Sunteți pe pagina 1din 111

2.

ACOPERIȘURI
ACOPERIŞUL
• subansamblu constructiv:
- element de rezistență;
- învelitoare;
- elemente accesorii;
• materiale structurale: lemn; beton; metal;
• realizat cu pantă mică (terasă) sau cu pantă mare
(șarpantă);
• panta acoperişului depinde de:
- tipul construcţiei (clădiri de locuit, social-culturale,
industriale, agro-zootehnice);
- tipul materialelor folosite pentru protecția la intemperii;
- caracteristicile climatice ale zonei;
- dorinţele beneficiarului;
• forma acoperișului:
- forma și dimensiunile în plan ale clădirii;
- poziția clădirii față de alte construcții;
- specificul arhitecturii locale.
2
2. ACOPERIȘURI

Clădire cu dimensiuni
a) Clădire cu
b) vecin pe Clădire izolată
c) relativ Clădire relativ
d) lungă cu
reduse sau cu vecin pe latura scurtă a clădirii lungă vecin pe latura scurtă
latura lungă a clădirii

coamă
coama
dolie
dolie
crestă
creasta

streașină
streasina

e) 3
2. ACOPERIȘURI
CONCEPȚIE: Acoperișuri inginerești Șarpante

DESTINAȚIE: Locuințe Clădiri social-culturale Industriale Agro-zootehnice

PANTĂ: Mică Mare

DESCHIDERE: Mică Mare

MATERIAL: Lemn Metal Beton

PROBLEMELE MATERIALELOR:
Lemnul: Metalul: Betonul:
- inflamabil - coroziunea - greutate mare
- sensibil la umezeală și agenți biologici - rezistență redusă la foc
- lemnul incomplet uscat lucrează în timp

4
2. ACOPERIȘURI

2.1. ŞARPANTE DULGHEREŞTI DIN LEMN ECARISAT


ȘARPANTE

2.2. ŞARPANTE DULGHEREŞTI DIN LEMN ROTUND ŞI LEMN ECARISAT


ÎNCHEIEREA ȘARPANTELOR din 2.1. & 2.2.
2.3. ŞARPANTE DIN PRODUSE LEMNOASE
2.4. ȘARPANTE DIN BETON
ACOPERIȘURI
INGINEREȘTI

2.5. ACOPERIŞURI DIN LEMN


2.6. ACOPERIŞURI DIN BETON
2.7. ACOPERIȘURI METALICE

5
2.1. ŞARPANTE DULGHEREŞTI DIN LEMN ECARISAT

2.1.1. ŞARPANTE CU CĂPRIORI


2.1.2. ŞARPANTE CU SCAUNE
2.1.3. ŞARPANTE CU MACAZ
2.1.4. ŞARPANTE COMBINATE

Notă:
1. La contactul dintre piesele de lemn ale acoperișului şi beton se prevede un
strat de carton asfaltat sau membrană impermeabilă pentru protecţie
împotriva umidităţii.
2. În toate imaginile acestui capitol, planșeul poate fi realizat în orice variantă
indiferent de ceea ce este prevăzut în desenul respectiv.

6
2.1.1. ŞARPANTĂ CU CĂPRIORI

m
4
<

7
2.1.1. ŞARPANTĂ CU CĂPRIORI

1
m
4
<

1-1

8
2.1.1. ŞARPANTĂ CU CĂPRIORI

9
2.1.1. ŞARPANTĂ CU CĂPRIORI

Caracteristici:
• clădiri cu o singură deschidere de 4,0...6,5 m între pereţii portanţi;
• alcătuire:
- două bare înclinate după linia de cea mai mare pantă (căpriori);
- o bară orizontală (talpă; coardă);
- astereală formată din şipci de 2448 sau 2848 mm, bătută în cuie pe
căpriori, perpendicular pe direcţia acestora;
- contravântuire din scânduri bătute în cuie  stabilitatea în sens longitudinal
• distanţa dintre ansamblul căpriori-talpă 70...90 cm;
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice.

