MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $l LOCUINEI

MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICRI,

DETALIERI $l SOLUII DE APLICARE A
PREVEDERILOR NORMATIVULUI
P 118-99 "SIGURANA LA FOC A
CONSTRUCIILOR"
INDICATIV: MP 008-2000
Elaborat de:
INSTITUTUL DE PROIECTARE CERCETARE $l TEHNIC DE
CALCUL N CONSTRUCII IPCT S.A.
DIRECTOR GENERAL: Dr. ing. Dan Cpn
DIRECTOR GENERAL AD1UNCT: Ing. $erban Stnescu
RESPONSABIL LUCRARE $l
COLABORATOR: Dr. arh. $tefan Barthon
AUTOR: Dr. arh. loan Voiculescu
COLABORATORI: Ing. Elena Mihalache
Coordonat de:
DIRECIA DE PROGRAME DE CERCETARE $l REGLEMENTRI
TEHNICE- MLPAT
DIRECTOR: Ing, Octavian Mnoiu
RESPONSABIL TEM: Arh. Doroteia Cocheci
MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICRI, DETALIERI $l
SOLUII DE APLICARE A PREVEDERILOR
NORMATIVULUI P 118-99 "SIGURANA LA FOC A
CONSTRUCIILOR"
Indicativ MP 008-2000
nlocuieyte: -
MANUAL
privind exemplificri, detalieri yi soluii de aplicare a prevederilor normativului
de Siguran la foc - P 118-99
Asigurarea condiiilor corespunztoare ndeplinirii cerinei de calitate a construciilor.
"sigurana la Ioc" constituie o ampl si important activitate n care sunt implicate condiiile
speciIice siguranei la Ioc a construciilor, precum si unele aspecte ale celorlalte cerine de
calitate statuate de Legea nr. 10/1995.
Pentru ndeplinirea exigenelor de siguran la Ioc a utilizatorilor este necesar
abordarea sistemic a condiiilor generale si speciIice de perIorman a Iiecrei construcii,
avnd n vedere tipul acesteia, destinaiile si Iunciunile respective, precum si modul de
realizare, diIereniat pentru cldiri civile (publice), de producie si/sau depozitare, precum si
cu Iunciuni mixte.
n toate situaiile, sigurana la Ioc a construciilor se asigur pornind de la analizarea
ansamblului construciei si continund cu elementele componente (subansambluri) ale acesteia.
Printr-o bun coordonare si conlucrare a msurilor de protecie prevzute de diIeritele
specialiti de proiectare se pot obine rezultate satisIctoare. Numai analizarea unor msuri
de protecie prevzute independent de diIerite specialiti de proiectare nu poate conduce la
rezultate satisIctoare, ns, modul n care se asigur realizarea de detaliu a Iiecrei msuri
de protecie trebuie s constituie o preocupare important a specialistilor n domeniu.
Elaborat de:
INSTITUTUL DE PROIECTARE,
CERCETARE $l TEHNIC DE
CALCUL INCONSTRUCII -
BUCURE$TI
Aprobat de:
MINISTRUL LUCRRILORPUBLICE
$l AMENA1RII TERITORIULUI
cu ordinul nr. 31/N/22.05.2000
n prezentul manual, se propune prezentarea unor modaliti tipice de rezolvare a unor
probleme speciIice siguranei la Ioc a construciilor, prin exempliIicri care s poat Ii utilizate
n proiectarea si execuia lucrrilor de investiii.
Lucrarea este util avnd n vedere sistemul exigenialde redactare a prevederilor
reglementrilor tehnice n construcii, n care nu se impun soluii ce trebuie utilizate ci condiii
tehnice speciIice care trebuie ndeplinite, independent de materialul sau elementul utilizat si
exprimate prin speciIicaii de perIorman, criterii si nivele de perIorman.
Pentru abordarea, aspectelor siguranei la Ioc, toate construciile trebuie s aib stabilit
gradul de rezisten la Ioc si riscul de incendiu, elemente care stau la baza analizei Iiecrui caz.
