UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

PARTEA a III-a

MANAGEMENTUL EXECUIEI
LUCRRILOR DE CONSTRUCII

ndrumtor proiect:

Sef. lucr. dr. ing. Marian Silviu IONESCU VLASCEANU

Absolventa:

PRVNU ANA - MARIA

CUPRINS
CAPITOLUL 1: DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ
1.1. Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice
1.2. Deviz oferta pentru un stadiu fizic:
1.2.1.Lista cuprinznd cantitaile de lucrari (F3 sau C4-C5)
1.3. Liste cuprinznd consumul de resurse:
1.3.1. Lista cuprinznd consumul de materiale (C6)
1.3.2. Lista cuprinznd consumul de mna de lucru (C7)
1.3.3. Lista cuprinznd consumul de ore de funcionare utilaje (C8)
1.3.4. Lista cuprinznd consumul privind transporturile (C9)

CAPITOLUL 2: MANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE

CONSTRUCTII
2.1. Populatia santierului si structura sa
2.1.1. Structura populatiei dupa domeniul de activitate
2.1.2. Structura populatiei dupa calificarea personalului
2.1.3. Structura populatiei dupa domicilul stabil
2.1.4. Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic

2.2. Stabilirea dotarilor social-administrative; detalii dotari

2.3. Dotari social-administrative pentru organizarea de santier
2.4. Proiectul de organizare de santier; plan de organizare de santier

CAPITOLUL 3: SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII IN

MUNCA
3.1. Aspecte generale
3.2. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
3.3. Fisa individuala de intretinere

CAPITOLUL 1:
DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ
1.1 Antemasuratoarea pe 2 stadii fizice
1.2 Deviz oferta pentru un stadiu fizic:
1.2.1 Lista cuprinznd cantitaile de lucrari (F3 sau C4-C5)
1.3 Liste cuprinznd consumul de resurse:
1.3.1 Lista cuprinznd consumul de materiale (C6)
1.3.2 Lista cuprinznd consumul de mna de lucru (C7)
1.3.3 Lista cuprinznd consumul de ore funcionare utilaje (C8)

1.1 ANTEMASURATOAREA PE 2 STADII FIZICE

TAMPLARII

PARDOSELI

1.1.1 ASPECTE GENERALE ANTEMASURATOARE

Antemasuratoare reprezinta piesa scrisa care sta la baza elaborarii

documentatiei tehnico-economice de deviz si implicit la baza evaluarii costului unei
constructii. Prin antemasuratoare se estimeaza cantitatile de lucrari pentru fiecare
articol ce urmeaza a se executa intr-o categorie de lucrari din cadrul unui obiect de
constructie.
Articolele cuprinse in antemasuratoare se refera la:
Articole de deviz propriu-zise;
Articole de diferente;
Articole de procurare.
De asemenea, prin antemasuratoare se precizeaza si alte elemente necesare
intocmirii documentatiei de deviz, cum ar fi:
Nominalizarea variantelor articolelor de lucrari de transport;
Completarea cu articole;
Stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuielile de transport si
manipulare, pentru material vagonabil precum si sporuri la manopera si ore
functionare utilaje.
Pentru fiecare articol cuprins in antemasuratoare se precizeaza elementele ce
il caracterizeaza: simbol, articol, denumire, calcul, cantitate.
Antemasuratoarea se intocmeste de catre proiectant pe parti de obiect de
constructie (ansambluri, subansambluri sau elemente) corespunzatoare stadiilor
fizice si in ordinea etapelor tehnologice de realizare stabilite anterior.
Detalierea unui obiect de constructie in parti de obiect corespunzator stadiilor
fizice, se realizeaza de catre proiectant de comun acord cu tehnologul, executantul.
Antemasuratoare se elaboreaza pe baza analizarii si masurarii proiectului
tehnic, materializandu-se printr-o lista de articole de lucrari grupate pe parti de
obiect corespunzatoare stadiilor fizice, punandu-se in evidenta pentru fiecare articol
de lucrare o serie de elemente caracteristice ce il definesc si il delimiteaza (simbol
sau cod, denumirea articolului, calculul cantitatii, cantitatea, unitatea de masura si
rotunjirea cantitatii).
Cea mai importanta etapa in elaborarea unei antemasuratori o reprezinta
incadrarea articolelor de lucrari in indicatoarele de norme de deviz aferente.

Pentru corecta efectuare a acestor operatii trebuie sa se cunoasca tehnologia

de executie a lucrarilor de constructii, deoarece in functie de modul de realizare a
lucrarilor se impune alegerea acelor norme de deviz care corespund cel mai bine
situatiei reale de executie.
In cazul in care un articol de lucrare nu isi gaseste corespondent direct sau
prin asimilare la nivelul articolelor de deviz normale, se recurge la elaborarea unor
norme locale proprii situatiei de executie implicate.
O alta operatie deosebit de importanta in elaborarea antemasuratorilor o
reprezinta evaluarea-masurarea conform proiectului, cat mai corecta a cantitatilor de
lucrari.
Cu cat lucrarile de constructii se incadreaza in normele de deviz si preturile
corespunzatoare ale acestora sunt in conformitate cu situatia reala (constructiva,
tehnologica, organizatorica, economica) cu atat costul estimat in etapa de proiectare
va corespunde costului obtinut prin executie.
De maniera si corectitudinea in care se intocmeste antemasuratoarea unui
proiect depinde calitatea documentatiei de deviz si implicit costul produsului de
constructie.

ANTEMASURATOAREA PE 2 STADII FIZICE

06. TAMPLARII
06.01.CK 01 A - Ferestre de lemn simple, duble sau cuplate, cu deschidere
obisnuita sau interioara, cu unul sau mai multe canaturi, cu sau fara
supralumina, la constructii de locuinte, social-culturale, industrial, etc.
Inclusive izolatia hidrofuga si termica, montata pe ghermele existente, la
constructii cu inaltimea de pana la 35 m incluziv, pentru ferestre cu
suprafata tocului pana la 1,00 mp incluziv.
U.M. = mp
NTi = 2.69 ore/mp
S06.01 = 2x0.6x0.4 x 3niv + 2x0.6x1.2 x 3niv = 5,76 mp
Rotund 5.76 mp

06.02.CK 01 B - Ferestre de lemn simple, duble sau cuplate, cu deschidere

obisnuita sau interioara, cu unul sau mai multe canaluri, cu sau fara
supralumina, la constructii de locuinte, social-culturale, industrial, etc.
inclusive izolatia hidrofuga si termica, montata pe ghermele existente, la
constructii cu inaltimea de pana la 35 m incluziv, pentru ferestre cu
suprafata tocului pana la 1,00 si 2,50 mp incluziv.
U.M. = mp
NTi = 1.25 ore/mp
S06.02 = 8x1.5x1.2 x 3niv + 2x1.5x1.2 + 2x2x1.2 + 2x1.2x1.2 x 2niv = 66.24 mp
Rotund 66.3 mp
06.03.CK 04 A Usi de lemn pentru balcoane (exterioare), duble sau cu o foile
cuplate, cu deschidere obisnuita sau interioara intr-un canat sau doua,
executate din cherestea la constructii de locuinte, social-culturale inclusive
izolatia hidrofuga si termica a tocului, montate pe ghermele existente usi intrun canat la constructii cu inaltimea pana la 35 m.
U.M. = mp
NTi = 1.48 ore/mp
S06.03 = 3x0.9x2.1 x 2niv = 11.34 mp
Rotund 11.34 mp ;