compresiune
traversă
întindere
Stabilitatea în sens transversal Pentru deschideri mari
Forțele axiale în  sau zăpezi abundente
barele șarpantei triunghiul căpriori-talpă ≠ mecanism
10
2.1.2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE

2.1.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ CAUNE


2.1.2.2. ŞARPANTĂ CU DOUĂ CAUNE ȘI ARBALETRIERI
2.1.2.3. ALTE ŞARPANTE CU SCAUNE

11
2.1.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE

între ferme
în planul fermei

pentru evitarea momentelor


încovoietoare mari în talpă

12
2.1.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE
clește
1 pană
căprior

bulon
contrafișă

Stabilitate în sens transversal:


3 triunghiuri lucrând împreună

Stabilitate în sens longitudinal:


triunghiurile
contrafișă-pop-pană intermediară

talpă
1-1

13
2.1.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE

SCAUNUL ȘARPANTEI
căprior
Detaliul A UNDE ESTE SCAUNUL?
clește
 pana intermediară


PANA

POP
contrafișa
bulon

SCAUN
Notă: tipuri îmbinări ,  &  slide 15
14
2.1.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE
Tipuri de îmbinări:
 chertare frontală: contrafişă  pop
 chertare frontală: pană  pop
 chertare laterală: cleşte  pană intermediară
 cep central: pop  pană 
 cep central: pop  talpă
 chertare laterală: cleşte  pop 
Îmbinări asigurate cu buloane, scoabe şi cuie


Detaliul B

15
2.1.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE

16
2.1.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE

Caracteristici:
• clădiri cu dimensiunea transversală de 6,5...10,0 m, cu pereţi de rezistenţă
interiori longitudinali
• alcătuire șarpantei:
- succesiune de sisteme de rezistenţă plane (ferme), dispuse în lungul
acoperişului la distanţă de 3,0...5,0 m;
- grinzi longitudinale (pane) rezemate pe ferme la diferite nivele;
- căpriori, dispuși între ferme la 70 ...90 cm unul de altul, rezemați pe pane;
- astereală formată din şipci de 2448 sau 2848 mm, bătută în cuie pe
căpriori, perpendicular pe direcţia acestora;
• alcătuire fermei:
- popii, elemente comprimate care susține panele intermediare;
- perechea de căpriori din planul fermei;
- cleștele, format din 2 scânduri, dispus în direcție transversală la nivelul
panei intermediare; cleștele cuprinde în interiorul lui popii și perechea de
căpriori;
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice.

17
2.1.2.2. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE ȘI ARBALETRIERI

în planul fermei între ferme

Detaliul C

- șarpantă pentru deschideri mari (10,0…12,0 m) și/sau zone cu vânturi puternice


- chertare frontală arbaletrier  talpă, respectiv pop
18
2.1.2.2. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE ȘI ARBALETRIERI

clește

căprior contrafișă
pană intermediară

pop
arbaletrier
pană de streșină

19
2.1.2.3. ALTE ȘARPANTE CU SCAUNE
a) ȘARPANTĂ CU UN SCAUN

20
2.1.2.3. ALTE ȘARPANTE CU SCAUNE
b) ȘARPANTĂ CU TREI SCAUNE

21
2.1.2.3. ALTE ȘARPANTE CU SCAUNE

c) ȘARPANTĂ CU PATRU SCAUNE

Planșeu beton armat

- datorită lăţimii mari se folosesc tălpi scurte în locul unei singure tălpi;
- existenţa unui planşeu din beton armat permite rezemarea popului
marginal între pereți, prin intermediul unei tălpi;
22
2.1.2.3. ALTE ȘARPANTE CU SCAUNE

