Antimasuratoare

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
PARTEA a III-a
MANAGEMENTUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

DE CONSTRUCŢII
Conducator Proiect: Absolvent:

Prof. Univ. Dr. Ing. TOMA MIHAIL Maxim Ștefan
București 2015
CUPRINS
CAPITOL 1:
DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ DE DEVIZ
1.1. Antemăsurătoare pentru două stadii fizice
1.2. Deviz ofertă pentru un stadiu fizic
Lista cuprinzând cantităţile de lucrări -F3
1.3. Liste cuprinzând consumul de resurse
1.3.1. Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale -C6
1.3.2. Lista cuprinzând consumurile cu mâna de lucru -C7
1.3.3. Lista cuprinzând consumurile de ore de funcţionare utilaje -C8
1.3.4 Lista cuprinzând consumurile privind transporturile – C9
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR
2.1 Determinarea populatiei santierului si a structurii sale
2.1.1 Structura populatiei dupa domeniul de activitate
2.1.2 Structura populatiei din puncte de vedere al calificarii personalului
2.1.3 Structura populatiei dupa domiciliul stabil
2.2 Stabilirea dotarilor social administrative aferente organizarii de santier
2.3 Dotari social administrative aferente organizarii de santier
2.4 Proiectul de organizare de santier
2.4.1 Aspecte generale
2.4.2 Proiectul de organizare de santier- faza I
2.4.3 Proiectul de organizare de santier-faza II
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
3.1 Aspecte generale
3.2 Organizarea activitatii de prevenire si protectie
3.3 Echipamentele de protectie pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca
3.4 Instruirea lucratorilor in domeniul securitati si sanatatii in munca
3.5 Fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă
CAPITOL 1:
DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ DE DEVIZ
1.1. ANTEMĂSURĂTOARE PENTRU DOUĂ STADII FIZICE

1.2. DEVIZ OFERTĂ PENTRU UN STADIU FIZIC
LISTA CUPRINZÂND CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI -F3
1.3. LISTE CUPRINZÂND CONSUMUL DE RESURSE
1.3.1. LISTA CUPRINZÂND CONSUMURILE DE RESURSE MATERIALE -C6
1.3.2. LISTA CUPRINZÂND CONSUMURILE CU MÂNA DE LUCRU -C7
1.3.3. LISTA CUPRINZÂND CONSUMURILE DE ORE DE FUNCŢIONARE UTILAJE -C8
1.3.4 Lista cuprinzând consumurile privind transporturile – C9
1.1. ANTEMĂSURĂTOARE PENTRU DOUĂ STADII FIZICE

 Terasamente
 Pardoseli
1.1.1 ASPECTE GENERALE ANTEMASURATOARE
Antemasuratoare reprezinta piesa scrisa care sta la baza elaborarii documentatiei tehnico-
economice de deviz si implicit la baza evaluarii costului unei constructii. Prin antemasuratoare se
estimeaza cantitatile de lucrari pentru fiecare articol ce urmeaza a se executa intr-o categorie de lucrari
din cadrul unui obiect de constructie.
Articolele cuprinse in antemasuratoare se refera la:
 Articole de deviz propriu-zise;
 Articole de diferente;
 Articole de procurare.
De asemenea, prin antemasuratoare se precizeaza si alte elemente necesare intocmirii
documentatiei de deviz, cum ar fi:
 Nominalizarea variantelor articolelor de lucrari de transport;
 Completarea cu articole;
 Stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuielile de transport si manipulare,
pentru material vagonabil precum si sporuri la manopera si ore functionare utilaje.
Pentru fiecare articol cuprins in antemasuratoare se precizeaza elementele ce il caracterizeaza:
simbol, articol, denumire,calcul cantitate.
Antemasuratoare se intocmeste de catre proiectant pe parti de obiect de constructie
(ansambluri,subansambluri sau elemente) corespunzatoare stadiilor fizice si in ordinea etapelor
tehnologice de realizare stabilite anterior.
Detalierea unui obiect de constructie in parti de obiect corespunzator stadiilor fizice, se realizeaza de
catre proiectant de comun acord cu tehnologul, executantul.
Antemasuratoare se elaboreaza pe baza analizarii si masurarii proiectului tehnic, materializandu-se
printr-o lista de articole de lucrari grupate pe parti de obiect corespunzatoare stadiilor fizice, punandu-
se in evidenta pentru fiecare articol de lucrare o serie de elemente caracteristice ce il definesc si il
delimiteaza (simbol sau cod, denumirea articolului, calculul cantitatii, cantitatea, unitatea de masura si
rotunjirea cantitatii).
Cea mai importanta etapa in elaborarea unei antemasuratori o reprezinta incadrarea articolelor de
lucrari in indicatoarele de norme de deviz aferente.
Pentru corecta efectuare a acestor operatii trebuie sa se cunoasca tehnologia de executie a lucrarilor
de constructii, deoarece in functie de modul de realizare a lucrarilor se impune alegerea acelor norme
de deviz care corespund cel mai bine situatiei reale de executie.
In cazul in care un articol de lucrare nu isi gaseste corespondent direct sau prin asimilare la nivelul
articolelor de deviz normale, se recurge la elaborarea unor norme locale proprii situatiei de executie
implicate.
O alta operatie deosebit de importanta in elaborarea antemasuratorilor o reprezinta evaluarea-
masurarea conform proiectului, cat mai corecta a cantitatilor de lucrari.
Cu cat lucrarile de constructii se incadreaza in normele de deviz si preturile corespunzatoare ale
acestora sunt in conformitate cu situatia reala (constructiva, tehnologica, organizatorica, economica) cu
atat costul estimat in etapa de proiectare va corespunde costului obtinut prin executie.
De maniera si corectitudinea in care se intocmeste antemasuratoarea unui proiect depinde calitatea
documentatiei de deviz si implicit costul produsului de constructie.
1.1.2. ANTEMĂSURĂTOARE PENTRU DOUĂ STADII FIZICE
01. TERASAMENTE
01.01.TS C 18.A1
Săpătură mecanică cu buldozer pe tractor pe șenile de 65 – 80 CP, inclusiv
împingerea pământului până la 10m, în teren categoria I.
U.M: sute
ore
NTi  2.21
sute m3
1
= LSSV x lSSV x hSSV = 38.29m x 36.23m x 0.20m x =2.7744934 sute
100
Rotund: 2.78 sute
01.02.TS C 22.A1
Spor la consumurile de ore utilaj din articolul TsC 18.A1 pentru transportul pământului
pe fiecare 10 metri în plus peste distanța prevăzută la articolul TsC18.A1, pentru
transportul cu buldozere 65-80 CP a pământului provenit din teren categoria I.
U.M: sute
ore
NTi  1.33
sute m3
= x iaf x 3 = 2.7744934 x 1.27 x 3 = 10.57081985 sute
Rotund: 10.6 sute

01.03.TS C 04.E1
Săpătură mecanică cu excavator pe șenile de 0.71 – 1.25 mc cu motor ardere internă si
comandă hidraulică, în pământ cu umiditate naturală cu descărcare în autovehicul, teren
caregoria I.
U.M: sute
ore
NTi  1.15
sute m3
1
= Lsubs x lsubs x hSG = 24.63m x 26.69m x 3.20m x = 21.0359904 sute
100
Rotund: 21.1 sute
01.04. TS C 04.A1
Săpătură mecanică cu excavator pe șenile de 0.71 – 1.25 mc cu motor ardere internă si
comandă hidraulică, în pământ cu umiditate naturală cu descărcare în depozit, teren
caregoria I.
U.M: sute
ore
NTi  1.05
sute m3
LSGi  LSGS lSGi  lSGS 1
= x x hSG x - =[(27.89m+34.29m)/2] x
2 2 100
1
[(25.83m+32.23m)/2] x 3.20m x - 21.0359904 =7.845376 sute
100
Rotund: 7.85 sute
01.05.TS E 01.C1
Nivelarea manuală a terenurilor și platformelor, cu denivelări de 10-20 cm, in teren
tare.
U.M: sute
ore
NTi  11.25
sute m2
1 1
= LSGi x lSGi x = 27.89m x 25.83m x = 7.203987 sute
100 100
Rotund: 7.21 sute

01.06.TS D 02.B1
Împrăștierea pământului afânat provenit din teren categoria I, executată cu buldozer
pe tractor cu șenile de 65-80 CP, în straturi cu grosimea de 21-30cm.
U.M: sute
ore
NTi  0.90
sute m3
= x iaf = 7.845376 sute x 1.27 = 9.96362752 sute