06.04.CK 03 F Usi de lemn interioare sau exterioare simple, incluziv izolatia

hidrofuga si termica a tocului, montate pe ghermele exterioare interioare
tip CIL finisate la producator intr-un canat, pe toc si captuseli.
U.M. = mp
NTi = 1.31 ore/mp
S06.04 = 2.1x(2x0.7+6x0.8+17x0.9+2x1.0) x 3niv +1.9x2.1 = 152.04
Rotund 153 mp ;

06.05. CK 09 A - Glafuri, pervazuri, ghermete din lemn pentru ferestre sau usi,
glafuri
pana la 30 mm latime montate la ferestre din lemn.
U.M. = ml.
NTi = 0.27 ore/mp
L06.05 = (8x2+2x0.4) x 3 niv + (1x0.6+2x1.2) x 2 niv + 2x1,5 + 2x2 = 63.4 ml
Rotund 63.4 ml ;
06.06.CK 09 B Glafuri, pervazuri, ghermete din lemn pentru ferestre sau usi,
pervazuri sau baghete pana la 20 mm grosime si 100 mm latim montate la
usi sau ferestre.
U.M. = ml
NTi = 0.07 ore/mp
L06.06 = (28x2x2.1+(2x0.7+6x0.8+17x0.9+2x1)) x 2 x 2 +2 x 2.1x1.9 = 219.58ml
Rotund 220 ml ;

06.07. CM.02 B Geamuri trase simple, prelucrate (mate givrate, muslin),

slefuite, livrate la masuri libere trase simple de 23 mm grosime, montate cu
chit si cuie la ochiuri peste 0,25mp.
U.M. = mp.
NTi = 0.45 ore/mp
S06.07 = (S06.01+S06.02+S06.03) x 2 x 0.83 = (6.72+93.2+22.7)x2x0.83=198.5 mp
Rotund 199 mp ;

8. PARDOSELI
08.01. CG 01 D Strat suport pentru pardoseli executate din mortar de ciment
marca M100-T de 3 cm grosime, cu suprafata fin driscuita.
U.M. = mp
NTi = 0.46 ore/mp
cs = 0.031 mc M100-T / mp
S08.01 = Spard calde x 3niv =2x(14.6+14.3+18.2+13.4+16.2+2.6) x 3 = 475.8 mp
Rotund 476 mp ;
08.02.CG 03 E Pardoseli din material plastic inclusiv pervazurile, curatate si
ceruite, cu covor din policlorura de vinil (PVC) pe support textile lipit cu
prenandez, in incaperi cu suprafete pana la 20 mp, cu pervaz din lemn.
U.M. = mp
NTi = 0.73 ore/mp
S08.02 = S08.01 = 475.8
Rotund 476 mp ;
08.03.CG 06 D Pardoseli din mosaic turnate pe loc, fara coloranti, inclusive
stratul suport de circa 3cm grosime cu mortar de ciment marca M100-T
inclusive frecarea si spalarea, executate simplu, in camp continuu in
grosime de 1,5 cm, fara bordure, cu piatra de mosaic din marmura in
incaperi cu supr peste 5 mp.
U.M.= mp
NTi = 2.23 ore/mp
S08.03 = Spard reci x 3niv = (2x(2.7+6.7+3.1+2+1.2+10.4+8.2+7.6) +11.8) x 3
=286.8
Rotund 289 mp ;

08.04.CG 07 B Plinte si scafe din mosaic, turnate pe loc, fara coloranti,

inclusive stratul support cu mortar de ciment marca M100-T, inclusive
frecarea si spalarea, plinte orizontale de 10 cm inaltime, la pereti, executate
cu piatra de mosaic din marmura.
U.M.= ml ;
NTi = 1.2 ore/ml
L08.04 = (Ppard reci lusi) x 3niv =
[2x(2x(3.35+2.25+2.2+2.65+2.2+1.4+3.3+2.8+2.6+2.2))+3.8+2.5]x3
-10 x 0.9 = 309.3ml
Rotund 310 ml ;
08.05.CZ 02 09 A Mortar de ciment pentru tencuieli M100-T preparat cu ciment
M30, in instalatii centralizate, fara adios de var.
U.M.=mc
NTi = 0.52 ore/mc
cs = 0.031 mc M100-T / mp
V08.05 = S08.01 x cs = 475.8 x 0.031 =14.75 mc
Rotund 14.8 mc
;
08.06.TRA 06 A 08 Transp rutier al mortarului cu autobetoniera la distant de 8km.
U.M.=1tona.
M08.06 = V08.05 x M100-T
Cantitate =14.8 x 2.2 = 32.56 tone ;
Rotund 32.6 tone ;

1.2 Deviz oferta pentru un stadiu fizic

Lista cuprinzand cantitaile de lucrari - F3
Structura si coninutul cheltuielilor

10

STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE

Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu materialele, manopera, utilaj si
transport privind activitatea direct productiva (cheltuielile legale direct de realizare a
produsului de constructie).
M - reprezinta cheltuielile aferente consumurilor de resurse materiale, in
care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preturile de la furnizori, fara
T.V.A;
m - reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu mana de lucru, in care se
cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productive; din acesti bani se
platesc salariile muncitorilor pe baza cantitatilor de lucrari reale executate;
U - reprezinta cheltuieli aferente consumurilor cu utilaje de constructii, in
care se cuprinde valoarea rezultata din totalul orelor de functionare a utilajelor
respective si din tariful mediu orar corespunzator functionarii;
T - reprezinta cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile si se
structureaza astfel:
a) valoarea transporturilor auto,CF, navale, ale materialelor, prefabricatelor,
confectiilor etc. de la producator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de
la depozitul intermediar la locul de punere in opera in raza de actiune a mijloacelor
de ridicat, inclusiv taxele aferente acestor transporturi;
b) valoarea transporturilor cu utilaje de constructii de la baza de utilaje la
punctul de lucru si retur;
c) valoarea transporturilor tehnologice, in masura in care acestea nu sunt
cuprinse in articole distincte (transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din
demolari).
STRUCTURA ALTOR CHELTUIELI DIRECTE
Aceste cheltuieli sunt reglementate prin prevederi guvernamentale.
CAS - Contributiile de asigurari de sanatate;
Sanatate-Contributiile de asigurari sociale de sanatate CASS;
Somaj-Contributiile la fondul de somaj CFS;
Contributiile pentru concedii de boala si indemnizatii;
Fondul de risc-Contributii la fondul de risc si accidente;
Contributii la fondul de garantare a salariilor;
Camera de munca-Comisionul la Inspectoratul Teritorial de Munca.