- existenţa a doi arbaletrieri care reduc efectul popului marginal asupra plăcii;
- cleştele corespunzător primului rând de pane se dezvoltă până la rândul
următor de popi creându-se un spaţiu util mai mare.
23
2.1.2.3. ALTE ȘARPANTE CU SCAUNE

d) ȘARPANTĂ PENTRU ACOPERIȘURI CU O SINGURĂ PANTĂ

Protecţie

Ancoră

Grindă
planşeu
24
2.1.2.3. ALTE ȘARPANTE CU SCAUNE

Grindă planşeu

25
2.1.3. ŞARPANTE CU MACAZ

Caracteristici:
- macazul este un sistem de rezistenţă,
MACAZ care în lipsa scaunelor, asigură
descărcarea panelor pe pereţii exteriori;
C
- destinație: clădiri care au numai pereţi exteriori longitudinali sau cu
C
un număr redus de pereţi interior
T

pană intermediară
C
C
pană streașină
T

2.1.3. 1. ŞARPANTĂ CU MACAZ SIMPLU


2.1.3. 2. ŞARPANTĂ CU MACAZ DUBLU
26
2.1.3.1. ŞARPANTĂ CU MACAZ SIMPLU

Pană de
creastă

în planul fermei între ferme

27
2.1.3.1. ŞARPANTĂ CU MACAZ SIMPLU

28
2.1.3.1. ŞARPANTĂ CU MACAZ SIMPLU

29
2.1.3.1. ŞARPANTĂ CU MACAZ SIMPLU

30
2.1.3.1. ŞARPANTĂ CU MACAZ SIMPLU

Caracteristici:
• clădiri:
- fără pane intermediare
- cu deschideri până la 8,0 m între pereţii portanţi longitudinali exteriori;
• alcătuire:
- arbaletrierii, elemente comprimate înclinate cu un unghi de cel puţin 30;
- coarda, element întins;
- montantul, element vertical care susține pana de creastă;
- contrafișe dispuse în sens longitudinal la nivelul panei de creastă;
- astereală formată din şipci de 2448 sau 2848 mm, bătută în cuie pe căpriori,
perpendicular pe direcţia acestora;
• tipuri de îmbinări (cu măsuri suplimentare de asigurare):
- chertare frontală: arbaletrier  montant, respectiv coardă
- îmbinare cep central: montant  pana de creastă
- îmbinare cep central: montant  coardă; montantul susține coarda
• distanţa dintre macazuri este de 3,0…4,0 m;
• între macazuri se dispun căpriorii rezemați pe pana de creastă și pe cea de streașină;
• stabilitate în sens:
- transversal  ansamblul talpă-arbaletrieri
- longitudinal  ansamblul pană-contrafişe
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice.
31
2.1.3.2. ŞARPANTĂ CU MACAZ DUBLU

 
între ferme
în planul fermei

32
2.1.3.2. ŞARPANTĂ CU MACAZ DUBLU

33
2.1.3.2. ŞARPANTĂ CU MACAZ DUBLU

Caracteristici:
• clădiri cu deschideri peste 8,0 m între pereţii portanţi longitudinali exteriori;
• alcătuire:
- arbaletrierii, elemente comprimate înclinate cu un unghi de cel puţin 30;
- coarda, element întins;
- traversa, element comprimat
- montanții, elemente verticale care susține panele intermediare;
- contrafișe dispuse în sens longitudinal la nivelul panei de creastă;
- astereală formată din şipci de 2448 sau 2848 mm, bătută în cuie pe căpriori,
perpendicular pe direcţia acestora;
• tipuri de îmbinări (cu măsuri suplimentare de asigurare):
- chertare frontală: arbaletrier  montant, respectiv coardă
- îmbinare cep central: montant  pana intermediară, respectiv traversa
- îmbinare cep central: montant  coardă; montantul susține coarda
• distanţa dintre macazuri este de 3,0…4,0 m;
• între macazuri se dispun căpriorii rezemați pe pane;
• stabilitate în sens:
- transversal  2 triunghiuri montant-coardă-arbaletrier ( & - slide 28) & triunghiul
traversă-ramura superioară a căpriorilor
- longitudinal  ansamblul pană-contrafişe
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice.
34
2.1.4. ŞARPANTE COMBINATE

Situație reală:
PI PE

• deschideri peste 12,00 m  este necesară o pană de creastă:


- un macaz simplu – descărcare unde? PE sau PI
- un scaun central – descărcare numai pe planșeu b. a.