Gradul de rezisten la Ioc al construciilor (sau dup caz, a compartimentului de
incendiu, atunci cnd construcia este constituit din mai multe compartimente de incendiu),
indiIerent de destinaia sau Iunciunea acestora, reprezint capacitatea lor global de a rspunde
la aciunea unui incendiu standard.
Prin incendiu standard se nelege desIsurarea aciunii termice conIorm curbei
temperatur-timp standardizat si recunoscut internaional, iar ncercrile la Ioc se eIectueaz n
aceste condiii standardizate.
Totodat, ncadrarea construciilor n grade de rezisten la Ioc stabilit n normativ, ca de
altIel si celelalte msuri si condiii de protecie prevzute, se reIer la construcii avnd minimum
categoria "C" de importan, datorit caracterului de larg repetabilitate al acestora.
n cazul n care se proiecteaz o construcie ncadrat n categoria A sau B de importan,
se va avea n vedere asigurarea unor condiii de siguran la Ioc mai severe.
Ceea ce trebuie prevzut suplimentar, se bazeaz pe analiza de caz, iar n baza exigenelor
utilizatorilor, beneIiciarii si proiectanii stabilesc msurile necesare pe proprie rspundere,
prezentnd justiIicarea tehnic a opiunii respective.
RISC(CATEGORIEDEPERICOL) DEINCENDIU
Riscul de incendiu trebuie stabilit pentru orice spaiu, ncpere sau grup de ncperi
neseparate cu elemente de construcie rezistente la Ioc pentru perioada de timp normat n
reglementrile tehnice, n vederea stabilirii si adoptrii msurilor de siguran la Ioc
corespunztoare.
Constituit din probabilitatea izbucnirii incendiilor, riscul de incendiu este un parametru
deosebit de important pentru sigurana la Ioc, n Iuncie de care se stabilesc perIormane si nivele
de perIorman pe care trebuie s le ndeplineasc construcia.
Estimarea riscului de incendiu nseamn evidenierea nivelului de agresiune - n special
termic - la care poate Ii supus construcia n caz de incendiu, deci stabilirea "agresorului"
mpotriva cruia trebuie luate msuri de protecie.
Factorii luai n considerare la stabilirea riscului de incendiu sunt constituii din elemente
Iuncional necesare activitilor desIsurate n construcii si din nssi componena construciilor
respective, respectiv a existenei sub diIerite Iorme a materialelor si substanelor combustibile,
exprimate global prin densiti ale sarcinii termice.
Densitatea sarcinii termice (constituit din potenialul caloriIic total al unui spaiu, ncpere,
compartiment sau construcie, raportat la aria pardoselii luat n considerare si exprimat n
J/m 2 ) cu toate c nu poate Ii controlat n timp - aspect recunoscut pe plan internaional - este
luat n considerare n toate reglementrile tehnice.Constituind unul din elementele absolut
necesare producerii incendiului, respectiv prezena materialelor si substanelor combustibile n
construcie (Iixe si mobile) si exprimat prin densitatea sarcinii termice, pe baza ei se determin -
n principal -riscul de incendiu.
Noiunea de risc de incendiu este utilizat n general la toate construciile. Avnd n
vedere aplicarea n reglementrile anterioare din ara noastr a exprimrii "categorie de pericol
de incendiu" pentru activitile speciIice de producie sl/sau depozitare, precum si inexistena
prevederii si reglementrii unor riscuri de incendiu la cldirile civile (publice), n normativ sunt
stabilite ,riscuri de incendiu" pentru cldiri cu destinaii civile (publice) si ,categorii de pericol de
incendiu" pentru activiti de producie si/sau depozitare si care de Iapt exprim generic riscuri
de incendiu.
Densitatea sarcinii termice se regseste n ambele situaii si se evalueaz potrivit
metodologiei standardizate.