11

STRUCTURA CHELTUIELILOR INDIRECTE

Cheltuielile indirecte si structureaza in urmatoarele capitole:
A. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor:
- Plata salariilor personalului de conducere, tehnic, economic, etc. inclusiv
impozitul, CAS-ul si fondul de somaj aferent acestora;
- Cheltuieli cu protectia muncii;
- Cheltuieli cu masurile PSI;
- Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe de interes general;
- Cheltuieli privind transportul muncitorilor;
- Cheltuieli pentru reclame, pliante etc.
- Cheltuieli pentru calamitati;
- Cheltuieli pentru costul lucrarilor de deratizare;
- Cheltuieli pentru intretinerea santierului, etc.
B. Cheltuieli administrativ-gospodaresti:
- Cheltuieli de birou: hartie, tus, imprimanta, etc.;
- Cheltuieli pentru PTTR, telefon, internet, etc.;
- Cheltuieli pentru utilitati: energie electrica, energie termica, apa, canal,
salubrizare;
- Cheltuieli pentru reparatii curente la cladiri.
C. Cheltuieli neproductive:
- Cheltuieli pentru intreruperi din cauze interne si externe;
- Cheltuieli pentru lipsurile din inventar.
D. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de constructii:
- Aceste asigurari sunt obligatorii;
- Sunt reglementate prin contract - la conditii speciale de contractare - si
trebuie executate pe perioada de executie a lucrarilor.

12

1.3 Liste cuprinzand consumul de

resurse
1.3.1 Lista cuprinzand consumul de materiale-C6
1.3.2 Lista cuprinzand consumul de mana de lucru-C7
1.3.3 Lista cuprinzand consumul de ore de funcionare utilaje-C8

13

LISTE CUPRINZAND CONSUMUL DE RESURSE - EXTRASE DE RESURSE

In activitatea de constructii, resursele constituie totalitatea mijloacelor

necesare realizarii lucrarilor de constructii in vederea obtinerii produsului constructie.
Resursele implicate in realizarea lucrarilor de constructii sunt:
Resursele materiale;
Resursele umane (forta de munca, mana de lucru);
Resursele financiare (banesti, valutare);
Resursele mecanice (utilajele, echipamentele);
Resursele diverse (climatul de munca, factorii atmosferici, etc.).
Resursele necesare realizarii produsului constructie sunt prezentate sub
forma tabelara intr-o suita de liste specifice structurate pe tipuri de resurse.
Listele ce cuprind consumurile de resurse se elaboreaza pe parti de obiecte
de constructie de catre proiectant.
Cantitatile redate in listele ce cuprind consumurile de resurse se determina pe
baza cantitatilor de lucrari calculate in antemasuratoarea proiectului, cat si pe baza
consumurilor specifice de resurse din normele de deviz in care s-au incadrat
lucrarile.
Listele ce cuprind consumurile de resurse se elaboreaza in forma
computerizata si insotesc devizele elaborate la nivelul proiectului.
Extrasele de resurse se reprezinta sub forma unor liste ce cuprind tipurile,
sortimentele si cantitatile de resurse necesare executarii lucrarilor de constructii
aferente realizarii produsului constructie.

14

CAPITOLUL 2:
ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND EXECUTIA
LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
2.1. Populatia santierului si structura sa
2.1.1. Structura populatiei dupa domeniul de activitate
2.1.2. Structura populatiei dupa calificarea personalului
2.1.3. Structura populatiei dupa domicilul stabil
2.1.4. Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic
2.2. Stabilirea dotarilor social-administrative aferente organizarii de santier
2.3. Proiectul de organizare de santier; plan de organizare de santier

15

2.1 Populatia santierului si structura sa

16

2.1.1 Structura populatiei dupa domeniul de activitate

Populatia santierului reprezinta totalitatea personalului muncitor, a celui

tehnic, social si administrativ (TESA) ce activeaza in cadrul santierului.
NCP = Personal muncitor direct productiv;
NCP = 29 persoane
Nc = Personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in constructii;
Nc = NCP * 1.11 = 29 * 1.11 = 32,19 => 33 persoane
NI = Personal ce isi desfasoara activitatea in instalatii pentru constructii;
NI = NCP * 0,30 * 1,22 = 29 * 0,30 * 1,22 = 10,614 => 11 persoane
NcM = Personal ce isi desfasoara activitatea in montaj utilaje;
NcM = 0 persoane
NTESA = personal tehnic - economic - social - administrativ

2.1.2 Structura populatiei dupa calificarea personalului

N1=Personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4;
N2=Personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4 ;
N3=Personal TESA;
NT0=Total muncitori in activitatea de constructii.

N1 = 0.50 x Nc + 0.62 x NI + 0.71 x NCM = 0,50 * 33 + 0,62 * 11 + 0,71 * 0 = 23,32

N1 = 24 persoane
N2 = 0.40 x Nc + 0.20 x NI + 0.15 x NCM = 0,40 * 33 + 0,20 * 11 + 0,15 * 0= 15,4
N2 = 16 persoane
N3 = 0.10 x Nc + 0.18 x NI + 0.14 x NCM = 0,10 * 33 + 0,18 * 11 + 0,14 * 0 = 5,28
N3 = 6 persoane
NT0 = N1 + N2 + N3 = 24+16+6=46 persoane

17

2.1.3 Structura populatiei dupa domiciliul stabil

PERSONAL LOCALNIC = 60%

PERSONAL DIN IMPREJURIMI (<60KM, <1 ORA) = 30%
PERSONAL DIN ALTE LOCALITATI = 10%
FAMILIST = 0%
NEFAMILIST = 10%
NT1 = N11 + N21 + N31
NT2 = N12 + N22 + N32
NT3 = N13 + N23 + N33
NT4 = N14 + N24 + N34

Personal localnic:
N11 = 0,60 * N1 = 0,60 * 24 = 14,4 => 14 persoane
N21 = 0,60 * N2 = 0,60 * 16 = 9,6 => 10 persoane
N31 = 0,60 * N3 = 0,60 * 6 = 3.6 => 4 persoane
NT1 = N11 + N21 + N31 = 14 + 10 + 4 = 28 persoane
NT1 = 0,6 * NT0 = 0,6 * 46 = 28 persoane

18

Personal din imprejurimi:

N12 = 0,30 * N1 = 0,3 * 24 = 7.2=> 7 persoane
N22 = 0,30 * N2 = 0,3 * 16 = 4.8 => 5 persoane
N32 = 0,30 * N3 = 0,3 * 6 = 1.8 => 2 persoane
NT2 = N12 + N22 + N32 = 7 + 5 + 2 = 14 persoane
NT2 = 0,3 * NT0 = 0,3 * 46 = 14 persoane

2.1.4 Structura populatiei dupa calificarea personalului nelocalnic

Familisti
N13 = N23 = N33 = NT3 = 0
NT3 = 0 persoane

Nefamilisti
N14 = 0,10 * N1 = 0,1 * 24 = 2.4 => 2 persoane
N24 = 0,10 * N2 = 0,1 * 16 = 1.6 => 2 persoane
N34 = 0,10 * N3 = 0,1 * 6 = 0.6 =>0 persoane
NT4 = N14 + N24 + N34 = 2 + 2 + 0 = 4 persoane
NT0= NT1 + NT2 + NT3 + NT4 = 28 + 14 + 0 + 4 = 46 persoane
Nmf = 1,7 * NT3 = 0
N11 = personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4
localnic;
N12 = personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4
nelocalnic;
N14 = personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4
nelocalnic si nefamilist;
N21 = personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4
localnic;
N22 = personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4 din
imprejurimi;
N24 = personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categoria < 4 din
nelocalnic si nefamilist;

19

N31 = personal TESA localnic;

N32 = personal TESA din imprejurimi;
N34 = personal TESA din nelocalnic si nefamilist.