• prezența pereților longitudinali interiori  favorabili scaunelor

Concluzia: combinarea șarpantelor

35
2.1.4. ŞARPANTE COMBINATE
creastă

Montant

Particularități:
- panele intermediare au descărcarea prin 2 scaune pe cei doi pereţi longitudinali interiori;
- pană de creastă reazemă pe un montant scurt prevăzut cu un clește scurt și contrafișe;
- montantul se descarcă printr-un macaz simplu pe pereţi longitudinali exteriori;
- intersecția arbaletrierului cu popul este una dificilă, de aceea macazul reprezentat prin linia
întreruptă este soluția recomandată ; în acest caz descărcarea arbaletrierului se face pe pereții
interiori 36
2.1.4. ŞARPANTE COMBINATE

37
2.2. ŞARPANTE DULGHEREȘTI DIN LEMN ECARISAT ȘI
LEMN ROTUND

Utilizarea tipului de lemn:


- rotund pentru elementele comprimate: popi, arbaletrieri şi contrafişe;
- lemn ecarisat: restul elementelor.

2.2.1. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREŢI LONGITUDINALI


2.2.1.1. ŞARPANTĂ CU UN SCAUN CENTRAL
2.2.1.2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE
2.2.1.3. ŞARPANTE COMBINATE

2.2.2. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREŢI TRANSVERSALI

38
2.2.1. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREȚI LONGITUDINALI
2.2.1.1. ŞARPANTĂ CU UN SCAUN CENTRAL

contrafișa

39
2.2.1.1. ŞARPANTĂ CU UN SCAUN CENTRAL

Intersecție de 2 cilindri
40
2.2.1.1. ŞARPANTĂ CU UN SCAUN CENTRAL

41
2.2.1.1. ŞARPANTĂ CU UN SCAUN CENTRAL

Caracteristici:
• clădiri cu deschideri 4,0...6,5 m;
• alcătuire:
- o pană de creastă;
- un pop central;
- clește scurt la nivelul panei de creastă;
- contrafișă la nivelul panei de creastă;
- talpă scurtă sub pop;
- toate îmbinările se îmbină cu piese metalice;
• distanța dintre ferme 2,8...3,5 m;
• stabilitatea în sens:
- transversal  triunghiul fermei;
- longitudinal  ansamblul pană contrafișe
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice

42
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE

între ferme Varianta A în planul fermei

clește întins

1 43
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE

1-1 căprior
riglă de aliniere

clește scurt la
crestă
pană intermediară
clește

pop înclinat (căprior)

clește scurt
talpă scurtă
2,80x3,50

contravântuire 2,8x15
pană streașină

44
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE

45
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE

46
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE

47
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE
Varianta B
- pană intermediară rotită -

48
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE

49
2.2.1.2
2.2.1. 2. ŞARPANTĂ CU SCAUNE ÎNCLINATE

Caracteristici:
• clădiri cu deschideri 6,0...7,0 m cu un singur perete longitudinal;
• alcătuire:
- 2 pane intermediare;
- 2 popi înclinați care transmit încărcarea la peretele median;
- o riglă pentru alinierea căpriorilor la creastă cu un clește scurt;
- clește la nivelul panelor intermediare; cleștele este întins din cauza înclinației
popilor
- 2 contravântuiri din dulapi care înlocuiesc contrafișele deoarece îmbinarea
acestora cu popul înclinat și pana este dificilă și nesigură; cele două elementele
ale contravântuirii se bat pe o parte şi alta a popilor înclinați;
- talpă scurtă sub cei 2 popi înclinați;
- clește scurt din scânduri la partea inferioară a popilor;
- toate îmbinările se îmbină cu piese metalice;
• distanța dintre ferme 2,8...3,5 m;
• stabilitatea în sens:
- transversal  cele 4 triunghiuri ale fermei;
- longitudinal  cele 2 contravântuiri fixate de popii înclinați;
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice.
50
2.2.1.3. ŞARPANTE COMBINATE

a) Scaun central şi două scaune înclinate

Stabilitatea în sens:
- transversal  triunghiurile fermei Det. O de desenat; pornind de la M
- longitudinal  scaunul central & contravântuirea
51
2.2.1.3. ŞARPANTE COMBINATE

52
2.2.1.3. ŞARPANTE COMBINATE
b) Scaun central şi două macazuri simple

Arbaletrier

Stabilitatea în sens: coarda macazului  placa B.A.


