabil asupra declansdrii unei alunectri de teren, Fig. 3.61. AceleaSi fenomene
influenteaz; 5i valoarea presiunii neutrale din masa de pimSnt, prin scSderea ei 5i
cretterea presiunii efective.
Modificarea valorii presiunii apei din pori (presiunea neutralS) constituie un
factor de avertizare al posibilei declan5iri a unei aluneciri de teren. Monitorizarea unui
versant / amplasament care ar putea suferi alunec;ri poate fi fdcut; prin monitorizarea
prin tledeteclie a varialiei presiunii apei din pori, misurati prin foraje piezometrice.
 Fig. 3.61. AIunec;ri de teren cu antrenarea construcliilor

Efectul varialiei presiunii apei din pori const; in modificarea (cretterea) valorii
presiu nii efectivel

P"/=P'-P,
unde p"r- presiunea efectiv5 (per> - cre;te),
pt- presiunea pe teren,
p"- presiunea neutralS {p"< - scade)

Fi atingerea st;rii limiti in diferite puncte din masa de pim6ntl

14 > r"(-- p"t.tg(p' + c')

Existi 5i situatii in care aparitria alunectrilor de teren se datoreSte amenajdrii

subsolului (canale, retele de api) atunci c6nd, prin pierderi sistematice de apd, apare o
reducere a caracteristicilor geotehnice, Fig. 3.62.

Fig.3.62. ApariJia alunec;rilor de teren datorati pierderilor de api

Aprecierea potenlialului de producere a alunecirilor de teren poate fi realizatS

prin specificarea factorilor favorizanli producerii fenomenului de alunecare $i delimitarea
arealului zonelor cu risc la alunecare.

-89-
 C o n so I i d d rcd f u n d ol iilo I
3.5.2.4. Acjiuni antropogene asupra terenului de fundare

3.5.2.4.1. Vibraliile

Efectul acliunii vibrajiilor este diferit 5i depinde de o serie de factori

1. Factori naturali:
Gradulde fragmentare al rocilor,
-Caracteristicile fizico mecanice ale rocilor,
-Morfologia terenuluiintre sursa vibratriilorsi amplasamentul studiat.
2. Caracteristicile fizico mecanice ale rocilor:
Porozitatea: viteza de propagare a undelor scade odati cu creiterea
porozit;lii,
- Gradul de alterare a rocilor: conduce la sc;derea vitezei de propagare,
- Gradul de saturalie: viteza de propagare crette cu saturarea
pSrnantului,
Anizotropia rocilor sedimentare: viteza de propagare scade cu 20 - 30%
atunci c6nd direc1ia de propagare este perpendiculard pe stratificalie
etc.
Vibratiile pot fi induse in pdm6nt din efectul mai multor surse:
Surse de suprafal;r masini, circulalie rutier;, explozii, cariere, clopote, Fig.3.63
etc.;
Surse de adAncime: pribugirea boltilor golurilor de min;,etc.

Fig. 3.63. Turn de bisericd degradat datoritS vibraliilor produse de clopot

Efectul surselor de suprafo.td se face resim!it in principal prin efectul tocurilor

exercitate de undele de suprafa!5 (Rayleigh) asupra unui reazem fix {fundatie, subso!,

90,
 Cdp. 3, Cduzele degroddrii lunddliilor
etc). Efectul acestei actiuni se materializeazS prin aparilia unor fisuri verticale,
dezvoltate in principal in zonele cu rigiditate mai redusi ale perelilor de ziddrie. in
sectjunile cu goluri pentru u$i $i ferestre, sau la casa scirii, separi elementele de
construc!ie Si fragmenteazd peretele portant sau desp;4itor.
Un efect distructiv al acestor vibralii apare asupra perelilor cortini din sticlb de pe
fa!ada clSdirilor noi. Aceste efecte pot fi provocate, 'in special, de circulalia
autovehiculelor, de utilajele care produc vibralii (din statii de concasare, statii de
sortare, stalji de betoane etc.), activitatea unor utilaje (compactoare cu vibratii,
introducerea de piloli sau palplanse prin vibrare etc.)

b. Efectul surselor de adAncime

O alti sursi de producere a unor vibralii care influenleazi comportarea
pSmAntului sunt exploziile din cariere, pr6buturi de goluri de min6, etc, Fig. 3.64.

Fig. 3.64. Releveulfisurilor din tasare ale unei cl;diri amplasate oe un

teren cu exploatari miniere

S-a stabilit cE pentru aprecierea m;rirnii efectelor generate de explozie asupra

constructiilor, caracteristica cea mai irnportanta este viteza de propagare a unqetor.
Clasificarea degradErilor provocate constr!ctiilor de acJiunea solicitdrilor dinamice poate fi
facutt dupi u rm itoa rele.catego rii {U. K.}, Tabelul 3.5 |
Pentru frecvenje mai mari de 8Hz, valoarea adrnisibilS a vitezei oscilaliilor
terenului este, pentru zone de locuinle: ziuarv<8.30m/s, iar noaptea: v<O.26mm/s.

Tabelul 3.5.
Categoria Avarie Viteza de propagare a undelor
I firi avarri
posibil; fisurare a tencuielii (in mod exceptionalfisuri
v=6.25+12.5mm/s
in elemente portante),
l posibile avarii la elementele portante
avarierea elementelor portante v>75mm/s

Metodologia de misurare a vitezei oscilatriilor pdmantului Si de determinare a

cantit;!ilor de exploziv nepericuloase din punct de vedere seismic a avut in vedere
urmaroarele:
- stabilirea unei corelatii intre viteza de oscilalie a pimentului, efectul asupra
structurilor 9i intensitatea seisrnicS, in cazul lucrdrilor de impu5care;
determinarea distantei reduse;
calculul cantititilor de exploziv nepericuloase din punct de vedere seismic.

- 91-
 Co nso I id d rco f u n d o t i i lo I

In scopul evit;rii aparitiei degradirilor se impune limitarea mirimii vitezei

admisibile, situalie in care chiar daci apar fenomeme de amplificare, vibratia rezultat5 nu
va dep;Si domeniul de securitate, respectiv de rezistenjA a structurilor.
Norma german; DIN 4150 stabilegte valori limit; pentru viteza de propagare a
undelor astfel incSt s5 nu fie afectat; integritatea constructiilor, Tabelul 3.6.

Tabelul 3.6. Valori limitd ale vitezei de propagare a undelor conform DIN 4150
Nr. Valoarea limit; a vitezei de propagare
Tlpul construcliei
Crt. a undelor (mm/s)
Construclii masive Si monumente istorice. v<3mm/s
Construclii de locuinte Sisocial culturale,
v<8mm/s
construite fbr; mSsuri antiseismice
Construclii de locuinte Sisocial culturale,
l v<30mm/s
construite cu mEsuri antiseismice
Norma australiani AS 2187 stabileste valori limiti aproximativ asemdnitoare
pentru viteza de propagare a undelor, Tabelul 3.7.

Tabelul 3.7. Valori limiti ale vitezei de propagare a undelor conform AS 2187
Nr. Valoarea limitS a vitezeide
Tipul constructiei
Crt. propagare a undelof (mm/s)
Construclii lstorice, monumente ti cl;diri cu
v<2mm/s
destinatie special;.
Constructiicivile v<10mm/s
Construclii cu destinatie comercial; ti lndustriala
ltl v<75mm/s
cu structura din beton armat

Conform aceleiagi norme, Tabelul 3.8 prezinti efectele posibile ale acestor
vibratrii.

Tabelul 3.8. Degraddri posibile conform AS 2187

Nr. Crt. Valoarea vitezei de propagare a undelor (mm/s) Avana
v<5mm/s Fir; degrad;ri
5mm/s<v<10mm/s Aparilja fisurilor in tenculai;
Itl 10mm/s<v<18mm/s Pagube minore
v>18mm/s Avarierea structurilor c ;dirilor

3.5.2-4.2. Pributirea golurilor de mini

Efectul apare de mare importanlE in regiunile miniere. Daci grosimea stratelor

acoperitoare este mare, incdrcarea suplimentarE adusd de constructie este relativ mic;,
iar riscul de prdbu5ire este mic.
Dac; exploatarea se g;se5te la ad6ncime relativ mic;, iar straturile acoperitoare
sunt constituite din pSmanturi slabe, exist; riscul ca supraincdrcarea terenului sE produc;
prdbuSirea materialului, fenomen care are ca efect tasarea gi scufundarea / pribugirea
suprafelei terenului, Fig.3.65 si surparea unei pirli din constflrctie.
 Cdp. 3. Cauzele degrcdd i funddtiilol

Fig. 3.65. Pribugirea galeriilor de mini

Riscul pribu$irii apare gi atunci c6nd galeriile inundate sunt golite de apA prin
pompare, datoriti eliminArii subpresiunii apei din galerie. Miscirile datorate prdbusirilor
miniere nu sunt uniforme. DacE stratul de cirbune are o grosime mare, prognozarea
deformaliilor nu este posibild. Prin aceasta se pot produce mitciri djferentiale importante
ale terenului, atet pe verticalA cat Si pe orizonta16.
PrSbugiri importante pot apare 5i in zonele cu galerii in ziciminte saline. Trebuie
menlionat Si efectul vibratiilor generate de pribu5irea golurilor de mini asupra terenutui
de fundare, construcliilor 5i stabilitilii versan!ilor {vezi paragraful anterior).

3.5.2.4.3. Procese antropice generatoare de cdldurd sau frig

Principalul efect defavorabil al incSlzirii 5i uscirii o constituie contractia si

fisurarea p;menturilor contractile.
O situalie de acdst fel se intelnegte in cazul pardoselilor a'ezate pe terenuri fine
sau umpluturi conlinend astfel de pimenturi. Contraclia pimAntului va provoca goluri sub
pardoseli, urmarea acestui fapt fiind deformarea acestora, ceea ce conduce la dificultilj la
deplasare, rotiri ale oblectelor amplasate pe pardoseali, eventuale vibratii.
Cea mai defavorabjld situalie este aceea in care aceste p;menturi afectate de
contraclii sunt situate sub talpa fundaliei, putend apirea tasiri neuniforme Si fisurdri ale
constructiei.

3.5.2.5. Seismele

Marile seisme din RomAnia, din 4 martie 1977 lM=j,2),31, august 1986 {M=7,0) si
30 - 31 mai 1990 {M=6,7 respectiv 6.1) au produs degrad;ri structurale majorititii
tipurilor de structuri Fi cu at6t mai mult constructjilor istorice care nu erau conformate
antiseismic corespunzttor normelor actuale. Aceste seisme au produs degraddri
suplimentare construcliilor care au supravietuit celui mai mare seism din secolul XX -
seismul din 194A lM=1,4), al doilea ca mSrime resimtit in Romdnia dup6 cel din octombrie
1802 (M=7,6).

-93-
 co n sol ido re d f u nd d.t i i I o t
3.5.2.5.1. Efectul seismelor asuDra terenului de fundare

Propagarea undelor seismice produce fenomene violente care au loc in structura

scoa4ei terestre, cu efecte vizibile la nivelul terenului, dar avend efecte disturbatoare ti la
nivelul stratelor din adincime. Cauza Drincioali a acestor modificiri care au loc este
propagarea fronturilor successive de unde seismice, care induc eforturi interioare in
masivul de pimant suprapuse peste starea de tensiune existentS.
Astfel s-au pus in evideniS mai multe fenomene care afecteaz; terenul de
fundare:
1. Tosoreo terenului
Tasarea terenului in urma seismului se manifesti prin reducerea volumului de
pim6nt ca urmare a compactirii acestuia. Compactarea se realizeazt prin zguduirile
repetate rezultate din traversarea pdmentului de c5tre undele seismice. Fenomenul este
caracteristic pSmenturilor necoezive sau slab coezive.
2. Lichefiereo solului
Lichefierea solului const5 in trecerea unei structure granulare solide ln stare
curgetoare, ca urmare a uni complex divers de cauze. Cea mai importanti esle cresterea
presiunii apei din pori sub acliunea undelor seismice, ce provoaci fenomenul de suspensie
a particulelor solide in lichid. Cele mai afectate de fenomenul de lichefiere sunt nisipurile
in care sunt cantonate pAnze de api freaticd.
Conform [81], terenurile susceptibile la lichefiere sunt:
- Nisipurile uniforme, in special nisipurile fine,
- Nisipurile av6nd ld=5O -7Oo/",
- Nisipuriie saturate sau cele afSnate aflate deasupra nivelului apei subterane,
cu grosimi mai mici de 3rn, dacd zona inferioard se poate lichefia (H>3m) in
cazul unui nivel al apei subterane sub 3,00m faIS de nivelulterenului natural.
- Nisipuri la care la penetrarea dinamicd avem Rp < 30 lovituri/ 30cm,
- NisiDuri cu permeabilitate micE
3. Modificdri de structurd
Modificirile in structura p;mantului se produc datorit; intensit;!ii undelor
seismice, datoriti forlelor care insotresc fronturile de und5. Principale modifictri care apar
suntl
- CripSturile - avand mirimi diferite ti datorate ruperii terenului
- V;luriri ale terenului- ca urmare a plastifierii solului.
4. Alunecdride teren
Alunecirile de teren au loc in zonele de dealuri 5i se datoreazS suprapunerii
eforturilor Benerate de propagarea undelor seismice peste eforturile interioare existente
in masiv datoritA greut;lii stratului inclinat.
5. Folieri
Falierea insolitA de deformalii excesive ale solului este fenomenul care reprezintd
manifestarea vizibil5 la nivelul solului a unor deplas6ri mari la nivelul bazei blocului a cdrui
echilibru a fost penurbat de propagarea undelor seismice.
6. Modificdriin relief
Modificarea de relief este constatatd in cazul cutremurelor puternice, energia
undelor seismice fiind atAt de mare incat orovoacd modificarea radicalS a reliefului:

-94-
 Cop, 3. Cduzele degroddtii lundotiilol
Pr;busiri de versanli in albiile reurilor, formAndu-se lacuri naturale, prin
innundarea suprafelelor din arnonte,
Dislocarea u nor straturi superficiale.

3.5.2.5.2. Efectul seismelor asupra constructiilor

Constructiile istorice, de cele mai multe ori nu au documentatii tehnice. Ele

reflect6 practica de construire 5i nivelul stiintific din acea perioadi, fiind realizate dupt
principiile empirice ale propotiilor dintre elemente.
Multe dintre aceste construclii au supravietuit seismelor, poate tocmai datoritd
acestor principii de alc;tuire, dar se afl6 sub cerintele formulate de standardele actuale.
Modul de avariere la seism a unei turle de biserici este prezentat in Fig. 3.66.[49].
Modelarea "desfacerii" in subansambluri rigide a structurii iniliale ca urmare a actiunii
seismice este indicat; Fis.3.67.

Xr

'r*t_
1
I
a2
:1
*mT i
i l ,-ll 16,

[,
Fig. 3.66. Avarierea la seism a unei turle de Fig. 3.67. Modelarea structurii rigide
biserici

Evaluarea nivelului de asigurare a constructiilor care au suportat mai multe

seisme mari se face determinand un grad nominal de asigurare la acliuni seisrnice:
s""'
R =
s,,",
Valorile mimime pentru R sunt funclie de clasa de importanlE a construclieiTabelul 3.9i

Tabelul3.9.
Clasa deimportant;
a,l
0,6
t, 0,s
 Co n so I i d o rco Iu n d d.t i i I or

Valorile lui R trebuie ins5 privite ca si un indicator global deoarece acesta depinde
de parametri cu un grad mare de incertitudine. De asemnea se impune definirea notiunii
de "grad de degradare al structurii", care ar fi egal cu num;rul de seisme mari (M>6) pe
care le-a suportat construclia si care sa afecteze valoarea lui R.
Analiza siguranlei ?n exploatare pentru construcliile care au suportat mai multe
seisme se face prin incadrarea acestora in clase de risc seismic Rs, care servette la:
- Stabilirea gradului de extindere a rnisurilor de interventie
- Stabilirea gradului de urgentS a mSsurilor de interventie.
Riscul seismic este o mSsur; a degradirilor 5i avariilor anticipate la o constructie
situati pe un amplasament 5i intr-un interval de timp dat.
Din punct de vedere al riscului seismic, considerand efectele probabile al unor
seisme asupra construcliilor existente, se definesc patru clase de risc seismic, Tabelul 3.10
[46]:
Tabelul 3.10.
Clasa de risc Degrad;ri probabile
setsmlc
Constructii care pot suferi colaps patial sau
Rs,<2,5
total la un viitor seism mare-
ConstruLlii cu l|sc r drcat de prib,rs.re la
seisme avand intensit;tile corespunz;toare 2,5< Rsr<4,5
zonei seismice de calcul.
Co'1struclii c,r p.obabilitate redusi de
pr;bu5ife, dar la care sunt atteptate degfad5ri
Rsl 4,5< Rs r<6,5
structurale majore la lncidenla seismului de
proiectare.
Constructii la care sunt aSteptate degradarl
structurale care nu afecteazi semniflcatlv
Rs,r 6,5< Rs | <8,5
siguranla structural;, dar la care degrad;rile
elementelor nestructurale pot fi importante.
Constructii la care r;spunsul seismic agteptat
Rou este similar celui corespunz;tor constructlilor 8,5< Rsv<10
noi, proieclale pe baTa o.escflptirlor.n vreorre

3,5.2.6. Executareagiexploatareaconstructiei

3.5.2,6.1. Cercetarea / cunoasterea insuficienti a terenului de fundare

Aceast5 cauzd de degradare este frecventb datoriti nivelului cunostintelor la

momentul executdrii constructiilor.

Situatiile care se oot intelni sunt urm;toarele

a. Adoptarea unor solulii de fundare pe gr6tare ti fundalii din piloti de lemn (de regulS
lemn de stejar), datoritd arnplasdrii unor construclii pe terenuri mlSstinoase sau
umpluturi, conduce la degradiri datorate coborerii sau ridicdrji nivelului apei
subterane. in aceasti situalie prin lucrSrile edititare executate in oras este posibil ca

-96-
 degrcdd i funddtiilor
Cdp, 3. Couzele
nivelul apei subterane sd coboare cu 1-3m. poate apare astfel putrezirea lemnului gi
in consecinJA posibilitatea apariliei unor tas;ri diferentiate a cl5dir...

b. O alte situatie deosebit6 apare in cazul in care in terenul de fundare exist5 piloti de
lemn rdmaii de la o construclie anterioar;. Posibilitatea putrezirii lemnului datorit;
modific6rii nivelului apei subterane {datoritd unor lucriri de drenare, canalizdri,
regulariziri ap6 etc.) conduce la crearea unor goluri in terenul de fundare rezultate in
urma putrezirii lemnului din piloli 5i gr;tare, Fig. 3.68. prin refularea pSmentului se
creeazi astfel posibilitatea producerii unor tas;ri diferentiale.

Pilot de lemn

Fig. 3.68. Degradarea piloJilor de lemn la Muzet]l Banatului -Timitoara

datoritd coborArii nivelului apei subterane

incazul existenlei in terenul de fundare a unor zone ml;gtinoase, turbe, gropi de

imprumut, 9anluri de apirare etc., Fig. 3.69, cu o extindere mici in plan Si pe
vertical;, uneori greu de depistat pe amplasament,

l. .::t I
t. _:
l: -
|
i

3.69. Deplasdri (tasiri ti rotiri) ale turnulri orologiului castelulu

Fig.
Banffy datorate amplasirii fundaliilor pe fostul tan! de apirare al cetdtii

-97 -
 Co n so I i d o rc a fu n d o ti ilo I
prin executarea unor construcJii se produce o suprainc5rcare a terenului de fundare,
care conduce la aparilia unor tasirj diferentiale.

d. Existenta unor strate de consistenli moale sub o crust; de p;ment tare care poate se
se rupS (prin poansonare) poate avea ca urmare scufundarea fundaliei 5i aparilia
unor tasiri diferenliale. Fenomenul apare in argilele normal consolidate de tip
estuarice dar 9i in strate aluviale normal consolidate. Chiar existenla unor strate
subliri de argili aSezate pe terenuri bune de fundare (nisip, pietrig, roci stancoase)
poate duce la aparitria unor tas;ri prin strivirea Sj refularea de sub fundalie a stratului
de argi16, mai ales daci adAncimea lui este variabild.

3.5.2.6.2. Erori la executarea fundatiei

Acestea pot fi de mai multe categorii:

1. Erori la amplasarea pe teren a construcliilor.
2. Erori in dimensionarea in plan a fundaliei ii erori de adoptare a ad6ncimii de
fundare.
3. Erori la alegerea materialelor potrivite execu!iei fundaliei in condiJii de
d urabilitate.
Efectul acestor erori se transformi in degraddri:
1. Aparilia unor momente suplimentare pe talpa fundaliei, supraincSrcarea
zonei de co11, uneori chiar inclinarea fundaliei.
2. Degradiri ale suprastructurii datorate faptului ci nu s a realizat racordarea in
trepte a fundaliei, Fig. 3.70.

Fig. 3.70. Degradiri datorate inexistetei racordiriiin trepte a fundaliilor

3. In cazul adopt;rii adancimii de fundare necorespunzitoare sunt posibile

micior;ri ale capacit5lii portante a terenului de fundare sau degrad6ri ale
fundatiilor datorate u mfl5 rii/contracJiei pimenturilor contractile, Fig. 3.71.

Fig.3.71. Degradiri datorate adoptdrii adencimii de fundare n ecoresp u nzitoa re

- 98'
 Cop. 3. Couzele degrcddrii
Junddliilol
4. Alegerea unor materiale pentru executia fundaliei de o calitate inferioarE,
exist6nd chiar o cutumi a alegerii unor materiale de calitate inferioa16 celor
din suprastructu16, poate conduce la degradiri irnportante la nivelul
fundaliilor.

3.5.2.6.3. Lipsa sau gregeliin realizarea hidroizolaliilor la fundatii

Lipsa hidroizolaliei orizontale/verticale la fundatii are ca principal efect

ascensiunea capilare a apei subterane 'in peretrii parterului, supraumezirea peretelui,
micSorarea capacitilii portante a zidiriei prin fenomenul de inmuiere, aparilia igrasiei in
perelii interiori sau exteriori, Fig.3.72.

1. Ascensiunea capilar; a apei.

2. Migralia lateralS a apei.
3. Ascensiunea apei prin fundatrie.
4. Lipsahidroizola!ieiorizontale.
5. P;trunderea apeiin ziddrie.
6 nad.r.liro. tan.' i6lii
7. Supraumezireaziddriei.

. Fi9,3.72. Procesul de umezire a perelilor

Supraumezirea perelilor se datoreazt fenomenului de ascensiune capilari a apel

din porii pimentului dar ti celui de migratie lateralS a apei. S-a pus in evidenti faptul ci
debitul cel mai mare care umezeste fundatia gi ziddria apare din migratia laterald a apei,
presiunile efective transmise de talpa fundaliei terenului de fundare mic5or6nd tensiunile
de sucliune care conduc la migrarea pe verticalS a apei.
Fenomenul se asociazi cu aparilia unor pete (exsudalie), aparitia eflorescentelor
saline, macerarea tencuielii, ciderea tencuielii etc, Fig.3.73.
Cregterea temperaturii pe fa!a elementului de constructje (perete) m;re5te
presiunea vaporilor de apd la suprafala liberi a acestuia, conducand la evaporarea apei
din pori. Se creeazd un echilibru dinamic intre presiunea ascensionali, presiunea
hidrostatici a coloanei de apd 5i viteza de evaporarea'in mediulinconjuritor.
In timpul procesului de evaporare a apei, pe suprafala element(]lui s;rurile
dizolvate in apa din teren produc aparilia eflorescenlei. Amploarea fenomenului este mult
influenJatd de conlinutul ti tipul sirurilor din apa subteranS.
Odati cu saturarea porilor se intrerupe procesul de difuzie. De asemeni prin
cristalizarea sirurilor in porii tencuielii apare 5i o creStere de volurn {8-10%), conduc6nd la
exfolierea acesteia pe anumite zone. Efectul ascensiunii apei prin capilaritate este
influentat de mai multifactori:

-99-
 Co nso I id d rcq Ju nd o ti i lo I
nivelul apei subterane fald de fundalie;
conlinutul de siruri a apei subterane;
gradul de insolajie;
impermeabilitatea suprafelei terenului;
existenla vegeta!iei in jurul construcjiei.

Fenomene de migraJie a apeiinspre construcJie 9i aparj!ia

igrasiei

Lipsa unui strat anticapilar la baza pardoselilor interioare poate conduce la

umezirea pardoselii, putrezirea pardoselilor de lemn, putrezirea mobilierului etc.
Gregeli grave pot apare 5i 'in modul de dispunere gi realizare a h id roizolaliilor Si
trotuarelor. Astfel, sunt situalii cand este necesarA realizarea trotuarelor perfect etanse
sau dimpotrivi este necesart realizarea acestora cu posibilitatea evacuirii vaporilor de
ap; din teren, Fig. 3.74.

100 -
 Cop, 3. Couzele degrudd i lundatiilol

.3ar$une c:pilari
Fig.3.74. Greteliin realizarea h id roizolafiilor la fundatii

Majoritatea, daci nu chiar aproape toate construcliile vechi se confrunti cu

probleme de igrasie, supraumezire a perelilor datorate lipsei hidroizolaliilor.
O situalie deosebitd o constituie hidroizolaliile executate fi16 considerarea
particularit5!ilor construcliilor existente. Astfel executatea unor solulii nepotrivite poate
conduce la efecte deza'truoase asupra construcliei, prin intensificarea procesului de
supraumezire 5i de migralie a fenomenului de igrasie spre zone superioare ale structurii.
Executarea trotuarelor etante conduce la fenomenul numit,,de trotuar,,, care
produce igrasie in subsolurile acestor constructrii, Fig.3.75.

Fig. 3.75. Varialia umidit;jii la nivelul subsolului datorati fenomenur oe

trotuar

- 101-
 C onso I id o te o Iu n d qti i I o I
3.5.2.6.4. Conceplie gretite a ansamblului structural

Pot apare numeroase situalii in care o conceptie structural; greiitS poate

conduce la aparitia unor defecte la fundatii:

a. Lipsa rosturilor de tasare

s; apar; in numeroase cazuri. Astfel in cazul extinderii unei
Situatia poate
constructii, rezemarea elementelor construcJiei noi (plan5eu, pereli) pe peretele
construcliei existente poate duce la o supraincircare a fundafiei, neadaptati preluirii
unor incirciri mai mari (chiar dublarea acestora). Se produce o tasare de tip covEtuire/5a
a fundaliei, funclie de natura terenului de fundare, Fig.3.76.

\.- l, _--

Fig. 3.76. Tasarea datoratS incircdrilor diferite

La pdmanturile contractile (pentru L>30m) prevederea rosturilor de tasare este o

misur; foarte irnportanti pentru evitarea efectelor negative ale umflirilor 5i contracliilor,
Fip..3.77.
Rosl de tasare

Fi1.3.77. Rosturi de tasare la construcJii amplasate pe pim6nturi

contractile

Amplasarea unei clddiri noi lSng; una veche, poate duce la aparitia unei tas5ri
importante a fundatiei construcliei vechi, in vecinStatea celei noi. in acelaSi timp,
construclia noui se taseaza mai mult in partea opus;, in zona de teren care nu a fost
supusi deformatiilor din acliunea construcliei vechi, Fig. 3.78.

-702-
 Cdp. 3. Cduzele deqrcddtii fundotiilol

Fi9.3.78. Distribulia presiunilor de contact in cazul rosturilor, pentru terenuri de

fundare: a. argiloase, b. nisipoase.

Prevederea unor rosturj de tasare este imponante 5i la: schimbarea de indltime,

decalarea in plan a tronsoanelor, unul faIS de celSlalt, pozilii excentrice, plangee situate la
nivele diferite, zone seismice etc.

b. Evalurea gresitd a impingerii pimantului asupra elementelor de

constructai
Situalia poate apare in diverse cazuri:
b.1. Supraevaluarea reacliunii pasive asupra fundaliilor. Valoarea impingerii pasive este
funclie de mirimea deplas;rii fundaliei. Adoptarea valorii reale a impingerii pasive se
va face functie de valoarea deplasirii admise a reazemelor, in caz contrar introducAnd
o valoare supraevaluati a acesteia.

Fig.3.79. Evaluarea impingerii pasive dat5 de o construclje existenti

Este recomandabil a se considera in calcule, valoarea coeficientuluj impingerii

pasive:

t _ /) Np __ tE't45 +91
1.
^p -1"r\n/zr *2
in cazul in care in vecinetatea construcliei existente se amplaseaz5 o construclie
nou5, calcululimpingerii pasive se face conform Fi9.3.80.
 Conso I i d o te a fu n d dtiilo I

Fig.3.80. Evaluarea impingerii pasive dati de o construclie existenti

Pentru evaluarea impingerii exercitate de o construclie veche asupra unui perete de

sprijin al unei excavalii se recomand5 adoptarea unui coeficient de impingere {Ks sau
K") funclie de pozilia fa!5 de perete, Fig.3.81.

Fig.3.81. Evaluarea impingerii pasive dat6 de o construclie existenti

b.2. Cre5terea impingerii active asupra unor ziduri de sprijin sau pereli subsol. Apare in
principal in terenurile inclinate (9>0), dar 5i prin neluarea in considerare a influenJei
presiunii apei in rnigcare, supraincirc6rii la nivelul terenului, FiE. 3.82, a presiunii
orizontale exercitate de umflarea pimenturilor argiloase contractile.
impingerea lateral; dat; de pSmenturile contractile are valori variabile: de la zero in
perioade secetoase, la valori maxirne care pot depdgi impingerea din greutatea
proprie 5i suprasarcind, in perioadele umede, In astfel de situajii se recomandd chiar
luarea in considerare a unor coeficienji de impingere activ; de 0.8-1.0.

-704-
 Cop. 3. Cquzele degrcddrii fundotiilol

Fig. 3.82. Prdbu5irea Zidului Cet;!ii Sighisoara

c. Adoptarea unor solulii de fundare greSite

Situatia cea rnai importantd apare in cazul pSmanturilor contractile, unde lipsa
unor informalii corecte asupra terenului de fundare poate duce la alegerea gresiti a
adancimii de fundare gi a unor mSsuri constructive adecvate.
De asemenea pot apare situalii in care lipsa unor informa.tii asupra agresivitilii
apei subterane, conduce la alegerea incorecti a tipului de cinrent Si calitdtii
materialelor folosite in fundatii sau in consolidiri.

3.5.2.6.5. Transformiri interioare cu dirijarea incore€ti a inc;rcerilor la fundatii

In cazul execut;rii unor supraetaj6ri este posibil; amplasarea unor grinzi de

planSeu cu descircare pe peretrii interiori (lernn etc.) uneori cu fundatii de
mici adencime.
Repartizarea presiunilor pe baza fundaliei poate conduce la aparitia unei deformatii a
terenului de tip covStuire cu aparilia unor fisuri inclinate in perete.

r rts. 3.83. Suplimentarea presiunilor pe talpa fundatrjei

-105-
 f u n d dl i i I o t
Co n so I i d o te d

Adiugarea unor corpuri suplimentare gi rezemarea acestora pe fundatiile

existente conduce la suplimentarea presiunilor pe talpa fundatriei ii aparilia intinderii, Fig.
3.83.

3.5.2.6.6. Consoliddristructuralegretite

La consolidarea fundaJiilor apar in multe studii solulii gregite:

a. Subzidiri excentrice. Aceasti solulie poate ap;rea datoriti aplicirii unei tehnologii
gre$ite, a unui proiect gresit, sau existenjei unor elemente care impiedic6 extinderea
fundatriei (canalizare, construclii vecine, etc). Datoriti inc;rcirii excentrice pot apirea
momente care conduc la o distribulie trapezoidal; a presiunilor de contact pe talpa
fundatiei, Fi9.3.84. Apar posibile inclindri ale funda!iei 5i deplasarea peretelui (rotire).
f,

Fig. 3.84. Distribulia presiunilor de contact pe talpa fundaliei

O altd situatie important; poate apare'in timpul executdrii sdpdturii pentru subzidiri
pe oddncimi/ lungimi mori, fdrd asigurareo unei sprijiniri corespunzdtoore.