Populatia santierului este de:

P = NT0 + Nmf = 46 + 0 = 46 persoane
P = NT1 + NT2 + NT3 x2,7+ NT4 = P1 + P2 + P3 + P4 = 28 + 14 + 0 + 4 = 46 persoane

POPULATIA SANTIERULUI SI STRUCTURA SA

Structura dupa domiciliul stabil
Tip personal

Nr. de

Localnici

persoane

(60)

Din

Nelocalnici

imprejurimi

Familisti

Nefamilisti

(30)

(0)

(10)

N13 = 0

N14 = 2

Personal muncitor cu
calificare avnd categoria

N1 = 24

N11 = 14

N12 = 7

N2 = 16

N21 = 10

N22 = 5

Personal TESA

N3 = 6

N31 = 4

N32 = 2

N33 = 0

N34 = 0

Total personal

NT0 = 46

NT1 = 28

NT2 = 14

NT3 = 0

NT4 = 4

Membrii de familie

Nmf = 0

1.7xNT3=0

Populaie antier

P = 46

P1 = 28

P2 = 14

P3 = 0

P4 =4

de ncadrare 4

Personal muncitor cu
calificare medie i
necalificat cu categoria < 4

20

N23 = 0

N24 = 2

2.2 Stabilirea dotarilor social-administrative

21

CONSTRUCTII SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU POPULATIA SANTIERULUI

Pentru populatia santierului trebuie asigurate conditii normale de munca si de

viata pe toata durata desfasurarii santierului.
Necesitati social-administrative pentru populatia santierului:
Spatii de cazare
Alimentatia
Necesitati de igiena si sanatate
Necesitati cultural-sportive, recreative
Necesitati tehnico-administrative
Cerinte specifice de santier

Organizarea de santier in Romania cuprinde 3 faze:

Instalarea santierului: dotari minime privind organizarea de santier pentru
atacarea lucrarilor.
Dezvoltarea organizarii de santier pe masura estimarii lucrarilor de
constructii.
Lichidarea organizarii de santier prin dezafectarea acesteia.

Necesitatile social-administrative pentru populatia santierului se asigura

astfel:
Constructii fixe cu caracter definitiv reprezentand baza tehnico-materiala a
unitatii de constructii;
Constructii ce fac parte din obiectivul de investitie ce se realizeaza, prioritar
fiind folosite pentru organizarea de santier si eliberate odata cu predarea
obiectivului;
Inchirieri din zona sau preluari de constructii din amplasamentul santierului;
Obiecte de organizare de santier cu caracter mobil, demontabil si/sau
transportabil;
Constructii provizorii nerecuperabile.
Proiectarea organizarii de santier din punct de vedere al asigurarii
necesitatilor populatiei trebuie sa ia in considerare pentru fiecare santier in parte

22

disponibilitatile si conditiile specifice reale ale santierului si ale investitiei

(amplasament, valoarea lucrarilor, durata de executie a lucrarilor, forta de munca
necesara). Organizarea de santier este suportata la nivelul devizului general si
devizului oferit pentru obiectivul de investitie, reprezentand o cota procentuala din
valoarea totala a lucrarilor.

Clasificarea constructiilor dupa destinatie pentru asigurarea necesitatilor

populatiei santierului:
Pentru functiuni sociale: vestiare, dormitoare, grupuri sanitare, puncte de
sanatate (dispensare), cantina (cu sali de mese).
Pentru functii tehnico-administrative si culturale: birouri, laboratoare,
cluburi, gradinite, scoli.
Pentru functiuni auxiliare anexe: gherete de paza, depozit pentru
cazarmament, pichete PSI, chioscuri cu diverse functii.

Tipuri de constructii:
Containere multifunctionale;
Containere multifunctionale pe bamie;
Constructiile pentru organizarea de santier se pot diferentia dupa sistemul
constructiei astfel:
- Structuri pe schelet (din lemn, metal sau beton cu inchideri din panouri
usoare);
- Structuri cu pereti portanti prefabricati;
- Constructii din elemente spatiale prefabricate;
- Constructii din celule spatiale prefabricate din beton;
- Constructie armonica-prelata din panza cauciucata fixata pe niste sisteme
metalice de sustinere;
- Constructii gonflabile si pneumatice-prin umflarea unei membrane ;
- Constructii pliabile;
- Vagoane mobile sau autovagoane(vagoane tractate cu rol de dormitor,
birou).

23

NECESARUL DE DOTARI SOCIAL-ADMINISTRATIVE

1) Dotarile pentru organizarea de santier se aleg in functie de suprafata:
Snecdotare = si,dotare * ri,dotare [m2]
si,dotare = indici de suprafata [m2/unitate de folosinta (persoana)]
Snecdotare Sefectivdotare
2) Alegerea dotarilor se realizeaza in raport cu numarul de utilizatori si cu capacitatea dotarii:
Nr.buc.dotare = Nr. utilizatori dotare (ri) / unitate folosinta dotare [buc]
Nr.necbuc< Nr.efbuc
ri = numar persoane sau utilizatori la nivelul unui tip de dotare.
STABILIREA DOTARILOR SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA DE SANTIER

Nr
crt
0
1

Obiecte social-administrative necesare

Indice de
Numar
Supraf.
Denumirea U.F.
supraf.
persoane necesara
obiectului [pers]
[m2/pers]
aferente
[m2]
1
2
3
4
5=3*4
Birouri

Vestiar

0,65

Grup sanitar

0,30

Dormitoare

8,69

N3 = 6
N1 + N2 =
24 + 16 = 40
N1 + N2 =
24 + 16 = 40
NT4 = 4

18
26
12
34.76

Obiecte social-administrative adoptate

Tip obiect
Unitate
Supraf.
Nr.
Amplasament
proiect
de
efectiv
bucati
obiecte
tip
folosinte
[m2]
6
7
8 = 4/7 9 = 6*8
10
Container
46
2
29.54
Santier
2.435x6.065
birouri
Container
20
2
29.54
Santier
2.435x6.065 persoane
Container
40
2
29.54
Santier
2.435x6.065 persoane
Container
38
1
14,77
Santier
2.435x6.065
paturi

2.3. Dotari social-administrative pentru

organizarea de santier

25

Dotarile social-administrative pentru organizarea de santier:

Birouri;
Vestiare;
Dormitoare;
Grupuri sanitare.
1. Container multifunctional tip ISO cu destinatia birouri:
Dimensiuni 6065x2435x2560 mm
Greutate totala, neechipat 3,5 t
Greutate totala, echipat: 5,8 t

Varianta I: birou pentru 4 persoane:

Birouri
Grup sanitar
Dulapuri
Cuier haine

Varianta II: birou pentru 6 persoane:

Birouri
Grup sanitar
Dulapuri
Cuier haine

2. Container multifunctional tip ISO destinatia vestiare:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm
Greutate totala, neechipat 3,5 t
Greutate totala, echipat: 8,81 t

Varianta I: vestiar pentru 20 persoane:

Dulap vestiar
WC
Dus
Lavoar
Banca.