-transversal  triunghiurile fermei
53
-longitudinal  scaunul central & contravântuirile arbaletrierilor
2.2.1.3. ŞARPANTE COMBINATE

54
2.2.1.3. ŞARPANTE COMBINATE

Arbaletrier

55
2.2.2. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREȚI TRANSVERSALI

2.2.2.1. ŞARPANTĂ CU DOUĂ SCAUNE

Riglă de aliniere

56
2.2.2. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREȚI TRANSVERSALI

2.2.2.2. ŞARPANTĂ CU TREI SCAUNE

Elem. b.a.

57
2.2.2. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREȚI TRANSVERSALI

58
2.2.2. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREȚI TRANSVERSALI

59
2.2.2. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREȚI TRANSVERSALI

2.2.2.3. ŞARPANTĂ CU ȘASE SCAUNE

Riglă de aliniere

60
2.2.2. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU PEREȚI TRANSVERSALI

Caracteristici:
• clădiri cu pereţi transversali la 3,0...4,5 m;
• alcătuire:
- o pană de creastă cu scaun sau riglă de aliniere;
- 2 sau mai mulţi pop care descarcă pe pereţii transversali;
- clește scurt la creastă;
- 1 sau mai mulţi cleşti intermediari
- contrafișe longitudinale la nivelul panelor;
- contrafişe transversale care trec printre scândurile cleştelui, la deschideri
peste 8,0 m;
- tălpi scurte sub popi;
- toate îmbinările se îmbină cu piese metalice;
• distanța dintre ferme coincide cu distanţa dintre pereţii transversali
3,0...4,5 m;
• stabilitatea în sens:
- transversal  triunghiurile fermei & contrafişele transversale;
- longitudinal  ansamblul pană contrafișe longitudinale
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice
61
ÎNCHEIEREA ȘARPANTELOR din 2.1. & 2.2.

Căprior de coamă

Fronton Căprior de dolie

a) b) c) d)
Încheierea șarpantei depinde de:
• tipul șarpantei
• poziția elementelor structurale
Exemplificări:
 Clădire cu pereți longitudinali &
șarpantă fără pană de creastă
 Clădire cu pereți longitudinali &
șarpantă cu pană de creastă
 Clădire cu pereți transversali
62
ÎNCHEIEREA ȘARPANTELOR din 2.1. & 2.2.
Caz  Șarpantă cu 2 scaune & arbaletrieri
b a

a-a 15 1

5
8 2
12; 13; 14

7 3
11
b-b 15
14
6 10 9

b a
63
ÎNCHEIEREA ȘARPANTELOR din 2.1. & 2.2.

1 – pop
c c 2 – clește
3 – contrafișă longitudinală
4 – pană streașină longitudinală
5 - pană intermediară longitudinală
6 - pană streașină în fronton
7 - pană intermediară în fronton
11 8 – contrafișă transversală
2 9 – căprior
5 10 – căprior de coamă
6
13 11 – căprior de fronton cu lungime
maximă
8 3 1 12 - căprior de fronton (pană  pop)
4
13 – arbaletrier longitudinal
14 – talpă longitudinală (pană  pop)
c-c 15 - talpa curentă
14
15 15

64
ÎNCHEIEREA ȘARPANTELOR din 2.1. & 2.2.
15 Caz  Șarpantă cu 2 scaune & un macaz simplu
16
17
23 2
15 23
22
19

7 9
5
21 19
10 1
20
22
8 2
16 3
6 7 21 17
1…15 conf. slide 64 17
16 – pană de creastă 18
11
17 – montant
18 – arbaletrieri
19 - clește diagonal
12
20 – pop 10
21 - arbaletrieri diagonali
22 – talpă diagonală 4
23 – talpă longitudinală (pană  65
talpă curentă)
ÎNCHEIEREA ȘARPANTELOR din 2.1. & 2.2.
Caz  Șarpantă cu 3 scaune

20
5
1

2
6 7
13
11 13 3
8
1…12 conf. slide 64
13 – pop central
12 9
10 20 – talpă scurtă