Rotund: 9.97 sute
01.07.TS D 05.B1
Compactarea cu maiul mecanic de 150-200Kg a umpluturilor în straturi succesive de
20-30cm
U.M: sute
ore
NTi  10.88
sute m3
= / iaf = 9.96362752 sute / 1.27 = 7.845376 sute
Rotund: 7.85 sute
01.08.TRA01A.15P
Transportul rutier al pământului cu autobasculanta la distanța de 15Km
U.M: tone
= x ϒpamânt X iaf = 21.0359904 sute x 190 x 1.27 = 5075.984484 tone
Rotund: 5080 tone

08. PARDOSELI
08.01.CG 01.D
Strat suport pentru pardoseli executate din mortar de ciment marca M100-T de 3cm
grosime, cu suprafaţă fin drişcuită.
U.M:
om ore
NTi  0.46
m2
37.5 m3M100  T
CSi  0.031m 3
 0.03875
30 m2
= ∑ S pardoseli calde x 10niveluri = (22.3 x 4 + 6.1 x 4 + 14 x 4 + 28.8 x4+

12 x 4 + 5.8 x 4 + 5.3 +19.6 ) x 10niveluri = 3809
Rotund: 3810 m²
08.02.CG 03.E
Pardoseli din materiale plastice inclusiv pervazurile, curăţate şi ceruite, cu covor din
policlorură de vinil (PVC), pe suport textil lipit cu prenadez, în încăperi cu suprafeţe până
la 20m², cu pervaz din lemn.
U.M: m²
om ore
NTi  0.73
m2
= =3809
Rotund: 3810 m²
08.03.CG 06.D
Pardoseli din mozaic turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3cm
grosime cu mortar de cimet marca M100-T, inclusiv frecarea şi spălarea, executate
simplu, în câmp continuu în grosime de 1.5cm, fără bordură, cu piatră de mozaic din
marmură, în încăperi cu suprafeţe peste 5m², inclusiv.
U.M: m²
om ore
NTi  2.23
m2
=∑ S pardoseli reci x 10niveluri = (6.6 x 4 + 7.1 x 4 +4.9 x 4 + 4.8 x4+
5.1 x 4 +3.7 x4 + 3 x 4 + 4.9 x 4 + 63.45 + 3.5 + 3.9 ) x 10 niveluri =
2312.5
Rotund: 2320 m²
08.04.CG 07.B
Plinte și scafe din mozaic, turnate pe loc, fără coloranți, inclusiv stratul suport cu
mortar de ciment marca M100-T, inclusiv frecarea și spălarea, plinte orizontale de 10cm
înălțime, cu piatră din mozaic din marmură.
U.M: ml
om ore
NTi  1.20
ml
=(∑ Perimetru încăperi pardoseli reci – luși) x 10niveluri = (9m x 4 +13m x 4+ 8.3m x 4
+12.5m x 4 +26.3m +7m+4m) x 10niveluri = 2085 m
Rotund: 2090 m
08.05.CZ 02 09 A
Preparare mortar de ciment pentru tencuieli M100-T, preparat cu ciment M30, în
instalaţii centralizate, fără adaos de var.
U.M: m³
om ore
NTi  0.52
m3
= × 0.03875=3809×0.03875=147.59875
Rotund: 148 m³
08.06.TRA 06 A.08
Transportul rutier al mortarului cu autobetoniera de 5.5mc la distanța de 8km.
U.M: tone
= × ϒM100-T =147.59875×2 =295.1975 t
Rotund: 296 tone

1.2 DEVIZ OFERTĂ PENTRU UN STADIU FIZIC

 Lista cuprinzând cantităţile de lucrări - F3
Structura şi conţinutul cheltuielilor
STRUCTURA SI CONTINUTUL CHELTUIELILOR DIRECTE SI INDIRECTE

 STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE
Cheltuielile directe sunt constituite din urmatoarele:
M – cheltuieli aferente consumurilor de resurse material, in care se cuprinde valoarea materialelor
calculata cu preturile de la furnizori , fara T. V. A. ; in cazul materialelor care provin din import, valorea
acestora trebuie sa includa si taxe si comisioane platibile la frontiera ( taxe vamale, comisoane vamale
etc. );
m – cheltuieli aferente consumurilor cu mana de lucru, in care se cuprinde valoarea manperei
muncitorilor direct productivi;
U – cheltuieli aferente consumurilor cu utilaje de constructii, in care se cuprinde valoarea rezultata din
totalul orelor de functionare a utilajelor respective si din tariful mediu orar corespunzator functionarii;
t – cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile, in care se cuprind:
a) Valoarea transporturilor auto, CF, navale, ale materialelor, prefabricatelor, confectii etc. de la
producator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de la depozitul intermediar la locul de
punere in opera in raza de actiune a mijloacelor de ridicat, inclusiv taxele aferente acestor transporturi;
b) Valoarea tranporturilor cu utilaje de constructii de la baza de utilaje la punctul de lucru si retur;
c) Valoarea transporturilor tehnologice, in masura in care acestea nu sunt cuprinse in articole distincte
(transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din demolari ).
Cheltuielile cu manopera vor include si obligatiile antreprenorilor catre bugetul de stat si catre
fondurile speciale, conform prevederilor in vigoare:
 Contributiile de asigurari sociale ( 20.8% ) ;
 Contributiile de asigurari sociale de sanatate ( 5.2% ) ;
 Contibutiile la fondul de somaj (0.5% ) ;
 Contributiile pentru prevenirea imbolnavirilor si accidentelor ( 0.69% ) ;
 Contributiile pentru concedii si indemnizatii ( 0.85% ) ;
 Contributiile la fondul garantare salarii (0.25% ) ;
 Comisionul camerei de munca (ITM).(0.25%) .
 STRUCTURA SI CONTINUTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE

A. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor
 Retributii ale pesonalului de conducere, tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de
deservire si de paza; impozitul, contributia la asigurari sociale si la fondul de somaj aferente;
 Amortizarea mijloacelor fixe de interes general;
 Cheltuieli cu securitatea si sanatatea in munca;
 Cheltuieli pentru prelucrarea prin mijloace de calcul automat;
 Salarii suplimentare ale muncitorilor direct productivi, impozitul, contributia la asigurari sociale si
la fondul de somaj asupra rtribtiilor totale ale acestor muncitori;
 Cheltuieli privind utilaje de constructii, sculele si celelalte obiecte de inventar in folosinta cu
caracter de productie ( micul utlaj: tomberoane, roabe pe pneuri, rezervoare de depozitare a apei,
aparate de sudura electrica, dispozitive de fasonat);
 Cheltuieli pentru amenajarea si intretinerea santierului;
 Cheltuieli in legatura cu predarea lucrarilor;
 Cheltuieli cu transportul muncitorilor;
 Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor si refacerilor de lucrari;
 Cheltuieli de protocol;
 Cheltuieli pentru reclame, pliante;
 Cheltuieli pentru scolarizare;
 Alte cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor:
- Cheltuieli pentru prevenirea clamitatilor
- Costul lucrarilor de deratizare si dezinsectie
- Cheltuieli de topometrie, trasare, etc.
- Costul materialelor de propaganda, instructie educativa pentru prevenirea incendiilor ( afise, panouri,
brosuri, etc. )
- Cheltuieli privind instalarea minicentralelor electronice liuate cu chirie de la unitatile PTTR ( costul
proiectului, valoarea cablurilor, etc ).
B. Cheltuieli administrativ – gospodaresti

 Furnituri de birouri;
 Carti, reviste si abonamente;
 Cheltuieli PTTR;
 Deplasari in tara si in strainatate;
 Materiale pentru intrtinerea si curatenia cladirilor si altor mijloace fixe;
 Reparatii curente la cladiri si alte mijloace fixe;
 Materiale si piese de schimb pentru functionarea miloacelor de transport usor;
 Cheltuieli pentru incalzit;
 Energie electrica pentru iluminat si forta motrica in scopuri administrativ-gospodaresti;
 Apa, canal, salubritate pentru nevoi administrativ-gospodaresti.
C. Cheltuieli neproductive
 Pierderi din intreruperi din cauze interne si externe;