26

3. Container multifunctional tip ISO cu destinatia dormitor:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm
Greutate totala, neechipat 3,5 t
Greutate totala, echipat: 8,81 t

Varianta I: dormitor cu 4 paturi sau 2x4 paturi suprapuse:

Pat pentru o persoana
Noptiera
Dulap
Masa cu scaune
Grup sanitar
Cuier haine
Frigider

Varianta II: dormitor cu 3 paturi sau 2x3 paturi suprapuse:

Pat pentru o persoana
Noptiera
Dulap
Masa cu scaune
Grup sanitar
Cuier haine
Frigider

4. Container multifunctional tip ISO cu destinatia grup sanitar:

Dimensiuni 6065x2435x2560 mm
Greutate totala, neechipat 3,5 t
Greutate totala, echipat: 9,2 t

Varianta II: grup sanitar tip A pentru 40 de persoane:

Cabina dus
Cabina WC
Dus
Spalator-lavoar

27

5. Closet uscat:
Varianta I: closet cu 3 cabine de WC:
Cabine WC
Dimensiuni 1,00x1,50x2,30 m
Capac de evacuare
Fosa septica

28

2.4 Proiectul de organizare de santier

29

PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER

1. ASPECTE GENERALE
Organizarea si conducerea executiei lucrarilor de constructie-montaj, in
vederea realizarii produsului de constructie, reprezinta o componenta a sistemului
de management a oricarui operator economic ce executa lucrari de constructii,
constituind o cerinta esentiala a desfasurarii normale si eficiente a intregului sistem
productiv de constituire.
Organizarea executiei lucrarilor si implicit a santierelor de constructii trebuie
astfel conceputa, realizata si planificata astfel incat sa respecte termenele
contractuale de predare si punere in functiune a obiectivelor de investitii, sa asigure
conditii adecvate de munca si viata personalului, o calitate corespunzatoare a
lucrarilor si deplina securitate si sanatate in munca.
Rezolvarea acestor deziderate impune respectarea reglementarilor nationale,
armonizate celor europene si celor pretinse de o organizare si o conducere moderna
si eficienta, care sa conduca la realizarea de lucrari ce satisfac exigentele de
performanta calitativa si economica pretinse.
Organizarea

executiei

lucrarilor

si

santierului

de

constructii

se

materializeaza la nivel conceptual in cadrul proiectului de organizare de santier

P.O.S.
Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a
organizarii de santier, tinand seama de specificul si de natura lucrarilor, de volumul
de lucrari si de valoarea acestora, dar si de durata de desfasurare a executiei
aferente obiectivului de investitie sau numai a obiectului de constructie ce urmeaza
sa fie realizat.
Proiectul de organizare de santier reprezinta principalul instrument de
coordonare a tuturor actiunilor implicate in realizarea obiectivului sau obiectului de
constructie.
Realizarea corespunzatoare a proiectului de organizare de santier si implicit a
unei calitati adecvate organizarii de santier, creeaza premizele pentru:
Reducerea duratelor de executie;
Utilizarea eficienta si cu maxim de randament a tuturor resurselor
disponibile;

30

 Asigurarea unor conditii optime de munca si viata pentru personal;

Cresterea productivitatii muncii;
Imbunatatirea calitatii executiei lucrarilor;
Limitarea riscurilor de producere a accidentelor de munca;
Diminuarea risipei de materiale in cadrul santierului;
Reducerea costurilor de productie;
Proiectul de organizare de santier P.O.S. reprezinta o documentatie tehnicoeconomica ce se aliniaza principiilor generale de concepere si de realizare a
proiectelor de profil din domeniul constructiilor, cuprinzand un ansamblu de piese
scrise si piese desenate ce rezolva problemele tehnologice si organizatorice din
cadrul santierului de constructii.
Proiectul de organizare de santier se elaboreaza in doua etape independente:
I. Proiectul de ansamblu al organizarii lucrarilor sub forma proiectului de
organizare faza I, care se intocmeste de catre proiectantul lucrarilor de baza.
II. Proiectul de organizare al executiei lucrarilor, sub forma proiectului de
organizare faza II, care se elaboreaza de catre operatorul economic executant.

2. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER - faza I

Proiectul de organizare de santier faza I, se intocmeste de catre proiectantul
general al obiectului de investitie, reprezentand un proiect ce trateaza conceptia de
ansamblu a organizarii lucrarilor. Pornind de la documentatia aferenta, proiectantul,
in cadrul descrierii lucrarilor din capitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de
referiri asupra unor aspecte legate de organizarea de santier axandu-se pe
urmatoarele elemente:
Descrierea amplasamentului si a termenelor de finalizare a executiei;
Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier;
Curatenia in santier si serviciile sanitare;
Descrierea sumara a organizarii de santier.
In capitolul 2 se elaboreaza caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, se
face descrierea scrisa a lucrarilor, ordinea de executie a acestora, descrierea
solutiilor tehnice si tehnologice folosite, care sa asigure exigentele de performanta
calitative pretinse.

31

In capitolul 3 al proiectului tehnic sunt prezentate listele cantitatilor de

lucrari, necesare cuantificarii valorii si duratei estimative a executiei lucrarilor, iar in
capitolul 4 se reda graficul general de realizare a lucrarilor.
Devizul general elaborat de proiectant in capitolul 5 (cheltuieli), subcapitolul
5.1 organizare de santier, cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare
contractantului in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructiimontaj. Aceste cheltuieli se estimeaza de catre proiectant in baza unui deviz ce tine
seama de tehnologia de executie si de graficul de lucru aferent lucrarilor de baza, de
amplasamentul obiectivului, de posibilitatile de bransare la utilitati, de caile de acces
auto si de caile ferate, de spatiile, terenurile sau amenajarile existente ce pot fi
utilizate de constructor.
Cheltuielile estimate pentru organizarea de santier sunt structurate in devizul
general in subcapitolele:
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier
Organizarea de santier pentru executia lucrarilor de constructii-montaj
aferente achizitiilor publice este supusa procedurii de licitatie-ofertare atat sub
aspectul desfasurarii acesteia cat si sub aspectul costului lucrarilor de organizare.
In aceste conditii proiectul de organizare de santier si implicit organizarea
de santier, revin spre elaborare si detaliere operatorului economic executant de
lucrari de constructii caruia i s-a adjudecat contractul de lucrari.

3. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER - faza II

Organizarea de santier se materializeaza la nivel conceptual in cadrul
proiectului de organizare de santier.
Proiectul de organizare de santier trateaza conceptia de ansamblu a
organizarii santierului de constructii tinand seama de specificul, volumul, natura,
amploarea si de durata lucrarilor de constructii-montaj aferente obiectivului de
investitie sau obiectului de constructie ce urmeaza a fi executat.
Proiectul de organizare de santier trateaza si cuprinde urmatoarele aspecte:
1. Obiectele de constructie ce urmeaza a fi executate la nivelul obiectivului de
investitie.