66
ÎNCHEIEREA ȘARPANTELOR din 2.1. & 2.2.
19
16
f f
e e 3

7 18 2
11
17 13
13
6 14

1…12 conf. slide 64 e-e


13 – pop central
14 – talpă longitudinală pt. arbaletrieri 7 5 2
15 - talpa (pană streașină  perete)
16 – pană de creastă 3 3
12 8
17 – arbaletrieri
1 1
18 - clește intermediar 15
19 – clește scurt 20
20 – talpă scurtă
f-f
67
2.3. ŞARPANTE DIN PRODUSE LEMNOASE
Caracteristici:
• produse rezultate din industria materialelor lemnoase;
• utilizate în ani 70...80 la realizarea unor acoperişuri cu pantă pentru blocurile de
locuinţe din panouri mari prefabricate cu hidroizolaţia terasei deteriorată;
• sistemul constă din:
- elementele principale: semichesoane; la nevoie se înnădesc pe o lungime de 25 cm;
- elementele secundare: scânduri de 2,5×12 cm; lungime = 1,0…3,0 m;
• ferme dispuse la 60…90 cm pe direcţia transversală a clădirii;
• descărcarea fermelor: pereţi longitudinali exteriori & unul sau doi pereți interiori;
• contravântuirea în sens:
- transversal  triunghiurile fermei;
- longitudinal  contravântuiri diagonale din scânduri;
• șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice.

68
2.3.1. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU UN PERETE
LONGITUDINAL
Şarpantă cu scaun central

69
2.3.1. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU UN PERETE
LONGITUDINAL
Şarpantă cu două scaune înclinate

Înnădire

70
2.3.1. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU UN PERETE
LONGITUDINAL
Şarpantă cu scaun central şi două scaune înclinate

Înnădire

71
2.3.1. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU DOI PEREȚI
LONGITUDINAL I
Şarpantă cu două scaune drepte

Înnădire

72
2.3.1. ŞARPANTE PENTRU CLĂDIRI CU DOI PEREȚI
LONGITUDINAL I
Şarpante compuse

a
înnădire

73
2.4
2.4. ŞARPANTE DIN BETON ARMAT

Caracteristici:
• pentru clădiri modulate cu structură de rezistență din pereți sau cadre;
• alcătuire:
- fundații pahar pe elementele verticale de rezistență;
- stâlpi prefabricați;
- pane prefabricate; 4
- căpriori prefabricați la circa 0,8 – 1,0 m; scurți sau lungi;
- asterială de lemn. 2

1 - stâlp 6
2 - pană intermediară longitudinală 3
3 - pană de streașină longitudinală
4 - pană intermediară frontală 1
5
5 - pană de streașină frontală
6 - căprior

74
2.4. ŞARPANTE DIN BETON ARMAT
Șarpante cu căpriori lungi

Șarpante cu căpriori scurți

75
2.4. ŞARPANTE DIN BETON ARMAT

șipcă “bătută” în cuie

căprior

76
2.4. ŞARPANTE DIN BETON ARMAT

Căprior

Plan de poză

Pană

77
2.5. ACOPERIŞURI DIN LEMN

2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN


2.5.1.1. Grinzi din dulapi
2.5.1.2. Grinzi din lamele lipite
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ DIN LEMN

78
2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN

Caracteristici ale soluţii clasice de realizare a grinzilor cu zăbrele:


• tipul materialului lemnos:
- lemn rotund
- ecarisat
• tipul fermei:
- integral din lemn
- lemn pentru elementele comprimate & metal pentru elementele
întinse
• forma geometrică:
- triunghiulară
- dreptunghiulară
- poligonală sau cu talpa superioară curbă
• îmbinări:
- cuie
- buloane
- coliere
• realizarea dificilă cu detalii complicate, în special în privinţa îmbinărilor.
79
2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN

h
h
h
L = 9.00 - 12.00 m L = 12.00 - 18.00 m L = 15.00 - 24.00 m

Ferme triunghiulare cu h = (1/4 ... 1/6)L

h
L = 12.00 - 18.00 m L = 12.00 - 24.00 m
Ferme dreptunghiulare cu h = 1/6L

h
h
h

L = 12.00 - 18.00 m L = 21.00 - 30.00 m L = 12.00 - 24.00 m


h = 1/6....1/8 L
Ferme poligonale cu h = (1/6 ... 1/8)L

h
L = 15.00 - 30.00 m

Fermă cu talpă superioară curbă cu h = (1/6 ... 1/7)L

80
2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN

Fermă triunghiulară (L = 18,00 m)