Fig. 3.85. Pribupirea blocurilor de zidErie din fundatie

Poate apare o rotire a ?ntregului sistem (subzidire - fundatie - perete) care conduce la
aparilia unei fisuri verticale in perete. Executarea unei sdpituri in vecinitatea fundatiilor

-106-
 cdp, 3. Couzele degrudd i lundaliilor
unor construclii vechi care in majoritatea lor realizate din ziddrie nelegat;, poate conduce
la desprinderea blocurilor din fundatia veche care se pot pr;buFi, antrenend Fi zone din
peretele de calcan ti plangeu, Fig.3.85.

c. Subzidiri executate in vecindtatea fundaliei existente, care conduc la supraincircarea

terenului 9i producerea unor tasiri suplimentare a fundaliei construcjiei existente.
DatoritS rotirii peretului supraincircat apar fisuri verticale in zonele panoului, Se
impune verificarea presiunilor pe talpa fundaliei cu luarea in considerare a
suprapunerii efectelor (la o adencime elementari de 5 + locm), Fig.3.86.

Li_,,
!.il I
Fig.3.86. Suprapunerea efectelor pe talpa fundaliei

Schjmbarea sistemrjlui static al structurii, prin care se urm;reste desc6rcarea

fundaliei.

'*lum"'" l.larna

Fig. 3.87. Schlmbarea sistemului static al structurii prin ancoraje cu tirant metalic

- r07 -
 Co n sol id d re d f u nd q ti i I or
Aceasti rnetodi se dovedegte avantajoas5, atunci cand se constate ci fundalia
este intr-o stare bune (nu existb fisuri, deterior;ri ale materialului) ti deformatia se
datoreazi ceddrii terenului. Metoda poate fi ins; dezavantajoasd in cazul in care
presiunile acceptabila la talpa fundaliei le depigesc pe cele admisibile, Fig.3.87.

e. Consolidarea gresiti a fundaliilor, in cazul unor alunecdri, cu scopul de a impiedica

degradarea progresiv; a acestora, Fig. 3.88. In cazul bisericii din CopSceni, scopul
dispunerii pintenilor din zidirie, cu rol de contrafort a fost acela de a impiedica
alunecarea progresivd a fundaliei. ins5, suplimentarea incErcirii la nivelul fundatiei,
prin adiugarea pintenului, a condus la o creStere a presiunii de la o valoare p1 la p2 si
in consecinld la o degradare a fundatiei si datoritd tasSrii.

Fi9.3.88. Consolidarea fundaliei Bisericii din Copiceni cu ajutorul unor pinteni din
. zidirie

3,5.2.6.7. Executarea de sioituri in vecin;tatea unor constructii existente

Executatea de sipituri in vecinStatea construcliilor existente, poate conduce la

un fenomen de subsidenla a taluzului. Cele mai importante defecte care pot apare prin
executarea unor sipituri in vecinitatea construcliilor existente sunt:
- refularea lateralS a pimantului de sub fundatie spre s;pdturS;
- pierderea stabilititii corpului fundatiei;
- eroziune;
- folosirea unor metode inadecvate de epuisment;
- coborArea nivelului aoei s!bterane:
La pimanturile argiloase contractile, datoriti executirii sSpiturii se poate crea o
reducere a umiditdlii pAmentuluiprin deshidratare, care conduce Ia contracjia acestuia.

1. Realizarea excavatiilor adenciin zone urbane

Datoriti incircdrilor transmise de fundatii in terenul de fundare apare o stare de

eforturi unitare. Cedarea funda!iei apare prin tasarea / rotirea produsd de aparitia
planelor de alunecare, Fjg. 3.89.

-108-
 Cdp. 3, Couzele degrcddrii fundotiilor

Fig. 3.89. Refularea p;mentului de sub fundatie

Eliminarea rezistentei pasive, perrnite cedarea fundatiei la incErciri mult rnai

mici, decat in situalii uzuale. Metodele curente de sprijinire nu asiguri in toate cazurile un
contact intre teren gi pdmant existand posibilitatea reful6rii laterale a acestuia. Deplasarea
lateral; poate fi de 0.25% din in;ltimea sipiturii la pimAnturile argiloase moi de 0.05%
5i
la pimanturile nisipoase sau argiloase consistente, putand conduce la aparitia uneitasiri a
suprafelei terenului.
Amplasamentele pentru construclii pot fi situate in zone construite sau in zone
libere de construclii.
Amplasamentele situate in zone construite se disting prin cel putin una din
u rmAtoarele particu larit6_ti:

- Se gasesc in prezenla unor construclii, monumente istorice, clasate 9i avand

atribuite coduri LMI - 2004, inclusiv a celor avariate, cu grad de asigurare la actriuni
sersmrce care nu corespunde normativuluj p100 - 2007,
- ExistS pe amplasament sau in sau in imediata vecin;tate retele de subterane {de
ap5, canal, gaze, termoficare, electricitate etc.),
Proximitatea cEilor $i mijloacelor de transport urban,
Prezen;a in vecindtate a unor supraincirc;ri,
Situarea in zona de protectie a monumentelor istorice,
- Forma parcelei, care este impust de spatiul disponibil,
- Aspectele juridice care privesc delimitarea proprietilii gi a efectelor generate de
noua construclie dincolo de limita de proprietate.

Aceste particularitdli genereazd sursele de risc in cazul unei excavalii adanci.

a. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavatiei.
Forma gi dimensiunile in plan precum gi ad6ncimea excavatiei pot reprezenta
surse de risc. Un contur neregulat ti dirnensiuni mari in plan ale excavaliei sporesc
complexitatea sistemului de sustineri.
Pe mesura cregterii adancimii excavaliei, cresc nu numai dificultitile de realizare
a lucrErii dar si riscurile pentru lucrarea in sine sau pentru construcliile din vecinitate,

- 109
 Co n so I i d d rc o f u n d o lii lo I
pentru stabilitatea acestora, care trebuiesc luate in considerare. in general se consideri o
excavatie adAnci acea exavalie a cirei adancime este mai mare de 6,OOm pe toatt
suprafala sau numai pe unele zone.

b. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul

excavatiei adanci.
5e pot distinge in acest caz surse de risc generate de unele partjcularit5ti
geotehnice sau hidrogeologice ale amplasamentului, ca de exemplu prezenta unei
stratificalii eterogene, incrucitate, cu straturi avand propriet;li mecanice defavorabile,
prezenla unei panze freatice deasupra cotei finale de excavare, prezenta unui strat de api
subterani sub presiune, sub cota final; de excavare, care poate antrena terenul de
fundare, absenta unui strat impermeabil in care sd se poati incastra un eventual perete
etanS de sus!inere a excavaliei etc.
O a doua grupi de surse de risc generati de terenul de fundare rezulti din insu5i
faptul ci cercetarea terenului de fundare se bazeazi pe un numir limitat de foraje,
sondaje deschise gi/sau probe de penetrare precum 5i pe incercarea in laborator a unui
numir relativ redus de probe. ExistA riscul de a nu fi puse in evident; partic!larit5ti ale
stratificaliei cu mare relevantrS pentru proiectarea 5i execuJia excavaliei, sau de a nu se
obtine parametri geotehnici reprezentativi ai diferitelor straturi.

c. Surse de risc care pot sd apare la proiectarea excavaliei ad6nci.

Chiar si cand condiliile de teren sunt blne cunoscute, iar proiectarea este
incredintatS unor speciali5ti care utilizeaz; rnetode acceptate in practica de proiectare
curent5, trebuie recunoscut cd precizia calculelor geotehnice este limitati. Se impune
astfel aplicarea unei strategii de proiectare care si elimine aceasti surs; de risc prin
adoptarea unor coeficienti de siguranti corespunzitori.

d. Surse de risc care pot s; apari la execulia excavaliei ad6nci.

Indiferent de solulia adoptatd, excavatiile adenci pot fi considerate lucr;ri cu
caracter special. Fiecare din componentele unei asemenea lucrdri aduce, prin tehnologia ti
materialele utilizate, propriile surse de risc. La acestea se adaugS cele pe care le reprezinti
constructorii lipsiti de experienla unor Iucriri in conditrii de teren asemindtoare,
constructori fdri o dotare adecvat5 cerintelor lucririi etc. De aceea, conditiile tehnice
stabilite pentru realizarea excavaliei trebuiesc respectate de c;tre executant.

e. Surse de risc generate de acliunea cutremurelor.

in cazul aparitriei unui cutremur, pe durata existenlei incintei, vor fi afectate atat
lucririle pentru incinta propriuzis5, cet 9i constructriile $i instalaliile din zona de influenli a
acesteia.
Sunt necesare verificEri ale acestor lucrSri, avend in vedere exlstenta in apropiere
a unei incinte adanci. Eforturile gi deformatiile trebuie si fie sub valorile admisibile
stabilite pentru construcliile sau utilit5trile existente.

f. 5urse de risc care pot s; apar5 la alegerea echipamentelor tehnologice.

Echipamentele utilizate in procesul tehnologic pentru executia unei excavatii
adAnci, respectiv pentru amenajarea taluzelor incintei, sprijinirea acestora, sEpitura

110 -
 Cop. 3. Couzele deqrcddrii fundo.tiilor
propriu-zisi gi epuismentele, trebuie s; asigure productivitatea cerintele
5i tehnice ale
lucririi 5i s5 nu conducd la nivele de zgomote Sivibralii peste limitele a€ceptabile.

2. 55p;turi continue pentru subzidiri

Cend solulia de consolidare este aceea a subzidirii continue, executarea s;piturii
trebuie ficlu cu multi atentje (vezi Capitolul 5), pentru a nu afecta zonele invecinate
produce defecte suplimentare la funda!ie gi suprastructuri.
,i a
Folosirea unei sprijiniri locale a s5pdturii nu este recomandat; din cauza
greutililor tehnologice pentru sip;turd 5i turnarea betonului. Din aceast5 cauze pentru
asigurarea stabiliti!ii fundaliiror existente este foarte important; aregerea unei
tehnorogii
de execulje a subzidirii, care se va face respect6nd recomanddrile din Capitolul 5.

3. Pierderea stabilitStii taluzului natural

in zone cu teren in pantS, sipdturile pentru executarea construcltet, pot provoca
destabilizarea intregului versant, sau a unor zone limitate, cu efecte de degradare
ulterioari in structuri Fis. 3.90.

Fie.3.90. Surse de risc datorate unor alune€iri de teren

4. Eroziunea
Efectul eroziunii se manifesti prin dou; fenomene. in primul rAnd trebuie luat in
considerare efectul subpresiunii apei. prin creSterea adencimii sEpdturii poate fi creatd o
subpresiune a apei care poate conduce la antrenarea hidrodinamica a unor strate de
p-ment situate la talpa sdpSturii, Fig.3.91.
Fundatie ex stenla
- Putur drenanre j I
))r\z\'',' )' )..)),.\:,\,.1
NAS
/Xi\:t)}.]
/ __,-+
.l -,
- =_,-+.._,\.'_,,, Fundaiie noua

, 1, /'
' \l-,' __..1
*//u-xt)p"i n ruun

Fig. 3.91. Circulatia apeiin teren

 co n so lid d te o lu n d of i i I or

De asemenea la executarea unor sip;turiin aval de fundalii existente, se pot crea

curenli de apE care sd conduce la antrenarea pirlilor fine din p;ment ti afanarea
pimantului de sub fundaliile construcjiilor existente. Acest fenomen este cu atet rnai
important cu cit terenul de fundare conline parte fin6: praf gi nisp fin.

5. Menlinerea deschisd a sipiturilor

Atunci cend sipitura nu se umple cu p;ment / beton, ea duce la eliminarea
suportului lateral a terenului de sub talpa fundatiei. Influenla intemperiilor, a variajiei
nivelului apei subterane poate conduce la modificarea caracteristicilor geotehnice a
terenului de fundare giin final la tasarea fundaliilor vecine.

6. Realizarea unor canaliziri

in cazul execut5rii unor canaliziri cu sipituri deschise sau sprijinite, este posibilS
aparilia unui curent de apd care prin presiunea apei in miScare sd conduc6 la antrenarea
particulelor fine din terenul de fundare a constructriei vecine, Fig.3.92. Fenomenul este
mai periculos la terenurile necoezive fine {nisip fin, nisip fin prdfos) 5i mai pulin important
la pimanturile coezive unde nu poate fi creat un curent al apeiin migcare.

ali$entare cu api
Nisipfin
cnnalizare l],,--
(Sox120)
{rii Pietrit nisip

Fi9.3.92. Antrenarea particulelor fine din terenul de fundare

7. Realizarea incorect; a drenurilor Derimetrale constructiilor

Realizarea unor drenuri perimetrale poate avea un efect benefic asupra
constructriei. Existi insi 9i situalii'in care drenurile sunt realizate incorect, fapt ce conduce
la supraumezirea perelilor ti implicit la aparilia fenomenului de igrasie.
Una dintre aceste situalii este aceea in care drenul este amplasat la o ad6ncime
rnult prea micS pentru a putea prelua apele de pe amplsament, Fig.3.93.

-772-
 cop. 3. Cduzele degrcddii fundoliilor

Fig.3.93. Amplasarea derenului la o adancime prea mici

O alt5 situalie este aceea in care drenul este amplasat la o ad6ncime prea micd.
iar structura de hidroizolalie nu este conformati (lipsette hidroizolalia orizontal;), Fig.
3.94.

io! nnlt
Fig. 3.94. Amplasarea incorecti a drenului gi neconformarea structuni
pardoselii

3.s.2.6.8. Supraincircarea terenului

Aparilia unor taseri suplimentare ale fundaliei unei construclii poate fi produs;
de:
- reatrzarea unor construcliiinvecinate, de reguli cu un regim de inc6rcare mai
mare dec6t construclia existenttj
supraincSrcarea terenului din vecin;tatea unei construc!ii existente;
 Co n sol i d q te o lu n d ot i i I o I
suprainc;rcarea terenului in interiorul construc!iei (utilaje, constructii
suplimentare, depozite, etc).
Existd insd posibilitatea ca tasarea suplimentard indusd in clSdire sd se situeze
peste limitele admise de normativele in vigoare. Situalia este cu at6t rnai delicat; in cazul
construcliilor vechi la care trebuie s; se Jind seama ti de degraddrile survenite de-a lungul
exploatirii acesteia.

3.5.2.6.9. Transmiterea unor incirciri neuniforme in lungul fundaliei

Fenomenul poate avea loc in diverse cazuri:

- ln cazul executirii unor goluri in perelii parterului / subsolului, in corpul
fundatrei pot apare eforturi de forfecare. Este posibil ca efortul rezultat din
reacliunea datd de teren si depi5easc6 rezistenlS la forfecare a fundaliei,
fapt ce conduce la aparilia unor fisuri verticale in buiandrugi, parapetul
ferestrelor, corpul fundaliei,
Condilia care trebuie satisficutS pentru a nu apare fisurarea fundaliei este, Fig.
3.95:

L" I -:--:-
).H
1
\
I. B. p. < B.H. f,
\t9ct.,,,,,, )
Unde tg o"d. se determind din tabele, funclie de presiunea efectivi $i
clasa betonului folosit.

Fig. 3.95. Determinarea in;llirnii din condilia de fisurare a fundatrel

in cazul supraincirc5rii pe anumlte zone a fundatiei se produce o crestere a

presiunilor de contact pe zona de influenlS a incdrcirii ce poate conduce la o
incovoiere a fundaliei (covituire) ti aparitia unor fisuri inclinate in perelii
structurii, Fig. 3.96.
 Cop. 3. Cauzele degroddrii funddtiilor

6ES i
- E

tffi i*
Fig.3.96. Fisurare din tasare diferiti a douE corpuri ale constructiei

Modificarea regimului de incircare apare in toate cazurile in care se prooune

supraetajarea, mansardarea sau schimbarea destjna!iei, Fig. 3.97.

i*

rtry

Supraetajarea construcliei, cu cregterea eforturilor la nivelul

fundaliei
 C o n so I id o rc o fu nd d ti i I o I
In prirnele douS cazuri incdrc6rile suplimentare din extinderea pe verticalS a
construcliei vor duce la cretterea incircirilor pe talpa fundaliei Si posibilitatea aparitriei
unor tas;ri neuniforme in lungul construcliei {covdtuire). Acestea vor conduce la aparitia
unor fisLri inclinate in oeretii strLcturii.
in cazul constructiilor inalte apare ca irnportant; gi contributia sarcinilor
orizontale (v6nt, seism), care conduc la aparilia unor tensiuni de contact neuniforme pe
taloa fundatiei.
O situalie speciali apare in cazul supraetajSrii unor zone marginale sau centrale a
construcliei. Prin schimbarea regimului de incdrcare a unei zone a constructiei se produc
tasSri ale fundatriei zonei inc;rcate Si antrenarea fundaliilor / perelilor zonelor adiacente
in tasare diferentialS. Se produc fisuri verticale in perelii adiacenli 5i fisuri verticale /
inclinate in peretii alEturala.

3.5.2.6.10. Reducerea capacititii portante a terenului de fundare

Aceasta poate apdrea datoritS urmdtoarelor fenomene:

1. Datoriti efectului antrenirii hidrodinamice exercitate de apa subteran5 asupra

fundului sip;turilor executate in p;manturi nisipoase (fine, pr;foase etc.). Prin acest efect
fundul s;p;turii intr; in stare de fierbere apirAnd o reducere importanti a capacitdlli
portante (de la 350-400kPa la 100-150kPa).

2. Reducerea capacit5lii portante a terenului de fundare poate fi datoratS curgerii apej

subterane in terenuri permeabile (nisipuri). Fenomenul poate aperea atat datorit; unor
linii de curent paralele cu nivelul terenului cat 5i infiltraliei in jos a apei din precipitalii sau
sciderii nivelului apei subterane. Sub influenla curentului apei subterane apar reduceri ale
capacitSlji portante prinr afdnarea terenului, producerea unor goluri in p;m6nt, efectul
presiunii apei din pori etc.

3. ScSderea nivelului apei subterane in p;mAnturi poate conduce ta o reoucere a

capacitdtii portante a terenului de fundare. Aceasta se datoreazi degradirii fundatiilor din
lemn, prin putrezirea lemnului ti aparitiei unor goluri in locul acestora, Fig. 3.98.

Sciderea nivelului apei subterane

- 116
 Cdp. 3. Couzele degraddii ,undotiilor
4. Ridicarea nivelului apei subterane in pim6nturi prifoase conduce la o reducere
importantt a capacitilii portante a terenului de fundare. Aceasta se datoreazi in principal
mic$orErii valorii caracteristicilor geotehnice, dar 5i efectului subpresiunii apei din pori.

5. Reducerea capacit;lii portante a terenului de fundare poate apare ,i prin

descircarea terenului. o situalie frecvent intelnit; este aceea a indepirtirii unor strate de
pdm6nt de la pardoseala subsolurilor, pentru crearea unei in;llimi mai mari a subsolului,
Fis.3.99.

nivelu[r]

Fig.3.99. Coborareaniveluluipardoseliisubsolului

O alU situalie intalniti este aceea a indepArt6rii stratului de umplutu16 existent la

exteriorul clidirii, caz in care capacitatea portantd a terenului se va calcula funclie de
incircarea distribuitt la interiorul clddirii, Fig. 3.100.

Fig. 3.100. Reducerea capacitSlii portante a terenului

Exist; insd gi posibilitatea in care la exteriorul fundaliei sa se execute o

umpluturi, suplimentar;, caz in care capacitatea portanti a terenului creste, iar presiunea
se calculeazd funclie de incircarea de la interior gi cea de la exterior, Fig. 3.101.
 Co n so I id o re d ju nd o t i i I o I

r.t L
Prat
Fig. 3.101. Cregterea capacit;lii portante a terenului de fundare

6. Adoptarea gre5iti a ad6ncimii de fundare. in aceasti situalie calculul capacitS!ii

portante a terenului de fundare poate duce la luarea in calcul a uneivalori superioare celei
reale. Apar astfel taseri locale a terenului de fundare $i fisuri inclinate in perelii structurii,
FiP. 3.1,02.

Fig. 3.102. Degradarea fundatiilor datorati adoptirii gregite a adancimii de

fundare

7. Pot apare de asemenea desc6rc6ri ale terenului in vecin5tatea constructiei prin

sistematiz6ri, s5pituri (garaje), acces subsol, executarea unor curli de lumint etc. in cazul
realizdrii unei curli de luminS, capacitatea portant; va sc;dea, odatd cu indep;rtarea
pdmentu lu i, Fig.3.103.

Fig. 3.103. ScSderea capacititii portante odatd cu indepdrtarea pimentului

118,
 Cap, 3, Cauzele degrdddrii fundatiilol
8. Alte cauze ar putea fi vjbraliile dln surse exterioare cl;dirii
Gfic etc.) Fig.3.104
vibratii din surse din clSdjre {ma5ini de sp6lat, camere frigorifice). Ele se
manitest;
orin
exercitarea unor tensiuni de forfecare in zonele slibite
{parapeti, buiandrugi etc.) 5i in
fisurile din zidErie (fisuri verticale de cott).

Fi9.3.104. Vibratii

3.5.2.6.11. pributireaterenuluide sub pardoseli

o situalie cu;mpricatrii economice importante este fenomenur de prdbusire /

tasare a terenului sjtuat sub pardoseald. in general pardoseala unei cl;diri
rezemate pe o umpluturS de p;mAnt sau balast.
/ hdle este
In cazrl construcliilor de locuinle umplutura este executat; din piment
rezultat
din s;peturi 9i care se recomandi si fie pus in oper; in strate de 3Ocm, compactate pena
la o valoare a gradului de compactare D>95%. Compactarea necorespu n zatoa re
a
umpluturii poate conduce in timp la indesarea umpluturii cu / fdri scufundarea imediati
a
intregii pardoselii sau numai pe zone limitate, Fig.3.105.

Fig.3.105. Scufundareaumpluturii

O alti situalie apare in cazul executdrii unor fundalji pe piloti care stribat
pachete groase de pimanturi organic saturate (meluri,
turbi etc.). in aceaste situalie
dator'ti fenomenului de pompare a material!lui curg6tor la executarea forajului se
produce o mictorare a volumulul de piment curgdtor. Acest lucru
conduce in timp la
sc!fundarea pAm6ntului din stratele acoperitoare, inclusiv a stratelor de umpluturE
din
balast, chiar daci el este bine compactat, ceea ce implic; denrvetarea padoselii
construcliei cu valori de pini Ia 30 - 4Ocm.

-779-
 Co nso I id o rco fu n d o t iilo I
3.5.2.6.t2. Umezirea fundaliilor 9i a perelilor de subsol Fi parter

Apa sau vaporii de ap; prezenti in elementele de zidirie determinA starea

cunoscutS ca "umezirea zideriei" sau igrasie.
Starea de supraumiditate a zid;riei sau peretelui de subsol se datoreaz; migririi
apei din terenul de fundare in sens ascendent (ascensiune capilari) sau transversal.
Efectul acestui fenomen asupra perelilor de subsol sau parter {imediat deasupra
felei superioare a fundaliei) se manifestS prin:
Eflorescen!e pe suprafala tencuielii sau a peretelui (cideri de tencuial;,
umfldri etc.).
- Exudare (depunere de var pe paramentele din beton in mortarul din rosturi
sau pe zidEria de cErdrnidS),
Macerarea c;r;mizilor ti a mortarului din rosturi.

Fenomenul este influenlat de mai mulJifactori, Fig.3.106:

Fig. 3.106. Migrarea apei din terenul de fundare

Nivelul apei subterane fati de fundalie. Fenomenul este cu atet mai intens
cu cet talpa fundatiei se gSsegte saub sau in apropierea nivelului apei
subterane {zona de satura!ie capilar;)
Conlinutul de sEruri al apei subterane. Cu c6t conlinltul de s;ruri din apa
subteran; este mai mare cu atat fenomenul de recristalizare exoansivi din
tencuiala peretelui este mai mare, dezagreg6nd materialul.
Natura terenului de fundare,
Gradulde insolatie.

-720-
 Cop, 3, Cduzele degroddtii funddtiilor
lmpermeabilizarea suprafelei terenului din jurul construcliei. Executarea
unuui trotuar impermeabil impiedicd evaporarea apei in atmosfer;,
favoriz6nd umezirea peretelui Fi fundatiei,
Existenla vegetaliei in ju rul construcliei,
Greteli la realizarea izolaliei hidrofuge a construcliei,
Cel mai important factor care contribuie la apariJia fenomenului de igrasie
este lipsa sau degradarea hidroizolaJiei orizontale ti verticale (la perelii
subsolului) sau intreruperea legiturilor dintre hidroizolalia verticali,i cea
orizontald.
O cauzd importantd care conduce la apariJia fenomenului de igrasie este 5i
calitatea necorespunz;toare a hidrojzolaliilor: hidroizolaJii verticale din folii,
fdrd izolarea legdturilor, asigurarea protectriei la partea superioari,
deteriorarea foliei etc.
 conso I id d rcd fu n d otiil o I

4. PRINCIPII DE CALCUL SI VERIFICARE ALE SOLUTIILOR DE

CONSOLIDARE

4.L. Noliuni generale

Tas;rile reprezintb expresia vizibilS a stdrii de tensiuni ti deformatii din masivul

de pim6nt cauzat5 de incdrcdrile transmise de construclie. Ele se materializeazi prin
degraddriin structuri, care pot fi:
- Arhitecturole: fisuri vizibile in panourile de ziddrie, plan5ee, finisaje, inclindri
ale structurilor rigide (ziduri de sprijin, turnuri etc.),
- Structurole: localizate in elementele structurale ale clidirii {stelpi, grinzi,
zid;rii) ca urmare a unor tasiri diferenliale mari gi care pot conduce chiar la
colapsul structurii (prin flambajul stAlpilor, deplasarea Fi dizlocarea ziddriei
portante etc.),
Combinote: cu aspecte arhitectLrale ti structurale.

ldealul constructorilor este realizarea unei clidiri cu tas5ri nule. Acest lucru este
insd practic imposibil datoritA varia!iei, neuniformitelii ti compresibilitStii pdmentuluicare
constituie terenul de fundare:
- Variatia stratificatiei implicd variatria caracteristicilor geotehnice ale terenului
(E, y, O, c etc.) pe verticalS 9i orizontald,
Aparilia unor lentile de pdment cu caracteristici diferite implic6 de
asemenea varialia caracteristicilor geotehnice ale terenului,
incdrc5rile cu valori diferite in lungul fundaliei care reazemi pe pimAnturi
compresibile conduc la tasiri diferentiale,
- Executarea in mai multe etape a construcJiei sau adiugarea unor corpuri
suplimentare in timp (situatie des intalnit; in cazul construcliilor vechi) dupi
o perioadE mai lungE de la realizarea corpului principal poate conduce la
tasdri diferentiale.
- Varialii locale de amplasament: existenla unei clddiri cu o greutate mai mare,
care fiind demolatS ti terenul eliberat, poate produce decomprimarea
pimantului sau executarea de umpluturi parJiale pot conduce la diferenle de
com presibilitate si implicit la tasSri,

La calculul de verificare a terenului de fundare pentru o construclie, la calculele

pentru consolidiri Si verificSri ale fundaliilor, se urmirette stabilirea dimensiunilor in plan
ale fundaliei astfelinc6t tasirile ti deplasdrile si aibe valori acceptabile pentru acest tip de
construclii (cu rigiditate scizuti).
Aparitia unor tasiri diferentiale in lungul clSdirii poate conduce la o modificare a
stdrii de eforturi din suprastructur;, Figura 4.1.. a gi b.
Acceptarea criteriul de verificare la deformalii, prioritar celui de presiuni se
justificS prin faptul ci aceste construclii, prin structura lor, prin rnaterialele din care au
fost realizate ;i prin forma lor sunt construclii sensibile la deformatrii, incapabile de a
 Cop. 4, P ncipii de colcul ti vefificdre dle solutiilot de consolidore
amortiza tasdrile diferenliale sau rotaliile. De aceea este acceptatS ca 5i metodE de calcul
metoda stirii limjtS de exploatare normalS (de deformatie), ca si stare limit5 ultimi.

b.

Fia L1 Modificarea stirii de eforturiin structurS datoritA tasirilor

In literatura de specialitate se admite: "daci structura este considerata rigidi,

atunci incdrc;rile transmise de fundalii sunt necunoscute ti pot fi oblinute din condigia ca
tasdrile sd rim6ni in acelapi plan". Rigiditatea construcliei trebuie si se p6streze p6ni la
atingerea unei st5ri limitA ultime.
De asemenea dacd sistemul de fundare sau terenul se pot considera rigide,
tasArile diferenjiale pot fi ignorate.
Determinarea aproximativd a rigiditijii sistemului structural se poate face
compardnd rigiditatea sistemului structural, compus din fundalie ii suprastructuri, cu
rigiditatea terenului. Rigiditatea relativE KR se determini conside16nd fundalia sau
sistemul structural - rigid sau flexibil.

Pentru cl;diri determinarea lui KR se face cu urmitoarea relatie:

_. (EJ).
^ Gr)
lq
unde (EJ)s- valoarea aproximativi a rigidit5lii la incovoiere pe unitate de l6!ime a
structurii clSdirii, obtinutE adunand rigiditatea la incovoiere a fundaliei,a
diferitelor elemente ale cadrelor ti a pere!ilor structurali,
E - modulul de deformatie al terenului de fundare,

L - Iungimea fundaliei.
RigiditSli relative mai mari de 0,5 indici sisteme structurale rigide.

L23 -
 Co n so I i d d te o lu nd o.t i i lo I
St5rile limit; care implicd formarea unui mecanism in pem6nt se pot verifica
utilizAnd modele de calcul. in cazul stirilor limitd definite prin considera!ii tegate de
deformatrii, aceste deformalii se verifici prin calcule sau sunt presupuse pe baza
experienlei anterioare. Multe din modelele de calcul se bazeazi pe presupunerea s5
sistemul teren de fundare - structurA dispune de suficienti ductilitate pentru a prelua
inc5rcirile. Orice modificare a ductilit6tii, in sensul scdderii ei poate conduce la o stare
lirniti ultimi caracterizatS de o cedare brusc;.
Stirile limitd ultime la care se fac verificirile conform SR EN 1997 - 1, sunt:
FQU: pierderea echilibrului structurii sau a terenului, considerat ca 5i
corp rigid, unde rezistenlele materialelor structurale 5i ale pSrnantului
sunt nesemnificative in asigurarea rezisten!ei la starea de echilibru
limitd,
SfRr cedare interni si deformatii excesive in structur; sau'in materialele
structurale {reazeme, pilo!i, fundalie, perelii subsolului), in care
rezistenla materialelor structurale componente este semnificativ; in
asrgurarea rezistentea generale,
- QfQ: cedarea sau eformatii excesive ale terenului, unde rezistenta
pdmantului ti a rocii este semnificativd in asigurarea rezistentei,
UPI: pierderea echilibrului structurii sau terenului datoritd subpresiunii
induse de presiunea apei (forl5 ascensionalS) sau datoritd altor incircSri
verlrcare,
- HyD: umflare hidraulici, eroziune internA 5i afuiere in pim6nt, cauzate
de gradienli hidraulici.

Echilibrul static (EQU) nu este relevant in mod special la calculul de proiectare

structural;. in proiectarea geotehnicd verificarea la EQU este rari 5i este folosit; in cazul
fundatiilor pe rocd, dimensionarea sistemelor de sprijinire (ziduri de sprijin) etc..
Verificirile uzuale in proiectarea geotehnici sunt la starea limitd de ultimd {starea
limitS de capacitate portantd)-STR ti la starea limitd de exploatare normalS (deformatii) -
G EO.
Valorile caracteristice ale actiunilor sunt modificate corespunzEtor, dacS
proprietilile pErnantului se schimbe, datorit; modificdrii nivelului apei subterane asandrii
sau a altor evenimente ce pot apare de-a lungul existenlei structurii.
Se introduc astfel trei cazuri de proiectare CP 1.1, CP 1.2j CP 2 ii CP3, Tabelul 4.1:

Tabelul 4.1. Cazurile de proiectare pentru verificarea fundatiilor

Cazul de prolectare Incarcarea Caracteristici geotehnice Rezistenle
Combinatia 1 M1 + R1
cP1
Combinatia 2 M2 + R1
cP2 A1 ML R2
cP3 Al sau 42 M2 + R3
*Seism A3 M3 + R4
Serlnul ,,'' semnific; ,, a fi comb nat cu"

Coeficienlii pa4iali de siguranlt A, M, ti R sunt grupatiin seturi denumite :

A - factori parliali de sigurantrS pentru incErc;ri 5i efectele incdrcdrilor,

-724-
 Cop. 4. Principii de colcul ti ve ficqre ole solutiilor de consolidorc
M - factori parfiali de siguranli pentru caracteristicile geotehnice ale
terenului de fundare,
- R - factori parliali de siguranti pentru rezistenle.
Evaluarea siguranlei se bazeazi pe metoda aplicdrij coeficienlilor partiali asupra
incdrc6rilor lya $i yo), asupra parametrilor pimantului (/,r,) St a rezistenlei acestuia

lTa ).