 Lipsuri de inventar la mijloace circulante din magaziile unitatii peste normele legale de
perisabilitati;
 Alte cheltuieli neproductive.
D. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii
 Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii, prevazuta prin contracte la conditiile

speciale de contractare a lucrarilor de constructii pe perioada executiei fiind obligatorii.
1.3 Liste cuprinzand consumul de resurse
1.3.1 Liste cuprinzand consumul de materiale-C6

1.3.2 Liste cuprinzand consumul de mana de lucru-C7
1.3.3 Liste cuprinzand consumul de ore de functionare utilaje-C8
1.3.4 Liste cuprinzand consumurile privind transporturile –C9
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR
2.1 Determinarea populatiei santierului si a structurii sale

2.1.1 Structura populatiei dupa domeniul de activitate
2.1.2 Structura populatiei din punct de vedere al calificarii personalului
2.1.3 Structura populatiei dupa domiciliul stabil
2.2 Stabilirea dotarilor social administrative
2.1 DETERMINAREA POPULAŢIEI ŞANTIERULUI ŞI A STRUCTURII SALE

2.1 DETERMINAREA POPULAŢIEI ŞANTIERULUI ŞI A STRUCTURII SALE
Populaţia şantierului reprezintă totalitatea personalului ce activează în cadrul şantierului

de construcții.
2.1.1. Structura populaţiei după activitatea prestată (sau domeniul în care activează)
– personal lucrător din activitatea de construcții[nr.persoane]
– personal lucrător din activitatea de instalații pentru construcții [nr.persoane]
– personal lucrător din activitatea de utilaje și echipamente pentru construcții
[nr.persoane]
–totalitatea personalului lucrator din cadrul șantierului *nr.persoane+
= + +
– personal lucrător direct productiv din activitatea de construcții
= 45 muncitori
= ×1.11 *nr.persoane+
11 %  pondere personal TESA în activitatea de construcţii;
=45×1.11=49.95 => = 50 persoane
=0.3× ×1.22=0.3×45×1.22=16.47 => =17 persoane
=0 persoane
=50+17+0=67 persoane
2.1.2. Structura populaţiei după nivelul de calificare

– personal lucrător cu calificare superioară (categorie>4 -nivel 2 de calificare)
[nr.persoane]
– personal lucrător cu calificare medie și necalificat (categorie≤4 -nivel 1 de calificare)
[nr.persoane]
– personal TESA (Tehnic,Economic,Social si Administrativ) [nr.persoane]
=0.50 + 0.62 + 0.71

=0.40 + 0.20 + 0.15
=0.10 + 0.18 + 0.14
= + +
=0.50×50 + 0.62×17 + 0.71×0=35.54 => =36 persoane

=0.40×50 + 0.20×17 + 0.15×0=23.40 => =23 persoane
=0.10×50 + 0.18×17 + 0.14×0=8.06 => =8 persoane
=36+23+8=67 persoane
2.1.3. Structura populaţiei după domiciliul stabil

Personal localnic- 60%
Personal din împrejurimi, navetiști – 30%
Personal din alte localități, nelocalnici, nefamiliști – 10%
 Personal localnic – 60 % din personal

=0.60 x = 0.6×36=21.6 => =21 persoane
=0.60 x = 0.6×23=13.8 => =14 persoane
=0.60 x = 0.6×8=4.8 => =5 persoane
=0.60 x =0.6×67=40.2 => =40 persoane

= + + =21+14+5=40 persoane
 Personal din împrejurimi - navetiști – 30 % din personal

=0.30 x = 0.3×36 =10.8 => =11 persoane
=0.30 x = 0.3×23 =6.9 => =7 persoane
=0.30 x = 0.3×8 =2.4 => =2 persoane
=0.30 x =0.3×67=20.1 => =20 persoane

= + + =11+7+2=20 persoane
 Personal nelocalnic – 10 % din personal
-Personal nelocalnic familist – 0 % din personal

N13  N 23  N33  0 persoane
NT 3  N13  N 23  N33  0 persoane
Număr membri de familie

Nmf  1.7  NT 3  1.7  0  0 persoane
-Personal nelocalnic nefamilist – 10 % din personal

=0.10 x = 0.1×36=3.6 => =4 persoane
=0.10 x = 0.1×23=2.3 => =2 persoane
=0.10 x = 0.1×8=0.8 => =1 persoana
=0.10 x =0.1×67=6.7 => =7 persoane

= + + =4+2+1=7 persoane
2.1.4. Populaţia şantierului

P= + =67+0=67 persoane
P= + +1.7 + =40+20+2.7×0+7=67 pesoane
P= + + + =40+20+0+7=67 persoane
POPULAŢIA ŞANTIERULUI ŞI STRUCTURA SA
Structura populaţiei după domiciliul stabil
Tip de personal Număr Localnici Navetişti Din alte localităţi

persoane (60%) (30%)
Familişti Nefamilişti
(0%) (10%)
Personal cu calificare
=36 =21 =11 =0 =4
superioară, categorie > 4
Personal muncitor cu
calificare medie,
=23 =14 =7 =0 =2
categorie ≤ 4, şi
necalificaţi
Personal TESA =8 =5 =2 =0 =1
Total =67 =40 =20 =0 =7
Membri familie Nmf = 0 - - =0 -
Populaţia şantierului P = 67 P1 = 40 P2 = 20 P3 = 0 P4 = 7
2.2. STABILIREA DOTĂRILOR SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU

ORGANIZAREA DE ŞANTIER
Pentru populația șantierului trebuie asigurate condiții normale de muncă pe toate

durata de desfășurare a lucrărilor de construcții.
Necesități social - administrative pentru populația șantierului:
- Spații de cazare
- Alimentație
- Necesități de igiena și sănătate
- Necesități cultural - sportive și de recreere
- Necesități social - administrative
- Alte cerințe specifice de șantier
În România organizarea de șantier se realizează în 3 faze:

1. Instalarea șantierului - dotări minime privind organizarea de șantier pentru atacarea
lucrărilor
2. Dezvoltarea organizării de șantier pe măsură extinderii lucrărilor de construcții
3. Lichidarea organizării de șantier prin dezafectarea acesteia
Necesitățile social - administrative pentru populația șantierului se vor asigura astfel:

 Construcții fixe cu caracter definitiv, reprezentând baza tehnico - materială a
unității de construcție
 Construcții ce fac parte din obiectivul de investiție, ce se realizează prioritar fiind
folosite pentru organizarea de șantier și eliberate odată cu predarea obiectivului
 Construcții cu caracter mobil, demontabil și/sau transportabil
 Construcții provizorii nerecuperabile
 Închirieri din zonă sau preluări de construcții din amplasamentul șantierului
Proiectarea organizării de șantier din punct de vedere al asigurării necesităților

populației trebuie să ia în considerare pentru fiecare șantier în parte disponibilitățile și
condițiile specifice reale ale șantierului și ale investiției (amplasament, valoarea
lucrărilor, durata execuției lucrărilor, forța de muncă necesară).
Organizarea de șantier este suportată la nivelul devizului general și devizului ofertă
pentru obiectiv de investiție, reprezentând o cotă procentuala din valoarea totală a
lucrărilor.
Clasificarea construcțiilor după destinație pentru asigurarea necesităților populației

șantierului:
 pentru funcții sociale: vestiare, dormitoare, grupuri sanitare, dispensare, cantină
(cu săli de mese)
 pentru funcții tehnico - administrative: birouri, laboratoare, cluburi, grădinițe, școli
 pentru funcții auxiliare anexe: gherete de pază, depozit pentru cazarmanent,
pichete PSI, chioșcuri cudiverse funcții
Tipuri de construcții:
a) containere multifuncționale
b) container multifuncțional pe sanie
Construcțiile pentru organizarea de șantier se pot diferenția după sitemul constructiv

astfel:
 structuri pe schelet(din lemn, metal sau beton cu închideri din panouri ușoare)
 structuri cu pereți portanți prefabricați
 construcții din elemente spațiale prefabricate
 construcții din celule spațiale prefabricate din beton
 construcție armonică - prelată din pânză cauciucata fixată pe niște membrane
metalice de susținere
 construcții gonflabile și pneumatice - prin umflarea unei membrane
 construcții pliabile
 vagoane mobile sau autovagoane (vagoane tractate cu rol de dormitor, birou)
NECESARUL DE DOTARI SOCIAL-ADMINSTRATIVE