La determinarea riscului de incendiu n construciile civile (publice), se au n vedere dou
aspecte principale, pe de o parte densitatea sarcinii termice, iar pe de alt parte destinaia
respectiv a spaiului.
Acest mod de abordare a evalurii riscului de incendiu n cldiri civile (publice), s-a
adoptat avnd n vedere cele artate n legtur cu controlul densitii sarcinii termice, precum si
unele prevederi similare existente n reglementrile europene si internaionale.
n cldirile civile (publice) riscurile de incendiu pot Ii mari, mijlocii sau mici, diIereniate
n Iuncie de densitatea sarcinii termice si Iunciunea respectiv.
n ceea ce priveste luarea n considerare a materialelor la determinarea densitii sarcinii
termice, se au n vedere:
CAZUL 1: In cazul materialelor combustibile din clasele C1 sau C2 de combustibilitate (greu
combustibile) se ia n calcul puterea caloriIic a respectivelor materiale considerate n clasa C4
de combustibilitate.
CAZUL 2: Pentru depozite separate (distincte) de materiale combustibile cu aria 36 m 2 dispuse
n construcii cu alte destinaii (nglobate), se detemin densitatea sarcinii termice pentru Iiecare
depozit (D1, D2) n parte si se iau msurile normate speciIice de siguran la Ioc (separare,
evacuare Ium, protecie goluri etc.) si Iuncie de clasa de periculozitate a materialelor.(Fig.l)
NOTA:
- Atunci cnd depozitele sunt compartimente antiIoc, pentru restul construciei calculul densitii
sarcinii termice se eIectueaz Ir luarea n considerare a depozitelor Dl si D2.
RISCDEINCENDIULACLDIRI CIVILE(PUBLICE)
Sunt considerate cu risc mare de incendiu spaiile n care densitatea sarcinii termice este
peste 840 MJ/m 2 , precum si cele pentru: arhive, biblioteci, multiplicri de documente(xerox,
heliograI etc), parcaje autoturisme, spaii comerciale si altele similare.
Cu risc mijlociu de incendiu sunt considerate spaiile n care densitatea sarcinii termice este
cuprins ntre 420 MJ/m 2 si 840 MJ/m 2 sau n care se utilizeaz Iocul deschis, cum sunt:
buctriile, oIiciile cu preparri calde, centralele termice etc.
Cu risc mic de incendiu sunt considerate spaiile, n care densitatea sarcinii termice este
mai mic de 420 MJ/m 2 si celelalte Iunciuni (destinaii) care nu sunt menionate la riscuri mari
sau mijlocii.
Totodat, pentru ncperile si spaiile echipate cu instalaii automate de stingere a
incendiilor (sprinklere, drencere, ap pulverizat, gaze inerte, C02 etc), riscurile mari de
incendiu determinate, pot Ii considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot Ii considerate mici.
n ceea ce priveste stabilirea riscului de incendiu pentru ntregul compartiment de
incendiu sau cldire civil (public), se are n vedere cel mai mare nivel de risc de incendiu
existent care reprezint minimum 30 din volumul compartimentului sau al cldirii respective
si care determin riscul de incendiu general.
Stabilirea riscului de incendiu pentru ntregul compartiment de incendiu sau cldire
(general) este obligatorie, ntruct se ia n considerare la asigurarea corespunztoare a condiiilor
de siguran la Ioc ale ansamblului constituit, att de specialitile de construcii, ct si a celor de
instalaii.
CATEGORII DEPERICOLDEINCENDIULACONSTRUCII
DEPRODUCIE $I/SAU DEPOZITARE
La construciile de producie si/sau depozitare, riscurile de incendiu se exprim prin
,categorii de pericol de incendiu", n Iuncie de natura activitilor desIsurate, de caracteristicile
de ardere ale materialelor si substanelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate si de
densitatea sarcinii termice.