Valorile de proiectare corespunzitoare verificirilor la starea limiti ultimd ( ,/D )se

determind prin multiplicarea valoritor caracterisitice cu factori de siguran!5 partiali yGii

/o. Valorile factorilor de siguran!; sunt date in Tabelul 4.2 ii depind de cazul de
proiectare adoptat.

Tabelul 4.2. Cazurile de proiectare pentru verificarea fundatiilor

Actiuni Caracteristici
Rezistente
Caz de proiectafe Permanente, vG Variabile, Vn geotehnice
Nefav. Nefav. tanq'
CP1-Combinalia 1
1.00 1.50 0 1.00 1.00 r.00
-Aj+M r+R1
CP1-Combinatia 2
1.00 1.00 1.30 0 1.25 1.00

CP2 Combinalia 1
1.35 1.00 1.50 0 1.00 1.00 L.40
-Ar+M1+R,
CP3 Combinalla 1
1.3 5 1.00 1.50 0 7.25 1.00

In cazul in care intervin 5i acliuni accidentale sau seismice factorii de siguranlS se

dau in Tabelu! 4.3.

Tabelul 4.3.

Actiuni
Cafacteristici
Rezistente
Laz oe
Permanente Variabie Beotehnice
proiectare
p .9
€
z z
Accidental 1.00 1.00 1.00 0 r.25 r.25 1.4 1.4 l
Seism 1.00 1.00 1.00 0 1.25 1.4 1.4 I

4.1.1. Verificare la starea limitd ultime (de capacitate portanti) - sTR

Rela!ia care se verific; este:

lu3Ru (2)

L25 -
 C o n so I id d I e o Ju nd o.t i i I or

U nde Vd - valoarea de calcul a efectului actiunilor,

Rd - valoarea limit; de calcul a reactiunilor.

4.t.2. Verificare la starea limitd de exploatare normali (de deformatii) - GEO

Relatia care se verific; este:

tr<c
"J _ "J (3)
Unde Ed - valoarea de calcul a efectului acliunilor,
Cd - valoarea limit; de calcul a efectului unei actiuni.

Daci iundalia este calculatd la starea limiti de deformalie, condilia de verificare

se scrie:

A <^ (4)
ln care
A. - deplasarea sau deformalia probabilS a terenului de fundare,

A - deplasarea sau deformalia adnrisibild, contorm SR EN 1997 1 sau NP 112-04

Considerind rigiditatea sistemului de fundare gi a sistemului structural, se

definesc astfel mai multe niveluri de analizd ole fundaliilor la care se vor face verificiri
conform stbrii lirniti indicate:

Nivelul 0 - la ca re se admite distributia liniarA a presiu nilor de contact.

Pentru a admite nlvelul 0 de analizd, trebuie indeplinite urrn;toarele condiliii
- Presiunea de.contact nu depdsette valorile de calcul, atat la STR cat Fi la cEO.
- La STR sistem!l structural nu este afectat de tasiri sau tasirile diferentiale
atteptate nu sunt semnificative,
- La GEO sistemul structural posedd o capacitate de deformalie plasticS
suficientS, astfel incet diferen!ele intre tasiri si nu afecteze dimensionarea.
Nivelul L - la care presiunea de contact poate fi determinati tinend seama de
rigiditatea relativi a fundaJiei 5i terenului, deformatriile care rezulU putand fi
evaluate pentru a verifica dac; sunt in limite acceptabile.
Sunt indeplinite Fi urmStoarele conditii:
- Existi o experienld anterioar; care dovedeSte ci structura in exploatare nu
este susceptibil; de a fi afectat; de deformalia terenului,
- La GEO, sistemul structural are o comportare ductilS adecvatS.
Nivelul 2 - se ia in considerare influenla deformaliilor terenului asupra structurii.
Structura este analizati sub deformalia impusd de fundalie pentru a determina
redistributiile de sarcini care sunt aplicate fundaliilor. Dacd redistributiile care
rezultd sunt semnificative {adic; >10%) se adopt; nivelul de analizi 3.
Nivelul 3 - se aplici o rnetod5 interactiv6 complet; care ia in considerare
structura, funda!iile aferente 5i terenul.

-726-
 Cdp, 4. tuincipiide cdlcul5ive ficqrc ole solutiilor de consolidote
4.2. Modele matematice probabilistice privind analiza siguranlei
structu rale la constructii existente

Cornportamentul unei constructrii istorice este un echilibru intre simplitate si

siguranl;. Acest tip de construclii prezintd dificult;!i de abordare in calcul generate de:
caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor, de multe ori neconoscute, caracteristjcile
tipologice 5i morfologice ale elementelor structurale. Din aceste motive modelele cu care
se analizeaz; sigurantra structural; trebuie si aibS o conceplie bazatS pe intuitie sau pe
model simplist.
Pentru clidirile existente, coeficientul central de siguranli corespunzitor stSrii de
cedare este influenlat de coeficienli de varialie: modul de distribulie al rezistentelor 5i
ac!iunilor, propriet;Iile de comportament ale materialelor, factorii care influenteazi
comportarea materialelor, s.a.
Pentru structurile istorice realizate din ziddrie portant; este necesari o prudenlS
deosebit; in alegerea modelului de calcul, a respectivilor coeficienti sau in interpretarea
rezultatelor.
UtilizAnd modele matematice, este definiti func!ia de risc si factorii care o
influenleazS Fio apropie de vaioarea critic;. Utilizend functiile matematice in sisteme
deterministe coroborate cu parametrii caracteristici ai materialelor constitutive, se pot
obline modele critice de cedare, precum ti o modelare a acestor parametri pentru un
rSspuns favorabil [15].
Noliunea de siguranl5 a ap;rut din cele mai vechi timpuri. in antichitate Si in
perioada evului mediu, siguranla structurilor se obtinea exclusiv prin experienta, intuilia si
arta constructorilor. Elemente fundamentale gtiintifice au apirut abia in ultimele trei
secole. Prima definilie datS conceptului de sigurant; ca raport dintre incircarea la rupere
'incircarea efectivd (admisi) aparline lui Rankine (1"862).
5i Valorile mari ale coeficientului
de siguranl5 indicate de'Rankine (2-10) corespund nivelului scdzut al cunostinlelor din
acea vreme privind evaluarea incirc6rilor Si estimarea rezistentelor materialelor. lstoria
modului de considerare a variabilit;lii factorilor principali ai siguranlei relevd evolulia
conceptuluiti a coeficientului de siguranl;.
Metodele de determinore ale siguronlei sunt'.
'J-.
Metode deterministe, din categoria cdrora fac pafte.. metodo rezistenlelor odmisibile 5i
metodo la rupere, Aceste metode nu au o justificare stiintificd, iar valorile coeficientului de
siguranli sunt stabilite empiric, prin apreciere, pe baz; de tradilii ti experienl5, acoperind
parlial variabilitatea factorilor principali de care depinde siguran!a;
2. Metoda semi-probabilisticd a stdrilor limitd, superioare metodei deterministe gi care are
la bazd analiza st;rij in care o constructie sau un element de constructie igi pierde
capacitatea portanti odat; cu atingerea stArii limitd;
3. Metode prcbobilistice de colcul bazate pe teoria p ro babilitSlilor de mentinere a
toati durata de serviciu.
capacitdlii unei clddiriin vederea satisfacerii functiunii sale pe
Din acesti categorie fac parte metodele Monte Carlo, folosite pentru
determinarea capacitelii portante a terenului de fundare, calculului tasirii fundaliilor, cat
ti pentru verificarea stabilitifii masivelor de pdrnent. [78]
O stare limitS este acea stare a c;rei atingere implice: pierderea reversibilS sau
ireversibild a capacitilii unei constructrii de a satisface condiliile de exploatare sau aparitia

' 127
 co nso I id o red f u n d at i i lo I
unor pericole pentru viala sau sSndtatea oamenilor, pentru bunuri materiale sau culturale
aflate'in constructia resoectivS .
Fenomenele care pot conduce la aparitia stirilor limitd ultime pot fi: ruperi de
diferite naturS, pierderea stabilitdtij !nei pSrli a construcliei sau a constructiei in
ansamblu, st;ri care implici scoaterea din lucru a construcliei datoriti unor deformalii sau
fisuri remanente excesive etc. Fenomenele care pot conduce la aparitia sttrilor limit5 ale
exploat;rii normale pot fi: deplas;ri statice sau dinamice excesive, fisuri excesive etc.
Stirile limitS se impart in dou; categorii:
I. stdti limitd ultime - steri limit; care corespund epuizdrii capacit;lii portante sau
unei alte pierderi ireversibile a calitililor necesare exploatirii construcliilor,
referindu-se la:
o. stabilitote generold,
b. copocitote portontd,
c. rezistento lo olunecore,
d. incdrcdticu excentricitdli mari
e. cedore structurold dotorotd deplosdrii fundaliei
2. stdri limitd ale exploatdrii normdle - stdri limitd care corespund 'intreruperii
capacititii de asigurare a exploatirii norrnale a constructiilor, cu verrificari de:
o. Tasore,
b. Vibrafii
Verificarea sigurantei construcliilor existente in raport cu diferitele stSri limit6
trebuie sd se efectueze av6ndu-se in vedere:
o ipotezd realS a cretterii intensitSlii actiunilor pand la intensitatea corespunzdtoare
sterilor limit; pentru schemele de incircare considerate;
specificul de comportare a structuriiin stadiul considerat.
Probabiliiatea de avariere a l]nei structuri existente rezult: din compararea
distribuliei acliunilor cu a distribuliei caracteristicilor structurale.
Schema principiului de verificare a capacititii portante este ilustrati in Fig. 4.2.a
ipoteza distributiei normale Gauss. Se poate observa c; solicitarea maxim6 este mai mice
decat capacitatea portanti minirnS, in timp ce in FiE. 4.2.b capacitatea portanti mlnim;
este mai mic; dec6t solicitarea maximi avAnd loc ruperea, cedarea sau prSbutirea
structurii.

a solicitafea maximi < capcitatea portant:

m inimd j
b - solicitarea maximd > capacitatea
portant: minim:;
1- capacitalea portanti minimS;
2 - solicitartea maximS;
3 solicitarea normali;
4 - capacitatea porldnti .o.mata;
Acltutji Rezrslrnld n - densitatea de probabilitate
b
(E) (R)
Fi9.4.2. Schema principiului de verificare
a capacitStrii portante
 Cap, 4. Principiide cdlcul ti verificorc ale soluliilot de consoliddrc
Zonele de suprapunere a celor doud functii de frecventS pentru incirc6ri f5(x) 5i
pentru rezistente fR(x) indici probabilitatea de avariere {accident, rupere). Not6nd
coordonatele punctului de interseclie a celor dou; distribulii cu S si R, se pot defini
urmitoarele probabilitdti, Fig. 4.3:
probabilitatea de pierdere a capacitelii portante, de avariere, accident sau de rupere
(prEbu5ire sau colaps) P, . cuprinsb intre P{5>R) si P(R<5)j
probabilitatea de comportare sigur; a structurii fatA de varialiile aleatoare ale
incircirii 5i rezistenlei, cuprinsS in domeniul probabilitS!ilor P{5>R) 9i P(R<5) sau
reliabilitatea L, care este o misurS a sigurantei.

nr ij^itt a, \ ie.trtt.A.drltini
P{J<P) f(R<J) PibR} plf>J)
!"-- '---*r,-,,*J P,ckll'iiea
te h /, /,t k,ttt t t z
/t 7ie
c c"/ta.ili, /r rtlr
'rc

Fig. 4.3. Model probdbilistic pentrL R si S

Deoarece masa de probabilitate distribuit5 pe intreaga arie limitatd de curba de

distribulie si axa absciselor este egal; cu unitatea, atuncil
|,.. ., = | (s)
J/(r)Jr
rezultd ci probabilitatea de pierdere a capacitilii portante este egali cu unitatea rnin us
reliabilitatea:
P, _I_L (6)
adic;, falS de densitatea probabilit;!ii ac!iunilor, rezultd:
P(S>R)-1-P(S<R) 17)

5i falt de densitatea probabilitSlii rezisten!elor, rezultd:

P(ssR)=l-P(s>R) (8)
O exprimare rnai sugestivS se poate obtine cu ajutorul modelului probabilistic
condensat R - 5 {rezistenla minus efectul acliunii), Fig. 4.4, in care:

- probabilitatea de avariere reprezintd aria de sub funcjia f(R 5) de la -- la

zero, definit; prin: P, = P(R - S < 0)
- +- si este
reliabilitatea reprezintd aria de sub functia f{R 5) de la zero la
definiti astfetr L = |-1= P(R -S > 0)
Utiliziand ca variabil; aleatoare raportul rezisten!i - efect - acljune, se obJin
expresii mai sernnificative.
probabilitatea de pierdere a capacit;lii portante: P, = P(R I S -l)
reliabilitatea: L =l- P, = P(R/S - l)
 Co n s o I i d q re o f u n d at i i lo I
4., {,}
0eawlw 2nbhtifiltr

t". r ix)

lrrlatlhtv *
ft.a:l.ra s..".ra-
p(R-J<0)

Fig. 4.4. Model probabilistic condensat R - S

La construcliile existente de importanJd redusi, unele criterii de realiabilitate

pentru diferite comport;ri mecanice {fisurare, rigiditate, deformatii etc.) pot fi mai pulin
severe decat in mod obignuit motivat de faptul ct avarierea acestora nu pune in pericol
pierderi materiale si umane. Nu acelaSi lucru se poate spune despre clSdiri importante sau
monumente istorice 5i de arhitectura.
in evaluarea probabilit;!ii de pierdere a stabilitStrii, a capacit;lii portante, se pot
considera intensitAtile ac.tiunilor si rezistentrelor ca variabile aleatoare independente
pentru o strLctura sau elemente componente ale acesteia.
Probabilitatea ca un element de rezistenli R s; fie aclionat de o incircare mai
mare dec6t S corespunde zonei de suprapunere P{R<5}si P(S>R) ti se poate exprima astfel:

[t - 41..;i7;1,'ya' unde: x = s (e)

r=.t r=,4

4(".) = Jl,f..)a" 5i F*(.t) - !f^{'la* (10)

Probabilitatea ca acliunea sE fie mai mare dec6t o valoare dat; S se poate

f
exprima astfelr P(.r > S) = )1,(x)dx | ) f,(.r
lcl.r = | - F,Jr (11)
!+5
in probabilitatea ca rezistenla s; aibE o valoare dati x =R, este: F,(x)dx
Astfel, probabilitatea de avariere a unei clidiri se poate exprima:

p. . p(R:S)= ;_
lF"(x) l(x)Jx (12 )

Expresia evalueazi aria din zona de suprapunere a densit;!ii probabilitdtii

acliunilor 9i rezistenlelor (capacitdlilor portante) 9i se numette integrald de convoluJie,
solulia oblinandu-se prin metode grafice sau analitice.
In cazul aplic;rii repetate a incdrcdrilor, probabilitatea ca structura s5 reziste, se
misoari in functia de risc a pierderii capacititii portante hl/nr. Probabilitatea comportdrii
si8ure, adicS a reliabilit;lii, scade c6nd n crette.
in realitate, ruperea unui element poate avea loc dupd mai multe moduri de
rupere sau de cedare (incovoiere, forfecare, torsiune etc.), considerate independente, si
pentru o singur; acliune aleatoare S, aclionend singular sau cu grad de repetabilitate n.
Probabilitatea de avariere se ooate exorima astfel:
 Cap, 4, P ncipii de colcul ti veriJicore ole solutiilor de consolidore

P,(l) = lP et P(l,n) = l. n. P, (13)

5i reliabilitatea:
L(l) = | - t1 ei L(l,n) = | - l. n. P, \r4)

Pentru coeficientul de siguranl6 existS mai multe formuldri practice bazate pe

interpretarea probabilistic; (Freudenthal, Cronell, Gauss), Fig. 4.5.

:!
i
i.

4/ flr;nx 4Pz/tkrh.a.*r2, r

Fig.4.5. Definirea coeficientului de sigurant;

Determinarea valorii eforturilor gi rezistenlelor pentru construclii de important;

deosebitS, se poate face folosind prelucrarea statistici a rezultatelor ob!inute.
in Fig.4.6. este prezentat modul in care din curbele de distribuJie a valorilor
eforturilor sau rezistenlelor, considerind o disperseie medie a rezultatelor D2, se
determini valoarea medie a eforturalor sau rezistenlelor.
Reprezentand pe grafic cele dou6 curbe: curba efortului maxim produs de
inctrcdrile exterioare {F care este denumit V conform Eurocode 7) ii curba capacitijii
portante minime (R), rezultd expresia grafici a condiliei de rezistente impusi de
proiectarea sau verificarea unuielement de construclie sau a terenului de fundare.
{.,. - .?
nolrper$lr 6, . -lI- ';'varolrea msdre -I4 t :
:
n
J s:ersra !:

I
r l..
Vtl&rta JOlBloi .ersleniefir Valsa,sa iD.1el0r. rtr.lei1allr

Fig.4.6. Curbele de distribulie normalS a valorilor aleatorii ale forlelor Si

/sau rezistentelor pdmiintu lu i

Zona pe care acestea doud curbe se suprapun defineste zona riscului de cedare,
FiE.4.7,in care efortul maxim are o valoare superioarS capacit;tii portante minime, ceea
ce implici atingerea unei st5ri limit; ultime {de capacitate portanti sau de deformalie).

- Ljl- -
 C o nso I id d rc d fu nd q I i i lo I

.1}111:l.ji ti.nli c! lrl,.an !ca..:3ls t.!:.f r: t,

Fig. 4.7. Definirea condiliei de rezisten!5

Existi mai multe Dosibilititi de eliminare a riscului de cedare:

Prin reducerea eforturilor maxime produse de incircdrile exterioare {
deplasarea c!rbei F spre stenga) ii m;rirea capacit;lii portante {deplasarea
curbei R spre dreapta), Fig. 4.8.a.
Prin pEstrarea valorilor medii ale lui Fti R, dar mic5orAnd dispersia capacit;lii
portante (cretterea calitS!ii materialului, imbundtdlirea tehnologiei, etc), Fig.
4.8. b.

Fig. 4.8. PosibilitSli de elirninare a riscului de cedare

4.3. Deformatii 9i deplasdri ale fundatiilor

Pentru proiectarea sau verificarea fundaliilor trebuie stabilite valori limiti pentru
deplasdrile fundaliilor. Orice deplasare a unei fundaliei, poate conduce la deformalii in
suprastructura construcliei care reazemS pe fundalie 5i de aceea se impune limitarea
acesteia pentru ca in suprastructura si nu se produci o stare limiti care sa conduc; la
degradiri.
[86] admite ci pentru alegerea valorilor de calcul pentru deplasirile si
deforrnajiile limitE trebuie sd se considere urm;torii factori:
- increderea cu care poate fi definitd valoarea deformafiei acceptabile,
- Aparitia ti frecvenla deplasarilor pAm;ntului,
- Tioul lucr;rii.
- Tipul fundatiei,
- l:pul materialelor de construclie,
- Tioul terenului.

L32 -
 Cop.4. Principiide calculsive ficqre dle solu.tiilor de consoliddre

Modulde deformare,
Destinalia construcJiei,
Necesitatea de a asigura cd nu sunt probleme cu instalaliile din structur;.

O voloqre limitd pentru o deformatie particulard este valoarea la care o stare

limit6 de exploatare norrnal; {cum ar fi fisurarea peretrilor etc.) poate apdrea in structure.
Aceastd valoare limitS se stabileSte pe parcursul proiecterii sau verifictrii structurii.
Deplasdrile fundaJiei trebuie considerate atet ca ti deplasSri ale intregii fundatii,
cat Si ca deplasdri diferentiale ale diferitelor pirli ale funda!iilor. De asemenea se
considert ti efectul fundalijlor invecinate Si al umpluturilor, atunci c6nd este calculatd
cresterea tensiunilor in teren ti influen!a sa asupra compresibilitStii terenului.
Deplasdrile fundaliilor nu trebuie s; atinge anumite valori limiti care s; permiti
atingerea unei stSri Iimiti ultime sau a unei st;ri limiti a exploat;rii normate.

Principalele tipuri de deplas5ri gi deformalii ale fundatriilor sunt [12]:

Rotireo (0 sau B) este definiti ca gi modificarea pantei !nei linii drepte care
unette doui puncte de referintd invecinate ale deformatei tSlpii fundaliei, Fig.4.9.
Rotireo relotivd lsau distorsiunea unghiulord) {P..,) descrie rotirea liniei drepte
care unegte cele doud puncte A 5i B raportat; la linia de inclinare AD, Fig. 4.11
Deformolia relotivd unghiulard (a,.,) definit; in Fig. 4.9 este pozitivi pentru
concavitate ascendenti (deforma!ie de tip depresiune, covat;) 9i negativi pentru
concavitate descendenti (deformalie de tip iniltare, ta). Este un parametru de referintb la
predicJia fisurilor in clddiri la care deformajiile maxime sunt Iocalizate in dreptul
secliunilor slSbite (uSi, ferestre etc.)
Tosorea \sl este definit; ca deplasarea totalS pe vertica16 a punctelor fundatiei
rigide sau flexibile, Fi9.4.9.
Tosoreo diferenliohi (6s) este diferenta tas;rilor totale intre doui puncte situate
la extremitilile zonei studiate, Fig.4.9

Fi9.4.9. Definirea tasirii s, a tasirii diferentiale ijs, rotaliei 0 Si a

deformaliei relative unghiulare cr.",

Deflexiuneo relotivd (Lnax\ este definitd ca deplasarea relativi a liniei drepte

care unegte cele douE puncte de referin!5 A ti D aflate la distanla Lao, Fig. 4.10.
Raportul deflectiei {A/L), unde L este distanja dintre dou5 puncte de referintd
care definesc tasarea diferenliale A, Fig.4.10.

-133-
 Co n soli d o re d Iu nd d li i I or

Fig.4.10. Definirea deflexiunii relative Amax gi a raportului deflectiei A/L

inclinareo l(ti) descrie rotalia de corp rigid a fundatriei, Fig.4.11

Rotoliq reldtivd (p) (sau distorsiunea unghiulari), este rotajia liniei drepte care
unegte cele doud puncte A ti D, Fig.4.11.

Fig.4.11.Definirea inclindrii (pantei) o) Fi a rotirii relative (distorsiunii unghiulare)

0.",

O noliune eficace pentru evaluarea sigurantei construcliilor lungi ti rigide este

oferitd de raza de curburd R, Fig, 4.12.lmportante pentru acest tip de construclii este 5i
tasarea medie, s.5iincovojerea relativd f.

r3
fti .-
+n=#, amox
f":flq; [= 6
t

FiE.4.f2. Definirea razei de curburi R

Legitura intre tasarea maximd smax ti deflexiunea relativ;, respectiv raportul

deflexiunilor (A/L), este exprimati de relalia 13Ll:
 Cdp. 4. Pfincipii de calcul ti ve ficare ole solutiilor de consolidorc

. - oA
^i (1s )

Pentru diferitele tipuri de p;manturi valorile R si S.-,, pentru diferite sisteme de

fundare directi sunt date in Tabelul4.4:

Tabelul4.4. Deformaliiadmisibile
Tipulfundat ei
Tipul de p;mant Va loarea
izolatE ra d ter
R 22500 30000
ArgllS
S-""(mm) 75 100
R 1500 1800
N isip
5-,,(mm) 50 60
Deformalii admisibile sunt propuse si de alti autori sunt date inTabelul 4.5.

Tabelul4.5. Deforma!iiadmisibile
A. Construclii din beton 5i pereli armati
Valori admisiblle Skempton 5i Meyerhof Poishin 9i Bjerrum EC7
pentru rotalle MacDonald (1956) (19s6) Tokar {1957) (1994)
Degrad;ri ale structurii 7/150 7/2s0 7/2AO 7/750 7/IsO
si flsuriin pereti 1/300 1/s00 1/sao 1/s00 1/300
B. Pereti nearmali
Raportul deflectlei l/L Meyerhof (1956) Polshin 5i Tokar (1957) Eurland siWroth (1975)
Deformatie U L,/H <3,
1/55UU pana ra 1/ziuu 1/2s00 - L/H=7
1./2500
LlH >5, 1/1.2so - L/H=s
1/2000 pan; la 1/1500
uerormalre | |
l/s000 - t/H=1

De asemenea tas;rile admisibile, Sadm, pentru fundalii de suprafatd si radiere

rezemate pe diferite tipuri de ptmanturi, sunt sintetizate in Tabelele 4.6. Si 4.7

Tabelul 4.6. Tasiri admisibile (in mm) pentru fundalii de suprafatd

Valori admisibile pentru fundatii Burland t1allii (1977i Skempton $i EC 7 \L994)
tzotale MacDonald (1956)
Tasarea totaJE pentru nisipuri 25 40 50
Tasarea diferentlalS pentru nisipLtri 20 25 20
Tasarea totala pentru afgile 45 65
Valori mari
Tasarea diferential; pentru argile 25 4A

Tabelul 4.7. TasSri admisibile (in mm) pentru radiere

Valori admisibile pentru tasarea Terzaghl $i Skempton ti Burland ti EC7
radierelor Peck (1948) MacDonald (1956) altii (1977)
Tasarea totalS pentru nisipuri
50 40-60 Valori mari 50
Tasafea diferentialS pentru nisipuri
Tasarea total6 pentru argile
Tasarea diferen!ial; pentru argile
65 - 100

135 -
 co nso I idd re d f u n dot i i lo I
Rotalia relativS maximd acceptabilS pentru structuri 'in cadre, cadre - diafragme
9i pereli portanJi de c;rSmidi este foarte putin probabil s; fie la fel, dar este probabil s;
varieze de la aproximativ -:tl la aproximativ ,:, pentru a preveni aparitia stSrii limite
2000 300
de exploatare normalS in structur;.

O rotalie relativi maximi de -l500 este acceptat5 pentru multe structuri, dar o

rotalie relativd maximi de aproximativ -L poate ins5 cauza o stare limiti ultim;.
500
Pentru structuri cu deschideri mari, la care marginile se taseazS mai mult dec6t
mijlocul, valoarea rotaliei trebuie injum;t51it6.
Pentru structuri normale cu fundalie izolatd se acceptd deseori tasdri de p6ni la
50mm. Tastri mai mari pot fi acceptate daci rotaliile relative prev;zute intre limte
acceptabie Fi tas;rile totale nu cauzeazE probleme la instalaliile care intrd in structur;.
in [40] se prezinti o posibilitate de modelare prin calcul a construcliilor vechi,
pentru clSdire o clSdire P+2E, cu zidirie portantS din cSrimidi cu mortar M10, fundalii
continue din beton simplu ii plangee din lemn. O primi situalie analizati este aceea in
care se impune stucturii o deformalie, consider6nd rigjditatea proprie a construcJiei.
Starea de eforturi rezultat; indict eventualele zone in care s-ar depSti rezistenla de calcul.
DacE nu se constati ca aceste zone au o pondere mare, se poate concluziona ca tasarea
nu este semnificativ; pentru structura respectivS. in cazul in care se reduce rigiditatea
constructiei din cauza apariliei acestor zone in care s-a depSgit rezistenta de calcul a
materialelor, eforturile din structuri se vor modifica corespunz;tor.
lmpun6nd construcliei o deplasare relativi i=A.""/L=0.001, cu tasare maxim; in
formi de covatS (cu tasare maximi in centrul structurii), extinderea zonelor cu depipire a
rezistenlei la intinderq a ziddriei (o>f.6) nu depSteite 15% din suprafala zidului,
concentrandu-se in zona golurilor, Fig. 4.13.

Fi9.4.13. Dep;sire a rezistenlei la intindere a zidSriei (o>f.6), pentru tasare maximi

in centrul structurii

in cazul in care se impune constructiei o deplasare relativi i=4.""/L=0.001, cu

tasare maxlm6 in formb de 5a{cu tastri maxime la marginile structurii), extinderea zonelor
cu depSSire a rezistentei la intindere a zidSriei {o>f.d) este de aproximativ 70% din
suprafatra zidului, Fig. 4.14.

,136 -
 Cdp, 4. tuincipii de cdlcul5iveriJicore ole solutiilor de consolidorc

Fio A 1d DepSgire a rezistentei la intindere a zid6riei (o>f.6), pentru tasare

maximS la extremitStile structu rii

T.J. Tepper (1991) prezint6 o schernS a limitelor tasdrii diferentiale 5i a

degraddrilor care apar in construclli la atingerea acestora, Fig.4.L5.
Tas6ri diferentiale D/l
1
LL
300 LL L L
,oa 400 600 700 800 900

. L mjia la care se asteapti

probreme la aparalele
sensibile la tasei

percolu Lri pentru cadre cu diagonale

Limila la cafe sunt atteplale prir.ele flsld in panourile de perete

a care ifclharea cddrilor inalte. io de. devine vizibila

la care apar fisuri cons derab le in pefetji d n panorri s in perelii din zid6rie

de sigu|anlS pentru pereti iexib li din zidi e hi l<1/4

la care sunl asteplale degradi rl structufale a ciadlrile obigru te

in care 0 - tasarea diferenliali,

l- lungimea dintre fundaliile invecinate,
h - inSllimea.

Fig. 4.15. Tasiri diferentriale ljmitd

Burland {1995) propune trei niveiuri de evaluare pentru clSdiri:

1.EvaluarepreliminarS,
2.Evaluare de nivelui ll.
3.Evaluare detaliatd
Pentru evaluarea preliminari a clSdirii, o valoare a rotirii e mai micd dec6t 1/500
sau o tasare mai micd decat 10 mm este considerat; de grad de severitate neglijabil.
Pentru clSdiri av6nd un grad de degradare de categoria 3 sau mai rnare, trebuie
efectuati o evaluare detaliati.

137
 Co n so I id o re d lu nd d ti i I o r
Valoarea limitd a deformaliei este legatd de aparitia stdrii limiti ultime sau a sttrii
limit; de exploatare normal6.
Tasdrile diferentriale 5i rotirile relative ale fundaliei trebuie stabilite astfel incet si
se evite aparilia st;rii limiti ultime sau a st;rii limitd de exploatare (de ex. fisurj).
Calculul tasSrilor diferentiale trebuie st considere urmitoarele aspecte:
i. variatiaproprietalilorp;m6ntului,
ii. distributia inc6rc5rilor.
iii. tehnologia de constructie,
iv.
rigiditateastructurii.
La baza apariliei stdrii de deforrnalii in terenuri stau deformatiile suferite de
volumul de Ddmant, cum ar fi:
- Modificarea volumului sub acliunea cornponentei sferice o6 a stirii de
tenstune,
- Modificarea formei, firi modificarea volumului elementului considerat ca
urmare a actriunii componentelor deviatorice ale stirii de tensiune,
- Modific;ri de indllime, verticale, prin indesare ca urmare a reducerii porozit;Iii
sub ac!iunea tensiunilor vertical, in principal.
Factorii care influenleaz; aceste modificiri de volum suntl
1. Tipul acliunii exterioare ti intensitatea acesteia, viteza de incircare 5i durata
aplic;rii acesteia.
2. Mirimea suprafelei de inc6rcare ti rigiditatea acesteia.
3. lipul de structuri a pim6ntului 9i valorile indicilor structurali (porozitate,
.,,rhai
_-. __. .lo
,_ .,
-omprestune - Iasarel.
^:.:mo+rii
4. Gradul de saturalie al pdmantului Si posibilitatea de eliminare a apei.
5. lstoricul incdrc6rii pdmantului ipresiunea de preconsolidare).
AceSti factori determini modificarea parametrilor geotehnici ai pimantului,
concu16nd la producerea deformaliilor elastice - instantanee sau plastice - neelastice
[87]. Deforrnatiile, tipul acestora ti cauzele interne sunt sintetizate in Tabelul 4.8.