1. Dotarile pentru organizarea de santier se aleg in functie de suprafata:
[ ]
[( )
]
2. Alegerea dotarilor se realizeaza in raport cu numarul de utilizatori si cu capacitatea dotarii:
[( ]
)
Obiecte social-administrative necesare Obiecte social-administrative adoptate

Indice
Nr. Supraf
UF supraf Nr.pers. Unitate Nr. Supraf. Amplasame
crt. Denumire necesara Tip obiect
pers. (m2/pers aferente folosinta buc efectiva nt obiecte
(m2)
)
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7 8 9 10
Container
3x14.77
1 Birouri 1 3 N3=8 24 ISO 4-6 birouri 2+1 3/obiectiv
=44.31
2.435x6.065
Container
20 3x14.77
2 Vestiare 1 0.65 N1+N2=59 38.35 ISO 3 3/obiectiv
persoane =44.31
2.435x6.065
Container
40 2x14.77
3 Grup sanitar 1 0.30 N1+N2=59 17.7 ISO 2 2/obiectiv
persoane =29.54
2.435x6.065
Container
8.69 1x14.77
4 Dormitoare 1 NT4=6 52.14 ISO 3-8 paturi 1 1/obiectiv
6 paturi =14.77
2.435x6.065
2.3 Dotari social administrative pentru organizarea de santier

Dotari social administrative pentru organizarea de santier
1 Birouri
2 Vestiare
3 Grup sanitar
4 Dormitoare
Container multifunctional tip ISO cu destinatia birouri

- dimensiuni: 6065x2435x2560 mm
- greutate totala, neechipat: 3.5tone
- greutate totala, echipat: 5.81tone
Varianta I: birou pentru 4 persoane

- birouri
- grup sanitar
- dulapuri
- cuiere haine
Container multifunctional tip ISO cu destinatia vestiar

Varianta I: vestiar pentru 20 persoane

- dulapuri vestiare
- WC
- dus
- lavoar
- banca
Container multifunctional tip ISO cu destinatia grup sanitar

Varianta II: grup sanitar tip A pentru 40 persoane

- cabina de dus
- cabina WC
- dus
- spalator
Container multifunctional tip ISO cu destinatia dormitor
VariantaI I: dormitor cu 3 paturi sau cu 2-3 paturi suspendate

- paturi pentru 1 persoana
- noptiera
- dulap
- grup sanitar
- masa, scaune
- cuier haine
- frigider

2.4.2 Proiectul de organizare de santier- faza I
2.4.3 Proiectul de organizare de santier-faza II


Organizarea și conducerea execuției lucrărilor de construcție - montaj, în vederea
realizării produsului de construcție, reprezintă o componentă a sistemului de
management a oricărui operator economic ce execută lucrări de construcții, constituind o
cerință esențială a desfășurării normale și eficiente a întregului sistem productiv de
constituire.
Organizarea execuției lucrărilor și implicit a șantierelor de construcții trebuie
concepută, realizată și planificată, astfel încât să respecte termenele contractuale de
redare și punere în funcțiune a obiectivelor de investiții, să asigure condiții adecvate de
muncă și viață personalului, o calitate corespunzătoare a lucrărilor și o deplină securitate
și sănătate în muncă.
Rezolvarea acestor deziderate impune respectarea reglementărilor naționale,
armonizate celor europene și celor pretinse de o organizare și o conducere modernă și
eficientă, care să conducă la realizarea de lucrări ce satisfac exigențele de performanță
calitativă și econimice pretinse.
Organizarea execuției lucrărilor și a șantierului de construcții se materializează la
nivel conceptual în cadrul proiectului de organizare .
Proiectul de organizare tratează concepția de ansamblu a organizării de șantier,
ținând seama de specificul și de natura lucrărilor, de volumul de lucrări și de valoarea
acestora, dar și de durata de desfășurare a execuției aferente obiectivului de investiție
sau numai obiectului de construcție ce urmează să fie realizat.
Proiectul de organizare reprezintă principalul „instrument de coordonare” a
tuturor acțiunilor implicate în realizarea obiectivului sau obiectului de construcție.
Realizarea corespunzătoare a proiectului de organizare de șantier și implicit a unei
calități adecvate organizării de șantier, creează premizele pentru:
 reducerea duratelor de execuție
 utilizarea eficientă și cu maxim de randament a tuturor resurselor disponibile
 asigurarea unor condiții optime de muncă și viață pentru personal
 creșterea productivității muncii
 îmbunătățirea calității execuției lucrărilor
 limitarea riscurilor de producere a accidentelor de muncă
 diminuarea risipei de materiale în cadrul șantierului
 reducerea costurilor de producție
Proiectul de organizare reprezintă o documentație tehnico-economică ce se aliniază

principiilor generale de concepere și de realizare a proiectelor de profil din domeniul
construcțiilor, cuprinzând un ansamblu de piese scrise și piese desenate ce rezolvă
problemele tehnologice și organizatorice din cadrul șantierului de construcții.
Proiectul de organizare se elaboreaza in doua etape inpendente:

I. Proiectul de ansamblu al organizării lucrărilor sub forma „proiectului de organizare
faza I” – D.T.O.E, care se întocmește de către proiectantul lucrărilor de bază.
II. Proiectul de organizare al execuției lucrărilor, sub forma „proiectului de organizare
faza II”-D.T.O.S, care se elaborează de către operatorul economic executant.
2.4.2 PROIECTUL DE ORGANIZARE – faza I- D.T.O.E

Documentația Tehnică de Organizare a Execuției lucrărilor
Proiectul de organizare faza I, se întocmește de către proiectantul general al
obiectivului de investiție, reprezentând un proiect ce tratează concepția de ansamblu a
organizării lucrărilor. Pornind de la documentația aferentă, proiectantul, în cadrul
descrierii lucrărilor din capitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de referiri asupra
unor aspecte legate de organizarea de șantier axându-se pe următoarele elemente:
 descrierea amplasamentului și a termenelor de finalizare a execuției
 protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier
 curățenia în șantier și serviciile sanitare
 descrierea sumară a organizării de șantier
În capitolul 2 se elaborează caietele de sarcini pentru execuția lucrărilor, se face

descrierea scrisă a lucrărilor, ordinea de execuție a acestora, descrierea soluțiior tehnice
și tehnologice folosite, care să asigure exigențele de performanță calitative pretinse.
În capitolul 3 al „proiectului tehnic” sunt prezentate „listele cantităților de lucrări”
necesare cuantificării valorii și duratei estimative a execuției lucrărilor, iar în capitolul 4
se redă „graficul general de realizare a imvestiției”.
„Devizul general”, elaborat de proiectant în capitolul 5-alte cheltuieli, subcapitol

5.1 „Organizare de șantier”, cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare contractantului
în vederea creării condițiilor de desfășurare a activității de construcții - montaj. Aceste
cheltuieli se estimează de către proiectant în baza unui deviz ce ține seama de tehnologia
de execuție și de graficul de lucru aferent lucrărilor de bază, de amplasamentul
obiectivului, de posibilitățile de branșare la utilități, de căile de acces auto și căile ferate,
de spațiile, terenurile sau amenajările existente ce pot fi utilizate de constructor.
Organizarea de șantier pentru execuția lucrărilor de construcții - montaj aferente
achizițiilor publice este supusă procedurii de licitare - ofertare atât sub aspectul
desfășurării acesteia cât și sub aspectul costului lucrărilor de organizare.
2.4.3 Proiectul de organizare de santier – faza II
Organizarea de șantier se materializează la nivel conceptual în cadrul proiectului de

organizare de șantier.
Proiectul de organizare tratează concepția de ansamblu a organizării șantierului de
construcții ținând seama de specificul , volumul, natura, amploarea și durata lucrărilor de
construcții – montaj aferente obiectivului de investiție sau obiectului de construcții ce
urmează a fi executat.
Proiectul de organizare este o documentație tehnico - economică ce corespunde oricărui
proiect de profil construcții, cuprinzând un ansamblu de piese scrise și piese desenate ce
rezolvă problemele organizatorice din cadrul șantierelor de construcții.
Proiectul de organizare cuprinde următoarele aspecte:
1. Obiectele de construcții ce uremază a fi executate la nivelul obiectivului de investiție