32

2. Procedeele tehnologice adecvate pentru executia lucrarilor, in concordanta

cu proiectul tehnologic, precum si dotarile si organizarea corespunzatoare a acestor
procedee.
3. Planificarea executiei lucrarilor intr-o succesiune logica tehnologicoorganizatorica si desfasurarii acestora.
4. Se pun in evidenta duratele optime de executie a lucrarilor tinand seama
de termenele contractate si de caracteristicile reale ale santierului.
5. Se trateaza problema fortei de munca.
6. Posibilitatile de racolare a fortei de munca din zona santierului si
posibilitatile de cazare pentru personalul nelocalnic si transportul local al
personalului din imprejurimi.
7. Se evidentieaza necesarul de materiale cat si amenajarile impuse pentru
depozitarea si conservarea materialelor, eventuale constructii pentru depozitare.
8. Se nominalizeaza sursele de aprovizionare si modalitatile prin care se
realizeaza acesta.
9. Se elaboreza grafice diferentiale si integrale de aprovizionare si consum,
stocuri pentru principalele materiale.
10. Aspecte privind utilajele de constructii si mijloacele de utilizare ale
acestora, dar si constructiile si amenajarile privind parcarea, intretinerea si repararea
acestora.
11. Sursele de utilitati precum si retelele aferente acestora.
12. Se pun in evidenta retelele aferente acestora.
13. Caile de circulatie si transport in interiorul santierului, definitive si
provizorii.
14. Unitatile de productie auxiliare necesare defasurarii lucrarilor de
constructii sau mentinerea celor cu care colaboreaza santierul.
15. Sistemul propriu de control in vederea asigurarii calitatii lucrarilor de
constructii.
16. Trateaza problemele legate de protectia si siguranta muncii in cadrul
santierului.
17. Trebuie sa cuprinda si sa prevada masurile si dotarile privind prevenirea
si stingerea incendiilor (P.S.I.).
18. Masuri de paza si siguranta.
19. Lista obiectelor de organizare de santier (disponibile si necesare).

33

20. Planificarea executiei lucrarilor de organizare de santier.

21. Documentatia de deviz privind costurile aferente organizarii de santier.
Proiectul de organizare de santier se intocmeste in baza urmatoarelor
documente:
Proiectul tehnic si caietele de sarcini;
Autorizatia de constructie ;
Aprobarea investitiei si deschiderea finantarii la nivelul bancii finantatoare;
Acorduri si avize intre executant si autoritatile locale:politie, primarie,
domeniul public;
Deschiderea lucrarilor de constructii trebuie anuntata Inspectoratului de
Stat in Constructii si Amenajarea Teritoriului;
Raportul de constatare pe teren;
Lista cu disponibilul de obiecte de santier a constructorului.

Proiectul de organizare de santier cuprinde urmatoarele piese scrise si

desenate:
A. Piese scrise
Memoriu tehnic justificativ;
Necesar de forta de munca, materiale, utilaje si mijloace de transport;
Grafice de executie a lucrarilor de constructii;
Lista cu dotari pentru organizarea de santier.
B. Piese desenate
Planul de situatie al santierului cu incadrarea acestuia in zona la scara
planului topografic;
Planul de organizare la nivel de obiectiv de investitii;
Planul de organizare la nivelul obiectelor de constructii;
Planul de organizare al bazei de productie auxiliare;
Planul de organizare al grupului de cazare;
Planul de organizare al executiei lucrarilor pe timp friguros (doar daca se
lucreaza pe timp friguros);
Planuri de detalii de executie si de dotari aferente organizarii de santier si
unitatilor de productie auxiliara.

34

Organizarea de santier aferenta executiei lucrarilor de constructii pentru

realizarea obiectului de constructii analizat este redata in planul de organizare
de santier anexat proiectului

35

CAPITOLUL 3:
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA
3.1 Aspecte generale
3.2 Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
3.3 Fisa individuala de intretinere

36

3.1 Aspecte generale

Securitatea si sntatea in munca constituie un ansamblu de activiti
institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfurarea
procesului de munca, aprarea vieii, integritii fizice si psihice, sntii
lucratorilor si a altor persoane participante n procesul de munca.
Securitatea si sntatea in munca este reglementata prin legea nr. 319 din 14
iulie 2006. Legea securitii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului
nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru securitatea si sntatea in
munca.
Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securitii si
sanatatii in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si
reprezentanilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate publica si privata, deci
si in sectorul de construcii (cu excepia forelor armate, politiei, cazurile de
dezastre, inundaii si proteciei civile).
Legea stabilete principiile generale referitoare la:
prevenirea riscurilor profesionale
protecia sanatatii si securitii lucratorilor
eliminarea factorilor de risc si accidentare
informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii
instruirea lucratorilor si a reprezentailor lor precum direciile generale
pentru ndeplinirea acestor principii.
In vederea asigurrii condiiilor de securitate si sntate in munca si pentru
prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabilete obligaii
specifice att pentru angajatori cat si pentru lucratori.
Normele de securitate si sntate in munca
Normele, reglementrile si rspunderile stabilite prin lege privind securitatea
si sntatea in munca reprezint un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor
participanilor la procesul de munca.
Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protecie a sanatatii si
securitii lucratorilor se axeaz att pe aspectele referitoare la asigurarea
securitii in munca cat si cele de sntate in munca.

37

Normele de securitate si sntate in munca au ca scop eliminarea sau

diminuarea factorilor de risc de accidente si/sau de mbolnvire profesionala,
existeni in sistemul de munca pentru fiecare din componentele acestuia
(executant - sarcina de munca - mijloace de producie - mediul de munca).
In domeniul securitii si sntii in munca se delimiteaz si se definesc
urmtoarele categorii de norme:
a) norme generale de securitate si sntate in munca;
b) norme specifice de securitate in munca;
c) instruciuni proprii de securitate in munca;
d) norme privind sntatea si igiena muncii.
a) Norme generale de securitate si sntate in munca
Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in
munca si a bolilor profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale
economiei naionale. Normele generale de securitate si sntate in munca se
detaliaz pe activiti sau grupe de activiti distincte in cadrul normelor specifice
de securitate si sntate a muncii si al instruciunilor proprii de securitate a muncii.
b) Norme specifice de securitate si sntate in munca
Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia
naionala (inclusiv pentru sectorul de construcii).
Normele specifice de securitate a muncii se emit de ctre Ministerul Muncii
si Solidaritii Sociale in baza unei metodologii distincte.
c) Instruciuni proprii de securitate in munca
Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale,
a celor specifice, a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in funcie de
caracteristicile proceselor de munca. Instruciunile proprii de securitate in munca
se elaboreaz, in mod obligatoriu, de ctre angajator (persoane fizice sau juridice,
romane sau strine, ce isi desfoar activitatea pe teritoriul Romniei).
d) Norme privind sntatea lucratorilor in munca
Se elaboreaz de ctre Ministerul Sanatatii si Familiei, avnd caracter
obligatoriu si urmresc asigurarea sanatatii salariailor in procesul de munca.

38

Normele generale, normele specifice, standardele si instruciunile proprii de

securitate precum si normele de sntate in munca se revizuiesc periodic, in
concordanta cu modificrile de natura legislativa sau a celor datorate procesului
tehnic.
Clauze privind securitatea si sntatea in munca, conform legii, trebuie
prevzute obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de
munca:
in contractele colective de munca ncheiate la nivelul agenilor economici;
in contractele individuale de munca;
in conveniile civile;
in conveniile internaionale;
in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si
parteneri strini.