Tabelul 4.8.
Tipurile de deformalii ti cauzele lor
Tasare Tipul deformatiei Cauza intern;

A. lnstantanee,
Modificarea reversibil; a valorii fortelor
Variatiide volum interparticulare $i a grosimii peliculelor de ap;
adsorbit5 precum ti a volumul aerului din pori.
compresiune sau
intindere)
Modificarea reverslbil; a valorii forlelor
Modificarea formei
interparticulare, deformarea retelei structurale.
lndesarea - Reducerea porozitSlli ca urmare a indes;rii, prin
compactarea structurii rearanjarea particulelor sub tensiunile jndLrse, pe
p;mentului m;sura migr6rii apei gravitationale.
B. Plastlc; / Umflare
Efect de despicare al fortrelor interparticulare ti a
neelastic6 peliculelor de ap; adsorbit;.
(consolidare Alunecdri reciproce ale particuielor prin dep;sirea
Curgere
primarb) rezistentei la forfecare. fbri modific;rlde volum.
Deplasarea particulelor unele in raport cu altele,
LO aps / insotitd de varialii de volum, ruperi de particule sau
distrugef ea structurii
dizolvarea cimentatiei interparticulare.

138,
 Cdp. 4. Principii de colcul si ve ficdrc ole solutiilor de consolidore
?n cazul pim6nturilor coezive, rata tasirii de consolidare inainte de terminarea
primei consolidiri poate fi estimatd cu aproximatie folosindu se parametrii de consolidare
oblinuli printr-o incercare de compresibilitate. preferabil este inse si se obtin; rata tas;rii
de consolidare folosindu-se valorile permeabilit;tij stabilite prin incerc;ri in situ.

4.4, Metode pentru evaluarea tasirilor efective probabile

4.4.1. Calculul tasdrii efective ti a tas;rii diferentiale a fundatiilor

Componentele deforrnaTiilor si deplasErilor fundaliei sunt:

- Tasarea,
- Tasarea relativd (diferenlialS),
- Rotalia,
- inclinarea,
- Rotalia relativ6,
- DeplasareaorizontalS,
La calculul tasdrilor diferentiale trebuie si considere urrndtoarele aspecte:
Aparilia 9i rata tastrilor si deplasirilor p;mAntului,
- Varialiile intAmplStoare sau sistematice ale proprietdtilor p6rnantujui,
- Distribuliaincdrc;rilor,
- Metode de execuJie (inclusiv succesiunea incdrcdrilor),
- Rigiditatea struct!riiin timpul si dup; executie
Calculele de tasare se referi atat la tasarea instantanee, cAt ti la tasarea
pe termen lung. Tasirile imediate ale fundatiei, care se produc fEri drenare, pot fi
evaluate folosindu-se metoda bazat5 pe relatia efort - deformalie sau metoda teoriei
elasticit6!ii modjficatS. in acest caz valorile adoptate pentru caracteristicile de deformalie
(Em - valoarea de calcul a modulului de deformalie liniarb si coeficientul lui poisson
)
trebuie s5 reprezinte comportarea nedrenati.
Norrnele rom6netti [87] admit calculul tasirii totale ca ti sum6 a celor trei
componente, Fig. 4.16.:

p.1 i si -t
{V) .\LJ,
, hi

h1i 5 i's.

s
F|e.4.L6. Producerea tasSrii in timp

1. Tasore lnltiold (jnstantanee, S,) corespunzitoare momentului aplicirii incircirii. La

pim6nturile argiloase saturate ea se produce in conditii nedrenate {incdrcare rapid;)
ca urmare a modific5rii de form5, fdrd modificare de volum.

- 139
 co n so I i da te d f u nd d t i i I or

2. Tasare din consolidare primord l'c) datorau consolidArii in timp a elementului de

pdmant, prin eliminarea apei Si aerului din porii p;mAntului. Apare ca o deformatie de
volum cu o desfSsurare in timp
3. Tasare din consolidare secundord {S.r), datorit; deformirii lente a pdmentului sub
efort constant, de natura unei curgeri lente.
Relatia generali se poate scrie sub forma:
S = a,,S, + dr.t. + ,t"i (/) {16}
in care oo si q.r - sunt coeficienJi de coreclie, functie de natura pem6ntului.
in mod uzual se calculeazd numai 5. (conform [90]), deoarece la pSm6nturile
necoezive 5i la pimenturile coezive nesaturate valoarea lui Si, tasarea instantanee, care
apare inainte de aparitria tasirii in timp este neglijabilS Si este luat; in considerare la
evaluarea valorii modululuide deformalie liniari din curba de compresiune-tasare.
Pentru determinarea taserii datorate consolidArii se poate admite o comportare
unidimensionalS confinat; a pdmentului Si utilizarea curbei experimentale la consolidare.
insumarea tas6rilor'in stare nedrenat; 5i de consolidare conduce deseori la o
supraestimare a tas;rii totale, putand fi aplicate coreclii empirice. Evaluarea celor dou;
componente ale tasdrii terenurilor coezive se poate face dupS cum urmeaze:
Tasarea rnedie initialS, se calculeazS, pentru pdmant saturat, considerAnd
coeficientul de contraclie transversali v=0,5 (firi deformalii de volum), folosind relatia:

S. - P;B
E
.I l17I

In care
- l,-factorde influen!5, 1,,=pn l\, coeficienJii po gi p1 se dau in diagramele
din Fig.4.17.a {lambu, Bjerrum, Kjaernsli -1956) sau corectatri in FiE.4.I7.b
(Christian,Carrier 1978),
- E, - modulul de deformatie liniart al stratului, determinat in conditii
ned renate,
- p" - presiunea neti exercitati de fundaJie pe teren
- B - ldtimea fundatiei

FiC. 4.I7. Valorile coeficienjilor l1 5i lo

 Cap, 4, Principii de cdlcul si verificdrc qle solutiilot de consoliddre

Valoarea tasdrii de consolidare pentru p;manturile argiloase saturate poate fi

determinatd cu relatia:

s =
" \ u,lm,,. Lo tih,il = Z p,' s ", (18)

In care pi- este un coeficient determinat din diagramele din Fig. 4.18,
Sei- este tasarea edometrici calculatd cu relatia {19).

.a

Fi9.4.18. Valoarea coeficientului F pentru fundalii continue

4,4.2, Metoda bazati pe relalia efort deformatie

Tasarea total; a unei fundalii, indiferent daci este amplasati pe piminturi

coezive sau necoezive, poate fi evaluat; folosind metoda de calcul bazatd pe relatia efort -
deformalie, Fig. 4.19:
- Calculul distribuliei eforturilorin teren datorate incircSrii transmise de
fundalie, acesta putend fi
ob!inut in baza teoriei elasticitSlii, considerSnd
p;mentul ca omogen 5i izotrop ti o distribulie liniar; a presiunii pe reazem.

I i i:l I

sn-JD

/
tt7.Dl
(med

/"6e:z

qurbc CT sirol ,i'

oo" 19 o(

t
FiE.4.I9. Metoda stratului elementar pentru calculul tasirii

-141-
 Co n so I id df u n d o I i iIo I
rc d
- Calculul deformaliilor in teren generate de eforturi, utilizand valorile
modulelor de ri8iditate sau alte relalii efort - deformatrii determinate pe baza
incercirilor de laborator {calibrate in raport cu incercdrile de teren) sau
incercdri de teren,
- Integrand deformatiile verticale pentru evaluarea tasdrilor pentru a folosi
metoda efort - deformalie, trebuie alese un numdr suficient de puncte in
terenul de sub fundalie Si calculate eforturile 9i deformaliile'in aceste puncte.

Succesiunea etapelor de calcul estel

a. Terenul de fundare de sub talpa fundatiei se imparte in strate orizontale
consider6nd grosimea unui strat elementar omogen: h"<0.48 sau he<(0.8 -
1.00m).
b. Se determinS varialia tensiunilor oz situate pe verticala care trece prin
mijlocul suprafetei incircate cu presiunea netS: pn=p.-tD {tinand seama de
efectul adencimii de fundare).
c. Se determini variatria presiunilor geologice: (fs!=y.(D+z), limitend grosimea
stratului deformabil la adAncimea la care: o.< 0.2(f€. sau 0.1 oB. (pentru
terenuri compresibile).
d. Tasarea totald a tuturor stratelor elementare, de oe adencimea activi:

| L
--, \- u'
-r1 '/,,
{g=0.8) /1q\
;=t Li
Metoda datS in normativul rom6nesc consideri tensiunile verticale o, constante
pe in6llimea stratului elementar (egale cu valoarea medie o.i').
Se poate stabili valoarea presiunii efective transmise de fundatie terenului firi a
depdsi o anumitd valoare a tasSrii totale (s"6.) cu relalia inversdl
.
" ulth
./;.
u..--
-- " (20)
B

4.4.3. Metoda bazati pe teoria elasticitetii

Tasarea punctului de colL al unei suprafele dreptunghiulare'incSrcati uniform

(pentru o fundatie elastic5), se poate determina cu relalia (21) dati de Steibrenner [87],
Fie.4.20.

FiE.4.2O. Cazul fundaliei dreptunghiulare

r42 -
 Cop, 4. tuincipii de colcul si verificorc ale soluliilor de consolidote

5 - (l _r-)
p |
- _. B.l,,nt*EJ *r.*u.f'*l er)
,EL B L -]

Relatia poate fi pus5 sub o forma modificatS, conformd cu cea indicatd de SR EN

1997:

k
s= pxsx!-vi) l22l
E
in care: k - este un coeficient de influenlS, a cdrui valori se dau funclie de forma,
rigjditatea fundaliei 5i pozi!ia punctului pentru care se calculeazd tasarea, Tab.4.9.

Tabelul 4.9. Valorile coeficientului k

Fundatie elasticd Fundalie rigidi
Forma suprafetei fundaliei
K. COi! K. - mij{oc k- mediu
Circu la r 0,64 1,00 0,85 a,t9
Pettat q=L=l
b \t" 7,12 0,88
Dreptunghi cu rapoft ul laturilor
1,08
2 1,53 1,30 7,22
3 144
4 7,10
5 2,to 7,72
6 2,23 1,,96
1 2,O4
8 )4)
9
)u 2.49
2,L2
2,L9
10 2,25 2,72
20 2,64
30 2,88
40 3,47
50 3,22
100 4,OO 3,69

Pentru a lua in considerare influenla incirc6rilor invecinate asupra tasdrii u nui

punct al suprafelei terenului poate fi folositd relalia dati de Boussinesq (1885),
considerind z=0, Fig. 4.2L.

Fie.4.21,. Influenta incercdrilorinvecinate asupra tas;rii unui punct al

suprafelei

-143-
 c onso I i d d rca f u nd dtiilo I
1-w P
(23)
T.L T

Aceast; influenJi poate fi evaluatd 5i conform cu recomandirile date in

normativul in vigoare [47].
Pentru construcliile cu fundalii continue dupi douS direclii, luarea in considerare
in infiuentrS a prezenlei fundatiei transversale invecinate este de asemenea important5. O
metodA de evaluare a acestei influenle este dat6 in lucrarea [60].
Diferenla fal; de SR EN 1997 este ca, coeficientul k este denumit f - coeficientul
tasirii, modul de determinare a lui fiind similar lui k.
in cazul terenului stratificat, avand pentru fiecare strat E>lOOOOkPa 5i lSlimea
fundatiei B>10m, poate fi aplicat; propunerea dat; in normativul romenesc (Metoda
Eeorcv), Fig. 4.221
_l_* B +

r inf luento lui

F,e. 4.22. Calculul tas5rii terenului de fundare stratificat

's=Fr.s
L''i -.s,)=p,,
';'t'
.a ;k' (t-r,'l \24)
t-=k'
.-t "i

in care: I" = "\B fl L-:'',\.

,l L ,'--l ti r = "\B
B) B.)
varonre acestor coeTrcrenfl se oau In ) tA> SJUU / l - 5) tdvl.

lnfluenla adincimii de fundare se introduce prin incircarea t;lpii s;peturii cu

nra<ilno. nati ma.lia.
p"=p, - YD (2s)

O influentrS importanti o introduce grosimea limitati a stratului compresibil, Fig.

4.23. in acest caz relatia (24) devine
" L -L "ll-v.I
s=p...6.m > (26)
tE,

'L44'
 Cqp.4. Principii de calcul 5i verificorc dle soluliilor de consolidore

in care: m - coeficient de influenl5, funclie de /r? = Z {6onform [89]).

b

Fig.4.23. Limitareastratuluicompresibil

Tasarea terenului este diferit; dupi cum funda!ia este elastici (presiuni de
contact uniforme - tasare neuniformi) sau rigidS {presiuni de contact neuniforme - tasare
uniformi), Fig. 4.24.

i,r. o.ro. Tasarea fundaliei elastice gi rigide

Existd un punct pe suprafala fundaliei, numit punct corocteristic, Fig. 4.25, pentru
care tasirile calculate cu relaJia (24) sunt egale pentru fundalia rigidt 5ifundalia elasticS.

Fig.4.25. Pu nctul caracteristic al fundatiei

in determinarea relaliilor prezentate s-a considerat E=const. pe inSltimea

stratului. intrucat experimentele au ar6tat cA E variazd pe inillimea stratului, pentru un
teren de fundare omogen, varialia in adancime a lui E este func1ie de natura terenului, Fig.
4.26.
 Co n so I i d d rc d lu n dd ti i I o r

n.
E=const. t90 E=Eo+z tgB
E=z
nisip argila

Fi9.4.26. Varialia lui E

Luarea in considerare a varialiei in ad6ncime a lui E conduce la concentrarea

deformatiilor sub talpa inc;rcat; si reducerea tas5rilor calculate.
I, , z
Consider6nd o varialie liniarS a lui E de tipul E- - E,t + c. z - Eo(l +;),
relalia de calcul a tasSrii pentru un punct de coll a unei suprafele dreptunghiulare elastice
se obtine cu relatial

(27)

ln care f se de in diagrame, funclie de L/B ti v. [80]

Cercettrile efectuate au demonstrat ci existi o dependenl6 intre forma si

dimensiunile fundaliei 5i mdrimea tasirii. Cercetarea este deosebit de importanti atat
pentru alegerea soluliei de fundare, cet ti pentru aprecierea comport;rii fundaliei.
Pentru fundaliile rigide poate fi exprimatd dependenja intre l5!imea fundaliei 9i
tasarea acesteia, conform Fig. 4.27. Se remarc; o dependenli liniart s - B doar pe
domeniul lilimii cuprinse intre 0.5 ti 5.0m. De la o lSlime B>10 m, tasarea nu mai depinde
de l;timea fundatiei.

lm)

Fig. 4.27. Dependenla tasirii de latura fundatiei

Forma tSlpii fundaliei are influentrS asupra valorii tasarii conform Fig.4.28.
 Cdp.4. Principiide calcultive Jicdrc ole solutiilor de consolidore

Fig.4.28. Influenta formei fundaliei asupra tasirii

Conform SR EN 1997, tasarea totalS a unei fundalii, indiferent dacd este

arnplasatS pe pimanturi coezive sau necoezive, poate fi evaluatd utili26nd teoria
elasticit;lii, folosind ecuajia:

, = prt,*!_
E,,,
(28)

Unde E. - valoarea de calcul a modulului de deformalie liniarS,

f - coeficientul tasSrii {k - in normele romenesti),
-
lStimea fundatiei,
b
presiunea pe teren, liniar distribuit5 la baza fundaliei.
p -
Metoda adaptat; a teoriei elasticit;tii se utilizeazd doar atunci cand eforturile in
teren nu includ plastifieri semnificative ti daci se poate admite o comportare liniard in
termenii relatiei efort - deformatie.

P"/:- P,,,.,
Valoarea coeficientului tastrii, f, depinde
- de forma gi dimensiunile suprafetei de fundare,
- de varialia cu adSncimea a rigiditdtii- a modulului de deformafie,
- de grosimea stratului compresibil,
- de coeficientul lui Poisson,
- de distributria presiunii de contact,
- de punctul in care se calculeazi tasarea.

4.5. Problemeladimensionareaconsoliderilor

4.5.1. Calculul subzidirii din beton

La alegerea dimensiunii tilpii subzidirii, calculul terenului

de fundare se va face la
limita de deformalii{GEO) limitS de capacitate portantd (STR).
9i la starea
Pentru determinarea l5trimii tSlpii subzidirii trebuie indeplinjte conditia:
vr3Ru (30)
Unde Vd - valoarea de calcul a efectului acJiunilor,
Rd - valoarea lirnitd de calcul a reactiunilor.

- 141 -
 Co nso I id d rc a Iu n d dt i i lo r
Valoarea capacit;lii portante de proiectare (R,, ) se determini prin 'inmultirea
presiunii critice ( p.,. ) cu suprafata activ; a t;lpii funda .tiei.\ A' J, FiE. 4.29.
R,, = P., 'A' (31)
I

T I

L_

Fig. 4.29. Fundatie incarcatd oblic.

Valoarea presiunii critice a terenului de fundare se determinS diferit pentru :

condjlij nedrenatel
R,, IA'=(n+2) c,,.b,.s,. i,+q (32)
in care:b- factor functie de inclinarea bazei fundaliei;
s- factor functrie de forma suprafelei tdlpii fundaliei;
i- faFtor funclie de 'inclinarea incircirii produse de o incarcare
orizontali Hj
N- factor de capacitate portanti funclie de unghiul de frecare interioarS.

-conditrii drenate:
R,I A'=c' N, b,.s,.i, +q'.N,1.b,t.s,t i,t+0.5.y'.N,.br.sr.i, {33)

Caracteristicile terenului de fundare se consideri in:

condilii drenate: /' c' Q'

condilii nedrenate: /""'t" ("")

Valorile objinute trebuie s; fie reduse cu coeficientul de siguranji al rezistentei

Iy r I care are valoarea de 1,00 pentru cazurile de proiectare 1 5i 3 ti 1,40 pentru cazul de
proiectare 2. Pentru excentricit;liile caracteristice se impune de asemeni conditia ca:
eru<Bl3; ekL<Ll3
Este recomandabil ca rezultanta incdrcSrilor de calcul De taloa subzidirii s; intre in
treimea mijlocie a ldlimii tilpii, Fig.4.30.
 Cop. 4, Principii de colcul 5i
ve licdrc dle solutiilor de consolidorc
In cazul in care conditiile de verificare nu sunt indeplinite, fie se va cobori talpa
subzidirii, asigurAnd creSterea presiunji limiti, fie se va rnbri litimea subzidirii prin
p6trunderea blocului de beton ti pe zona din stanga, asigu16ndu-se insi respectarea
condiliei ca excentricitatea e< 4 .
6

rLrnoare vecne .pamant!

ui

!-l
_Ji
)l --
\\.

)*bzidie
-
J
BI: t=*l' Bl3

R," B",]-Ij - P, .
'.]r'"-
Fig. 4.30. Distribu!ia presiunilor de
Fi9.4.3J". Dimensionareasubzidirrr
contact pe talpa subzidirii
conside16nd 5i impingerea pSmAntului

Verificarea,a strea lirniti de deformatii (GEO) este aceea de tasare, conditia scriindu se:
A <A t 14l
in carel
A, - deplasarea sau deformalia probabil; a terenului de fundare,

A - deplasarea sau deformatia admisibilS, conform [82] sau [46].

Calculul tasirii efective probabile se face conform rnetodelor enumerate mai sus,
adoptendu se de reguld metoda insumirii pe strate elementare.
in cazul in care subzidirea se executi 5i in scopul sprijinirii pim6ntului aflat in
exteriorul acesteia (coborerea nivelului subsolului etc.) la dimensionarea subzidirii se va
!ine seama 5i de impingerea pdmantului, Fig. 4.31.

ln aceste conditii verificdrile care se impun sunt, Fig.4.32:

1. Verificarea de presiune, conform relatiei (30),
2. Verificarea la alunecare
H ,, 3. R,1 + R,,.,t (35)
ln carel
Hd si Vd- valorile de calcul ale efectelor actiunilor pe talpa fundaliei
Rp,d- rezistenla pasivS a p;mentului considerAnd impingerea pasivi, (cu ko/2)
Rd- valoarea de calcul a rezistenlei la alunecare a pimantului

- 149
 Co n so I id o re o lu nd d ti i lo I

IL
,L__l 6ot t

Rezistenla la alunecare a p;mantului se calculeaz5 functie de starea de drenare a

terenului de fundare:
- Condilii drenate:
Ro = V.., .tg|., (36)
unde tg 66 - coeficientul de frecare pe talpa fundaliei.
- Condilii nedrenate:
R,, = A, 'C,,0 (37)
unde C,6 - valoarea de calcul a coeziuniiin stare nedrenatd (UU).

3. Verificarea tasdrai efective probabilei

A <i (38)
'in
care:
A, - deplasarea sau deformalia probabilS a terenului de fundare,

A - deplasarea sau deformalia admisibild, conform [85] sau 1461.

4. Verificarea blocului de beton simplu:

F .,
-!./o
2 Elrd
{3s)
la
in care: F - efortul de compresiune;
fcd - rezistenla de calcul la compresiune a betonului;
B - lSlimea tilpii fundaJiei.

ln cazul in care subzidirea se face pentru un perete nelegat la partea superioar;

cu ajutorul unei centuri, se impune obligatoriu verificarea la resturnare:

M,a< M,a i4nt

in care: Mrd - momentul de r;sturnare;

M.d - momentulde stabilitate;

150 -
 Cop.4. tuincipii de colcul tivetificare ale soluliilor de consoliddrc
4.5.2. calculul subzidirii cu piloii

in cazul dispunerii pilolilor vertical se recomand5 verificarea acestora in

conformitate cu recomandarile in vigoare, dupi cum urmeaza:

La storeo limitd de capocitote portontd:

F,, 3 R,u (41)

Under Rd - capacitatea portantd ultimE la compresiune.

Fcd - valoarea de calcul la compresiune asupra unui pilot,
corespunzetor unei stdri limiti ultime

Capacitatea portanti a micropilolilor se determini cu luarea in considerare in

principal a frecirii pe manta, dar 5i a presiunii pe v6rful pilotului.

- Lo starea limitd de deformotii

s < s,.. \42)

in care: S - deplasarea verticalS (tasarea) fundaliei pe piloli estimat;,
S"..- deplasarea vertical; (tasarea) acceptabili pentru structura
suportatS de piloli, conform [85].

in cazul folosirii micropilolilor, deosebit de importanti este verificarea pilotului la

flambaj, rnai ales daci terenul str;bitut de pilot este moale. in acest caz se impune
verificarea relalieii
Vu
r., =-> ., Lt {43 )
(pA
,
in care O coeficientul de reducere datoritd flambajului,
Vd - incircarea transmisd de fundaJie,
A - aria pilotului.

Fio 4 ?1

in cazul micropilofilor dispu5i inclinat, Fig.4.33, valoarea efortului de calcul ce

aclioneazt intr-un pilot se determin; cu relaiial

- 151-
 Co n sol i d d re d fu nd o t i ilo I

,,
i,t -:'-
I/ I
(44)
2 COSA

In cazul acliunii unorincdrcdri orizontale, se verificd condi!ia:

F0,,, 3 R,,., {4s)

in care: valoarea de calcul a incircirii transmise asupra unui pilot.
Fr,d -
corespunzitoare stdrii limit; ultimd,
Rr,d - valoarea de calcul a rezjstenlei la tracJiune {smulgere), firi luarea

in considerare a efectuluiincirc;rii axiale de compresiune sau tractiune.

4.6. Calculul suprafetei ?n plan a fundaliilor construcliilor

considerand valoarea tasdrii maxime admisibile

Determinarea ldtimii consoliddrii prin metoda tasdrilor admisibile este o abordare

logici pentru construcliile istorice, posibilitatea lor de a prelua deformalii neuniforme
fiind aproape inexistenti datoriti materialelor utilizate si solutiilor constructive folosite
(pereti din piatre sau din cirimidi, firi centuri din beton armat etc.).

Conside16nd relajia indicat; de Eurocode 7, putem calcula tasarea totalS

probabili a unei fundalii, indiferent dace este amplasate pe pSmenturi coezive sau
necoezive, utilizend relaliile indicate de teoria elasticitilii, folosind ecualia:

s=pvr\:,l (46)
Lu,
Unde Em -valoFrea de calcul a modulului de deformalie liniard,
f - coeficientul tasirii,
b - lilimea fundatiei,
p - presiunea pe teren, liniar distribuitS la baza fundatiei.

Pentru determinarea coeficientului taserii se utilizeazi nomogramele date ?n

lucrarea [24] Fi care sunt 5i cele indicate de normele germane, Fig. 4.34. Tasarea se
calculeazi pentru punctul caracteristic al fundaliei, C, situat pe suprafala acesteia.

Dac; tasarea admisibilS medie pentru o fundatie amplasati pe pEm6nturi

necoezive se consideri sadm=2cm, iar tasarea admisibilS rnedie pentru o fundatie
amplasatd pe pdm6nturi coezive s"dm=5crn, se poate determina valoarea litimii fundaliei,
conform relaliei:
1,-s,ud,nxE'n l47J
./"p
pentru diferite valori ale modulului de elasticitate ti ale presiunii efectlve la talpa
fu ndaliei.
 Cop, 4, P ncipii de cqlcul ti ve licare dle toluliilot de consolidorc

Valorile lui f sunt funclie de raportul i, Ointre ad6ncimea la care se gisette

l)
stratul incompresibil, z, ii lSlimea fundaliei b, Fi raportul 9, dintre lungimea fundaliei o gi
o
lSlimea acesteia b.

q5

0,ta

0,15

0,20

a,t0

0,40

0,50

0,m

t,o0

1,50

2,0

J,0

1,0

5"0

?,0

t0,0

t5,0

20,0

t ( s,o) '''-->-
Fi9.4.34. Grafice pentru determinarea f

Valorile lui f se pot determina 9i prin interpolare, conform valorilor din Tabelului 4.10.
 Co n so I id d rc d Ju n d o.t i i I o r
Tabelul 4.10. Valorile lui f
zlb alb=7,OO a/b=1,50 a/b=2,00 alb=3,0O a/b=5,00 a/b=t0,oo
o,2 0,77 64 0,1816 0,1842 0,1865 0,1870 0,1870 0,1870
o,4 0,289L 4,3072 0,3203 0,3288 0,3340 0.3354
0,6 0,3711 0,4273 0,440L 0,4545 0,4604 0,4618
0,8 0,4361 a,4737 0,5023 0,5307 0.5563 0,5696 0,5733
7,O 0,4881 0,5347 0,5693 0,6066 0.6430 0,6656 4,6723
4,s796 0,6472 0,6963 0,7505 0,8073 0,8596 0,8179
2,0 0,6381 0,7242 0,7848 0.8530 0,9280 1,0041 1,0403
3,0 0,7037 0,ar92 0,8948 0,9860 1,0890 7,7977 1,2808
4,0 0,7 406 0,47 r7 r,a7 70 7,7940 L,3281 1,4553
5,0 0,163L 0,9042 0.9983 1,1305 1,2695 1.4257 1,5923
6,0 0,779r 0,9267 L,0268 1,1135 1,32 55 1,5006 1,7058
8,0 0,8011 0,9541 1,0648 1,2305 L,4045 1,6086 1,8888
10,0 0.8101 0,9747 1,0908 1-,264s L.4485 7,6826 2,0344
14,0 0.8151 o,9747 7,7118 1,2935 1.5045 1,1866 2,2454
20,0 0,8151 0,9807 1,11s8 7,5745 1,8926 2,4754

Se consideri ca 5i punct de plecare valoarea curburii adrnisibile f 5i valoarea

tasirii maxime admisi a fundaliei. Cu valoarea presiunii efective pe teren se determin5
l;!imea necesari a fundaliei corespunzitoare. Graficele servesc unei estirniri rapide a
lStrimii necesare a fundaliei, in conditiile unei
tas;ri maxime admisibile impuse.
Considerend variatia tasare maximi admisibild 5,"* - tasare relativi maxirnd
adrnisibilS A.u,, conform Tabelului 4.6, unii autori [84], t87l considerd ce exjstS
urmdtoarele corelatiil
Pentru pSmantri necoezive: Amax=0,50 SmaN, Figura 4.35,
Pentru pamantri coezive:
Unii autori admit o relalie de legiturd 4.,. S-,, de forma celei
exprimate de Fig. 4.36.a.
- Se admite ins; ii o legSturi de forma 4.",=0,75 S-ax, Figura 4.36.b.

&&,riL( n(-\!
Fig. 4.35. Variatia tasare absolutS - tasare relativi pentru pSmenturi necoezive

-154-
 Cap,4. Principii de cdlcul tivefificare ole solutiilor de consolidore

:'". ].".

&thnnoswr!
a. b.
Fig. 4.36. Varialia tasare absolutd - tasare relativ; pentru p;rnanturi coezive

Daci se consideri o tasare relativi maximi admisibilS de 8mm, pentru un

p;mant necoeziv, rezult; ca tasarea absolut; maximA admisibilS este de 2cm, Figura 4.35.

Pentru o presiune efectivi maximi de 150kPa rezultS latimea necesard a

fundatiei. conform Tabelului 4.11:

Tabelul 4.11.
E.IkPa] Blml E-[kPa] Blml E.IkPa] Blml
1,0403 1,0403 1.0403 7.50
1,2808 1,30 1,2808 1,2808 6,00
11000 28000 s0000
1,4553 7,20 3,nc 1.4553 5.30
7,5923 Li05 L,5923 2,75 4,90

PFntru n nrF<iflnF pfFrtiv; maxim; de 250kPa rezultt lalimea necesarS a

fundaliei, conform Tabelu lui 4.12:
Tabelul 4.12.
E.IkPa] 8[m] E-[kPa] Blml E-[kPa] BIml
1,0403 0,90 1,0403 1,0403 4,00
1,2808 1,2808 1,80 1,2808 3,30
11000 28000 50000
0,65 1.4553 2,80
1,5923 0,60 I5q)1 2,60

Pentru pdmanturi necoezive s-a analizat varialia lStimii fundaliei pentru o tasare
s"d.=2cm $i valorile modulului de deformalie E.=11000kPa, Fig.4.37., E.=28000kPa, Fig.
4.38. 5i Em=50000kP a, Fig.4.39.
 Co nso I idq rco fu nd atiilo r
Vsnfldp. B pqh Ldarcr rdmn'bil3 5=km

l:
l,
t:
\i

vandn p, B penh a3rca 3dmkibila s=z.m

F19.4.37. Determinarea lalimii fundaliei 8, pentru E.=11000kPa

tt

viiirria p - B pcnrd dsmr ,,rmnibitr 5 lcm

 Cop. 4. P ncipii de calcul Si verilicqrc ole solutiilor de consoliddrc
vaadiap-B 0dh 0r@d lddlibih tslcm

Fig.4.38. Determinarea lalimii fundaliei B, pentru E.=28000kPa

Fig.4.39. DeterminarealalimiifundalieiB,pentruE.=50000kPa

Dacd se consideri o tasare relativi maxima admisibilS de 3,75cm, pentru un

pim6nt coeziv, rezulti ca tasarea absolutd maximd admisibilS este de 5cm, Fig.4.36.a
Pentru o presiune efectivi maximi de 150kPa rezulte latimea necesare a
fundatiei, conform Tabelului 4.13:
 Co n so I i d q rco Ju nd q ti i I or

Tabelul 4.L3.
Ik Pal Blml E.IkPa] I BIml E.IkPa] f BIm]
1,0403 5,80 1,0403 1,0403 8,50
1,2808 4,ra L,2848 7 ,20 1,2808 7 ,20
14000 24000 32000
1,7 5 6,20 1,4553 6,20
5,70

Pentnl o nrc<irnF pfF.tivi rnaximS de 250kPa rezulte latimea necesari a

fundaliei, conform Tabelului 4.14:

Tabelul 4.14.
E. Ik Pa] f Blml E.IkPa] Blml E-[kPa] BIml
1,0403 2,80 1,0403 4,75 1.0403 4,15
1,2808 1,2808 4,00 1,2808 4.00
14000 24000 32000
2,00 1,4553
t,s923 3,24 7,5923

Pentru p;m6nturi coezive s-a analizat variatia I;Iimii fundaliei pentru o tasare
s"d.=scm valorile modulului de deformatie E,=14000kPa, tig. 4.4O., E.=24000kPa, Fig.
4.41. si E.=32000kPa, Fig.4.42.