2. Procedeele tehnologice adecvate pentru execuția lucrărilor, în concordanță cu
proiectul tehnologic, precum și dotările și organizarea corespunzătoare a acestor
procedee
3. Planificarea execuției lucrărilor într-o succesiune logică tehnico - organizatorică și
desfășurării
acestora.
4. Se pun în evidență duratele optime de execuție a lucrărilor ținând seamă de termenele
contractate și de caracteristicile reale ale șantierului
5. Se tratează problema forței de muncă
6. Posibilitatea de racolare a forței de muncă din zona șantierului și posibilitățile de

cazare pentru
personalul nelocalnic și transportul local al personalului din împrejurimi
7. Se evidențiază necesarul de materiale cât și amenajările impuse pentru depozitarea și
conservarea materialelor, eventuale construcții pentru depozitare
8. Se nominalizează sursele de aprovizionare și modalitățile prin care se realizează
acestea.
9. Se elaborează graficele diferențiale și integrale de aprovizionare și consum, stocuri
pentru principalele materiale
10. Aspecte privind utilajele de construcții și mijloacele de utilizare ale acestora, dar și
construcțiile și amenajările privind parcarea, întreținerea și repararea acestora.
11. Sursele de utilități precum și rețelele aferente acestora.
12. Se pun în evidența rețelele definitive și provizorii pentru organizarea de șantier
13. Căile de circulație și transport în interiorul șantierului, definitive și provizorii
14. Unitățile de producție auxiliare necesare desfășurării lucrărilor de construcții sau
menținerea celor cu care colaborează șantierul
15. Sistemul propriu de control în vedere asigurării calității lucrărilor de construcții
16. Tratează probleme legate de protecția și siguranța muncii în cadrul șantierului
17. Trebuie să cuprindă și să prevadă măsurile și dotările privind prevenirea și stingerea
incendiilor (PSI)
18. Măsuri de pază și siguranță
19. Lista obiectelor de organizare de șantier
20. Planificarea execuției lucrărilor de organizare de șantier
21. Documentația de deviz privind costurile aferente organizării de șantier
Proiectul de organizare se întocmește în baza următoarelor documente:

1. Proiectul tehnic și caietele de sarcini
2. Autorizația de construcție
3. Aprobarea investiției și deschiderea finanțării la nivelul băncii finanțatoare
4. Acorduri și avize între executant și autorităție locale: poliție, primărie, domeniu public.
5. Deschiderea lucrărilor de construcții trebuie anunțată Inspectoratului de Stat în
Construcții
6. Raportul de constatare pe teren
7. Lista cu disponibilul de obiecte de șantier a constructorului
Documentația Tehnică de Organizare de Șantier- D.T.O.S cuprinde urmatoarepe

piese scrise și desenate:
A. Piese scrise:
1. Memoriu tehnic și justificativ
2. Necesar de forță de muncă, materiale, utilaje și mijloace de transport
3. Grafice de execuție a lucrărilor de construcții
4. Lista cu dotări pentru organizarea de șantier
B. Pise desenate:
1. Planul de situație al șantierului cu încadrarea acestuia în zonă la scară planului
topografic
2. Planul de organizare la nivel de obiectiv de investiție
3. Planul de organizare la nivelul obiectelor de construcții
4. Planul de organizare al bazei de producție auxiliare
5. Planul de organizare al grupului de cazare
6. Planul de organizare al execuției lucrărilor pe timp friguros (dacă se lucrează pe
timp friguros)
7. Planuri de detalii de execuție și de dotări aferente organizării de șantier și unităților
de producție auxiliară
Notă: Organizarea de șantier aferentă obiectului de construcție analizat

S+P+9E este redată în planul de organizare anexat.
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN
MUNCĂ

3.2 Organizarea activității de prevenire și protecție
3.3 Echipamentele de protecție pentru asigurarea securității si sănătății în
muncă
3.4 Instruirea lucrătorilor în domeniul securități si sănătății în muncă


Securitatea si sănătatea in munca constituie un ansamblu de activităţi institutionalizate având
ca scop asigurarea celor mai bune condiţii in desfăşurarea procesului de munca, apărarea vieţii,
integrităţii fizice si psihice, sănătăţii lucratorilor si a altor persoane participante în procesul de munca.
Securitatea si sănătatea in munca este reglementata prin legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea
securităţii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea
de masuri pentru securitatea si sănătatea in munca.
Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securităţii si sanatatii in munca a
lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentanţilor lucratorilor din toate sectoarele de
activitate publica si privata, deci si in sectorul de construcţii (cu excepţia forţelor armate, politiei,
cazurile de dezastre, inundaţii si protecţiei civile).
Legea stabileşte principiile generale referitoare la:
• prevenirea riscurilor profesionale

• protecţia sanatatii si securităţii lucratorilor
• eliminarea factorilor de risc si accidentare
• informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii
• instruirea lucratorilor si a reprezentaţilor lor precum direcţiile generale pentru
îndeplinirea acestor principii.
In vederea asigurării condiţiilor de securitate si sănătate in munca si pentru prevenirea

accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabileşte obligaţii specifice atât pentru angajatori
cat si pentru lucratori.
Normele de securitate si sănătate in munca
Normele, reglementările si răspunderile stabilite prin lege privind securitatea si sănătatea in

munca reprezintă un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor participanţilor la procesul de munca.
Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protecţie a sanatatii si securităţii lucratorilor se
axează atât pe aspectele referitoare la asigurarea securităţii in munca cat si k cele de sănătate in
munca.
Normele de securitate si sănătate in munca au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de

risc de accidente si/sau de îmbolnăvire profesională, existenţi in sistemul de munca pentru fiecare
din componentele acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de producţie - mediul de
munca).
In domeniul securităţii si sănătăţii in munca se delimitează si se definesc următoarele
categorii de norme:
a) norme generale de securitate si sănătate in munca

b) norme specifice de securitate in munca
c) instrucţiuni proprii de securitate in munca
d) norme privind sănătatea si igiena muncii
a) Norme generale de securitate si sănătate in munca
Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in munca si a bolilor

profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale. Normele generale de
securitate si sănătate in munca se detaliază pe activităţi sau grupe de activităţi distincte in cadrul
normelor specifice de securitate si sănătate a muncii si al instrucţiunilor proprii de securitate a
muncii.
b) Norme specifice de securitate si sănătate in munca
Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia naţionala (inclusiv
pentru sectorul de construcţii).
Normele specifice de securitate a muncii se emit de către Ministerul Muncii si Solidarităţii
Sociale in baza unei metodologii distincte.
c) Instrucţiuni proprii de securitate in munca
Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice, a

standardelor si a altor acte normative in domeniu, in funcţie de caracteristicile proceselor de munca.
Instrucţiunile proprii de securitate in munca se elaborează, in mod obligatoriu, de către angajator
(persoane fizice sau juridice, romane sau străine, ce isi desfăşoară activitatea pe teritoriul României).
d) Norme privind sănătatea lucratorilor in munca
Se elaborează de către Ministerul Sanatatii si Familiei, având caracter obligatoriu si

urmăresc asigurarea sanatatii salariaţilor in procesul de munca.
Normele generale, normele specifice, standardele si instrucţiunile proprii de

securitate precum si normele de sănătate in munca se revizuiesc periodic, in concordanta cu
modificările de natura legislativa sau a celor datorate procesului tehnic.
Clauze privind securitatea si sănătatea in munca, conform legii, trebuie prevăzute

obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de munca:
• in contractele colective de munca încheiate la nivelul agenţilor economici;

• in contractele individuale de munca;
• in convenţiile civile;
• in convenţiile internaţionale
in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si parteneri străini