- lemn rotund cu conicitate naturală şi montaţi metalici;


- îmbinările elementelor comprimate sunt realizate prin
chertare frontală asigurate cu buloane;
- înnădirea celor două elemente ale tălpii este realizată cu
plăci metalice şi buloane.
81
2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN
Fermă cu talpă superioară curbă (L = 17,75 m)

- lemn: talpa superioară, diagonalele & montanţii;


- metal: talpa inferioară din profile laminate;
- elementele tălpii superioare sunt îmbinate cu eclise
metalice şi buloane;
- de aceleaşi eclise sunt prinse diagonalele şi montanţii prin
intermediul unor plăci metalice fixate prin cuie de aceste
elemente.

82
2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN
Fermă poligonală cu două pante (L = 17,75 m)

Compresiuni semnificative

DET 5

- lemn masiv ecarisat: elementele comprimate;


- metal: elementele întinse.

83
2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN

Detaliu

84
2.5.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN

Fermă poligonală cu patru pante (L = 20,00 m)

Compresiuni semnificative  secţiuni compuse  îmbinări dificile

85
2.5.1.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN DULAPI

Caracteristici:
• acoperişuri pentru construcţii rezidenţiale, social-culturale, industriale şi
agro-zootehnice cu distanţe reduse între ferme;
• forme variate de acoperişuri în funcţie de destinaţia construcţiei;
• în majoritatea cazurilor rezemarea se face numai pe pereţii exteriori
astfel încât spaţiul interior devine liber oferind o mai mare flexibilitate la
compartimentare;
• datorită distanţei reduse dintre ferme, încărcarea aferentă unei grinzi
este redusă ceea ce permite confecţionarea fermelor din dulapi;
• îmbinarea elementelor componente ale fermei se realizează cu plăci
multicui, din tablă inoxidabilă sau zincată, presate prin procedee mecanice,
de o parte şi alta a îmbinării.

86
2.5.1.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN DULAPI

Ferme pentru clădiri socio-culturale

Ferma de mansarda Ferma de mansarda Ferma pod Ferma E Ferma foarfeca Ferma M
locuibil

Ferma asimetrica Ferma monopanta Ferma semifoarfeca Ferma W

Ferme pentru clădiri de locuit


87
2.5.1.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN DULAPI

Hală industrială

Sală de echitaţie
Sală de sport

88
2.5.1.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN DULAPI

Mansardă cu acoperiş din ferme din dulapi

Supraetajarea blocurilor

89
2.5.1.1. GRINZI CU ZĂBRELE DIN DULAPI
Acoperişuri din produse de lemn pentru planşee
 PLANŞEE - Paragraf 1.3.2.2.

Grinzi perpendiculare pe streaşina  căpriori

Grinzi paralele cu streaşina  pane

streaşina

streaşina

90
2.5.1.2. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LAMELE LIPITE

Fermele din glulam prezintă toate avantajele elementelor realizate din lamele lipite:
• soluţie ecologică;
• eficienţă energetică;
• costuri de producţie şi greutate redusă comparativ cu metalul şi betonul;
• rezistenţă la atac chimic;
• aspect natural plăcut.

Îmbinarea pieselor componente:


• plăci metalice (gusee):
- pe feţele laterale ale îmbinării;
- în planul median al acesteia;
• şuruburi.

91
2.5.1.2. GRINZI CU ZĂBRELE DIN LAMELE LIPITE

Locuinţă Manej

Hangar

92
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

Varianta clasică de alcătuire a grinzilor cu inimă plină:


• talpă întinsă;
• talpă comprimată;
• inima - scânduri încrucişate bătute în cuie;
• montaţii de rigidizare;
• pane dispuse în dreptul montanţilor;
• profil longitudinal: constant sau variabil;
• construcţii industriale, agro-zootehnice cu deschideri
6,00...15,00 m şi traveei între 3,00 și 4,00 m.