F;- i*rl

Fig.4.40. Determinarea lalimii fundaliei B, pentru E,=14000kPa

-158-
 cdp. 4, Principii de colcul 5i verilicdrc dle solutiilor de consolidqrc
vandir p- B p.nhbeaadmisibilas=im

vnnad'p- B pentu rsEi idmis'hih s=5.fr

d I t€F <onl

'4
tt, .

Fig.4.4L. Determinarea lalimii fundaliei 8, pentru E'=24000kPa

v6idi! p ' B p.rh bsti adinlslbilrs=5c'n Vfiatia p - B p.ntu herez admislbih s=scn

- Fi-Rd.l
 Consol id o rcd lu nd dli i I or
varhria p . B p.dtu trsrrc. ldsisibih F5c'n

Fil.4.42. Determinarea lalimii fundaliei B, pentru E-=32000kPa

-160-
 5. Soluliide consoliddrc ole tercnului de Junddre ri funddliilor

5. SOLUTII DE CONSOLIDARE ALE TERENULUI DE FUNDARE

STFUNDATilLOR

Soluliile de consolidare ale terenului de fundare 5i ale fundatiilor sunt

complexe 5i de cele mai multe ori implicd combinarea a dou; sau mai multe tipuri de
intervenlii.
Intervenliile posibile se pot impSrli 'in trei categorii principale:
- Intervenliiasuprastructuriiconstructiei;
Intervenlii asupra infrastructurii construcliei - fundatiei;
- Intervenlii asupra terenului de fundare.
Pentru inl6turarea sau atenuarea procesului de deformalie progresivi a
fundatiei se poate recurge la m;suri care vizeazS:
Conferirea unei capacit;tri mArite construcliei de a prelua solicit;rile
provocate de deformaliile neuniforme ale fundaliilor,
Schimbarea sistemului static al structurii,
- l\4ic$orarea valorilor presiunilor de contact, transmise de fundalie -
terenu lui,
- Transmiterea solicitirilor de la fundatrii la terenul bun de fundare prin
subzidire,
- Eliminarea cauzelor care genereaze variatii de umiditate in terenul de
fundare, in sensul uscirii sau cretterii umiditilii acestuia.
- imbunetitirea sau consolidarea terenului de fundare.

5.1. Intervenliiasuprastructuriiconstructiei

Una dintre cele mai eficiente metode de descircarea fundatiei ooate fi

realizatd prin schimborea sistemului static ol structurii. Aceastd metode poate fi
avantajoas; atunci cend se constata c; fundalia este intr-o stare bund (nu existi
fisuri, segregdri, deteriorSri ale materialului) $i deformalia se datorette numai cedirii
terenului. Metoda este deseori mai avantajoasd decet consolidarea terenului.
Solutiile de realizare a acestora sunr:

o. lntroducereo de tiranli lo noSterea boltilor

O solulie des folosit; la construcliile este lntroducerea unor tiranti pentru
preluarea forJelor orizontale de la naSterea bollilor, Fig. 5.1. prin aceast; solutie se
vor reduce valorile presiunilor de contact maxime pe talpa fundaliei, datorit;
eliminirii excentricitelii incSrcdrii rezultante pe talpa funda!iei.
 co nso I i d d rco f u nd at i ilo r

Fig. 5.1.. Introducerea de tiranli la nagterea bollilor

b. lntroducereo de sprijinii loterole

Tot pentru preluarea forlelor orizontale se pot introduce sprijiniri laterale,
Fle.5.2.

Detaliu A

Fi9.5.2. Sprijiniri laterale pentru descdrcare pe reazem marginal

in cazul in care aceste sprijiniri laterale se folosesc pentru suslinerea zidului

(sep;turi pentru subzidiri) este necesar ca Ia partea superioarS reazemul se intre in
subzidire, pentru ca acesta se nu sufere deplasdri verticale, care conduc la aparilia
unor fisuri in zidirie.
 5. Solutiide consolidorc ole terenului de funddrc tifundaliilor
c. Schimbdreo sistemului stotic initial
Desc;rcarea sistemului structural de sarcina care ii revine, ptin schimboreo
sistemului stotic inilial {dublarea numirului de grinzi, prevederea de stalpi sau grinzi
al;turate) conduce la descircarea fundafiei, Fig. 5.3. Acest tip de intervenlie cere o
muncd judicioas5 din partea proiectantului, cunoagterea structurii, a modului de
scurgere a inc;rcdrilor spre fundalie.
d aqona e rentru descarca

Fig. 5,3. Diagonale pentru descercare reazem central

d. Reducerea incdrcdrilor
O alti solulie o reprezint; reducerea incdrcdrilor aferente asupra structurii,
pnn:
- inlocuirea umpluturii din moloz gi alicdrie din planseele din bolli de
cirimidS, cu termoizolatie u5oar5 9i eficient;;
schimbarea materialelor la perelii despSrlitori, neportanli,
schimbarea' destjnaliei inc;perilor, astfel transferindu-le pe cele cu
incirceri mari spre parter sau demisol (bibliotecd, sald de conferinte)
etc.

5.2. Solutii de consolidare a structurilor de fundare directi sau

indirecti

Alegerea soluliei de consolidare a fundatiilor este conditionati de terenul de

fundare, de adancimea la care se afli acesta, de caracteristicile geotehnice ale
stratului pe care reazemi fundalia, de factorii exteriori care pot influenla starea
fundatriei etc.

5.2.1. Solutia de subzidire a sistemelor de fundare directa

5.2.1.1. Alegerea sistemului de subzidire

Subzidirea este cel mai cunoscut procedeu pentru oprirea deplasbrilor

progresive ale fundaliilor. Ea poate fi definitS ca metodi de transfer a incErcdrii
 Co nso I id o rc o fu nd oti i I or
transmise de talpa fundaliei, de la un nivel cu portanl5 redus5, la alt nivel portant
situat la o ad6ncime mai mare, caracterizat prin o capacitate portanti mai mare.

Alegerea soluliei de subzidire, Fig. 5.4, se impune atunci cend:

- Talpa fundaliei se g5seste la o ad6ncime mai micd dec6t adencimea de
inghel, Fig.5.4.a
Talpa fundaliei se gbsegte in zona varialiilor sezonire de umiditate, Fig.
5_4. O_

- Talpa fundatriei reazemi pe un teren compresibil, Fi9.5.4.c.

- se doreste consolidarea fundaliei degradate, Fig. 5.4.d.
Se doregte coborarea nivelul cotei pardoselii subsolului, Fi9.5.4.e.
- incdrcdrile transmise de construclie cresc 5i se impune merirea
suprafeleiin plan a tilpii fundaliei, Fig.5.4.f.,
- 5e execut; fundatiile unei construclii vecine, Fig. 5,4.9.

_TD

_.=1-r
 5, soluliide consoliddrc dle tercnuluide fundorc ti fundoliilor

5.
Fig. 5.4. Alegerea sistemului de subzidire

in aceasti ultimi situalie trebuie s5 se accorde o atentie deosebit; inSllimii

casetei de subzidire, astfel incat terenul din spatele sipiturli sd nu se pribuseasc;.
Pentru condilii normale, valoarea maximia in;ltimii sdpiturii nu trebuie sd
dep;'easc; h=0,70m, pentru pemAnturi coezive 5i h=O,5Om pentru pdmanturi
necoezive, desupra nivelului apei subterane.
Atunci cand nivelul apei subterane apare deasupra tblpii fundaliei, pentru
executarea s;pdturii in pimanturi necoezive (in special fine) se impune obligatoriu
coborarea nivelului apei subterane sub nivelul s;pSturii {cu epuismente cu puturi).
Subzidirea poate fi folosiu ca ti metoda de consolidare, dar 5i in cazul
schimbirii de destinatrie a construcliei, incSrcdri suplimentare, suprainc;rc;ri la
nivelul fundaliilor vecine, sau ca 5i misurS de eliminare a riscului tasirii fundaliilor in
cazul executdrii unei excavatii vecine. De asmenea, subzidirea poate fi folosit; 5i la
consolidarea fundaliilor de micd rigiditate (din ziddrie de piatr;, de cSrimidd etc.)
Soluliile de subzidire trebuie adoptate in concordanl5 cu caracteristicile
fizico-mecanice ale terenului de fundare, lu6nd in considerare toate inc;rc;rile
verticale 9i orizontale, inclusiv situa!iile speciale care pot apbrea in perioada de
exploatare a constructriei.
Dimensiunlle in plan ale subzidirii ti armarea acesteia, rezulti functrie de
dimensiunile fundaliei existente Si posibilitatea de extindere a subzidirii.

5.2.1.2. Solutia de subzidire continud rigidi

In cazul unor construclii care au suferit degradiri (fisuri, crdpituri etc.)

solulia cea mai des folositd este subzidirea continu; rigid;.
Folosirea metodei subzidirii cu beton se recomandd s; fie limitat; la
adencimi mai mici de 2.0 - 2.5 m. in cazul in care solutia este justificat5 economic
(pentru incdrc;ri mari) ea poate fi executati Si la adancimi mai mari.
Sistemul nu este cel mai eficient in cazul consolidirii unor fundalii in
p;manturi contractile, la care se impune coborirea t;lpii fundatiei sub adancimea de

-165-
 co n so I i d d rca f u n d dtiil o I
2.00m 5i nu poate fi folosit in cazul 'in
care nivelul apei subterane este ridicat sau cand
terenul de fundare este format din pAmenturi instabile (maluri, nisipuri afanate etc.).
Atunci cand solulia este folositi pentru coborerea tSlpii fundatiei, in
pementuri contractile, se recomand; ca aceasta s; fie ciptugitd cu un strat de
polistiren, sau alt material compresibil, pentru a o prote.ia de umflarea Si contractia
oe me ntu lu i.
in cazul in care nivelul apei subterane este ridicat, subzidirea trebuie si se
face cu multi atenlie, in special in pAm6nturi nisipoase afAnate, prafuri $i argile
plastic moi sau curg5toare. in aceste situalii existi riscul refulSrii pim6ntului de sub
fundalie, pe misura executiei tronsoanelor de sipitura.
La dimensionarea subzidirilor este important sd se ia in considerare
posibilitatea existentei unor incercdri locale mari (balcoane, geminee, etc).
subzidirea se realizeaza prin s6parea si betonarea unor casete, pe tronsoane
scurte, avand ordinea indicata in Fig.5.5. Subzidirea este executat; tronsonat, dar
devine continu5 form6nd o noui fundatie sub toatd fundalia existent; a construcJiei.

Fig. 5.5. Ordinea de realizare a tronsoanelor la subzidirea continu; a

fu ndaliilor

Executarea subzidirii se face orin sSoare din exteriorul clidirii. in cazul in

care, subzidirea se face pentru realizarea unor goluri in clSdiri (pivnila, garaj), aceasta
se va executa numai de la interior, cu aceasta ocazie realizand gi o cdm;tulal; a
fundaliei 9i a peretelui de subsol. De asemenea,'in cazul in care existi obstacole la
exterior, subzidirea se va face din interior cu indepirtarea pimantului de sub
oardoseala incdoerii.
se recomandi insi ca subzidirea sA nu se foloseasc; la o adencime mai mici
de 0.60 m, dar in cazul in care adancimea subzidirii depisegte 1.0m aceasta se va
executa in tronsoane orizontale cu inSllimea de max. 1.0m. La executarea tronsonului
inferior tronsoanele sipate vor fi decalate fafi de cele superioare, Fig. 5.6. se
recomandi de asemenea, ca in timpul executerli sdpiturii s; se asigure o sprijinire a
constructiei, mai ales in cazurile in care degraddrile suferite sunt grave.

-166-
 5. Solutii de consolidore ole terenului de funddrc ti lundotiilor

I 3 5 2

1 2sl

Fig. 5.6. Ordinea de realizare a tronsoanelor inferior si suDerior

't.
Succesiunea etapelor la realizarea subzidirii este urm;toarea, Fig.5.7:

Fig.5.7. Succesiunea etapelor la realizarea subzidirii prin turnarea betonului

pe toate inSllimea subzidirii

5.2.1.2.1. Executarea sdpSturii pentru subzidire

Sipdtura pentru realizarea subzidirii se executa in doui etape.

Etapa l-a. Se executd o sip;turi generalS pani la o adencime mai mici cu 10

- 20cm de nivelul t;lpii fundaliei. in cazulin care avem terenuri mai moi (argile plastic
moi-curgatoare, nisipuri afanate, saturate, prafuri m6loase etc.) se recomand; ca
nivelul primei etape de sepAtura s; fie mai sus decat talpa fundatiei cu minim 20 cm.
S;pitura va fi suslinut6 cu o sprijinire simpli.

Etapa a ll-a. De la nivelul sSpdturii generale se trece la sdparea tronsoanelor

de executare a subzidirii. Acestea nu vor avea o lSJime mai mare de 0.80 - 1.OOm 9i nu
vor dep59i adancimea de la suprafala terenului la talpa fundaliei. poate fi adoptati Si
alt; ordine de turnare cu respectarea urmitoarelor reguli:
- Suprafala slibitb a tSlpii fundaliei nu va dep55i 25% din suprafala totalS;
- intre doud tronsoane de sipiturd se recomandi s5 existe 2 - 3 tronsoane
nes,oate:
 Consoliddrco funddtiilor
Primele tronsoane s;pate 5i turnate vor fi in zona defectelor maxime ale
alieij
fu nd
sepiturile incep de la margine 5i se inchid spre mijloc;
in zonele de colj 9i interseclii de fundalii, sipStura 9i turnarea betonului se va
face pe un tronson care va cuprinde toate aripiie intersecliei, Fig. 5 8

Fig. 5.8. Subzidirea intersecliilor de fundatrii

Subzidirea se va executa pe tronsoane i0,60 -1.20m) in ordinea strict; dat;

in planul de fundaJii.

5.2.1.2.2. Executarea turnSrii betonului

Betonul in subzidire se va turna cu cca. 5 cm mai jos fatr6 de nivelul t;lpii

fundatiei. Taloa subzidirii se va incastra 10 - 20cm in terenul bun de fundare.
Dupb intdrirea betonului, in spaliul r;mas liber se bat pane de olel sau lemn
de esentr5 tare {st€jar) pe aproximativ 2/3 din grosimea perelilor. Pentru fiecare
tronson se vor bate doue pane.
Spaliul r;mas liber se umple prin matare cu mortar de ciment M100T {uscat)
(se recomandi folosirea cimenturilor expansive sau fir6 contractie),
Pentru a evita aparilia unor fisuri in timpul subzidirii, perelii din zidirie se
vor sprijini provizoriu. Subzidirea se va executa cu beton min. C8/10. In medii agresive
releta de beton se va alege functrie de agresivitatea acestuia, clasa de expunere etc
inainte de executarea turn;rii betonului, talpa fundaTiei existente se va
curila foarte bine de pSmant 5i impuritSli ti se va inl;tura zid;ria neaderentS
intre turnarea betonului 'in corpul subzidirii 9i executarea matirii trebuie se

existe o perioada de minim 24 ore.

Solutia tehnologic; corecti de executie a unei subzidiri este prezentau in
Fig,5.9.
DupA executarea subzidirii se impune obligatoriu consolidarea fisurilor /
cr;piturilor din fundatrii ti perelii suprastructurii Suplimentar se poate lua in
considerare 5i placarea peretelui de subsol cu plasS sudati 5i tencuial; din mortar de
ciment.

-168-
 5. Soluliide consoliddrc dle tetenuluide funddrc ti fundoriilor

Fig. 5.9. Tehnologia corectd de executie a unei subzidiri

5.2.1.2.3. Probleme tehnologice la transmiterea incircirii de la fundatia

veche la subzidire

O importanlS deosebit; prezint6 modul de realizare a transmiterii

incircirilor de la fundafia veche la subzidire. Aceasta se poate realiza prin mai multe
metode:
a. cu pene metalice, din lemn de esen1d tare, metal sau clincher (doud pe tronson).
Penele vor fi batute pe 2/3 din letimea fundaliei. Dupe executarea impdnSrii se
va trece la matarea rostului cu mortar uscat 1:3 {C:N) bine bdtut in rost, Fig.
5.10.a. Acestea sunt executate la 24 de ore dupi intSrirea betonului din subzidire
5i monolitizarea rostului cu mortar expansiv, f5r; contractrii {A/C=0,3). Aceasti
operalie se va executa dup;7 zile de la turnarea betonului din subzidire. Dupd
intirirea betonului se extrag penele gi se mateazi cu mortar de ciment MlOO T
(uscat) ldcagurile rezultate. Turnarea mortarului f;ri contractrii / expansiv se face
dup; urmitoarea tehnologie:
Se monteazi un cofrag de sc6nduri'in fala rostului la cca. 5cm de
fundatie. inSl;imea cofragului depese5te cu 5cm talpa fundaliei.
- 5e prepard mortarul expansiv / fdri contraclie ti se gole5te cu gSleata /
cancioc intre cofrag Fi fundalie, intr-un singur loc, avdnd griji si se
favorizeze circulalia aerului.
- Nivelul turndrii va dep;9ii cu 2-3cm nivelul tSlpii fundaliei.

-169-
 f u n d d t i i lo I
Co n so I i d q rco

b. Prin turnarea betonului de la o coti superioare, diferenla de inillime fiind

determinat; prin calcul Si trebuind s; asigure o presiune la suprafala de contact,
Fig.5.10.c.

tB-
a. -Bt b.

Fig. 5.10. Moduri de transmitere a incercdrii de la fundalia veche la subzidire

5e recomand; ca dupS executarea subzidirii cofrajul sd fie indepbrtat dupi o

zi de la turnare, iar'indepdrtarea betonului in surplus sd se facd dup; doui zile de la
turnare. Concomitent se poate executa 5i placarea cu beton a pardoselii subsolului
sau consolidarea peretelui de subsol (cdmiguire). Timpul intre terminarea mat;rii
unuitronson ti executarea tronsonului aleturat de sbpbture nu trebuie s; fie mai mic
de 24 de ore.
O importanla deosebitd in alegerea ordinii de executare a subzidirii este
starea subsolului 5i a suprastructuri
Atunci cand starea fundatiei este foarte slabi {zidirie de piatr;, beton de
slabi calitate etc.) se recomandi ca siparea s5 se faci pe tronsoane mai mtci cu
intercalarea unor sprijiniri metalice care vor rim6ne inglobate in subzidire, Fig. 5.11.
Zonele cele mai sensibile vor fi zonele de colt.

Fig.5.11. Spri.jiniri metalice inglobate

In cazul in care fundalia de ziddrie este degradat;, subzidirea se realizeazi in

mod similar subzidirii continue, dar inglob6nd un profil metalic in corpul acesteia, Fig.
5.12.5ubzidirea se va executa pe tronsoane de 0,60 - 1,00m, s;p;tura realiz6ndu-se
sprijinit, pe tronsoane de max 0,60m. Pentru evitarea pr;buSirii imediat dupd ce se

-770-
 5. Solutii de consolidqre qle tercnului de fundorc ti fundoliilor
executi tronsonul, se introduce piesa de suslinere, pozilionat; la aproximativ
jumatate din grosimea fundaliei. Se respcti incastrarea in terenul bun de fundare, de
aproximativ 20cm.

din beton
Subzidire continua
pe
Beton care se va
indeparta
Piesa metalica
0e tucru

Fi1.5.12. Subzidire cu profil metalic inglobat

De asemenea se pot monta din loc in loc ai pune sub sarcin5 prese
hidraulice. in spaliul dintre ele se toarne blocuri de beton bine imp;nate in fundalia
veche. Dupd int;rirea betonului din subzidire se vor demonta presele, iar spaliul se va
umple cu beton. A5ezarea preselor pentru preluarea incirc;rilor se face pe placi de
olel, Fie. 5.13.

Fio q 1? Subzidire cu prese hidraulice inglobate

-L7r-
 Co nso I id d rco f u nd oli i lo r
Dacd subzidirea se executa pentru a putea executa o excavajie laterale la o
cota inferioard, subzidirea trebuie proiectat; ca o structurS de sprijin. p6ni la
executarea noii construclii se recomandd ca subzjdirea sd fie sprijinitd pe toat;
lungimea ei. inainte de inceperea subzidirii se recomandi executarea unei sprijiniri a
peretelui, Fig. 5.14.

Fig. 5.1.4. Sprijinirea subzidirii

$prailurile metalice se vor tiia

numai dupi executarea peretelui construcliei
noi. Sprijinirea $prailului se va face fie pe blocuri isolate, fie pe radierul general turnat
in zona din mijloc, care apoi se va extinde pe intreaga suprafal5 a constructiei.
Pentru a asigura sprijinirea sipdturii, forma subzidirii poate fi adoptatd astfel
incet si asigure preluarea incircirilor exterioare, Fig. 5.15.a. in cazul in care acest
lucru nu este posibil o solutrie eficient5 este ancorarea prin injectare a peretelui de
beton in terenul situat sub construclie, daci acesta permite ancorarea, Fig.
5.15.b.

Fig. 5.15. Forma subzidirii

in cazul in care subzidirea continu; este desc;rcat5 pe un teren in pant;,

trebuie eliminati posibilitatea acumuldrii apei in spatele subzidirii, prin executarea
unor barbacane care sd str5batd corpul subzidirii, Fig.5.16.

-112-
 5. Solutii de consolidore ole tercnului de funddrc 5i funddtiilor

mil ffifl
dm
trl mEltrl

Fi9.5.16. Eliminarea apei din spatele subzidirii

Si in cazul in care nivelul apei subterane este maj ridicat decat al pardoselii
subsolului, pentru eliminarea apeiin drenul de pardosealS se vor prevedea barbacane
de ellminare a apei care vor strebate corpul subzidirii, Fig. 5.17.

" 20cm
Fig.5.17. Eliminarea apei prin barbacane in corpul subzidirii

Rezolvarea transmiterii eforturilor (forle tAietoare gi moment) de la fundatia

veche la blocul nou de fundalie, realizat prin subzidire se poate face prin:
a. Prevederea unei armeri corespunzitoare Fig.5.18,

,///)
./ _\
slLlT
p.eL!dreo rorerruLu

Fig.5.18. Transmiterea eforturjlor prin armare

-773-
 co nso I id d rcd f u n d dli i lo I
b. Folosirea unor blocuri din beton armat monolit sau prefabricat legate de
fundalia veche prin post-comprimare, Fig. 5.19;

Fi9.5.19. Transmiterea incircerilor prin post comprimare

Eficacitatea miririi suprafelei in plan a t;lpii fundaliei vechi in vederea

reducerii presiunii efective pe talpa fundaliei apare numai in cazul in care starea de
indesare a terenului de fundare din zonele adiacente fundaliei este aceea$i cu a
terenului de sub talpa fundaliei {aceleati valori ale indicelui porilor, e).

ilu tf
Fie.5.20. Eficacitatea meririi suprafetreiin plan a tdlpii fundatriei
vecnl

in cazul in care rezemarea blocului de beton se face pe terenul natural,

acesta nu va putea transmite aceeagi valoare a presiunii efective ca ti zona centrali,
astfel incet terenului exterior ise vor transmite presiunile preponderant pe zona
centrale, Pentru a avea o transmitere eficiente a presiunilor la terenul de fundare se
impun:
a. Compacterea terenului inconjuritor pentru a-l aduce la aceeagi de
indesare cu a terenului de sub talpa fundatiei,
b. coborarea t;lpii blocului de fundare noi, p6n; la adAncimea la care si
aibd aceeati rigiditate cu a terenului de sub talpa fundaliei, plecand de la
condilja conform cireia rigiditatea terenului de fundare (E) cregte cu
adancimea.

-174-
 5. Solutiide consolidorc ale tercnului de funddre gifunddtiilot
Asigurarea unei aceleiati valori a presiunii acceptabile se va realize prin
executarea t;lpii blocului de fundalie la o ad6ncime maj mare dec6t a Ulpii fundatiei
existente.

Folosirea unor blocuri din beton armat prefabricat, fixate de fundalia noue prin
post comprimare 5i traverse metalice/beton armat dispuse in lungul peretelui,
Fig. 5.21. Se va da mare atenlie impdnerii grinzjlor sub zid cu pene metalice. Daci
nu se realizeaz; o impdnare puternicd zldul se va deplasa dend naStere la
cripituriin construclie. Av6nd in vedere diferenlele de capacitate portant; intre
terenul de fundare de sub talpa fundaliei, consolidate in timp ti terenul
incon.juritor, se va da mare atenlie miririi capacititii portante a terenului lateral
fald de fundalie, fie prin compactarea acestuia, fie prin adoptarea unei adencimi
de fundare mai mari, dar cu blocuri mai mici ca a tSlpii fundatiei.

Fig.5.21. Transmiterea incercirii prin traverse metalice 5i postcomprimare

d. Folosirea unor subzidiri sub forma unor grinzi de fundare din beton armat
{longitudinale) pe 'care reazemi traverse de beton armat sau meraltce
tTransverSate), f tg. 5.12.

Zidarie

Fig.5.22. Transmiterea incbrcarii prin traverse metalice si de beton armat

 Co n so I id o reo J u nd oti i I or

e. completarea blocului de fundare: transmiterea incircirilor de la zid la grinzile de

fundare se face cu ajutorul armSturilor montate in gduri practicate in zid gi a
unor Sliluri, Fig. 5.23. (ca variantS se poate aplica 5i precomprimarea).

-Ary!!!q
t--
I !-
I I J!
I
I
I I
L-

Fi9.5.23. Transmiterea eforturilor de la zid la erinzi de b.a.

Trebuie avut in vedere c5 l;tirea unei fundatii nu este eficace decet dacS
suprafala terenului pe care se aplicd supral;rgirea este consolidatb la aceea5i
presiune la care a fost incSrcat terenul sub fundatia existentS. Acest lucru este
absolut necesar, deoarece pimantul pe suprafelele noi de fundare este mai
compresibil, se taseazd mai mult gi ponderea mai mare a incSrc;rii rimane tot pe
suprafata veche a fundaliei.

f. Grindd si blocuri de beton

O solulie de subzidire este cea care folosette sistemul grindd de fundatrie 5i
blocuri izolate de descbrcare a incbrc;rilor, Fig. 5.24. Prima se executS grinda prin
practicarea unor goluri in zid;rie. Conlucrarea dintre grinda de beton armat ti blocul
de beton simplu se face prin imp;narea Si matarea golului orizontal.

77,
ai.,
,,,
?'2t I c,naa
1--

Fi9.5.24. Subzidire cu grindS 5i blocuri de beton

 5. Solutiide consolidore ale tercnuluide funddrc ti Iunddliilor

Solulia este economic; pentru adencimi intre 4,OO - 8,00m. Ea poate fi

folositi 5i in cazul rezemirii unei zone a fundaliei pe umpluturi, Fig. 5.25. pentru
amortizarea unor deplas;ri orizontale mari, fala blocului din beton poate fi protejati
cu polistiren sau alte materiale compresibile. in cazul in care sunt de asteptat
modificiri de volum ale pimantului, contactul dintre grinda de fundare gr reren se
intrerupe prin umplerea spaliului dintre grinda Fi teren {10-15cm) cu nisip afanat,

E E l

a
L.

Rezemarea unei zone a fundaliei pe umpluturi

5.2.1.3. Subzidirea continui elastic;

In cazul subzidirii fundaliilor de mici rigiditate (de exemplu cele din zidirie
de piatri) sau in cazulin care terenul bun de fundare se g;segte in apropierea tdlpii
fundaliei se recomandS ca subzidirea s; se fac; cu centuri de beton armat.
Centurile de beton se vor arma corespunzitor, longitudinal 5i transversal,
funcJie de solicitdrile existente la nivelul fundaiiei.

5.2.1.3.1. Grinda de beton armat

Subzidirea continuA din beton simplu se transform; in una din beton armat.
Realizarea tronsoanelor este identic;, diferenlele apS16nd la armarea blocurilor de
beton, Fig.5.26.

'..8i!! r!q!9J s!b !!q!s

Subzidire elastici cu grindi de beton armat

- 777 -
 Co nso I id o re o f u nd d ! i i lo r
O problemi importante este realizarea continuit;tii armdturii longitudinale
din blocul de beton armat. Una dintre probleme este c; armdtura de rezistenf5 dintr
o caseu turnat; si se ridice pe vertical; cu -40d (unde d - diametrul armiturii). In
fala acesteia se va ateza o plac; de carton cu rol de a proteja armltura de inglobarea
ei in blocul de beton turnat in caseta de subzidire. Dupi int;rirea betonului se va
curba arm;tura longitudinald gi se va lega prin suprapunere cu armitura longitudinali
din casetele adiacente turnate ulterior.
Subzidirea dimensionatd corespunzitor, va conlucra cu fundalia ii va putea
prelua eventuale eforturi suplementare la talpa fundaliei. solulia este deosebit de
eficienti in cazul fundaliilor fisurate. Dac; fisurile se afl6 in zona de imbinare ale
tronsoanelor nearmate, acestea s-ar putea transmite ti prin subzidire, insi existenla
armirii face ca acest neajuns sd disparS.
5e considerA c5 subzidirea elasticd este o misuri special; in cazul
pimanturilor contractile, care nu implicd adencirea subzidirii p6ni la -1,50...-2.00m
I451.

s.2.r.3.2. Centura de beton armat

Realizarea unei centuri de beton armat se poate face in mai multe variante,
Fig. 5.27. De obicei ea este insoliti 9i de c6miguirea funda!iei sau a peretelui
subsolului. AceastS mbsurA poate sA elimine prezenta gi efectul eveniualelor fisuri
care ar exista la acest nivel, ceea ce doar grinda nu reusepte. in cazul cretterii
incircirilor la talpa fundaliei, solulia de consolidare consti in executarea unei
subzidiri cu o l;Iime mai mare dec6t a fundaliei existente.

7l
Fig,5.27. Subzidire elastic; cu centura de beton armat ti cim;iuire

5.2.L.4. Subzidiriarmatecompuse

Executarea unei centuri de beton armat la partea superioari a fundaliei nu

eliminb integral posibilitatea apariliei unor tensiuni la partea inferioar; a fundaliei
care ar putea conduce la deschiderea rostului de turnare al centurii, in timp aceastea
duc6nd la ruginirea armiturii din centur;. El;minarea acestui proces se poate face
prin dispunerea a dou; centuri, armate, cea inferioari avSnd rolul de a prelua
tensiunile, Fi9.5.28.

-718-
 5. Solulii de consoliddrc dle tercnului de fundore Sifunddliitor

Fig.5.28. Executarea centurilor de beton armat superior si inferior

O altd solutrie o reprezinti aceea in care se folosesc grinzi, care imbrace

lateral fundalia cu elemente de grindd de tip Vierendell, Fig. 5.29. Metoda elimin;
rosturile de turnare, contactul cu betonul se face intr,o mai mare m;surd decat la
subzidirile clasice gi permite respiralia fundaliei.

Sediune a-a

Fi9.5.29,

Solulia apare mai complexS, ea asigu16nd o distribulie a solicitArilor

transmise de fundatie pe o suprafald mai mare. Solufia tehnicb consti in amplasarea
a doud grinzi laterale fatr5 de fundatrie, peste care reazem, grinzi transversale de
leg;tur;, Fig.5.30.

ri\:---..-i-\-\---r.\\l
Sectiune a-a Sect une b-b a I
Fi9.5.30. Subzidire cu grinzi laterale 9i grinzi transversale

-179-
 Consoliddrca funddtiilor
5.2.1.5, Consolidarea cu radier de beton armat

O solulie eficientS de subzidire a construcliilor amplasate pe terenuri dificile

(maluri, umpluturi, nisipuri fine, afanate etc.) este executarea unui radier general.
Acesta se executa din urmitoarele elementele Fi9.5.31:
- subzidire armate (talpd) sub peretele exterior / interior al camerei;
grinzi transversale Si longitudinale, inglobate in radier;
- plac; din beton armat la partea superioari / inferioare a grinzilor.