 Angajatorul trebuie să implementeze un sistem de management al SSM ca parte componentă a
sistemului general de management
 Angajatorul are obligația să asigure planificarea, organizarea și mijloacele necesare activității de
prevenire și protecție din unitate
 Organizarea activității de prevenire și protecție este realizată de către angajator în următoarele
moduri:
 Prin asumarea de către angajator a atribuțiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de
lege
 Angajatorul trebuie să obțină autorizația de funcționare din punct de vedere al SSM, ce
constă în asumarea de către acesta a responsabilităților privind legalitatea desfășurării
activității din punct de vedere al SSM. Această autorizație se emite de ITM în baza unei
cereri pentru autorizare, a copiilor după actele de înființare și a declarației pe propria
răspundere
 Prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de
prevenire și protecție consemnate în fișa postului. Lucrătorul desemnat trebuie să aibă
capacitatea, timpul necesar și mijloacele adecvate pentru desfășurarea activității de
prevenire și protecție. Lucrătorul desemnat trebuie să aibă o pregătire de nivel mediu
(liceu și 40 ore cursuri, certificat de absolvire și diplomă pentru nivel de bază- postliceal
profil tehnic și 80 ore cursuri pentru nivel mediu- studii superioare tehnice și 80 ore de
cursuri pentru nivel superior). Numărul lucrătorilor desemnați se stabilește în funcție de
mărimea unității, riscurile la care sunt expuși lucrătorii și distribuția lucrătorilor pe puncte
de lucru
 Prin reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM, care sunt aleși
de către lucrători conform contractului colectiv de muncă sau prin regulamentul intern
sau regulamentul de organizare și funcționare, să-i reprezinte pe lucrători.
Numărul reprezentanților lucrătorilor este în funcție de numărul lucrătorilor reprezentați
și care trebuie să satisfacă cerințele minime de pregătire conform nivelului de bază
Colaborează cu angajatorul, însoțesc comisia de evaluare a riscurilor, comunică
propunerile lucrătorilor, urmăresc respectarea planului de prevenire și protecție și
informează asupra nerespectării SSM
 Înființarea serviciului intern de prevenire și protecție pentru un număr mai mare de 50
angajați:
- Serviciul de securitate a muncii
- Serviciul medical de medicina muncii
- Lucrătorii care îndeplinesc cerințele nivelului mediu sau superior
- Structura serviciului intern este stabilită de angajator în raport cu numărul
lucrătorilor și cu riscurile existente
- Daca serviciul intern de protecție și prevenire nu are capacitatea și aptitudinile
necesare se apelează la un serviciu extern de protecție și prevenire pe bază de
contract
 Angajatorul trebuie să întocmească un plan de prevenire și protecție pe baza evaluării
riscurilor pentru fiecare loc de muncă care cuprinde măsuri tehnice, organizatorice,
igienico-sanitare și de altă natură, necesare asigurarii securității și sănătății lucrătorilor
- Pentru aplicare se stabilesc resursele umane și materiale necesare
- Se supune analizei lucrătorilor, reprezentanții lucrătorilor și membrilor CSSM, fiind

semnat de angajator
- Planul de prevenire și protecție se revizuiește ori de câte ori intervin modificări ale
condițiilor de muncă sau apar riscuri noi
- Organizarea și funcționarea Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă se
înființează în unitățile mai mari de 50 lucrători (unul sau mai multe pentru
unitățile dispersate)
- Este alcătuit din reprezentanții lucrătorilor și angajator în mod egal, și medicul de
medicină a muncii
- Instruirea personalului din CSSM se face în timpul programului de lucru și cu
cheltuielile unității
- CSSM funcționează în baza unui regulament de funcționare propriu
- Întrunirea comitetului cel puțin o dată pe trimestru sau ori de câte ori este
necesar
- CSSM analizează și face propuneri privind politica de SSM și planul de prevenire și
protecție conform regulamentului intern
 Elaborarea de tematici pentru toate fazele de instruire și a programului de instruire-
testare
 Evaluarea riscurilor pentru fiecare component al sistemului de muncă ( executant, sarcină
de muncă, mijloace de muncă și mediul de muncă)
 Elaborarea de instrucțiuni proprii în raport cu particularitățile activității
 Evidența zonelor cu risc ridicat și specific, a zonelor care necesită semnalizare
 Evidența meseriilor și a profesiilor care necesită autorizarea executării lor și a posturilor
de lucru care necesită examene medicale suplimentare
 Verificarea stării de funcționare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de
urgență, precum și a sistemelor de siguranță
 Propunerea de sancțiuni și stimulente pentru lucrători, clauze de SSM în contractele de
prestări servicii
 Evidența echipamentelor de muncă, urmărirea și verificarea periodică
 Urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecție și prevenire și a
planului de evacuare
 Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor
 Responsabilități privind asigurarea SSM revin tuturor factorilor implicați în activitățile de
construcții
3.3 Echipamentele de protecție pentru asigurarea securității si sănătății în

muncă
3.3 Echipamentele de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă

Echipamentele de protecție în vederea prevenirii accidentelor de muncă și a imbolnăvirii profesionale,
se structurează în două categorii:
Echipamentele de muncă sunt reprezentate prin mașinile, utilajele, instalațiile, aparatura, dispozitivele,
uneltele și alte mijloace asemănătoare folosite la locul de muncă.
Echipamentele de muncă trebuie să nu prezinte pericol pentru sănătatea sau viața lucrătorilor și sa
corespundă prevederilor și reglementărilor cuprinse în HGR nr. 11461 din 30. 08. 2004 privind cerințele
minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de
muncă. Aceste echipamente trebuie verificate și certificate de organisme recunoscute de Ministerul
Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Echipamentul individual de protecție reprezintă orice echipament destinat să fie purtat sau ținut de
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea pune în pericol
securitatea și sănătatea la locul de muncă.
Echipamentul individual de protecție se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa funcționare
și o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreținerii, reparării și înlocuirilor necesare.
Angajatorul asigură instruirea lucrătorului și chiar antrenamente pentru modul de purtare a
echipamentului individual de protecție.
Degradarea, respectiv pierderea calității de protecție a echipamentului impune înlocuirea obligatorie a

acestuia.
Echipamentul individual de protecție trebuie să respecte prevederile HGR nr.1 151/2004 privind
stabilirea cerințelor esențiale de securitate, cât si HGR nr. 1 048/2006 privind cerințele minime de
securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la
locul de muncă.
Orice echipament individual de protecție trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 Să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuși la un risc mărit
 Să corespundă condițiilor existente la locul de muncă
 Să ia în considerare cerințele ergonomice și starea sănătății lucrătorului
 Să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
Echipamentul individual de protecție este conceput pentru protejarea tuturor componentelor

organismului uman expuse riscului:
 Protecția capului: căști de protecție, glugi, capișoane, basmale, cagule, bonete, caschete, etc.
 Protecția ochilor și a feței: ochelari de protecție, viziere/ ecrane de protecție, măști și cagule
pentru sudură, ochelari-mască
 Protecția urechilor împotriva zgomotelor: căști de protecție, antifoane de tip intern sau extern
 Protecția căilor respiratorii: măști filtrante, aparate de protecție respiratorie
 Protecția mâinilor și brațelor: mănuși de protecție (solicitări mecanice, chimice, termice, electrice
sau a frigului), palmare, degetare, cotiere, mânecuțe, manșete pentru încheieturi
 Protecția picioarelor: bocanci, cizme, jambiere, genunchiere, glezniere detașabile, crampoane,
saboți
 Protecția pielii: creme, unguente, antiinflamatoare
 Protecția trunchiului și abdomenului: veste, jachete, șorțuri, burtiere de peotecție, centuri
lombo-abdominale
 Protecția integrală a corpului: salopete, combinezoane, centuri de susținere și de siguranță,
dispozitive de protecție împotriva căderii de la înălțime, îmbrăcăminte împotriva frigului și a
intemperiilor
Echipamentul individual de protecție trebuie menținut în stare normală de utilizare și trebuie certificat și
atestat de organisme coordonate și recunoscute de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.


Instruiea in domeniul securităţii si sănătăţii in munca are ca scop insusirea
cunoştinţelor si formarea deprinderilor de securitate si sănătate in munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca la nivelul întreprinderii
si/sau al unităţii se efectuează in timpul programului de lucru.
Perioada in care se desfăşoară instruirea este considerata timp de munca. Fiecare angajator
are obligaţia sa asigure baza materiala corespunzătoare unei instruiri adecvate. La instruirea
personalului in domeniul securităţii si sănătăţii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de
instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiecţii,
instruire asistata de calculator.
Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire, testare, pe meserii sau activităţi.
Instruiea personalului in domeniul securităţii si sănătăţii in munca trebuie sa se facă in deplina

stare de sănătate a lucratorilor, fiind interzisa instrukea persoanelor in stare de oboseala, de ebrietate,
sau a persoanelor bolnave.
Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.
Instruiea lucratorilor se va efectua atât in baza documentelor legislative cat si a normelor

specifice si a instrucţiunilor proprii
Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire

suficienta si corespunzătoare domeniului securităţii si sănătăţii in munca, in special sub forma de
informaţii si instrucţiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau.
Instruirea lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca cuprinde conform HGE. nr.
1425J11 octombrie 2006 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii si sănătăţii in munca nr.319/2006) trei faze:
• Instruirea introductiv-generala
• Instruirea la locul de munca
• Instruirea periodica
INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA
Instruiea introductiv-generala se face:
 la angajarea lucratorilor
 lucratorilor detaşaţi de la o unitate la alta
 lucratorilor delegări de la o unitate la alta
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice

întreprinderii si/sau unitarii respective, riscurile pentru securitate si sănătate in munca, precum si
masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul întreprinderii si/sau unitarii, in general.
Instruirea introductiv-generala se face de către:
 angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in

munca
 lucratorul desemnat
 un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecţie
 serviciul extern de prevenire si protecţie
Instruiea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20 de persoane.