n conIormitate cu prevederile normativului de siguran la Ioc, zonele, ncperile,
compartimentele de incendiu si construciile independente de producie si/sau depozitare se
ncadreaz n categorii de pericol de incendiu determinate diIereniat si care pot Ii cu risc de
incendiu:
- Ioarte mare (categoriile A si B de pericol de incendiu), existnd posibiliti de incendiu
si explozie volumetric;
- mare (categoria C de pericol de incendiu), atunci cnd sunt posibiliti de incendiu
(ardere), iar densitatea sarcinii termice este de peste 105 MJ/m 2 ;
- mediu (categoria D de pericol de incendiu), atunci cnd exist Ioc deschis sub orice
Iorm, n absena substanelor combustibile;
- mic (categoria E de pericol de incendiu), atunci cnd exist materiale sau substane
incombustibile n stare rece, ori substane combustibile n stare de umiditate avansat
(peste 80).
La determinarea categoriilor de pericol de incendiu nu se iau n considerare unele dintre
situaiile si condiiile precizate n normativ.
Cea mai periculoas categorie de pericol de incendiu necompartimentat, deci neseparat
cu perei si plansee rezistente la Ioc conIorm normativului, nu determin categoria de pericol de
incendiu pentru ntreaga ncpere n care se aIl (dup caz, compartiment de incendiu sau
construcie nchis), atunci cnd:
- sunt cu pericol de explozie - (categoria A sau B) - dar au un volummai mic de 5 din
volumul ncperii sau al compartimentului respectiv n care sunt amplasate liber;
- sunt din categoriile C si D de pericol de incendiu si au un volum mai mic de 10 din
volumul ncperii (compartimentului) n care se aIl, Ir a depsi ns aria de
400 m 2 .
Totodat, atunci cnd n spaiul respectiv sunt mai multe categorii de pericol de incendiu
necompartimentate, situate n puncte distincte ale ncperii sau compartimentului de incendiu
respectiv, se iau n calcul sumele volumelor si respectiv a ariilor Iiecrei categorii de pericol, cu
excepia celor din categoriile C si D de pericol situate unele de altele la distana de 40,00 m si
mai mult (msurat pe orizontal).
Categoria de pericol a unui compartiment de incendiu sau construcie de producie si/sau
depozitare, este determinat de cea mai periculoas categorie de pericol de incendiu
necompartimentat sau compartimentat pe care o cuprinde si care reprezint mai mult de 30
din volumul construit al acesteia.
La determinarea categoriilor A si B de pericol de incendiu se au n vedere scprile si
degajrile de gaze, vapori sau praI combustibil, att n timpul desIsurrii normale a activitii,
ct si n cazuri accidentale de avarie a instalaiilor de utiliti aIerente (electrice, termice,
hidro, ventilare etc), stabilite prin proiect.
Riscurile de incendiu se stabilesc si precizeaz obligatoriu n documentaiile tehnice, n
Iuncie de care se stabilesc si msurile de siguran la Ioc corespunztoare.
*
Prin conceperea si conIormarea la Ioc a construciilor, n general, se urmreste asigurarea
condiiilor corespunztoare necesare:
- evacurii utilizatorilor;
- limitrii posibilitilor de propagare a incendiilor;
- interveniei n condiii de siguran.
Construcia si distribuia interioar a spaiilor, trebuie s rezolve problemele Iuncionale,
estetice, conIort etc. n primul rnd, dar toate acestea astIel abordate si soluionate nct s
asigure si condiiile necesare de siguran a utilizatorilor.
Aspectele privind sigurana utilizatorilor - (rezisten si stabilitate, sigurana n exploatare
si sigurana la Ioc) - cu toate c au elemente speciIice care trebuie soluionate distinct, totusi
prezint interIerri si suprapuneri ale rezolvrilor, care n Iinal conduc la ndeplinirea exigenelor
de siguran a utilizatorilor.
Mai mult, prin nssi realizarea condiiilor speciIice de siguran la Ioc unele msuri se
suprapun sau completeaz, Ir a putea Ii evideniate diIerene nete ntre acestea.