I D12 PC52

Executarea consolidSrii cu radier eeneral

Realizandu s'e 5i cdmSguirea peretelui subsolului se elimin;5i fisurile existente

la acest nivel, Fi9.5.32.
De asemenea, sistemul este eficient atunci cAnd se dorette ti coborerea
nivelului subsolului. El asigurb o rigidizare importanti la nivelul fundaliilor existente Fi
a subsolului.

Consolidarea fundaliei printr-un radier de beton armat ti a

peretelui subsolului prin c;misuire
 S. Solulii de consolidore dle terenului de funddrc Sifundotiilor
inafara unor radiere plane (grinzi ti plac; din beton armat) pot fi execurare
consolidSri cu radiere din plici curbe subgiri Fig.5.33. Solulia oferi fat; de radierul cu
grinzi ti placd avantajul unei greutali mai reduse.

t,L
Consolidare cu radiere din plSci curbe subtriri

O alti solulie de consolidare a sistemelor de fundare este aceea a folosirii

plScilor plane sub fundaliile continue de beton armat (diafragme), Fig. 5.34.

/'

Fig. s.34. Consolidare cu plSci plane sub fundalii continue

Folosirea soluliei de consolidare cu radier de beton armat este dictatd de

situalia in care valoarea presiunilor efective pe mp este egale cu valoarea capacitdtii
portante actuale a terenului de fundare degradat (de umiditate etc.). Se ajunge astfel
la solulia unui radier flotant, care are ca scop asigurarea unei presiuni nete cet rnai
mici (<p,..). in aceast; idee infrastructura trebuie conceputi cat mai uroard 9i
totodat; c6t mai rigidi. Sistemul care intruneste in cea mai mare misurd aceste dou:
calit;Ii este infrastructura in form; de "cutie risid;,,.

5.2.1.6. Subzidirea in sah

O alt; variantS de subzidire este cea in Sah Fig. 5.35. in loc si se formeze o
bandS continub sub fundalia existente, subzidirea este executat; din blocuri de beton
dispuse decalat. Distanta-dintre blocuri se alege functie de rezistenta materialului din
fundatie.
O dimensionare corect; a suprafelei ln plan a tilpii fundaliei poate fi fdcuti
plecend de la condijia de tasare a blocului izolat {tasare absoluti 9i tasare
diferentiald).

- 181-
 Co nso I id d rcd fu nd otiilo r
Solu!ia nu este aplicabil; atunci cend fundaliile transmit incircdri mari,
rezistenla materialului (betonului) din fundalie este mici sau blocurile sunt
fragmentate prin fisuri apirute datoriti tasirii diferenliale a fundatiei.

Fis q ?q Subzidirea in 5ah

5.2.1.7. Subzidirea cu grindS ti blocuri de beton

Sistemul dir subzidire cu grind; 9i blocuri din beton simplu se poate folosi in
majoritatea terenurilor, cu exceplia malurilor sau nisipurilor fine afanate. El apare ca
economic panA la adancimi de 4-5m 5i pentru terenurile contractile.
Solulia de subzidire foloseste sistemul grindi de fundalie Si blocuri izolate de
descircare a incircirilor, Fig. 5.36. Mai intei se excute grinda prin practicarea unor
goluri in zidArie. Conlucrarea dintre grinda de beton armat gi blocul de beton simplu
se face prin impinarea gi matarea golului orizontal.

Fig.5.36. Subzidirea cu grindi 5i blocuri de beton

 5, Solutiide consoliddre dle terenului de lunddrc gifundoliilor
Solulia devine economici pentru adancjmi intre 1,50m 5i 2,00m. Ea poate fi
folositi Si in cazul rezembrii unei zone a fundaliei pe o umpluture cu grosime
variabil;, folosind blocuri cu in;lJime variabil;.
Pentru amortizarea unor deplasiri orizontale mari, fala blocului din beton
poate fi protejati cu polistiren sau alte materiale compresibile.
in cazul in care sunt de asteptat modificjri de volum ale p;mantului.
contactul dintre grinda de fundare 5i teren se intrerupe prin umplerea spatiului dintre
grindd Si teren (10 - 15cm) cu nisip afanat, impiedic6ndu-se totodatd accesul direct al
apei 5i evacuarea ei.

5.2,2. Consolidarea fundatiilor izolate

5.2.2.1. Consolidarea prin/fird m;rirea suprafeteiin plan a fundatiei

Consolidarea fundaliei unui st6lp izolat urmbreste 'in principal reducerea

presiunilor de contact pe talpa fundaliei, prin mirirea suprafelei in plan a telpii
fundaliei. in cazul in care blocul de beton / beton armat al fundaliei izotate a suferit
degrad;ri structurale (fisuri, crdpituri, dizloc;ri etc.) consolidarea trebuie sj asigure
si m;rirea rigidititii corpului tundaliei.
La alegerea soluliei de consolidare trebuie sd se aibe in vedere c6 orice
merire a suprafelei in plan a tilpii fundaliei conduce ti la o creSterea a greutiJii
proprii a fundaliei, lucru ce face ca uneori sd nu fie posibili o asemenea solu!je,
impunAndu-se adoptarea unui alt sistem de consolidare.
incircarea maximi (din st6lp ti greutatea proprie a fundatiei) pe care o
fundalie o poate transmite terenului de fundare avand presiunea acceptabild egal;
cu pac. este dati de relaliile prezentate in Capitolul 4.
Plec6nd de la aceastS relalie se poate evalua de la inceput solutia de
consolidare acceptabilS, pentru un teren de fundare existent. Solulia cea mai
eficientd este executarea unei fundalii sub form; de clopot (placi sublire de tip
paraboloid eliptic) peste fundalia existentS, Fig. 5.37., urmirindu-se o incircare
suplimentare minime fbri deranjarea terenului de fundare.

Fig. s.37 . Fundalie sub formS de clopot

Alt; solulie de mirire a suprafelei in plan a t;lpii fundatiei ferA o creStere

exagerau a greut;tii proprii este lirgirea bazei cu ajutorul unei grinzi de beton armat
atezatS parlial sun vechea fundalie, Fig.5.38.

183 -
 Co nso Ii d d re o tu ndol i i lor

,a)
l -__-
Fi9.5.38. LSrgirea bazei fundaliei cu grinzi de beton armat

AltS solulie de lSrgire a tSlpil fundaliei este folosirea unor grinzi perimetrale
legate de corpul fundaliei, Fig. 5.39.

Tirant rnetalic

Fio q ?q Lirgirea bazei fundaJiei cu grinzi perimetrale

in cazul in care fundaliile sunt alcituite sub forma unor relele de grinzi,
solutia cea mai simpl6 de consolidare este introducerea unor blocuri de beton armat
izolate in zona stelpilor, Fig. 5.40.a 5i b prin intermediul unor grinzi executate
suplimentar {Sect. b-b) sau prin intermediul unor radiere generale (Sect. c-c).

a.

-184-
 5. Solulii de consolidore dle terenului de funddrc sifundd.tiilor

S€ctiunea c-c
l

Fig.5.40. Consolidare prjn introducerea unor blocuri de beton armat izolate

in cazulin care consolidarea urmiregte in principal coborirea tdlpii fundatiei

(pim6nturi contractile, umpluturi de grosime mic5, merirea incercirilor transmise
fundaliei prin supraetajare etc.) solulia cea mai simpld este aceea a miririi suprafetei
in plan a fundaliei prin turnarea de beton pe o c6miSuialS de beton simplu. Legdtura
dintre stalp Si corpul de beton nou turnat poate fi fScut; prin traverse metalice, Fig.
5.4'1,.

Fig. 5.41. Cdmdguire 5i transmiterea incercdrilor prin traverse metalice

Pentru a evita o cantitate mare de beton nou turnat (care are o greutate
mare) se poate realiza m;rirea suprafetei prin c;m55uirea blocului de beton cu un
corp de beton armat, Fig.5.42.

),,rf',

FiC.5.42.
I't
CimS5uirea blocului de beton simplu cu beton armat

In cazurile in care se impune numai consolidarea stalpilor prin camEtuire cu

profile metalice, este necesarS,egarea acestora de fundalie, Fig.5.43.
 Co n so I i do re o Ju nd ati i lo I

Fig.5.43. CimSSuire cu profile metalice gi legarea acestora de fundalie

5,2.2.2. Consolidarea cu grinzi perete continue

La sistemele de fundare directi consolidarea poate fi f;cut;5i prin turnarea

unor grinzi continue care si uneasci toate fundaliile izolate, Fig. 5.44.
, -f-
1L 14
- rfr:i
I
-

eiiEEnta

Fig. 5.44. Consolidarea cu grinzi perete

5.2.2.3. Consolidarea prin cimiguire gigrinzi de fundare (cadru de rigidizare)

Pentru fundaliile vechi, consolidarea fundalilor izolate se poate face prin

l;rgirea suprafelei acestora 9i legarea lor, Fig. 5.45. Introducerea unui cadru de
rigidizare la nivelul fundaliei, va conduce la reducerea tasirilor diferentriale, dar este
mai pulin eficient la ridicarea fundatiei (datorit; fenomenului de umflare)
 5, Solutiide consolidorc ole tercnuluide funddre tifunddliitor

Consolidare prin c:m55uire s; grinzi de fundare.

5.2.3, Consolidarea fundatiilor structurilor in diafragme (cu 5i firi subsol)

Consolidarea blocurilor de locuinle cu structura in diafragme (cu sau firi

subsol) se executi in principal prin cimipuirea diafragmelor longitudinale centrale.
Aceast; c;mdguire se face pe inSllimea intregului bloc ti pe in;ltimea subsolului. prin
aplicarea solutiei de c;m6guire {diafrage, st6lpi lamelari, centuri tirant) solicitarea
permanenti {gravita}iona l5 ) a acestor elemente cregte cu mai mult de 5%.
In majoritatea situatiilor aceastd crettere a soliciterii permanente nu impune
ti o consolldare a fundaliei. aceasta deoarece se poate admite ci intr-o perioadi de
40 * 50 ani capacitatea portantS a terenului de fundare a suferit o crettere de -5%, in
principal datorit; compact;rii terenului sub presiunile nete transmise de talpa
fu n daliei.
La construcliile istorice, executate cu 200 - 3OO ani in urmi aceasti crestere
a capacit;lii portante poate ajungela IO%.
Dace ins; calitatea materialului din care este realizat5 fundalia este sc;zut5
(beton B50 puternic degfadat), se impune consolidarea fundatiei, deoarece aceasta
nu mai indeplinette conditia de rezistentS a elementului de beton {p"r > f.d) sau
condilia de rigiditate (tg d"r > tg o"d.). in aceasti situalie se impune o consolidare Si a
diafragmei de beton armat prin cimbiuire, Fig.5.46.

Fig.5.46. Consolidarea diafragmelor de beton armat

187 -
 co nso I id o rco Ju hd
qli i I o I
5.2.4, Tehologii de consolidare a pardoselilor

Pentru umplerea golurilor existente intre pardoseal; ii teren, chiar atunci

cand pardoseala s a scufundat/ solulia cea mai eficient; este injectarea prin
pardosealS. Pentru executarea injecterii se realizeazS g;uri in pardoseal; in care se
fixeazE [evi de injectare care se etanieaz5.
Injectarea se face in doui etape, Fig. 5.47. in prima etape se injecteazi prin
giurile executate la interior (ordinea 1.1 ... 1.5), dupi care se injecteaze geurile de pe
randul 2 (2.1. ... 2.4). Injectarea se face dupS principiul presiunii de refuz (2,5 bari), cu
un mortar avAnd A/C=I-/L, N/C=3/1, bentonit6 sodic; maceratd, 4%C, silicat de sodiu
(M=2,7 - 3)in raport de 3% din greutatea cimentului.
Pardoseala ld

* * r 2.\
' 2.4 7.3 2.2

Fi\.5.47. Etapele de realizare a injecterilor la consolidarea pardoselilor

o alt6 tehnologie care permite umplerea golurilor ti cavernelor, nivelarea

pardoselilor, stabilizarea terenului este folosirea tehnologiei de injectare cu rdgini
sintetice (uretek), Fig. 5.48.
Gol

Planseu ridicat Teava de injectare

,/-@8-Ii rr|rn) /

Fi9.5.48. Injectarea cu rdtini sintetice

Pentru lucririle importante la care condiliile de amplasament conduc la

concluzia posibilititrii aparitriei unei consolidAri in timp (necontrolabile), situalii care

188
 5. Soluriide consolidore dle terenului de fundore ,i fundotiitor
apar intotdeauna la terenuri de fundare in care apar depozite neomogene, pim6nturi
organice (m6luri, turbi etc.) solulia radical; este:
- Executarea unei pardoseli flotante rezemate pe o relea de
grinzi de beton armat, rezemati pe piloli prefabrica!i,
Executarea unei pardoseli sub forma unei plase de beton
armat (grinzi ti placd) rezemate pe fundatii izolate (fundatii
pe pitoti), Fig. 5.49.

Fig.5.49. Placi de pardosealS pe relea de grinzi, rezemat; pe

fundalii izolate

O altd solulie de executare / consolidare a pardoselilor pe terenuri

scufundabile este aceea a consolidirii cu micropiloli, Fig. S.50.

Fig.5.50. Consolidare cu micropiloli pe terenuri scufundabile

5.2.5. Tehnologiideexecutieafundaliilorinvecinitatea
construc!iilor existente

Executarea unor construclii in vecinitatea celor existente, in special in

zonele urbane des construite, impune adoptarea unor sisteme de fundare sau a unei
tehnologii care se asigure stabilitatea construcliilor existente. Exlstenla unor fundalii
cu o slabd conformare, rigiditate mic6 {din zidirie de cirimidi sau piatr;), fundalij cu

-189-
 co nso I ido rco f u nd ot i i I o I
ad6ncime de fundare micd (<1,00m), fundaJii puternic degradate etc. fac ca la
executarea s;piturii pentru fundatia nou; si apard degradiri ale fundaliei ti
peretelui de calcan adiacent. Pentru a evita aparilia unor asemenea degradiri se
impune stabilirea unui sistem de fundare ti a uneitehnologii de execulie adecvate.
in cazul in care avem o construclie cu subsol, existenla unei adencimi de
fundare mai mare permite adoptarea unei tehnologii de lucru adecvate. in cazul in
care avem numai fundalii de mic6 adAncime, tehnologia de lucru ;i sistemul de
fundare devin mai complexe.
O primd mdsuri constructiv; in cazul in care cledirea vecind are o fundalie
din zidbrie de cardmidS sau piatr; cu rigiditate reduse este menjinerea fundaliei
constructiei existente vechi / demolate Si executarea sdp;turii pe tronsoane, cu
turnarea imediate a betonului in fundalie. Se recomandi executarea s;p;turii pe
tronsoane de -1,00m, blocul de beton al fundaliei turnandu-se in dou; etape. La
executarea demolerii fundaliei se recomandi executarea pe cele dou; laturi ale
casetelor de sipiture a unor sprijiniri verticale ifilate+popi/ contrav6ntuiri), Fig. 5.51.

Cota sapatura qenera a

Fio q q1 Executarea fundaliei noi

Pentru a hu inc;rca terenul de fundare de sub fundatria vecin; se poate

concepe o structurd care si descarce numai prin fundalii pe contur {grinda de b.a. Fi
stilpi), executat; transversal pe fundalia existent;, Fig. 5.52.

Fio q q, Fundalii excentrice in vecin:tatea constructriilor existente

in cazul in care constructria vecini are subsol, executarea unor fundatii noi
poatefi f;cutd prin menlinerea in vecinAtarea fundaliei vecine a unui taluz de
pimant ti executarea pe tronsoane a casetelor de s;p;tur:9i turnarea fundaliei
(-1,00m), Fig. 5.s3.

190
 5. Solutii de.onsoliddrc dle terenuluide fundore ,ifundaliitor

r\ Taluz de pamait

Fio q q? Executarea sipdturii in taluz

O altd solulie constructivS este executarea fundaliei gi a subsolului, decalat

fatr5 de fundatria vecini ti revenirea la vecinitate de la nivelul parterului in
sus.
Adoptarea soluliei de fundare se va face astfel incet sipStura nou; sd nu influenteze
stabilitatea construcliei vecine, Fig. 5.54.

Fi9.5.54. Realizarea subsolurilor decalate

O solulie posibile de executare a unui sistem de fundare mixt, executat in

trepte este prezentat in Fig. 5.55.

Fig. 5.55. Sistem de fundare mixt

 con solidd rc d Ju nd o I i i I or

Pentru reducerea tensiunilor transmise de fundalia noue terenului de fundare

o solulie posibili este executarea infrastructurii ca o cuv5, alcdtuite dintr un radier
general, rigidizat prin intermediul unor grinzi de fundare ti diafragme de beton armat,
dispuse pe contur, Fig. 5.56.

FiC.5.56. Reducerea tensiunilor transmise de fundatia nouS

Un sistem de solutii eficiente este acela care folosette slstemul de fundare

indirectd: fundalii pe piloli, care pot fi folosite ca sistem de fundatii continue pe
piloli, Fi9.5.57.

Fi9.5.57. Sistem de fundafii continue pe piloli

O solulie foarte comodi este aceea a realizirii pe conturul construcliei noi a

unei perdele de piloli secanli / tangenli sau pereli mulali, Fig. 5.58. in aceasti situalie
perelii din piloli pot constitui chiar fundalia continui sub pereti portanli sau pot fi
executali numai ca gi elemente de suslinere a terenului de fundare.
 5. Solutiide consolidote dle terenului de funddrc sifunddtiilor

/ min piloti

Fio q sl -).PioI&qt
Perdea de piloli sau pereli mulatri

O mare atenlie trebuie accordat; in aceastS situalie tehnologiei de executie

a pilotului, exist6nd gi in acest caz posibilitatea ca datoriti tehnologiei de execulie a
gdurii si se produc; fisuri, crdpSturi, inclinSri ale fundaliei Si peretelui. Cea mai
recomandatd e solulie in acest caz este aceea de execulie a minipitotului prin
tehnologia CFA.
in cazul in care starea tehnica a peretelui este slabi sau fundalia este slab
rigidizatd (piatri aruncatS in sipeturS) se recomandi ca odati cu operatia de
demolare a casei sd se execute o consolidare a fundatiei Si a peretelui de calcan a
casei vecine. Solulia de consolidare a fundatiei este aceea a subzidirii cu placarea
blocului de fundatie. Pentru consolidarea peretelui de calcan pot exista diferite solulii
de consolidare, ca de exemplu:
Curelarea rosturilor ti executarea unei tencuieli armate (3cm - M100f)
cu asigurarea unei Ieg6turi cu peretele prin conectori injectati sau
ancorali chimic (012/5oom m),
- Consolidarea cu ajutorul unei relele de profile U (verticale Si orizontale)
ancorate elemente portante (grinzi, stalpi, centuri etc.),
StalpiSori de beton armat sau metal rezemali pe fundalii elastice, pe
care se leagJ grinzi transversale metalice (profile l, U etc.).

5.2.6. Consolidarea cu pilo!i

Consolidarea cu piloli se foloseste in situaliile in care adancimea p6ni la care

trebuie coboratd fundalia este mare (4 - 8m). Se pot utiliza grupuri de piloti pentru
transmiterea incircirii la terenul bun de fundare, Fig. 5.59.a. sau pentru
consolidarea fundaliei si stabilizarea alunecarii de teren, Fig. 5.59.b.

Consolidarea fundatiilor cu piloti

193 -
 Co nso I id d rco f u nd qlii lo r
De asemenea pilolii se pot utiliza pentru protecJia unei construclii
vechi, in cazul realizArii unor incinte adenci, Fig.5.60.

Cota finala

T>>c-z>*

Consolidarea fundaliilor cu piloliin cazul incintelor ad6nci

Pilotrii utllizali pot fi executati la fata locului sau prefabricali - piloli introdusi
prin presare, deoarece pilojii bdtuli pot provoca deteriorarea sau deranjarea at6t a
clSdirii in cauzb cit $i a celor vecine. Solulia de consolidare cu piloli poate fi realizati
prin folosirea pilotilor individuali sau a unor soluJii compuse din piloli - grindi sau
piloti - radier.
in funclie de diametrul pilotului, pot fi folosili piloli de diametru mic sau
micropiloli, a c;ror diametru nu depiseSte 200 - 300mm sau piloli cu diametru
cuprins intre 300 - 600mm, Folosirea pilolilor de diametru mare (D>600 mm) este
legati exclusiv de executarea unor grinzi sau radiere.
Schematizarea modului de transmiterea a incircirilor de la fundalia veche la
piloti se poate face conform Fig. 5.61.
- Transmilend incircarea direct de la perete Ia piloli, Fig. 5.61..a,
- Transmiland incircarea de la perete la piloti, printro consolidare a
fundaliei, Fig. 5.61.b,
- Transmi!6nd incircarea de la sisemul de fundare la piloli,
consolidind fundalia pe aceeaii faIS pe care se amplaseaz; pilolii,
Fig.5.61.c,
- Transmiland incSrcarea de la sisemul de fundare la piloli,
consolidand fundalia pe fala opusd feJei pe care se amplaseazi
pilolii, Fi9.5.61.d.

-194-
 5. Solulii de consolidore ole tercnului de lunddrc ti fundotiilol

il \H
.fl" --T I

+
cd
Fi9.5.61. Schemati zarea consolidArilor cu pilotl

Transmiterea incircirilor de la fundalia veche Ia piloli se poate face prin

folosirea urmitoarelor sisteme:

5.2.6.1. SistemgrindS-pilot

Sistemul de grinda - pilot este similar sistemului grind5 9i blocuri de beton

simplu. El devine economic la adancimi care depigesc 4-5m sau in cazul in care
executarea sipeturii manuale nu este posibil6. Executarea pilotilor se recomande s;
se faci inainte de executarea grinzii de beton armat (centura), care asigur; Si o
rigidizare a structurii.
Pilolii sunt executali la fata Iocului din exteriorul constructiei. Ei se execut;
intr-o primi etap;, in etapa a doua executandu-se grinda din beton armat legatd de
capetele pilotului, Fig. 5.62. Leg;tura intre cele doui elemente se realizeazi pentru a
prelua incdrc;rile transmisede fundalie.

Fig.5.62. Sistem de consolidare cu grinde - piloli

Sistemul de grind5 - pilot se poate utiliza inglob6nd in grinzile de fundare

fundalia veche, grinzile transmil6nd incircarea pilolilor. pilolii pot fi realizali cu o
 Co nso I i d d re d lu nd ol i iIor
inclinare de 1:5, putend prelua inc;rcarea de la aceste grinzi, cu ajutorul unor juguri
incastrate in zideria existentS, Fig. 5.63.

\__

a. Fundatie, b. Pilot inclinat, c.

Centura de beton armat

Fig. 5.63. Sistem de consolidare cu grinde - piloliinclinali

5.2.6,2. Pinten de beton armat

Solutia poate fi folositd la fundatiile continue prin executarea unor centuri

perimetrale pe ambele fele ale fundaliei. Se previd piloli - executali prin injectare
(micropiloli), centuri radier din beton armat la capul pilotilor legate cu ancoraje post-
tensionate, Fig. 5.64.

Fie.5.64. Transmiterea eforturilor cu pinten de beton armat

-196-
 5, Solulii de consoliddrc dle terenului de funddrc ti fundotiilor
5.2.6.3. Folosirea pilotilor rSdicind

Un procedeu eficient de subzidire este folosirea pilolilor rdddcino. AceStia

intr; in categoria micropilolilor executali prin injectarea betonului in gaura de foraj
cu o presiune care asigur; Si o fracturare a pimantului din jurul giurii de foraj, Fig.
5.65.

t I--

l 'l
Fig. s.65. Folosirea pilolilor r;ddcin;

Principalele avantaje ale folosirii pilotilor r;d;cin; utilizali in lucririle de

consolidare sunt u rmdtoarele:
- Forarea rotativa hidraulic; cu circulalie puternic; gi injectarea, conduc la
realizarea unei suprafeje laterale neregulate Si rugoase care conferd
pilotului o legdturS foarte buni cu terenul, in terenuri slabe forarea
rotative se va executa ferb injectare de ap5, ci numai cu recire cu aer. De
asemeni se recomandi ca forarea s; se fac5 prin metoda dislocuirii fdri
extragere de pdmant.
- Forarea se execut; prin fundalia existent;, realizandu-se in mod automat
o solidarizare a construcliei cu terenul de fundare, Fig.5.66.;
- Utilizandu-se forarea cu diametrul mic (10-20cm), execulia nu comport;
nici un risc pentru stabilitatea construc!iei;
- Injectarea se recomandd si se execute cu un mortar de ciment cu dozai
de aproximativ 600k9 cimen t/mc j
- Armarea pilotului se realizeazi cu bare de olel beton (O12-14mm) la
diametre mici sau chiar o leava la diametre mai mari.

Pentru menfinerea gropii in timpul extragerii tubului 5i compactdrii

betonului se ooate folosi aerulcomorimat.

- L97 -
 Co nso I id o rcd lu nd oli i lor

Fig.5.66 Forarea pilof ilor rId;cin5

5.2.6.4. Pila'tri de beton armat

O bund descircarea a incSrcirilor transmise fundaliei la terenul bun de

fundare se face prin prelungirea micropilolilor sub form; de pilagtri (coloane) din
beton armat pentru consolidarea perelilor din zid;rie de cerimid;, Fig. 5.67.

5.67.
Fig. 5.67 . Pilattri de beton armat

5.2.6.5. Subzidiri cu grinziarmate rezemate pe piloli ridScin;

in cazul in care terenul de fundare are o consistenl; scizuti, el putandu-se

umfla din cauza modificirilor de umiditate {pdmenturi prifoase), pentru asigurarea
unei bune comportiri in timp a construcliei, concomitent cu asigurarea unei
economicitSti a lucrSrii, se recomandi combinarea alternativd a consolidirii cu
micropiloli injectali, inclusiv cu pilotri r5d;cini, Fig. 5.68.

-198-
 5, Solulii de consolidare dle terenului de fundore ,i lunddliilor

Fig.5.68. Subzidiri cu grinzi armate rezemate pe piloli rid5cini

O altd solulie este aceea in care grinda de rigidizare apare ca o cimiguiali a

corpului fundaliei, Fig 5:d9.

Fi9.5.69. Subzidiri cu piloli Si grinzi longitudinale

-199-
 Co n sol ida rc q lu nd ol i i lor
Solulia poate fi folositi 5i realizand o placare pe ambele fete a intregii
fundalii, Fig. 5.70.

Frg. 5. /u. Consolidare cu piloli ii c;mtiuial;

5.2.6.6. Folosirea travers€lor de beton armat sau metalice Dentru

transmitera incircirii la piloli

Traversele din beton armat sau metalice se dispun transversal, strSbdtand

fundaiia. Prin acestea se realizeazi transmiterea incircdrii de la fundalia degradatd la
piloti Si apoi la terenul bun de fundare, Fi9.,5.71.
>C

Fig.5.71. Consolidare cu traverse metalice - piloli

_200_
 5, soluliide consolidore ole tercnului de fundore ti funddliilor
5.2.6.7. Grinzi laterale din beton armat

LegEtura dintre fundalia veche Si centura din beton armat se realizeaz; prin
ancoraje post-tensionate lateral Fig. 5.72.

Fi9.5.72. Consolidare cu centuri post - tensionate Si micropiloli

5.2.6.8. Consolidare combinate

Este o solulie prin care incircerile de la fundalie se transmit direct terenului

bun de fundare prin intermediul unor micropilotri. Se folosesc micropilotri cu diametrul
-
de 75 150mm, execufati la fala locului prin dislocuire gi injectarea betonului in
gaura forati sub presiune. Pilotrii se execut; inclinat (10-L5" fata de vertical;) Si sunt
dispusi in Sah in lungul fundaliei, de o parte 5i de alta a acesteia. Forarea gi betonarea
se face de la nivelul demisolului sau subsolului clSdirii la interior. Ei pot fi folosili Si
pentru consolidarea oardoselilor.

Transmiterea incdrcirilor printr-o consolidare combinate

-207-
 f u nd of i i lo r
Co nso I ids re o

consolidarea fundaliilor cu ajutorul micropilotiilor este eficienti pene la

adancimi de 3- 4m. Peste aceasti adancime, ei devin eficienti numai dac; incercarea
preponderenti este vertical;, pilolii neavend un reazem lateral (teren slab), Fi9.5.73.

5.2.6.9. Subzidiricu grinzi armate rezemate pe piloliforali

Solulia se impune atunci c€nd terenul bun de fundare este la o adancime

mai mare. Pilotii forati se dispun lateral fali de fundalie, peste care se dispun grinzile
laterale longitudinale 9i transversale de beton armat, Fig. 5.74.

Fig.5.74. Subzidiri cu piloti Fi grinzi laterale de beton armat

Daci pilotii nu se gdsesc suficient de aproape pentru a rezema pe ambele

laturi a grinzii transversale se recurge la un sistem de consola ce leagi pilolii pe o
singurd lature, Fig. 5.75.

Fig.5.75. Sistem de consola ce leag; pilotli pe o singurd laturi

5.2,7. Mdsuri structurale

MAsurile structurale vizeazd adoptarea unor elemente suplimentare care si

redistribuie incirc5rile 5i sd rigidizeze structura la tas;ri diferentriale.
Aceste solutii includ:tiranli, injectarea de r;9ini in zidirie, legarea zid;riei cu
centuri de beton armat etc.

-202-
 5. Solulii de consoliddte ole tercnului de funddrc ti Iundqliilor
5.2.7.L. Centuri de beton armat

Legarea construcliei cu o centurd perimetrold din beton armat se executd

sub nivelul terenului Si se imp;neazi in zid;rie. Aceasta poate fi executata 9i ca grindd
post-comprimatd realizend o bunS legituri intre grindS Si fundalie Fig. 5.76.

Fi9.5.76. Centuri perimetrale din beton armat (post-tensionate)

O altd solulie este executarea uno. centuri din beton armat in grosimea
perelilor, deasupra fundalilor, cu scopul de a mdri rigidjtatea construcliei Fig.5.77.

rtg.5./ t. Consolidare cu centuri inglobate in grosimea peretelui

Solujia poate fi folosit; 5i la consolidarea unor fundalii executate din zidirie

de piatr; prin executarea unor centuri exterioare Fig. 5.78.a. O variantS a soluliei este
prezentat; in Flg. 5.78.b, centura avend intranduriin fundalia existenti.

b.
Fi9.5.78. Consoliddri cu centuri exterioare
' 203 -
 Co nsol id a re o lu ndoti i lor
Tot ca o varianti a acestui sistem pot fi incluse Si executarea unor centuri Ia
talpa inferioard a subzidirii, Fig. 5.79. Aceste solulii asigur; o mai buni rigiditate
fundaliei, in special cAnd aceasta este executati din ziddrie de piatrd sau beton de
slabd calitate. De asemenea prin cre$terea rigidit;lii blocului de fundalie se asigura
posibilitatea preluirii unor tas;ri diferenliale.

Consolidarea fundatiilor cu centuri din beton armat

Inafara soluliei de cimi5uire pe o singurd parte, de mai mare eficacitate

este c:misuirea pe ambele p;r!i {cu cimdiuial; din beton armat sau centuri din
beton armat), Fig. 5.80.

Fig.5.80.

5.2.7,2. Cdm5tuire

in cazulin care se constati o slabd calitate a betonului din fundatii. datoritd

actriunii agresivit;jii apei subterane sau calitStrii betonului se poate consolida fundalia
prin cdmdtuirc pe ambele fele. C;m55uiala se va executa pe ambele fe!e, ce se vor
lega intre ele cu ancoraje metalice ce stripung zidiria existent;.
O solulie de cimS5uire folositS adesea este cea prezentati in Fig.5.81.
Deoarece terenul de fundare fusese consolidat la momentul construirii catedralei cu
piloli de lemn, care insd s au degradat in timp datorita modificdrii nivelului apei
 5. Solu.tii de consolidore ole terenului de lunddrc 5i fundoliitor
subterane, solulia adoptat; pentru consolidarea fundaliei a fost una de cima5uire cu
beton simDlu.