Durata instruirii introducti-generale depinde de specificul activităţii si de riscurile pentru
securitate si sănătate in munca, precum si de masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul
întreprinderii si/sau unitarii, in general.
Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu

va fi mai mica de 8 ore.
Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica de
instruire aprobata de către angajator.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, următoarele probleme:
a) legislaţia de securitate si sănătate in munca

b) consecinţele posibile ale necunoaşterii si nerespectarii legislaţiei de securitate si sănătate in
munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavke profesionak specifice unitarii
d) masuri la nivelul unitarii privind acordarea primului ajutor in caz de accidentare,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
e) masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de instruire:
 importanta însuşirii regulilor sănătăţii si securităţii muncii in constructii-montaj
 importanta respectării disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de organizare si
funcţionare, a codului muncii, a legislaţiei si a altor reglementari referitoare la securitatea si
sănătatea in munca
 drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare
 reguli de circulaţie care trebuie respectate pe teritoriul şantierelor, insistând asupra locaţiilor de
trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a cailor de acces amenajate;

 respecterea semnelor convenţionale si a plăcutelor avertizoare
 interzicerea staţionarii sau a trecerii prin raza de acţiune a macaralelor,podurilor rulante, si a
utilajelor in funcţiune.
 reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutăţilor admise
 pericolul pe care ii reprezintă fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri
 reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile sitoxice;
 necesitatea purtării si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual de
protecţie prevăzut in HGR nr.1048/9 august 2006.
 obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sănătate si de securitate si
interzicerea improvizaţiilor;
 interdicţia muncitorilor de a lucra in alt loc decât acela in care a fost repartizat sa lucreze;
 se interzic in mod deosebit intervenţiile la instalaţiile electrice, lucrările de sudura, manevrarea
utilajelor si ajutajul la repararea utilajelor
 interzicerea executării de reparării sau lucrări de întreţinere a utilajelor in timpul funcţionarii lor
(ungere, curăţire);
 noţiuni generale de electrosecuritate, ventilaţie si iluminat;
 interzicerea aglomerării de materiale pe cai de acces, schele si platforme delucru;
 notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale;
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza de teste, a insusirii

cunoştinţelor predate in timpul instruirii.
Rezultatele verificării vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu datele prevăzute in

imprimat si cu semnarea documentului de către cel instruit, de cel care a efectuat instruirea si de cel
care care a verificat însuşirea cunoştinţelor.
In cazul in care, la verificarea cunoştinţelor, se constata ca lucratorii nu sunt suficient de

instruiţi se repeta instructajul pana la asimilarea cunoştinţelor.
Lucratorii nu vor putea fi angajări daca nu si-au insusit cunoştinţele prezentate in instruirea
intro ductiv-generala.
INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA
Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generala si are ca scop

prezentarea riscurilor pentru securitatea si sănătatea în munca, precum si masurile si activităţile de
prevenire si protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de
munca sau in cadrul întreprinderii si/sau unităţii.
Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de munca,
individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sănătate in munca si
de masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau
fiecărei funcţii exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si si se stabileşte prin instrucţiuni
proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreuna cu:
 angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca
 lucratorul desemnat
 un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecţie
 serviciul extern de prevenire si protecţie
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire întocmite de către

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca si care vor fi
păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informaţii privind riscurile de accidentare si imbolnavke profesionala specifice locului de

munca si/sau postului de lucru.
b) prevederile instrucdmiilor proprii ekborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru.
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
d) instrurea la locul de munca va include obligatoriu demonstrării practice privind activitatea
pe care persoana respectiva o va desfăşura si exerciţii practice privind utilizarea echipamentului
individual de protecţie, a mijloacelor de akrmare, intervenţie, evacuare si prim ajutor.
e) prevederi ale reglementarilor de securitate si sănătate in munca privind activităţile specifice
ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale firmelor de profil, cuprinse in tematicile
specifice de instruire:
 descrierea echipamentului de protecţie a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor
individuale de protecţie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii
acestora in timpul muncii;
 organizarea ergonomica a locului de munca, păstrarea ordinei, curăţeniei si a disciplinei in
timpul lucrului;
 corectitudinea executării operatiunilor la principalele faze ale lucrărilor si ordinea executării lor
pentru asigurarea deplinei securităţi a muncitorilor in timpul procesului de munca., insistandu-
se asupra celor dificile si periculoase, si in mod special a celor executate la inaltime;
 evidenţierea zonelor cu risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale si indicarea
metodelor de prevenire a riscurilor existente;
 obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a păstrării lor Mbere, interzicandu-se
depozitarea materialelor pe aceste cai;
 interdicţia de a executa alte lucrări decât cele pentru care muncitorul este calificat si are
instrucatjul făcut.
 interdicţia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decât cele cu care este dotat
locul sau de munca si pentru care este instruit;
 necesitatea verificării sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protecţie inainte de începerea
lucrului, aratandu-se pericolul pe care ii reprezintă pentru securitatea muncitorilor, a sculelor,
utilajelor, a dispozitivelor de protecţie a muncii defecte;
 modul de efectuare a transportului in interiorul şantierului in condiţii de securitate si
mijloacele de transport care pot fiutilzate.
 mijloace de prim ajutor in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde
sunt amplasate acestea si accesul la ele;
 reguli stabilite prin proiectele de execuţie
La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a cunoştinţelor si a

deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul ca fi consemnat in fisa individuala de
instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a
efectuat instructajul si de cel care a verificat insusirea cunoştinţelor.
începerea efectiva a activităţii la postul de lucru de către lucratorul instruit se face numai după
verificarea cunoştinţelor de către şeful iearbic superior celui care a făcut instruirea si se consemnează
si se semnează in fisa de instruire individuala, la rubrica "Admis la. lucru".
INSTRUIREA PERIODICA
Instruirea periodica se realizează in următoarele forme:
1. instruirea periodica programata

2. instruirea periodica suplimentara
3. instruirea zilnica nereglementata
1.INSTRUIREA PERIODICA PROGRAMATA
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reîmprospătarea si

actualizarea cunoştinţelor in domeniul securităţii si sanatatii in munca in perioada considerata.
Instruirea periodica se face de către conducătorul locului de munca.
Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, in funcţie de
condiţiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai
mare de 12 luni.
Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstraţii si cu demonstraţii practice.

Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care si-a
asumat atribuţiile in domeniul securităţii si sănătăţii in munca si vor fi păstrate la persoana care
efectuează instruirea.
Validarea însuşirii se face prin completarea rubricilor din "fisa de instruire individuala" a fiecărui
lucrator si prin semnarea cestora de către cei instruiţi, cel care a efectuat instruirea si cel care a verificat
instruirea.
Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care a efectuat instruirea si
prin sondaj de către angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protecţie/
serviciile externe de prevenire si protecţie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor,
confirmând astfel ca instruirea a fost făcuta corespunzător.
2.INSTRUIREA PERIODICA SUPLIMENTARA
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in următoarele cazuri:
 când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare

 când au apărut modificări ale prevederilor de securitate si sănătate in munca privind activităţi
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv
apariţiei de noi riscuri in unitate.
 la reluarea activităţii după accidente de munca;
 la executarea unor lucrări speciale;
 la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent;
 la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
 la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru
Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileşte in instrucţiuni

proprii de către conducătorul lucului de munca respectiv, împreuna cu:
 angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca
 lucratorul desemnat
 un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecţie
 serviciul extern de prevenire si protecţie
Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de către

angajatorul care si-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii si sănătăţii in munca/lucratorul
desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecţie/ serviciul extern de prevenire si protecţie si
aprobate de către angajator si care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemnează prin completarea rubricilor din