93
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

a a a a a a l/4
hmed
H
h

l l

94
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

În prezent grinzile cu inimă plină se execută din glulam (lemn lamelar


încleiat), proprietăţile fizico-mecanice ale materialului permiţând
realizare unor deschideri de până la 24,00 m.

Structura acoperişului:
- grinda, elementul principal;
- pana, elementul secundar;
- eventual căpriori;
- contravântuirea orizontală metalică sau din glulam;
- învelitoarea.
Estimarea înălţimii grinzilor simplu rezemate în funcţie de deschidere:
• grinzi cu înălţime constantă: h = L/17;
• grinzi cu o pantă; la mijlocul deschiderii h = L/16; h min = L/30;
• grinzi cu două pante: hmax = L/16; hmin = L/30;
• grinzi cu contrasăgeată: h + contrasăgeata = L/16; hmin = L/30;
• grinzi cu consolă; în secţiunea de încastrare: h = Lconsola/10.
95
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

grinzi simplu rezemate - înălţime constantă grinzi simplu rezemate - înălţime


variabilă

grindă cu contrasăgeată acoperişuri cu tiranţi

arc cu articulaţie la cheie cadru încastrat la bază cadru cu 3articulaţii

96
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

Rezemarea panei pe jug metalic Rezemarea ascunsă a panei

Rezemare grinzii pe perete

Îmbinare grindă-tirant Stâlp încastrat Arc articulat la naştere


97
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

Hale industriale

Centru comercial
98
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ
Săli de sport

Arc dublu articulat Arc cu tirant

Grindă-pane-căpriori-asterială
99
2.5.2. GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

Biserici

Locuinţe
100
2.6. ACOPERIŞURI DIN BETON
TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE
MONOLITE PREFABRICATE
- plăci & grinzi - - grinzi & elemente plane -

- grinzi cu inimă plină -


luminator

- grinzi zăbrele-

101
2.6. ACOPERIŞURI DIN BETON
TIPURI DE GRINZI
GRINZI CU ZĂBRELE GRINZI CU INIMĂ PLINĂ

102
2.6. ACOPERIŞURI DIN BETON
ELEMENTE SECUNDARE
ACOPERIȘ GREU ACOPERIȘ UȘOR
- elemente de suprafață - - pane, tablă cutată & luminatoare policarbonat-

103
2.6. ACOPERIŞURI DIN BETON
Acoperişuri din prefabricate de beton pentru planşee
 PLANŞEE – Paragraf 1.5.6.1.c

grinzi paralele cu streaşina  pane

grinzi perpendiculare pe streaşina  căpriori


104
2.7. ACOPERIŞURI METALICE

ALCĂTUIRE:
• Grinzi:
- inimă plină
- zăbrele (ferme)
• Pane
•Tablă cutată
• Contravântuire în planul acoperișului

Profile Z pentru pane

105
2.7. ACOPERIŞURI METALICE

GRINDĂ CU INIMĂ PLINĂ

grindă principală pane

106
2.7. ACOPERIŞURI METALICE

pană
contravântuire în planul
grindă principală transversală acoperișului

107
2.7. ACOPERIŞURI METALICE
pană tablă

grindă longitudinală (jug) grindă principală transversală


grindă transversală intermediară

108
2.7. ACOPERIŞURI METALICE
GRINZI CU ZĂBRELE
pana

grinda principală

109
2.7. ACOPERIŞURI METALICE
Tipuri de îmbinări
guseu

Îmbinare sudată cu guseu Îmbinare nituită cu guseu

Îmbinare mixtă: guseu


Îmbinări sudate fără guseu sudat & diagonală nituită
110
2.7. ACOPERIŞURI METALICE

pana
ferma

111
2.7. ACOPERIŞURI METALICE

Rețea grinzi plane


- Aeroport Budapesta -

Grinzi triunghiulare unidirecționale


- Facultatea de arhitectură, TU Delft -
112