Fir q C1 Cd mStuirea fundatiei

Pentru consolid;rile ce urmeazb a fi ficute in ideea legirii perelilor se

recomandd utilizarea unor tipuri de tirantri centur; dispusi in/ori inafara pere!ilor atiet
la nivelul parterului dar Si a etajelor superioare, Fig.5.82.

jrl:l:r
r
J'{r
:--l
50m
\,/-,1r'\:. ::rr lr irtr:t

Fi9.5.82. Legarea perelilor cu tirantri

Aceste solulii pot fi considerate ca alternative la metodele de subzidire sau

consolidare a terenului de funadare, ln cazul in care terenul bun de fundare este la
adincime mare sau foarte mare, situalie in care am avea subzidiri sau imbun;titiri ale
terenului cu volume foarte mari. Oricum, introducerea unui cadru de rigidizare la
nivelul fundaliilor, conduce la reducerea tasSrilor diferenliale, dar sunt mai putin
eficiente la ridicarea fundaliilor, in special daci sunt la suprafat;.

5.3. Solulii de €onsolidare a zidurilor de sprijin

Zidurile de sprijin, realizate ca Fi sisteme de sprijinire a unor platforme pot

suferiin timp degrad;ri datorate factorilor mentionati in Capitolul 3.
Dintre sistemele de consolidare a acestora amintim:
- 205
 Co nso I id d rca f u nddti i lo I
Consolidarea cu contraforti.

Fi9.5.83. Consolidare cu contraforli

Sistemul este compus din contrafortul din beton simplu, fundalia aferenti
acestuia 5i o grindd de legdtura din beton armat, dispus; longitudinal, cu rolul de a
lega sistemul, Fig. 5.83.

5.3.2. Consolidarea cu piloti ancorali

ln cazul in care zidul este intr-o stare relativ bun5, consolidarea acestuia se
poate face cu minipiloli forali in corpul zidului, Fig. 5.84. La partea superioard pilolii
sunt legali cu o grindS longitudinali de beton armat. Suplimentar, zidul se poate
ancora cu ajutorul unui iir de ancore, dispuse la Lm, in spatele zidului.

Fie.5.84. Consolidarea cu micropiloli ti ancore

-206-
 5. Soluliide consolidorc ale tercnuluide lundqrc 5i lunddliitol
5.3.3. Consolidarea cu radiere pe piloti

In cazul in care zidul este intr-o stare degradat; 5i consolidarea acestuia este
dificilS sau zidul este pr;butit si este necesari refacerea acestuia, una dintre soluliile
folosite este aceea a radierelor pe mjnipiloli forali, Fig. 5.85. Se execut; radierul pe
piloli 9i apoi zidul se poate reface din zidiria existentS sau din una nouA.

()o
or nfit hiddriic o --4e!1@4
patsa htb

Fig.5.85. Consolidarea cu radier ti micropiloli

5,3.4, Consolidarea cu elemente Drefabricate ancorate
,
Realizarea unor ancoraje care si transmit; incircarea la terenul bun de
fundare, poate conduce la impiedicarea rotirii unor ziduri de sprijin sau a unor
fundalii care au tendinla de a se deplasa, Fig. 5.86. Dupi realizarea ancorajelor, se
poate reface zid;ria exterioar; cu acelasi material ca Si cel existent initial.

Fig.5.86. Consolidare prin ancorare

- 207 -
 f u nd oti i lo t
Co nso I id d rcd

5.4. Consolidarea fundaliilor amplasate pe terenuri cu

potenlial alunecitor

Terenurile cu potenlia alunecitor se incadreazi in categoria terenurilor

dificile de fundare. Amplsarea unei construclii pe un versant, fdri conformarea
acesteia ii adoptarea unei solulii de fundare corespunzdtoare poate conduce la
degradarea ei.
Degradirile care pot sb apar; in aceastS situatrie sunt: fisuri, cr;pAturi,
deplas;ri ale construcliei etc. Solutiile care se pot adopta pentru impiedicarea
deplasSrii constructiei se pot grupa dupd cum urmeazS:

5.4.1. Legarea fundaliilor prin intermediul ramfotilor de beton armat

Legarea fundatiilor se realizeazd cu ajutorul unor grinzi - ramforli de beton

armat, dispuse perimetral construcliei. Transmiterea incArcirii la terenul bun de
fundare se realizeazi prin intremediul unor piloti, incastrati in stratul bun de fundare,
lungimea de incastrare depSgind planul posibil de alunecare, Fig. 5.87.

Fi9.5.87. Consolidarea cu ramforli de beton armat 5i minipiloli

5.4.2. Consolidare cu ajutorul unor tiranti pretensionali

Fi9.5.88. Consolidarea cu tiranli pretensionali

-208-
 5. soluliide consolidote dle tercnului de funddrc tiJundoliilol

in cazulin care constructia este amplasatb pe un versant la care se constati

curgerea lent; a acestuia, impiedicarea deplasdrilor progresive ale funda!iei se poate
face printr-un sistem de grinzi de beton armat dispuse perimetral, care vor fi legate
intre ele prin intermediul unor tiranli pretensionali, Fig. 5.88.

5.5. Intervenlii asupra terenului de fundare

De cele mai multe ori apare concomitent necesitatea unor intervenlii asupra
terenului de fundare ti a fundaliilor. Pentru a stabili necesitatea acestui tip de
intervenlii se poate aprecia c; trebui parcurse urmdtoarele etape:
1. incadrarea terenului in contextul geomorfologic,
2. Realizarea unui sondaj pentru identificarea stratificatriei terenului 5i a
stbrii fundaliej
3. Stabilirea metodei de consolidare a terenului de fundare, functie de
stratificatia terenului ii starea fundaliei.
Dace la consolidarea fundatrjei nu sunt permise intotdeauna orice tehnologii
5i solulii de consolidare (datorit; necesit;Iii pSstririi caracterului de monument
istoric ai la nivelul materialelor si tehnologiilor folosite pentru sistemul de fundare),
pentru terenul de fundare sunt permise orice intervenlij, cu condilia de a nu afecta
constructia.
Intervenliile asupra terenului de fundare sunt de tipulimbunati!irii acestuia,
metodele de imbun;t;lire a terenului de fundare putendu-se realiza prin:
Metode de imbunetitire temporard:
impiedicarea umezirii terenului de fundare prin sisteme de
drenare,
- Coborerea nivelului apei subterane,
Eldctro osmoz6,
- Utilizand geotextile, nisip sau pietrit,
- Metode de imbunbt:Iire permanentS, f:r; adaos de material nou:
Compactare de suprafalS,
- Compactare cu maiul,
- Perforare,
- Vibrocompactare (inclusiv compactare de rezonanla),
- Preincircare,
- Metode de imbun;tilire permanent;, cu adaos de materiat nou:
- Stabilizare cu ciment sau var,
- Coloane de nislp sau pietriS,
- Coloane de var sau ciment,
- Dislocare de pdm6nt slab (perne de balast),
- feserea p;mentului,
- Injectarea: de compactare, de umplere, de fracturare, ".jet
grouting",
- Armarea p;mentului,
- Folosirea micropilojilor gi ancorajelor,
- Folosirea geotextilelor ti geogrilelor,
- Amestecuri de ad6ncime.

-209-
 Co n so I id o re d lu n d of ii lor
5.5.1. Metode de imbunitilire temporare

5.5.1.1. impiedicareaumeziriiterenuluidefundare

o. Realizdreo drenurilor perimetrole

Pentru impiedicarea ridicdrii nivelului apei subterane in jurul constructiei se

recomand; prevederea uno( drcnuri perimetrale, care s5 asigure menlinerea
nivelului apei la aceeagi cotb 5i impiedicarea unor fenomene de antrenare a
particulelor fine sau de innundare a subsolului.
Fundul drenului va fi executat prin dipunerea unui tub PVC cu goluri / tub
riflat, Fig. 5.89. Executarea umpluturii se face in straturi (< 30 cm). Se poate folosi 5i o
compactare mecanicS, daci grosimea stratului de umpluturS de deasupra
materialului drenant este mai mare de 45 cm.

lht r

'tA:

Fi9.5.89. Realrzarea drenurilor perimetrale

Atunci c6nd sunt posibile infiltralii de api la niveluri mai ridicate, drenul de
perete se executd pe toat; in;llimea peretelui de subsol, inclusiv pe subzidire (daci s-
a executat), Fig. 5.90.
Pentru controlul curgerilor se impune prevederea unor cdmine de vizitare la
pornire, schimberi de traiectorie / pantd, intersectrii de drenuri. Pentru desnisiparea
apei se impune ca fundul ciminului si fie cu min. 10 cm sub gura de scurgere a
tu bu lu i.
Drenurile din jurul construcliei, pot fi executate 5i lipite de peretele
subsolului. Proteclia peretelui Si evacuarea apelor subterane poate fi fdcuti folosind
membrane de polietilenE extradurA de inalte densitate, cu inchidere mecanici
ldteralS prin clipsare 5i benzi bituminoase autosigilante.

274 -
 5. Soluliide consoliddrc dle tercnului de funddre tifunddtiitor

a
o(

Fig.5.90. Dren de perete

b. Prevedereo unuisistem de drenare o opei din teren

Presiunea apei din spatele unui perete al constructiei poate conduce la

impingeri suplimentare asupra peretelui ti implicit la degradarea acestuia, daca nu
este realizat pentru a prelua aceste impingeri. pentru reducerea acestor presiuni
suplimentare, se poate realiza un sistem de drenare a apei din spatele peretelui, Fig.
5.91. Drenurile sunt descarcate in sistemul de canalizare, av6nd in subsolul
constructiei caminele de vizitare.
c3

\i -'

r- -l I

cl r.,l
1"1.
r;i

ri !
Fig.5.91. Sistem de drenare a apei din spatele unui perete
 co n sol id a re d f u nd ot i i I or

c. Eliminoreo surselor de oDd suDlimentore

Este indicat ca in interiorul cledirilor, canductele si fie scoase din pereti Si

montate aparent, astfel incat sd fie accesibile pentru controlul periodic Si repararea
unor neetangeitali. in cazul in care ele str:bat fundaliile sau se executb sub acestea
vor trebui luate toate misurile pentru asigurarea bunei lor comporuri in timp
{racorduri elasice 5i etanSe).
Asigurarea unei funclion;ri continue a tuturor categoriilor de instalatii cu
api Si depistarea din timp a diverselor defecliuni se realizeaze prin efectuarea
periodicd a controalelor 9i verific;rilor instalaliei. Defecliunile care pot fi intalnite la o
constructie sunt: defecte ale instalaliei de'incilzire central;, defecte ale instalatiei de
alimentare cu ape, defecte ale conductelor de presiune din PVC, defecte ale relelelor
interioare 5i exterioare de canalizare etc.
Penlru evocuoreo opelor superficiole se va amenaj terenul inconjur6tor cu
pante de scurgere spre exterior. Evacuarea apelor de pe acoperis se va face prin
rigole gi burlane la rigole impermeabile cu debugee asigurate 5i preferabil direct in
releaua de canalizare.
Prin m;suri de sistematizare trebuie s5 se evite contrapantele 5i stagnarea
apelor superficiale la distantre mai mici de 5 10m de construcjie .

d. Prevedereo unor trotuore in iurul constructiei

Pentru prevenirea umezirii terenului de fundare se recomandd executarea

de trotuore in jurul construcliei, Fig. 5.92. Se impune prevederea unor rigole de
evacuare a apei colectate de pe trotuar, la debu5ee sigure (canalizSri etc.)

Realizarea trotuarelor in jurul construcliei

Problema influentei trotuarulul asupra constructriei este mult mai complex;.

Pentru pSmanturile contractile, proiectarea unor trotuare etanse in jurul construcliei
conduce, pe de o parte la impiedicarea afluxului apei la terenul de fundare iumezire)
 5. Solutiide consolidore dle terenului de funddrc ti fundoliilor
5i prin aceasta Ia eliminarea efectului umflSrii pimantului, dar impiedic; Si
evaporarea apei djn pimant care ar conduce la contraclia terenului de fundare.
Aceste efecte vor favoriza aparilia unor defecte la fundatie 5i suprastructure. in
acelasi timp insi, existenla trotuarelor/ platformelor betonate in jurul construcliei
impiedici eliminarea apei din teren, favoriz6nd umezirea lateral; a peretelui de
subsol.
Pentru eliminarea acestui efect in perelii subsolului / demisolului /
parterului se recomandi ca la pimenturile necoezive gi ugor coezive si se asigure
posibilitatea evapor;rii apei din terenul din jurul construcliei. Solu!ia este prevederea
in.iurul construcliei a unui trotuar care s; nu permitS infiltrarea apei din precipitalii in
teren, dar s; permiti evaporarea apei din teren {trotuare permeabile).

5.5.1.2. Misuricare conduc la impiedicarea usc;riisau umezirii

pdmanturilor cu umfliri ti contractii mari (pUCM)

a. indepdrtareo arborilor ti orbustilor din jurul construcfiei

Evaluarea defectelor datorate existenlei copacilor este foarte complexi 5i

depinde de urmitorii factori: specia, distanla dintre construclie Si copac, natura
pdmentului. Prezenla acestora in jurul clSdirilor cere o deosebit; atenlie in cazul
terenurilor de fundare contractile.
indepdrtarea copacilor care produc un fenomen de uscare a p;manturilor
poate produce dupA celiva ani fenomene de umflare a pemAnturilor contractile.
indepirtarea copacilor din jurul construcliilor trebuie f;cuti 5i trinand seama de
varsta acestuia in comparalie cu a constructiei. Cand copacii sunt mai tineri dacat
construclia Si au condus Ja fenomene de contraclie a pdmAntului, dupd indepirtarea
lor, fenomenele de umflare care vor apdrea sunt mai reduse. Daci arborii sunt mai
bitreni decat constructia, atunci exist; riscul ca fenomenele de umflare s; fie foarte
importante.
tiierea copacilor este simpl;, este important ca aceasu operatie se se
DeSi
facd cumult; grijd. Defrigarea 5i dezriddcinarea copacilor se va face intr-o perioada
umedd (primdvara sau toamna), umplerea golurilor efectuendu-se imediat, cu
pimant local sau preferabil stabilizat, bine compactat.
Tdiereo coroonei ti o rdddcinilor, sunt metode de reducere sau de limitare a
efectului copacilor asupra comportdrii argilelor contractile, dar ele nu sunt solulli
definitive.
lnterpunerea unor boriere de beton simplu poate fi o solulie de oprire a
extinderii r5d;cinilor unor copaci in zonele nedorite. Aceasta se va executa la circa
2.50 m de la construclie, cu o grosime de 15 - 20 cm Si coborat cu 1.50 m sub cota de
fundare.

b. Executarea de trotuore in jurul construcliei

Tot ca solulie de impiedicare a usc;rii terenului de fundare este Si protectia

lateralS prin executarea unor trotuore etonte. Tipul de trotuar se alege funcJie de
adancimea de fundare adoptatS:
 co nso I i d d rca f u n d d, i i lo I
In cazul funddrii ia o adincime mai mici decat cea admisi se vor prevedea
trotuare etanse in jurul construcljei cu leiimea de min. 1.50m, asezate pe un strat de
pimant stabilizat Fig. 5.93.
in cazul funddrii la adancimea minime cerut;, se recomandi realizarea de
trotuare etanse in jurul cledirii, care vor avea lSJimea minimd de 1.00 m 5i se vor
ageza pe un strat de p;mant stabilizat'in grosime de 20 cm, previzut cu panti de 5%
spre exterior. Ele trebuie s5 fie etanSe (asfalt turnat, dale de piatr; sau beton,
rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos). Terenul de fundare va fi bine
compactat, in straturi de 20 cm.

Trotuare etanse in jurul construcliei

c. Prevedeteo de geomembrane impotrivo infiltrdrii apei

Prevederea unor geomembrane impermeabile in jurul construcliei conform

recomandirilor din Fig. 5.94. poate impiedica umezirea uscarea terenului de /
fundare.

Folosirea geomembranelor la proteclia terenului

d. Eliminoreo efectelorrdddcinilor

Tdierea coroanei Si a rdddcinilor sunt metode de reducere sau de limitare a

efectelor copacilor asupra comportarii argilelor contractile, dar ele nu sunt solulii
definitive. Interpunerea unei bariere (perete) din beton simplu (beton slab,
autointiritor), Fig.5.95. poate fi o solutie de oprire a extinderii ridicinilor unor
cooaci in terenul inconiuritor.

-2t4-
 5. Solulii de consolidqre dle terenuluide funddre ,ilundoliilor

f 2.sm I r15-20cm

Fi9.5.95. Perete de beton autointiritor

e, Executored de cordodne permedbile Derimetrale

Prevederea unor cordoane permeabile perimetrale constructiei, Fig. 5.96,

are ca scop conducerea apei proveniti din amonte 5i captat; printr-un dren gi
descircarea in aval, intr-un debu$eu sigur. prin aceasta se asigure o sursi de
menlinere constantd a umiditdlii terenului contractil, eliminand astfel fenomenul de
/ umflare a terenului de funoare.
contraclie

Fig.5.96. Realizarea cordoanelor perimetrale

s.5.2. Metode de reducere a tasdrii neuniforme a constructiilor

Metodele de imbunitStrire a terenului de fundare cu / fAri adaos de material

nou sunt deosebit de delicate 5i necesiti o cunoaStere atente a terenului de fundare.
Solulia a fost utilizatt la reducerea tas;rilor diferenliale ale Catedralei din Mexico
City, Fig.5.97., cu rezultate foarte bune. Pentru constructiile din Mexjco City, viteza
de cregtere a tasdrilor este de cca. 20-30cm, iar tasdrile de cca. 1.00m sunt lucruri
obitnuite.
 co nso I ida re d fu nd dti i lo r

Fi9.5.97. Catedrala din Mexico CitV

Metoda de stabilizare prin perforarea terenului consti in realizarea unor

puturi, din care se vor realiza excavalii perimetrale, inclinate, cu diametru variabil. Pe
m;sur5 ce se realizeaz; aceste excavalii, pimentul adiacent se prdbuSette,
realizendu-se astfel readucerea la verticalS a constructiei gi reducerea tasirilor, Fig.
5.98. Solulia a fost folositd Fi pentru reducerea inclin;rii turnului din Pisa.

.t*s
{'s'\+!

D.f.m.re! pl:ni.. a 6oEj6h.

Fig.5.98. Perforarea terenului ti realiza excavatiilor perimetrale

Solulii similare pot fi folosite ti in cazul cl;dirilor civile, turnuri de ape, coguri
de fum etc., care au suferit tas;ri, deplasiri, inclinAri, datoriti unor tasdri neuniforme
sau unor alunec;ri de teren, Fig. 5.99.
 5. Solutii de consoliddrc ole tercnului de fundorc tifunddtiilor

Fi9.5.99. Readucerea la orizontal; a unui perete exterior

In acest caz se va proceda la executarea unei trangee pe lungimea peretelui

cel mai ridicat, din care se vor executa fie casete de sipitur;, fie goluri {prin batere
de leavi). Slilurile de s;pdturi se vor realiza la distanle de 1,00m (inilial), dupi care
se vor injumStili distanlele, penS la aparitla cederii zonelor de pim6nt dintre aceste
goluri 5i tasarea zonei mai ridicate,
in cazul apariliei unor tasiri diferenliale pe suprafala construiti este
necesari pe lSngi consolidarea terenului de fundare Si o readucere la orizontali a
constructriei sau uniformizarea tas5rilor punctuale ale unor secliuni ale fundatriei.
Tasirile neuniforme pot apare atet datorit; unor tasdri de scufundare a unor zone ale
constructriei, cat 5i datoriti antren;rii construcliei de citre o masi alunecitoare de
piment in cazul declangdiii unor alunec;ri de teren, Fig. 5.100.

Fig. 5.100. Tasarea constructiei datoritS alunecSrilor de teren

O problemi important; in aceste situatii este readucerea la orizontald

construcliei pentru a putea functiona la parametrii normali.
 co n so I id o rc d Ju nd ol i i lo I
5.5.3. Metode de imbun;t5lire permanentd a terenului de fundare
cu adaos de material nou

5.5.3.1. Metoda iniectdrii

Injectarea p;mentului are ca scop umplerea golurilor existente in pAmant ii

a fisurilor din roci, cet ti umplerea fisurilor din pdmanturi Si crearea unui amestec
format din solulia de injectare Si particulele de pAmant, care prin intSrire conduc la o
mas; de pdmAnt stabilizat. Injectarea se realizeaz; cu urmdtoarele materiale: ciment,
silicat de sodiu, argi16 sau combinalii de materiale: ciment 5i argil;, ciment, silicat de
sodiu gi argil;,silicat de sodiu 5i int;ritor.
Fluidele de injectare pe bazd de ciment pot fi folosite la terenuri cu
permeabilitate mai mare de 10'z m/s, iar cele pe bazi de argil; ibentonita)-ciment la
terenuri cu permeabilit;Ii cuprinse intre 10-'-10'' m/s. Fluidele de iniectare chimice
(geluri de silice) se foiosesc la terenuri cu permeabilitatea cuprins; intre 10r si L0s
m/s, iar cele bazate pe rd5ini (aminice, fenolice) - la terenuri cu permeabilitili mai
mici de 10'm/s. O clasificare mai complexi se prezint; in Tabelul 5.1.

Tabelul5.1.
Tipuri de p5mant / Pietrituri ti Nislpuri mijlocii 5i fine Nisipuri pr;foase 5i
Caracteristici nisipuri :rrila.rif^:<a
Diametrul granulelor d!o >0.55mm 0.02mm< dro< 0.5mm d10<0.02mm
Permeabilitatea k>10 - Jmls 10'>k>10' m/s K<10 ' m/s
Tlpul de fluid Suspensii Solulii coloidale (geluri) Solulii chimice (r;iin i)
Injectare de Ciment GeluriJoosten (k=10' Risiniaminice
consolidare (k>10']m/s) m/s) injectare intr o R;sinifenolice
fluide spumate fazd (reactiv organicd)
Injectare de Fluide spumante Gel bentonitic R;Sinl acrilamidice
permeabilizare Gel bentonitic Gel moale de silice R;9ini aminice
Argila ciment Lrgnocromat RiSinifenolice

Domeniile de aplicare a inject;rii pdmenturilor in funclie de tehnologia de

injectare se dau in Tabelul 5.2.

aDel ul 5.2. Domenii de a e ale iniectarii oamanturilor

Tehnologia de injectare Tipul de teren injectabil

Injectare prin umplerea p;mantului
njectare prin umplere cu tratare
simultanS cu curent electric continuu
Injectare cu compactare realizati cu
suspensii sau mortare stabile rigide
Pdmanturi cu permea bilite!i mai mari de 10-'-10 " cm/s
Pimanturi fine cu conlinut de praf sau argild chiar
s
argil; cu permeabilit;1i de 10-r-t0 cm/s
P;rnanturi afenate (naturale sau umpluturi)
cu permeabilit;ti sub 10'1cm/s

Injectarea cu inlocuirea pSmantului Se poate aplica pentru orice p;mAnt, inclusiv in

(let grouting) terenuristratificate

-278-
 5. Solulii de consoliddte ale tercnului de fundorc tilundotiitor
lnjectarea substantelor liante poate conduce la o crestere a capacit;tii
portante a p;mantului de pdni la trei ori, micgorAndu-se tasarea probabild
Si
'impiedicand infiltralia
apei in p;ment.
Din punct de vedere al modului in care se introduce suspensia liantd in
pimant, injectarea se face prin trei tehnologii:

5.5.3.1.1. Injectare de umplere (imbibare)

Injectare de umplere a terenului (penetrare in teren) consti tn p5trunderea

fluidului de injectare in porii pdmentului gi colmatarea lor, Fig. 5.101. [30].

Fio q 1nl Injectarea de umplere. Injectare simpl5 9i injectare

m ultiplS

Se foloseSte in cazul pietrisurilor, nisipurilor mijtocii, argilelor nisipoase.

lnjectarea se face la presiune scizutS, 0,5+1atm, pentru a umple golurile existente.
Deoarece diametrul porilor este mic, circulalia suspensiei va fi ingreunat;, iar porii se
vor umple doar parlial." Prin injectare se va produce gi o indesare a particulelor
minerale, Fig.5.102.
1. Tub de injectare.
2. Flu id de
Inlectare.
3. Manteta din
cauctuc.
4. Injectare
5. Packer.

Fie.5.102. Injectarea de um plere

lnjectarea de umplere poate fi folositi cu succes gi la colmatarea golurilor

existente sub pardoselile denivelate sau a golurilor exjstente in terenul de fundare.

De asemenea, folosind injectarea cu manSete pot fi compactate umpluturi

din p;m6nturi necoezive (pietriSUri, bolovini5uri, nisipuri) Fig. 5.103.a.
in pimanturi nisipoase fine este de asteptat o ridicare a nivelului terenului
(construcliei) FiC, 5.103.b.
 Co n so I i d o rc d f u ndati i lor

- . l=."r1.-_

**?ffi [[t'fl\--:r"
il[Dffii*-
\r_Lr
r"ry
;;
,]
Fig.5.103. Injectarea de umplere in pim6nturi necoezive

s.5.3.1.2. Injectare de clacare

Constd in pitrunderea substanlei injectate in fisuri, formate prin

hidrofracturarea (clacarea) terenului datorit: presiunii de injectare. Se folosegte la
structurile de p;ment de tip argilos, cu pori foarte mici. Solulia injectati la o presiune
de 0 + 5atm, va pitrunde printre particule, iti va crea un drum sub forma unei benzi,
prin indepdrtarea particulelor, exercitand asupra lor o presiune. Benzile astfel format
se extind pe orizontal;, apoi pe verticali, creand lentile de material tare, care
modificd capacitatea portant; a pementului, Fig. 5.103.b.
Clacarea sau fracturarea pimantului se extinde pe orizontald, pe circa 1m,
astfel incet, urmetoarea injectare se va face pentru a acoperi alt diametru de 1m.
Injectarea de clacare realizAnd concomitent, umplerea 5i clacarea pSmantului, va
creste rezistenla pdm6ntului, dar va scidea permeabilitatea acestuia.

5.5.3.1.3. Injectare de compactare

Injectarea de compactare conste in umplerea cu ajutorul presiunii a golurilor

artificial create in jurul injectirilor.

[-- Il,,* g*
ii

Fi9.5.104. Injectarea de compactare

220
 5. Solutii de consoliddre dle terenului de Jundore tifundotiilor
Aceste goluri se creazi prin indesarea pemantului din jurul acestor goluri Si
umplerea lor cu fluid de injectare, Fig. 5.104. [28j.
lnjectarea de compactare poate fi folosit; 5i pentru inlocuirea unor fundatii
pe piloli din lemn a c5ror proces de putrezire a condus la sldbirea secliunii lor in
zonele din vecin;tatea blocului de funda;ie, Fig.5.105.

Fi9.5.10s. Injectarea de compactare pentru inlocuirea fundaliilor de

lemn degradate

s.s.3.1.4. Jet grouting

Jet grouting-ul sau injectarea la presiune inaltS(DpH), este metoda prin care
se realizeaze consolidarea Si/sau etansarea p;manturilor sau rocilor slabe. prin jet
grouting se realizeazd q inlocuire a terenului existent cu un amestec de fluid de
injectare ti parte din teren, care formeazi un corp nou cu caracteristici fizice
superioare.

Fig.5.106. Principul injectdrii la presiune inaltS - jet grouting

 Co n so I i d a re d f u nd oti i lor
Metoda are la bazl urmitorul principiu: se injecteazd un jet de ap;, la
diferite adencimi, formdndu-se astfel in pSmant un gol, care ulteior se umple cu o
substantri liant5, Fig. 5.106. 1271. Presiunea de injectare este in acest caz de peni la
30 atmosfere.

5.5.3.1,5. Tehnologii de executie a injectirii de umplere sau fracturare

Din punct de vedere al modului in care se realizeazi injectarea, tehnologiile

sunt urmitoarele:

a. lnjectare cu lancea
Tubul pentru introducera suspensiei este format din mai multe tronsoane de
jeavi avAnd la bazd un tub inchis la partea inferioarS (ascutit) 9i giuri pe suprafata
laterale. El se introduce in p;mAnt prin batere sau prin forare, iar suspesia p;trunde
in p;ment cu ajutorul unei pompe de mortar, provenind dintr-un malaxor special,
suspensia fiind foarte bine omogenizatb in prealabil, Fig. 5.107.

rnrcoucerc
tEnta-
a:/ -,'susoensie

ascltitlavad
Fig.5.107. Injectarea cu lancea.
Fig. 5.108. Injectarea cu tuburi cu man5eti.

b. Injectare cu tuburi cu mansetd

Pentru realizarea gSurii se va face un foraj, protejat de un tub metalic sau
sub protectria noroiului bentonitic. inainte de introducerea suspensiei se introduce
tubul de injectare, format din mai multe tronsane, cu mansete, Fig, 5.108. La
injectare, manSeta se va umfla sub presiune, lSsdnd suspensia liante sA pdtrundi in
p;ment. Tubul cu mangeti se pierde la injectare, rdmanand in gaura de foraj.

5.5.3.2. Consideraliiasupra folosirii injectirii la terenul de

fundare gi la fundalii

Consolidarea masivului de p;m6nt situat sub talpa fundaliei poate fi f;cute

pe toau lungimea fundatiilor existente sau numai sub forma unor blocuri de pdment
consolidat dispuse in lungul perelilor portanli. in acest caz alegerea distanlei dintre
zonele consolidate trebuie ficuti cu multi atenlie, pentru a nu conduce la forfecarea
zonei de funda!ie dintre blocurile consolidate gi producerea unor tasiri neuniforme.

-222-
 5. Soluliide consolidare ole terenului de lundqrc Si fundaliilol
Avantajul folosirii soluliei de consolidare prin injectare a terenului de
fundare 5i a fundaliei este acela de oblinere concomitent; a merlrii capaciutii
portante a terenului de fundare, dar 5i de consolidare a blocului de fundare prin
umplerea fisurilor / crip;turilor din corpul acesteia cu material liant Fig. S.109. O
atentie deosebiti trebuie sa se dea controlSrii pierderilor de material liant prin
hornuri, fisuri din terenul de fundare, drenuri, canaliziri defecte (sparte, dislocate,
ruote etc.)

Fi9.5.r.09. Consolidarea terenului gi a fundaliilor prin injectare

Injectarea terenului de fundare poate fi ficut; prin foraje verticale sau

incljnate dup; una sau doud djreclii Fig.5.110., dar nu se recomandi folosirea unei
inclindri mai mari de 20". Pentru eliminarea apei inflltrate in teren pot fi folosite Fi
drenuri din tuburi PVC, de evacuare a apei infiltrate in teren sore canalizarea
existentS.

Fi9.5.110. lnjectarea multiplS

Dintre solujiile folosite, cele mai bune rezultate le oferd folosirea

urmetoarelor tehnologii de injectare, Fig. 5.111:

-223-
 co nso I id o rco f u n d o ti i lo r
Injectarea de masd, pentru crearea unui masiv de piment care s;
lucreze ca un zid de sprijin de greutate;
Folosirea micropilotilor executa!i prin injectare;
Folosirea suslinerii cu pl;ci din beton armat ancorate in pdmant prin
injectare {ancoraie postcom p rimate);

Fig. 5.111. Principii de utilizare a tehnologiilor de injectare

Principii

5.5.3.3. Solulii de consolidare prin iniectare

5.5.3.3.1. consolidarea blocului de fundare cripat / fisurat prin iniectare

Existi multe situafii in care blocul de fundare sufere degradSri prin fisurarea
/ crbparea elementelor de beton. Asemenea situatii apar ?ntotdeauna c6nd avem de-
a face cu fisuri locale ale fundatriei continue, Fi9.5.112. Situatii similare apar gi la
blocul de fundare al fundaliilor de maSini sau la fundalii masive de poduri (culei etc.).

Ftg.5.f1,2. Fisuri locale ale fundatriilor continue

Solulia de consolidare va cuprinde urmetoarele operaliuni :

a. Umplerea golului existent intre perete (centuri) 9i blocul de
beton,
- 224
 5, Solutii de consoliddrc ale tercnului de fundorc sifunddtiilor
b. Umplerea golului dintre placa pardoselii 5i umplutura,
c. Consolidarea prin injectare a cr6p;turii din corpulfundaliei,
d. Consolidarea fundatiei prin subzidire.