”fisa de instruire individuala'''a lucratorilor, iar validarea se va face prin semnarea fisei de cel instruit, cel
care a instruit si de către cel care a verificat instruirea.
3.INSTRUIREA ZILNICA NEREGLEMENTATA
Intruirea zilnica nu este reglementata prin legislaţia in vigoare, dar este recomandata pentru
reîmprospătarea cunoştinţelor si masurilor de securitate si sănătate in munca referitoare la activitatea
zilei de lucru, fiind o instruire implicita activităţii productive.
Inainte de începerea programului zilnic, conducătorul punctului de lucru va efectua odată cu

transmiterea sarcinilor de producţie, un scurt instructaj privind lucrările care urmează a se executa in
ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucru periculoase,
a dispozitivelor de protecţie necesare si se vor face atenţionări asupra masurilor si mijloacelor de
prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate.
Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu şefii formaţiilor de lucru si muncitorii
componenţi.
Durata acestei instruiri nu va depăşi 10-15 minute, excepţie făcând lucrările cu grad ridicat de risc si
periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana k stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si
protecţie.Instructajul zilnic nereglementat nu se consemnează in fisele de instruire individuala ale
lucratorilor.
3.5 Fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în

muncă

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca se consemnează in mod
obligatoriu in 'Fisa de instruire individuala", cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau cu stiLou, imediat după
verificarea instruirii, in toate rubricile, fără corecturi sau omisiuni.
După efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semnează de către lucratorul instruit si de
către persoanele care au efectuat si verificat instructajul. Fisele de instruire care nu conţin semnaturile in
original, duplicatele, copiile după fise sau fisele care au menţiunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate.
Pentru persoanele aflate in intrepridere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul

stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si funcţionare, reguli privind instruirea
si insotirea acestora in întreprindere si/sau unitate.
Pentru lucratorii întreprinderii si/sau unitarii din exterior, care desfăşoară activităţi de baza de contract
de prestări de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor
va asigura instruirea lucratorilor privind activităţile specifice întreprinderii si/sau unitarii respective, riscurile
pentru securitatea si sănătatea in munca, precum si masurile si activităţile de prevenire si protecţie la nivelul
întreprinderilor si/sau unitarii, in general.
Instruirea prevăzuta in aliniatele precedente se consemnează in 'Fisa de instruire colectiva", conform

modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006 .
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va păstra de către
angajate/ lucrator desemnat/ serviciul intern de prevenire si protecţie care a efectuat instruirea si un
exemplar se păstrează de către angajatorul lucratorilor instruiţi sau, in cazul vizitatorilor, de către conducătorul
grupului.
Reprezentanţii autorităţilor competente in ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la

securitate si sănătatea in munca vor fi insotiti de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se
intocmi fisa de instructaj.
Fisa de instruire individuala privind securitatea si sănătatea in munca este structurata astfel:
 datele personale ale lucratorului

 instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca, admis in lucru)
 instruirea periodica
 instruirea periodica suplimentara
 rezultatele testelor
 accidente de munca sau îmbolnăviri profesionale suferite
 sancţiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sănătate in munca
 controlul medical periodic
 testarea psihologica periodica
 reglementari legislative (obligaţiile angajatorilor si obligaţiile lucratorilor prevăzute in Legea 319/2006)
Fisa de instruire individuala va fi păstrata de către conducătorul locului de munca si va fi insotita de 4

copii ale fișelor de aptitudini, completate de către medicul de medicina muncii in urma examenului medical la
angajare.
NUMELE SI PRENUMELE ______________________________________________________________________

Data si locul naşterii _________________________________________________________________________
Calificarea _________________ _ _ _ _ ___________ Funcţia ________________________________________
Locul de munca ____________________________________________________________________________
Autorizaţii (ISCM, s.a.) ________________________________________________________________________
Traseul si durata de deplasare la / de la serviciu
INSTRUIREA LA ANGAJARE
Instruirea introductiv generala

a fost efectuata la data de _____________________________________________________________________
timp de __ ore, de către _____________
având funcţia de _____________________________________________________________________
Conţinutul instruirii
Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

celui instruit care a efectuat instruirea care a verjlcat
însuşirea cunoştinţelor
INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA
a fost efectuata la data de _____________________________________________________________________

timp de _____ ore, de către ___________________________________ i __________________________________________________
având funcţia de _____________________________________________________________________________

Conţinutul instruirii
Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

cehi i instruit care a efectuat instni irea care a verficat
însuşirea cunoştinţelor
Admis la lucru
Numele si prenumele _________________________________________________________________________
Funcţia (şef sectie, atelier, şantier etc.) ____________________________________________________________
Data si semnătura

Antimasuratoare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antimasuratoare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

MANAGEMENTUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Conducator Proiect: Absolvent:

1.1. ANTEMĂSURĂTOARE PENTRU DOUĂ STADII FIZICE

1.1. ANTEMĂSURĂTOARE PENTRU DOUĂ STADII FIZICE

1.1.1 ASPECTE GENERALE ANTEMASURATOARE

1.1.2. ANTEMĂSURĂTOARE PENTRU DOUĂ STADII FIZICE

Rotund: 2.78 sute

= x iaf x 3 = 2.7744934 x 1.27 x 3 = 10.57081985 sute

Rotund: 10.6 sute

Rotund: 7.21 sute

= x iaf = 7.845376 sute x 1.27 = 9.96362752 sute

Rotund: 7.85 sute

Rotund: 5080 tone

= ∑ S pardoseli calde x 10niveluri = (22.3 x 4 + 6.1 x 4 + 14 x 4 + 28.8 x4+

Rotund: 296 tone

1.2 DEVIZ OFERTĂ PENTRU UN STADIU FIZIC

STRUCTURA SI CONTINUTUL CHELTUIELILOR DIRECTE SI INDIRECTE

 STRUCTURA SI CONTINUTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE

B. Cheltuieli administrativ – gospodaresti

 Pierderi din intreruperi din cauze interne si externe;

D. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii

 Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii, prevazuta prin contracte la conditiile

1.3 Liste cuprinzand consumul de resurse

1.3.1 Liste cuprinzand consumul de materiale-C6

ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR

2.1 Determinarea populatiei santierului si a structurii sale

2.1 DETERMINAREA POPULAŢIEI ŞANTIERULUI ŞI A STRUCTURII SALE

2.1 DETERMINAREA POPULAŢIEI ŞANTIERULUI ŞI A STRUCTURII SALE

Populaţia şantierului reprezintă totalitatea personalului ce activează în cadrul şantierului

– personal lucrător direct productiv din activitatea de construcții

2.1.2. Structura populaţiei după nivelul de calificare

=0.50 + 0.62 + 0.71

=0.50×50 + 0.62×17 + 0.71×0=35.54 => =36 persoane

2.1.3. Structura populaţiei după domiciliul stabil

 Personal localnic – 60 % din personal

=0.60 x =0.6×67=40.2 => =40 persoane

 Personal din împrejurimi - navetiști – 30 % din personal

=0.30 x =0.3×67=20.1 => =20 persoane

 Personal nelocalnic – 10 % din personal

-Personal nelocalnic familist – 0 % din personal

Număr membri de familie

-Personal nelocalnic nefamilist – 10 % din personal

=0.10 x =0.1×67=6.7 => =7 persoane

2.1.4. Populaţia şantierului

POPULAŢIA ŞANTIERULUI ŞI STRUCTURA SA

Structura populaţiei după domiciliul stabil

Tip de personal Număr Localnici Navetişti Din alte localităţi

Total =67 =40 =20 =0 =7

Membri familie Nmf = 0 - - =0 -

2.2. STABILIREA DOTĂRILOR SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU

Pentru populația șantierului trebuie asigurate condiții normale de muncă pe toate

În România organizarea de șantier se realizează în 3 faze:

Necesitățile social - administrative pentru populația șantierului se vor asigura astfel:

Proiectarea organizării de șantier din punct de vedere al asigurării necesităților

Clasificarea construcțiilor după destinație pentru asigurarea necesităților populației

Construcțiile pentru organizarea de șantier se pot diferenția după sitemul constructiv

NECESARUL DE DOTARI SOCIAL-ADMINSTRATIVE

2. Alegerea dotarilor se realizeaza in raport cu numarul de utilizatori si cu capacitatea dotarii:

Obiecte social-administrative necesare Obiecte social-administrative adoptate

2.3 Dotari social administrative pentru organizarea de santier

Dotari social administrative pentru organizarea de santier

Container multifunctional tip ISO cu destinatia birouri