39

3.2 INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA

Instruiea in domeniul securitii si sntii in munca are ca scop insusirea

cunotinelor si formarea deprinderilor de securitate si sntate in munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitii si sntii in munca la nivelul
ntreprinderii si/sau al unitii se efectueaz in timpul programului de lucru.
Perioada in care se desfoar instruirea este considerata timp de munca.
Fiecare angajator are obligaia sa asigure baza materiala corespunztoare unei
instruiri adecvate. La instruirea personalului in domeniul securitii si sntii in
munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea,
demonstraia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiecii, instruire
asistata de calculator.
Angajatorul trebuie sa dispun de un program de instruire, testare, pe meserii
sau activiti.
Instruiea personalului in domeniul securitii si sntii in munca trebuie sa
se fac in deplina stare de sntate a lucratorilor, fiind interzisa instruirea
persoanelor in stare de oboseala, de ebrietate, sau a persoanelor bolnave.
Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.
Instruiea lucratorilor se va efectua att in baza documentelor legislative cat si
a normelor specifice si a instruciunilor proprii.
Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrator sa primeasc
o instruire suficienta si corespunztoare domeniului securitii si sntii in munca,
in special sub forma de informaii si instruciuni de lucru, specifice locului de munca
si postului sau.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitii si sntii in munca cuprinde
conform

HGE.

nr.

1425J11

octombrie

2006

(pentru

aprobarea

Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii si sntii in munca

nr.319/2006) trei faze:
Instruirea introductiv-generala;
Instruirea la locul de munca;
Instruirea periodica.

40

INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA
Instruiea introductiv-generala se face:
la angajarea lucratorilor;
lucratorilor detaai de la o unitate la alta;
lucratorilor delegti de la o unitate la alta.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile
specifice ntreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si
sntate in munca, precum si masurile si activitile de prevenire si protecie la
nivelul ntreprinderii si/sau unitatii, in general.
Instruirea introductiv-generala se face de ctre:
angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii
in munca;
lucratorul desemnat;
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecie;
serviciul extern de prevenire si protecie.
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20
de persoane.
Durata instruirii introductive-generale depinde de specificul activitii si de
riscurile pentru securitate si sntate in munca, precum si de masurile si activitile
de prevenire si protecie la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii, in general.
Angajatorul stabilete prin instruciuni proprii durata instruirii introductivgenerale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu
tematica de instruire aprobata de ctre angajator.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in

principal,

urmtoarele probleme:
a) legislaia de securitate si sntate in munca;
b) consecinele posibile ale necunoaterii si nerespectarii legislaiei de
securitate si sntate in munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor in caz de
accidentare, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
e) masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de

41

instruire:
importanta nsuirii regulilor sntii si securitii muncii in constructiimontaj;
importanta respectrii disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului
de organizare si funcionare, a codului muncii, a legislaiei si a altor reglementari
referitoare la securitatea si sntatea in munca;
drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare;
reguli de circulaie care trebuie respectate pe teritoriul antierelor,
insistnd asupra locaiilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a
cailor de acces amenajate;
respectarea semnelor convenionale si a plcutelor avertizoare;
interzicerea staionarii sau a trecerii prin raza de aciune a macaralelor,
podurilor rulante si a utilajelor in funciune.
reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele
greutilor admise;
pericolul pe care il reprezint fumatul sau existenta focului deschis in
unele locuri;
reguli

privind

manipularea

si

depozitarea

materialelor

inflamabile,

explozibile si toxice;
necesitatea purtrii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului
individual de protecie prevzut in HGR nr.1048/9 august 2006;
obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sntate si de
securitate si interzicerea improvizaiilor;
interdicia muncitorilor de a lucra in alt loc dect acela in care a fost
repartizat sa lucreze;
se interzic in mod deosebit interveniile la instalaiile electrice, lucrrile de
sudura, manevrarea utilajelor si ajutorul la repararea utilajelor;
interzicerea executrii de reparri sau lucrri de ntreinere a utilajelor in
timpul funcionarii lor (ungere, curire);
noiuni generale de electro-securitate, ventilaie si iluminat;
interzicerea aglomerrii de materiale pe cai de acces, schele si platforme
de lucru;
notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei

42

individuale.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza
de teste, a insusirii cunotinelor predate in timpul instruirii.
Rezultatele verificrii vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu
datele prevzute in imprimat si cu semnarea documentului de ctre cel instruit, de
cel care a efectuat instruirea si de cel care care a verificat nsuirea cunotinelor.
In cazul in care, la verificarea cunotinelor, se constata ca lucratorii nu sunt
suficient de instruii se repeta instructajul pana la asimilarea cunotinelor.
Lucratorii nu vor putea fi angajti daca nu si-au insusit cunotinele
prezentate in instruirea introductiv-generala.

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

Instruirea la locul de munca se face dup instruirea introductiv-generala si
are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitatea si sntatea n munca, precum
si masurile si activitile de prevenire si protecie la nivelul fiecrui loc de munca,
post de lucru si/sau fiecrei funcii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea
locului de munca sau in cadrul ntreprinderii si/sau unitii.
Instruirea la locul de munca se face de ctre conductorul direct al locului de
munca, individual sau in grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si
sntate in munca si de masurile si activitile de prevenire si protecie la nivelul
fiecrui loc de munca, post de lucru si/sau fiecrei funcii exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si si se
stabilete prin instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munca respectiv,
mpreuna cu:
angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii
in munca;
lucratorul desemnat;
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecie;
serviciul extern de prevenire si protecie.

43

Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire

ntocmite de ctre angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si
sntii in munca si care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informaii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala
specifice locului de munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau
postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d) instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstrri practice
privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfura si exerciii practice
privind utilizarea echipamentului individual de protecie, a mijloacelor de alarmare,
intervenie, evacuare si prim ajutor;
e) prevederi ale reglementarilor de securitate si sntate in munca privind
activitile specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale
firmelor de profil, cuprinse in tematicile specifice de instruire:
descrierea echipamentului de protecie a muncii si de lucru specific
meseriei, a mijloacelor individuale de protecie si a modului corect de utilizare a lor,
precum si obligativitatea folosirii acestora in timpul muncii;
organizarea ergonomica a locului de munca, pstrarea ordinei, cureniei
si a disciplinei in timpul lucrului;
corectitudinea executrii operatiunilor la principalele faze ale lucrrilor si
ordinea executrii lor pentru asigurarea deplinei securiti a muncitorilor in timpul
procesului de munca, insistandu-se asupra celor dificile si periculoase si in mod
special a celor executate la inaltime;
evidenierea zonelor cu risc de accidentare sau mbolnviri profesionale si
indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente;
obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pstrrii lor libere,
interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai;
interdicia de a executa alte lucrri dect cele pentru care muncitorul este
calificat si are instructajul fcut;
interdicia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule dect

44

cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit;
necesitatea verificrii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protecie inainte
de nceperea lucrului, aratandu-se pericolul pe care ii reprezint pentru securitatea
muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecie a muncii defecte;
modul de efectuare a transportului in interiorul antierului in condiii de
securitate si mijloacele de transport care pot fi utilzate;
mijloace de prim ajutor in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de
lucru, locul unde sunt amplasate acestea si accesul la ele;
reguli stabilite prin proiectele de execuie.