Consolidarea crdp;turilor din corpul fundaliei se poate face pfln merooa

inject;rii. Etapele de executie ale acestei lucr;ri sunt ;

Cur;larea cr;p;turii de pSment ti material friabil cu un pikamer sau

peria de sirmd.
- Forarea unei gduri iQ20mm) de lungime l=100mm in cripiturd, la
intervale de 200mm,
- Spdlarea fisurii, montarea ttutului de injectare, cimentarea lor 5i
introducerea in cripetur; a mortarului de ciment cu contractie
controlatd,
- 5p;larea gdurilor cu api din abundenld in sens descendent, incep6nd cu
stratul situat la baza cr;peturii, urmati de injectarea g;urilor in sens
ascendent, incepand cu stratul situat la baza cripdturii. Se va folosi
ciment expansiv care permite prepararea unor mortare cu fluiditate
ridicatS.
Umplerea fracturii care apare ?ntre centura de beton armat si coroul
fundaliei se va face prin metoda inject;rii. Se va introduce in fracturi teava de
injectare (oi"t = 22mm, L=200mm). fevile se etanseaz; prin chituire cu un mortar
special cu contraclie controlat:, care se va ap5sa cu spaclul sau mistria in fractur;.
Dupi intirirea mortarului i24h) se va proceda la injectarea de umplere a spaliului
dintre centuri ii fundalia tasatS, prin injectarea mortarului in levile de injectare.
lnJectarea se va incepe de la leava situatd l6ngi reazemulfix iperete netubat) 5i se va
continua peni la crdp;tura verticali din fundalie. lnjectarea se va face dupi criteriul
presiunii de refuz, limitad la 2,5 bari, mdsurati la packer. Se recomand; injectarea cu
mortar preparat cu ciment expansiv (A/C=o,40-O,45, C/N=I/3). Se va utiliza sort de
agregat 0...1pentru a asigura stabilitatea mortarului preparat.

5.5.3.3.2. Consolidarea terenului prin iniectarea de blocuri izolate

Realizarea unor blocuri de injectarea dispuse sub fundaliile existente, poate

asigura preluarea incircirilor de la constructie Si transmiterea lor la terenul bun de
fundare. Solulia poate fi folosit; in centrele urbane aglomerate, in care reatrzarea
unor ancoraje poate se fie dificile, Fig. 5.113. [29]

Fi9.5.113. Consolidarea terenu lui prin injectarea de blocuri izolate

- 225
 consolidorco Jundotiilor
5.5.3.3.3. Consolidareaterenuluiprininjectareiisubzidire

Executarea unor constructii subterane (tuneluri, canalizare, subtravers;ri

etc.) pune probleme similare de consolidare Si in acest caz folosirea soluljei de
consolidare prin injectare a unui masiv de pim6nt de sub fundalia construcliilor
existente poate oferi o solulie deosebit de eficient; Fig. 5.114.

Fig.5.114. Consolidare prin subzidire Fi injectare.

5.5.3.3.4. Injectarea terenului de fundare ti a fundatiei

O solulie deosebit de eficlentd este aceea a consoliderii prin injectare

concomitenti a fundaliei 5i terenului de fundare, Fig. 5.115. Se realizeaz; astfel atat
umplerea golurilor existente in fundatie, cat Si cre5terea capacitilii portante a
terenului de sub taloa fundatiei.

Injectarea terenului gi a fundaliei

226 -
 5. Soluliide consolidorc dle terenului de Iundore tifunddtiitol
5.5.3.3.5. Injectare de umplere 9i iniectare de consolidare

Existd situatii in care in terenul de fundare apar goluri, datorate fie unor
construclii existente care s au deteriorat, fie sciderii nivelului apei subterane etc. in
aceste condilii se realizeazd injecteri cu scopul de a umple aceste goluri, dar si de a
consolidarea fundaliei. Injectarea se realizeazS in douA etape, la diferite distante fa!;
de construclie, Fig. 5.116.

;ii

Injectarea de umplere ti injectarea de consolidare

5.5.3.3.6. Inrectare de izolare ti iniectare de consolidare

in situalia in caie se dore'te concentrarea efectului injectdrii pe o anumiti

zone, se executi mai intei coloanele de injectare (injectare de izolare / conturare), in
lungul fundaliei, ulterior executendu-se, tot prin in.jectare, coloanele pentru
consolidare, FiC. 5.1,I7.

Fi9.5.177. Consolidare de izolare 5i de consolidare

- 221 -
 Co nsolido tea lu ndoti i lor
5.5.3.3.7. Consolidarea cu piloti excutati prin tehnologia iet grouting

Una dintre tehnologiile cele mai eficiente pentru executarea consolidirilor

fundaliilei este tehnologia jet grouting. Folosirea pilolilor executali prin tehnologia jet
groutin8 este posibilS atat la consolidarea fundaliilor izolate c6t 5i la consolidarea
fundaliilor continue, Fig. 5.118. Ea poate fi folosit; cu succes ti la consolidarea
fundaliilor pe piloli exsitente, Fig. 5.119., care datoriti erori tehnologice nu ating
caoacitatea Dortantd de calcul.

Fig.5.118. Consolidare cu piloli Fi9.5.119. Consolidarea

executali prin jet grouting fundaliilor pe piloli existente

5.5.3.3.8. Consolidareafundaliilorcupiloli prefabricati tronsonali (tip Mega)

Introducerea in teren a elementelor prefabricate din beton armat sau leavd

se face prin presare. Pilolii se pot folosi 9i ca sistem de sprijinire a perelillor etc., Fig.
5.1,20., Fi9.5.121". 5i Fig. 5.L22.
 5. Solutii de consolidare dle terenului de lunddrc tifunddliilor

Fi9.5.I22.

5.6. Proteclia prin ecranare antivibratorie a constructiilor

M;surile de proteclie antivibratorie care se pot adopta sunt:

- Executarea unor ecrane in mediul de propagare al vibraliilor
(p;mant), cu efect favorabil asupra ansamblurilor de izolat,
Mecanisme de izolare mcanici.

Principalele date geometrice ale ecranului gi ale componentelor sale de

proteclie sunt, Fig. 5.123:

r
Fig. 5.723. Ecran de proteclie antivibraiii

Pentru ecranele rigide (pereli mulali din beton simplu, peretri din piloli
tangenli etc.) se recomandi ca adancimea de execulie a ecranului (H) sd fie de cel
putin 0,6IR - pentru cele executate in camp apropiat (D - mic) 5i de 1,4IR - pentru
ecranele in camD indeodrtat.
Valorile domeniului de frecvenji a diferitelor actiuni dinamice se pot lua din
lucrarea 1541, FiT.5.724., iarvalorile lui H din Tabelul5.3.

-229-
 Co n so Ii d d rc d f u ndolii lor
,_: ar- ia ir iq | :l . ,i, :l
F-='777,

g
0at ,lnr
a:a,.tt|1li
e*i:i;
rir,,r

li.l! 1a t.t. :;!

Fil.5.124. Domeniul de frecventre al diferitelor acliuni dinamice

Tabelul 5.3. Adancimea de realizare a ecranelor

Frecventa IHz] Viteza vR [m/s] Iml 0,61R Im] 1,4tre Iml
10 145 14,50 8,70 20,30
10 300 30,00 18,00 42,00
20 145 7,25 4,40 10,15
20 300 15,00 9,00 L2,60
50 145 2,90 4,06
50 300 6,00 3,60 8,40
100 745 0,87 2,03
100 300 3,00 1,80 4,20
200 0,725 o,44 1,01
200 300 1,50 0,90 2,to
300 0,48 0,67
300 300 1,00 0,60 L,40

LStimea ecranului rigid se adopti cu o valoare B=0,1 trn (m), iar distanta la
care se dipune ecranul D< lR (m).
Au mai fost folosite gi alte solulii de ecranere de izolare a unor construclii
sensibile folosind ca sistem de ecran:
- Ecran cu pereli dln palplanSe intre care se exacuti un perete continuu
din noroi bentonitic,
Executarea unor spalii libere in jurul fundaliei, Fig. 5.1"25. realizindu-se
de fapt o separare a fundaliei de vibraliile exterioare (izolare pasivi),

Fio q 1?q lzolarea pasivS a fundatiei

-230-
 5. Solurii de consolidorc dle terenului de
Jundd4i funddtiilor
5,7. Asanarea perelilor de subsol 9i parter

O sintezd a metode de eliminare a fenomenului de supraumiditate a

perelilor (igrasie) este prezentat; in Tabelul 5.4.:
Tabelul 5.4. Metode de asanare
Metoda Avantaje Dezavantaie
- Sunt periculoase prin
- Nu se mai practlcd dec6t desfacerile zidiriei, respectiv
Subzidirea manual;
in cazuri lzolate prin refacerea zid;riei care
sufer; tasiri.
- Exist; risculde pierdere a
T;ierea peretilor
Procedeul blocheaza stabilit;tii construcliei, dac;
{procedeul
Comer)
100% inaintarea igrasiei lucr;rile nu se executi in mod
Subzidirea
controlat
mecanicd
- Regir.ul de ineltime la care se
Folosirea aplic; este maxim P+2E.
- Procedeul blocheaza
memoranelor - Rezistenla mortarului nu
100% inaintarea igrasiei
izolatoare rlgide treb!ie sd fie mai mare decet
M4.
Nu poate fifolosiu atunci
cAnd avem de-a face cu o
- FLt'u,,cd d>uvr d
umezire datorat; ascensiunii
construcliei este minimS.
Uscarea fundatlilor - zidEriilor capilare dintr-o panzi freatlcS.
- Eliminarea umezeliie
prin ventilare - Uneorisunt necesare lucr;ri
face direct in atmosferd,
care pot deranja echilibrul
prin evaporare
terenului de fundare din jurul
conStructier.
NLr necesitd nicio
- Efectul aparatelor este redus
Interventrle asu pra
de perturba[iile
structurii de rezistent6,
Sistem de uscare Aquapol electromagnetice naturale sau
nu sunt activitSticare s;
artificjale din raza de absorblie
perturbe activitatea din
a undelor geomagnetice
cl: dire
- Cedea2d treptat, solulia
difuzend lent in capilarele
- Se poate pierde solulia prin
lrnpermea lizarea mortarului Si c;r;mizii,
eventualele fisuri, cr;p;turi
zid;riei prln - Tehnologia de a plicare
care pot sE apari pe grosimea
InJectare este simpla,
peretelui, rnai putin la Drykitt
- Ocupantii imobilului nu
trebuie evacuati.
Metoda
chimica
incurajand evaporalia - Nu opresc ascensiunea
umezelii din perete, umezelii prin perete,
- lmpiedic; dizolvarea - nu prezlnt; garanlie datoritS
Mortare speciale
s;rurilor, perioadei scurte de timp de
- Provoacd cristalizarea caand sLr nt folosite.
sdrurilor in interlorul
propfler mase.

-231-
 Co nso I id d rca f u n d of i i lo I
Bibliografie selectivd

111. Andrei, A., Giurcbneanu, D., 1956, Construclii de cl;diri | - Elemente de geotehnic; $j
fundatii, Ed. Tehnic;, Bucuresti
121. Boti, N., Stanciu, A., Lungu, 1., Boli, 1., Plesu, G., Consideralii privind consolidarea zidului de
sprijin - Rapa Galben; - la$i
I31. Bucur Horvath, 1., Tbn;soiu, 1., Bacso, A., 2001, Structuri istorice din bolti de cdrimidd, Al 5-
lea Simpozion Stiinlific de Structuri Portante istorice - Structuri portante istorice de ziddrie,
Cluj Napoca, p. 59-68
I41. Burada, C., 2006, Contribulii la studiul unor solulii de remediere 5i consolidare a
construcliilor avariate, Teza de doctorat, Universitatea "Politehnica" Timi50ara
I5l. Carta Internalional; privind Conservarea ii Restaurarea Monumentelor lstorice, Al Doilea
Congres International al Arhiteclilor li tehnicienilor din Domeniul Monumentelor tstorice,
Venelia, 1964, Adooptatd de ICOMOS in 1975
16l. Clancy, B.P,, and all, 1994, Subsidence of low rise buildings, Published forthe Institution of
Structural Engineers
I7l, Croney, D., Coleman, J.D., 1958, Movement and distribution of water in soil in relation to
highway design and peTformance. Water and its conduction in soils, p.226-252
181. CR 6-2006, Cod de proiectare pentru structuridin zidirie
I9l. Duca, V., 2003, Geologia 5i mineralogia aplicate in construclii Petroarheometria, Ed.
Etnograph,2003
[10]. Farcag, V., 2005, Reabilitarea fundatiilor construcliilor social - culturale 5i industriale, Teza
de doctorat, universitatea Tehnicd din Cluj Napoca
[11]. Frossel, F.,2004, Combaterea igrasieigiasanarea subsolurilor, Ed. Tehnic;, Bucuregti
[12]. Frank, R., 2006, Some aspects of soil - structure interaction according to Eurocode 7
Geotechnical Design, Proceedings of International Conference "Development of Urban Areas
and Geotechnical Engineering", 1, Sankt Petersburg, Rusia
[13]. Gilyen, N., 2001,5tructuriin arhitectura vernacular; din BazinulCarpatic, Al 5-lea Simpozion
Stiinlific de Structuri Portante istorice - Structuri portante istorice de ziddrie, Cluj Napoca,
p.\t -23
[14]. Ghid practic de co;solidare a fundaliilor continue ii izolate, Contract nr. 257 / 7ggg,lncetc
Cluj Napoca
[15]. Grbmescu, A.M., 2006, Modele matematice probabilistice privind analiza sigurantei
structurale la constructrii existente, Al 10 - lea Simpozion International - Structuri Portante
lstorice, Octombrie 2006, Cluj Napoca, Romania
[16]. Ha9, 1., Alexandrescu, .,2008, Unele dificult5!j ce pot apare la subzidirile unor fundatii vechi,
A Xl-a Conferinli National; de Geotehnicd ti FundaIii, Timiloara , p.315-324
[17]. laroslavschi, E., lsacu, A., Roman, C., 2008, Raport de cercetare arheologic; preventivd in Cluj
Napoca, Judetul Cluj, Cluj Napoca, nepublicat
[18]. llie9, N.M., 2008, Dampness phenornenon on historical buildings. Draining off and
rehabilitation interventions for historical buildings, Proceedings of International Conference
Development of Urban Areas and Geotechnical Engineerlng, Sankt Petersburg, Rusia, 16-19
June 2008 Vol. 2, p.527-526
[19]. llie9, N.M,, 2008, Solutia de consolidare a unei construc]ii istorice din Municipiul Cluj
Napoca, Lucririle conferintei: A Xl-a Conferintd Najionali de Geotehnic; si Fundalii,
Timi$oara, 18-20Septembrie 2008, p. 285-294, Ed. Politehnica, Timisoara
[20]. llieS, N.M., 2008, Probleme privind dimensionarea consolidirilor la monumentele istorice,
Lucrdrile celei de a lV- a Sesiune Stiinlific; 21-22 Noiembrie, Bratov 2008, p. 165 170, Ed.
LJniversit5lii Transilvanja din BraSov
[21]. llies N., 2007, Geotechnical problems on historic buildings consolidation - 18 th European
Young Geotechnical Engineers Conference, lunie 2007, Ancona, ltalia

-232-
 Bibliogtofie

[22], Jornadas tecnicas 5EM5|G - AETESS, 7" Sesion ,,Actuaciones V Rehabilitacion en

Construcciones Historicas y Singulares", Madrid, 2007
[23]. Jokilehto, J., 1986, A hjstory of Architectural Conserva|on. The Contribution of English,
French, German and ltalian Thought towards an InternationalApproach to the Conservation
of Cuitural Property, D. Phil Thesis, The University of york, England, Instjtute of Advanced
Architectural Studies
[24]. Kany, M., 1959, Flachengrundungen und fundamentsetzungen, Berlin
[25]. Kirizsan, 1., 5zabo, 8., 2001, Stabilitatea zid;riilor portante - studii de ca2 din Transilvania, Al
5-lea Simpozion Stiintific de Structuri portante istorice - Struct!ri portante lstorice de
zid;rie, Cluj Napoca, p.105 - 112
[26]. Kopenetz, 1., C;t;rlg, A., Stabilizarea 5i redresarea unuj turn de biseric;
** * Keller The Soilcrete Jet Grouting Process, Brochure
[271. - - 67-03 E
[28]. *** Keller - Compaction Grouting, Brochure 66,01E
[29]. *** Kel er - Stabilisation of an hlstorical building, Site Report 61 - 29E
[30]. *** Kel er The Soilfrac Process, Brochure 61 - 02 E
[31]. Laefer, 0.F., Conry, 8., Murphy, D., Ceribasi, S., 2008, A new multi parellel condition
assessment scale for estimating tunnel induced damage, Proceedings of
International
Conference "Development of Urban Areas and Geotechnical Engineering", 2, Sankt
Petersburg, Rusia
[32]. Lege Nr.422 din 18 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice
[33j, Lege nr. 182 din 25 octombrie 2OOO, privind protejarea patrimoniulul cultural national mobil
[34]. Lege Nr. 259 din 23 iunie 2006 pentru modificarea si completarea Legit nr.42212001 privind
protetarea monumentelor istorice
[35], Livingston, R.A., 1996, Nondestructive materials Characterization for Historic Conservation,
Materials Science Forum, Vol. 210 -213, p. 751-758
[36]. Lungu, 1., Stanciu, S., Botl, N., Asupra unor solutii de reabilitare a infrastructurilor sistemelor
rutiere Si lucr;ri de artb
[37]. Maniu, H., Filip, M., Chira, 1., 2003, Efectul exploatirilor miniere asupra constructiilor
vernaculare, Al 7-lea Simpozlon Internalional Structuri Portante lstorice, Structuri portante
lstorice $i calamiutig Cluj Napoca, p. 103-109
[38]. Makay, 0., 2001, Aspecte de reabiiitare ale structurior istorice din ziddrie - studiu de caz:
clSdirea fostei bucbtirii, castelul Banffy, Bonlida (Rominia), Al 5 lea Simpozion Stiintific de
Structuri Portante lstorice - Structuri Portante lstorice de ziddrie, Cluj Napoca
[39]. Maniu, H., Tokes, A., 2001, Analiza stdrii tehnlce 5i propunere de reabilitare a cl;dirii B.C.R.
Targu MureS (Romania), Al 5 lea Simpozion Stiintific de Structuri Portante istorice - Structurj
portante istorice de zidSrie, Cluj Napoca, p.113 -118
[40]. Marcu, A., Marcu, D., Coman, M., Saidel, T., 2008, Influenla excava]iilor adanci asupra
construcliilor invecinate. Aspecte tehnice ti administrativ,juridlce, A Xl-a Confefint;
NationalS de Geotehnici ti F!ndatii, TimiSoata, p. t49-162
[41]. Mullet N., Gucker, R., 1991, Grundunsschaden an historischen Bauwerken, im Auftrag des
Ministeriums fur Bauen und Wohnen des Landes Nordrhein-Westfalen
[42]. Mu9at, V., Mutat, C.C., 2004, Solutrii de reabilitare a infrastructurii ti a terenului de fundare,
Lucr;rile conferintei: A Vll-a Conferint; Nafionald de Geotehnlcd ti Fundalii, Bucure$ti
[43], MP 007 - 1999, Metodologie de investigare a zid;rillor vechi
[44], M.P. 025 04 - Metodo ogie pentru evaluarea riscului $i propunerile de intervenlie necesare
la structurille constructiilor monumente istorice in cadrul lucrSrilor de restaurare ale
aceStora
[451. NP 001 - 1996, Cod de proiectare 9i execulie pentru construc]ii fundate pe p:manturi cu
umfl;ri ti contraclii mari
[45]. NP 074 - 2007, Normativ privlnd documenta!iile geotehnice pentru construclii
[47]. NP 112 - 2004, Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directd

-233-
 Co n so I idd re o Ju nd oli i I or

[48]. Normativ privind comportarea in timp a constructiilor, indicativ P 130-1999

[491. O]aru, D., 1997, Cl;diri vechi din zid6rie, ParticularitSli in evaluarea siguranlei structurale,
Buletinul AICPS, Constructii, 4/1997
[50], Olaru, D., 2000, Determin;ri ale caracteristicilor fizico-mecanice la cl:dlri istorice
monumentale, Buletin AICPS Nr. 2 / 2000
[51], Olaru, D., 2003, Cutremurele de p;ment ti structurile istorice. ParticulariUli in regiunile
extracarpatice ale Romaniei, Al 7lea Simpozion Internalional Structurl Portante lstorice,
Structuri portante istorice ti calamitdti, Cluj Napoca, p. 91- 99
[521. ORDINUL MINISTRULUI CULTURII 5l CULTELOR nr. 268212003 privind aprobarea Normelor
metodologice de clasare si evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor
istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidenta
a monumentelor istorice, cu modificarile si completarile ulterioare, cu modificarile si
completarile ulterioare
[53]. P7 - 2000, Normativ privind fundarea construcliilor pe p;manturi sensibile la umezire
(proiectare, executie, exploatare)
[54]. P 100 - 2006, Cod de proiecrare seism ca
[551. Pantea, P., 1997, Contribulii la studiul ti elaborarea unor noi solu]ii de proteclie prin
ecranare antivibratorie a constructiilor, Teza de doctorat, Universitatea Politehnlca
Timitoara
[56]. Pattantyus-Abraham, A.,2001, Consolidarea peretilor bisericii romano catoljce medievale de
la Egyhazasdengeleg{ungaria), Al 5-lea Simpozion 9tiinlific de Structuri Portante istorice -
Structuri portante istorice de zid;rie, Cluj Napoca, p.77-86
[57], Pitrat,8., P;tra$ M., 1997, Metode de evaluare a clasei de risc seismic, Buletinul Stiintlfic al
universit6!ii Tehnice "Gh. Asachi" la$i
[58j. P;trat, 8.M., 2004, Contribu]ii privlnd punerea in siguran]e a exploatare a construcliilor
{cl;diri hidroedilitare) afectate de seisme, Teza de doctorat, Teza de doctorat, Universitatea
Tehnic: "G h. Asachi" lasi
[59]. Pop, V., Popa, A., 1982, Geotehnlca SifundaIii, Vol. 1: Geotehnica, Ed. IPCT, Cluj Napoca
[60]. Pop, V., Popa, A., 1982, Geotehnlca Sifunda!ii, Vol.2: Fundatrii, Ed. IPCT, Cluj Napoca
[61]. Popa, A., M;gureanu, C., 1992, Sur le calcul du terrain de fondation au cas de la restauration
des constructions historiques, Simpozionul lnternalional Teoria 9i practica reabiliUrii
monumentelor istorice, TuSnad
[62]. Popa, A., 2003, Consolidarea unei structuri istorlce pe versanti alunec:tori, Al 7-lea
Simpoz on lnternational Structuri Portante lstorice Structuri portante istorice 5i calamiuli,
Cluj Napoca, p. 100-102
[63]. Popa, A.,2000, Expertiza tehnicS - Etajare 9i mansardare Scoala General; Nr. 2, Cluj Napoca,
Str. Prahovei Nr. 10, Cluj Napoca
[641. Popa, A., 2001, Proiect tehnic - Conso idare fundatrii la tcoala GeneralS Nr. 2, Cluj Napoca,
Str. Prahovei Nr. 10, Cluj Napoca
[65], Popa, A., 2007, Expertiza tehnic; - Etajare ti rnansardare Scoala ,,loan Bob", Cluj Napoca, Str.
loan Bob Nr. 10, Cluj Napoca
[66]. Popa, A., I ie9, N., 2007, Proiect tehnic - Consolldare fundalii la scoala Generale Nr. 2, Cluj
Napoca, Str. Prahovei Nr. 10, Cluj Napoca
[67]. Popa, D., 2006, Contribu!ii la teoria $i practica asan;rii fundaliilor 5i peretilor construc]iilor
lstorie ti socialculturale, Teza de doctorat, tJniversitatea TehnicS din c uj Napoca
[68]. Popa, A., lliet, N., 2007, Proiect tehnic - Asanarea subsolului ti depozitului Muzeului
Nalional de lstorie alTransilvaniei, Cluj Napoca
[69]. Popa, A., lliet, N., 2007, Expertlza tehnicd - Expertiza Primdriei Zaldu in vederea elirnindrii
igrasiei, Cluj Napoca
[70]. Popa, A., lliet, N., 2006, Expertlza tehnicd asupra stabiliU!ii zidului Cet:tii Medievale a
Sighitoarei, Cluj Napoca"

_234-
 BibliogtoJie

[7U. Popa, A., FircaS V., 1998, Cauzele apari]lei degraddr|or la constructii Si solutii de
consolidare, Contract 34/1998, M.E.N.
172'1. Popa, A., Fa rcal, V., 2004, Geote h n ica, UT press, Cluj Napoca
[73]. Popa, A., Popa, D., 2002, Cauzele apariliei fenomenului de igrasie ,i solutii de reabilitare, Al
6-lea simpozion rnternalionalstructuri portante rstorice - Durabilitatea structurilor portante
istorice, Cluj Napoca, p.7882-16
[74]. Popa, A., tliet, N.M., Gherman C., 2008, Comparalie intre rezultatele ob]inute in
dimensionarea sistemelor de fundare direct; aplic6nd normativul romanesc (STAS 3300/85)
Si Eurocod 7 (SR EN 1997-1), Lucrdrile conferintei: A Xt-a Conferintj Naljonal; de Geotehnic;
5i Fundatii, TjmiSoara, 18-20 Septembrie 2008, p. 253_263, Ed. politehnica, Timisoara
[75], Popa, A., Farcas, V., l]ie$ N.M., Gherman, C., 2008, Design of shallow foundations according
to SR EN 1997 1-04 and Eurocode 7, proceedinBs of the tnternational Conference
Constructions 2008, Section: Civii Engineering - Architecture 51, Vol. t, p. 313_320, Napoca
Staf
[76]. Popa, A., llies, N., Farcas, V.,2006 probJeme geotehnlce la consoltdarea constructiilor
lstorice, Al 10- lea Simpozion International Structuri portante lstorice, Octombrie 2006, Clui
Napoca, Romanla
[77], Rives, V., Garcia-Telegon, 2006, decay and Conservation of Buildings stones on Cultural
Heritage Monuments, Materials Science Forum, Vol.514-516, p. 1699,1694
[78]. Sancr;ian, M.V., 1998, Contribulii prlvind aplicarea principtilor analizei statistice si teoriei
probabilitdtilor la evaluarea capacit;lii portante $i a tas;rii terenului de fundare, Teza de
doctorat, UTCN
[79]. Seco E Pinto, P., 2008, Pile foundation design of new Tagus bridge and Guadiana bridge,
Proceedings of International Conference "Development of Urban Areas and Geotechnical
Engineering", 1, Sankt petersburg
1801. Srnoltczy, U., 1982, Unterfangungen und Unterfahrungen, Verlang von Wi helm Ernst&Sohn,
Berlin - Munchen
[81], 5R EN l5O 14688-1, Cercet5ri ti incerc;ri geotehnice. tdentificarea $i clasificarea
pdrnanturilor. Partea 1t ldentificare si descriere
[821. SR EN tSO 14688-1, Cercet;ri ti incerc;ri geotehnice. tdentificarea si clas]ficarea
p;m6nturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
1831. SR EN 1990r2004, Eurocod - Baze e proiecurit structurilor
[84], SR EN 1992-I-L2AO4, Eurocod 2r proiectarea structurilor de beton - partea 1-1r Reguli
generale Fi eguli pentfu cl:diri
[85]. SR EN 7991-U2A06, Eurocod 7:proiectarea geotehnic;. partea 1: Reguli Generale.
[86]. SR EN 1998-5:2004, ELtrocod 8: proiectarea :,tructurilor pentru rezlstenta la cutremur
Partea a 5-a: Fundalii, structuri de suslinere ti aspecte geotehnlce
[87]. Stanciu, A., Lungu, 1.,2006, Funda]ii, Edituratehnjcd, BucureS|, 160Op
[88], ST 049 - 06, Specificatie tehnic; privind protecliile elementelor de construc!ii din lemn
impotriva agentilor agresivi - criterii si cerinie de performant;
[89]. STAS 3300/1 85, Teren de fundare. principii generale de calcu
[90]. STAS3300/1-85,Terendefundare.Calcululterenulu de fundare in cazulfunddrii directe.
1911. Schultze, E., 1971, Baugrund und Grundungen, Aachen, 14Op
[921. Szabo, 8., 2005, Aspecte tehnologice ale lucr;rilor de ]nterventii asupra construclItor
istorice, Al 9 lea Simpozlon lnternalional Structuri portante istorice - Tehnicl traditionale
9i
inovative in reabilltarea structurilor istorice, Cluj Napoca, p.5 23
[93]. Szabo, 8., Kirlzsan, 1., 2003, Patrirnoniul construit in stare limit: - catastrofe Si structuri
portante istorlce, Al 7-lea Simpozion International Structuri portante tstorice Structuri
portante istorice iicalamit;Ii, Cluj Napoca, p.7-22
[94]. Szabo, 8.,2001, Structuri portante istorice zidite, Al 5lea Simpozion Stiinttfic de Structuri
Portante istorice - Structuri portante istorice de zid;rie, Cluj Napoca, p. 6-16

235 -
 Co n so I idd re d lu ndoti i I or

[951. szabo,8., Kirizsan, 1.,2002, Durabilitatea clSdirilor istorice, Al 6-lea Simpozion International
Structuri Portante lstorice - Durabilitatea structurilor portante istorice, Cluj Napoca, p.5-16
[96]. Szabo, 8., Kirizsan, 1., 2004, Reabilitarea structurilor portante istorice 5i proteciia valorjlor
proprii de patrirnoniu MoFtenirea structurilor portante lstorice, Al 8 lea Simpozion
Internalional Structuri Portante lstorice - Mostenirea structurilor portante istorice -lstoria
structurilor portante, Cluj Napoca, p. 18,37
[97]. Szabo,8., Kirizsan, 1.,2005, Consolidarea structurii de rezistenl; in cadrul proiectului de
reabilltare - Centrul de Afaceri Miliennium lll Baia mare, Simpozionul Internalional Teoria 5i
practica reabilitdrii monumentelor istorice,Tugnad
[98], Szabo, 8., lvlaniu, 8., Kirizsan, 1., Kirizsan, 1., 2002, Terminologia conform;rji mecanice a
structurilor portante istorice, Ed. Utiljtas, Cluj Napoca
[99]. Szabo, 8., 1996, lntroducere in teoria reabiliurii structurilor de rezistentd istorice, Lucririle
ConferinleiAnuale a AICPS, lati
[100]. ;tef:nescu, G., 1956, Constructii decladiri l-lucrari de rosu, Ed.Tehnica, Bucuresti
[101]. Telfard, T., Frank, R., Eauderin, C., Driscoll, M., Kavvados, N., Krebs Ovesis, Orr, T.,
Schuppener, 8., EUROCODE 7, Geotehnical design. General rules, 2007
[102]. Teodoru, 8., 2008, CercetSri privind conlucrarea intre terenul de fundatie $i fundatie, Teza
de doctorat, Universitatea Tehnic; "Gh. Asachi" tagi
[103]. Tobolcea, C., 2008, Influenta exfiltralillor din construc]iile hidroedilitare asupra terenului de
fundare, Teza de doctorat, Universitatea Tehnic; "Gh. Asachi" la$i
[104]. Tomlinson, M. J. , 1969, Proiectarea ti executarea fundaliilor, traducere din limba englezS,
1974, Ed. Tehnicd, Bucurelti, 700p.
[105]. Ulitsky, V.M., Shashkin, A.c., Llsyuk, t!4.8., 2006, Geotechnical problems of reconstruction of
historical clties, Proceedings of Xll Danube European Conference on Geotechnical
Engineerlng, Ljubljana, Slovenia
[106]. Van Gemert, D., Van Rickstal, F., lgnoul, S., Toumbakari, E.E., Van Balen, K., Structural
consolidation and stregthening of masonry: Historical overwiew and evolution
[107]. Van Ba en, K., Scientific tools for assessment ot the degradation of hlstoric brick masonry

-236-
 E
o
J
t-.
o
zl
u-

IIJ
&.
o
o
=
t/)
z
o
U

Ed.i tu ra U . T. PRESS
str. Observatorul ui nr.34
c.P.42, o.P. 2
40077 5 cl uj -Napoca
e-mai I : utpress@biblio.utcluj. ro
rJ)
rn
rsBN 978-973 -662-498-8 tilltlil|||ffiil[]il1 LU

F
l