La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a

cunotinelor si a deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul va fi
consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu
semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel
care a verificat insusirea cunotinelor.
nceperea efectiva a activitii la postul de lucru de ctre lucratorul instruit se
face numai dup verificarea cunotinelor de ctre eful ierarhic superior celui care
a fcut instruirea si se consemneaz si se semneaz in fisa de instruire individuala,
la rubrica "Admis la lucru".

INSTRUIREA PERIODICA
Instruirea periodica se realizeaz in urmtoarele forme:
1. instruirea periodica programata
2. instruirea periodica suplimentara
3. instruirea zilnica nereglementata

1. INSTRUIREA PERIODICA PROGRAMATA

Instruirea

periodica

se

face

tuturor

lucratorilor

si

are

drept

scop

remprosptarea si actualizarea cunotinelor in domeniul securitii si sanatatii in

munca in perioada considerata.
Instruirea periodica se face de ctre conductorul locului de munca.

45

Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instruciuni proprii, in

funcie de condiiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare
de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri
periodice nu va fi mai mare de 12 luni.
Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstraii si cu
demonstraii practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre
angajatorul care si-a asumat atribuiile in domeniul securitii si sntii in munca
si vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
Validarea nsuirii se face prin completarea rubricilor din "fisa de instruire
individuala" a fiecrui lucrator si prin semnarea cestora de ctre cei instruii, cel
care a efectuat instruirea si cel care a verificat instruirea.
Verificarea instruirii periodice se face de ctre eful ierarhic al celui care a
efectuat instruirea si prin sondaj de ctre angajator/lucratorul desemnat/serviciul
intern de prevenire si protecie/serviciile externe de prevenire si protecie, care vor
semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmnd astfel ca instruirea a fost fcuta
corespunztor.

2. INSTRUIREA PERIODICA SUPLIMENTARA

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmtoarele
cazuri:
cnd un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate si sntate in
munca privind activiti specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau
ale instruciunilor proprii, inclusiv apariiei de noi riscuri in unitate;
la reluarea activitii dup accidente de munca;
la executarea unor lucrri speciale;
la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificri ale
echipamentului existent;
la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

46

Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se

stabilete in instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munca respectiv,
mpreuna cu:
angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii
in munca;
lucratorul desemnat;
un lucrator al serviciului intern de prevenire si protecie;
serviciul extern de prevenire si protecie.
Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite
de ctre angajatorul care si-a asumat atribuiile din domeniul securitii si sntii
in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protecie/serviciul
extern de prevenire si protecie si aprobate de ctre angajator si care vor fi
pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
Rezultatele

instruirii

periodice

suplimentare

se

consemneaz

prin

completarea rubricilor din ,,fisa de instruire individuala'' a lucratorilor, iar validarea

se va face prin semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit si de ctre cel care
a verificat instruirea.

3. INSTRUIREA ZILNICA NEREGLEMENTATA

Intruirea zilnica nu este reglementata prin legislaia in vigoare, dar este
recomandata pentru remprosptarea cunotinelor si masurilor de securitate si
sntate in munca referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicita
activitii productive.
Inainte de nceperea programului zilnic, conductorul punctului de lucru va
efectua odat cu transmiterea sarcinilor de producie, un scurt instructaj privind
lucrrile care urmeaz a se executa in ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile
de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de
protecie necesare si se vor face atenionri asupra masurilor si mijloacelor de
prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate.
Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu efii formaiilor de
lucru si muncitorii componeni.
Durata acestei instruiri nu va depi 10-15 minute, excepie fcnd lucrrile
cu grad ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana la

47

stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protecie.Instructajul zilnic

nereglementat nu se consemneaz in fisele de instruire individuala ale lucratorilor.

Fisa individuala de instruire

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitii si sntii in munca se
consemneaz in mod obligatoriu in 'Fisa de instruire individuala", cu indicarea
materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau
cu stilou, imediat dup verificarea instruirii, in toate rubricile, fr corecturi sau
omisiuni.
Dup efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaz de ctre
lucratorul instruit si de ctre persoanele care au efectuat si verificat instructajul.
Fisele de instruire care nu conin semnaturile in original, duplicatele, copiile dup
fise sau fisele care au meniunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate.
Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea
angajatorului, angajatorul stabilete, prin regulamentul intern sau prin regulamentul
de organizare si funcionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in
ntreprindere si/sau unitate.
Pentru lucratorii ntreprinderii si/sau unitatii din exterior, care desfoar
activiti de baza de contract de prestri de servicii in intreprinderea si/sau unitatea
unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea
lucratorilor privind activitile specifice ntreprinderii si/sau unitarii respective,
riscurile pentru securitatea si sntatea in munca, precum si masurile si activitile
de prevenire si protecie la nivelul ntreprinderilor si/sau unitatii, in general.
Instruirea prevzuta in aliniatele precedente se consemneaz in 'Fisa de
instruire colectiva", conform modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006.
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un
exemplar se va pstra de ctre angajate/lucrator desemnat/serviciul intern de
prevenire si protecie care a efectuat instruirea si un exemplar se pstreaz de
ctre angajatorul lucratorilor instruii sau, in cazul vizitatorilor, de ctre conductorul
grupului.

48

Reprezentanii autoritilor competente in ceea ce privete controlul aplicrii

legislaiei referitoare la securitate si sntatea in munca vor fi insotiti de ctre un
reprezentant desemnat de ctre angajator, fr a se intocmi fisa de instructaj.
Fisa de instruire individuala privind securitatea si sntatea in munca este
structurata astfel:
datele personale ale lucratorului;
instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de
munca, admis in lucru);
instruirea periodica;
instruirea periodica suplimentara;
rezultatele testelor;
accidente de munca sau mbolnviri profesionale suferite;
sanciuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si
sntate in munca;
controlul medical periodic;
testarea psihologica periodica;
reglementari legislative (obligaiile angajatorilor si obligaiile lucratorilor
prevzute in Legea 319/2006).

49

NUMELE SI PRENUMELE_____________________________________________________
Data si locul naterii__________________________________________________________
Calificarea _____________ _ _ _ _ ________ Funcia _______________________________
Locul de munca _____________________________________________________________
Autorizaii (ISCM, s.a.) _______________________________________________________
Traseul si durata de deplasare la / de la serviciu

INSTRUIREA LA ANGAJARE
Instruirea introductiv generala
a fost efectuata la data de ______________________________________________________
timp de __ ore, de ctre ________
avnd funcia de _______________________________________________________
Coninutul instruirii

Semntura
celui
celui instruit

Semntura celui
care a efectuat instruirea

50

Semntura
care a verificat
nsuirea
cunotinelor

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

a fost efectuata la data de ______________________________________________________

timp de ___ ore, de ctre ____________________________ _______________________________________
avnd funcia de _____________________________________________________________
Coninutul instruirii

Semntura
celui
celui instruit

Semntura celui
care a efectuat instruirea

Semntura
care a verificat
nsuirea
cunotinelor

Admis la lucru
Numele si prenumele _________________________________________________________
Funcia (ef sectie, atelier, antier etc.) ____________________________________________
Data si semntura

51