De exemplu, evacuarea utilizatorilor nu poate Ii redus strict la circulaiile din interiorul
cldirii, aceasta Iiind dependent de amplasare, asigurnd posibiliti de ndeprtare a
utilizatorilor Ia de cldirea incendiat si totodat de accesibilitate a Iorelor de intervenie din
exterior prin intrrile perimetrale prevzute si posibilitile de acces a autospecialelor de
intervenie.
n acelasi mod se pot exempliIica si cele reIeritoare la asigurarea interveniei n condiii
de siguran si care presupun amplasare, asigurnd posibiliti de ndeprtare a utilizatorilor Ia
de cldirea incendiat si totodat de accesibilitate a Iorelor de intervenie din exterior prin
intrrile perimetrale prevzute si posibilitile de acces a autospecialelor de intervenie.
n acelasi mod se pot exempliIica si cele reIeritoare la asigurarea interveniei n condiii
de siguran si care presupun realizarea unor msuri speciIice, dar n aceiasi timp accesul si
intervenia n interior se realizeaz prin circulaiile Iuncionale (scri, usi, coridoare etc.) care
constituie si ci de evacuare a utilizatorilor.
Pe de alt parte, limitarea posibilitilor de propagare a incendiilor nseamn prevederea
unor obstacole constructive si de instalaii (perei, plansee, perdele de ap etc.) n interiorul
cldirii astIel nct incendiul s nu se propage usor pe arii mari construite, dar si limitarea
propagrii Iocului la si de la vecinti, care poate Ii asigurat prin obstacole similare celor din
interior, ori prin distane de siguran.
Atunci cnd spaiile cu riscuri mari de incendiu sunt dispuse n diIerite locuri din
construcie Ir a avea n vedere o dispunere sectorizat, se creeaz dezordine n volumul
construit care genereaz msuri de protecie ample si de cele mai multe ori ineIiciente si greu de
realizat (Iig.2)
Sectorizarea construciilor pe vertical n poriuni volumetrice determinate n Iuncie de
destinaie, grad de rezisten la Ioc si numr de niveluri, de Iapt nseamn compartimentare de
incendiu.
Delimitarea compartimentelor de incendiu Ia de alte compartimente sau construcii
astIel nct propagarea Iocului s Iie limitat, se realizeaz prin perei de compartimentare
antiIoc ori rezisteni la Ioc, sau, dup caz, prin amplasare la distane de siguran normate (Iig.3
si 4).
Campingurile se amplaseaz la distane, de regul, cel puin 50 m Ia de vecinti cu riscuri
de incendiu, drumuri internaionale si naionale, precum si minimum 100 m Ia de linii curente
CF. (Iig5)
NOTAGENERALA
La desene sunt Iolosite notaiile:
D.N. - Drum naional sau internaional
PAF - Perete antiIoc
CI la Cn - Compartiment de incendiu
D - Distana normat ntre compartimente de incendiu
UAF - Usa antiIoc
PRF - Perete rezistent la Ioc
Ii - nvelitoare incombustibil
Ic - nvelitoare combustibil rezistent la Ioc (d - c2)
I - Lime ramp
COMPARTIMENTDEINCENDIU
CAZUL 1: Cldire (construcie independent) care constituie compartiment de incendiu si
este amplasat la distane normate Ia de alte construcii.(Iig. 6)
CAZUL 2: Cldire (construcie) sau ansambluri de cldiri, compartimentate cu perei
antiIoc. (Iig. 7 si 8)
CAZUL 4: Perete antiIoc care nu depseste planul acoperisului cu nvelitoare greu
combustibil (C1 - C2) (Iig.9e).
CAZUL 5: Perete antiIoc la hale/cldiri cu nlimi diIerite; recomandare (Iig.9I).
CAZUL 6: compartimentarea construciilor de producie sau depozitare (Iig.10a si b)
CAZUL 7 : n cldirile cu Iunciuni mixte, destinaiile diIerite se dispun distinct, separate
corespunztor (Iig.11).
CAZUL 9 : Funciuni diIerite care au ci de evacuare comune (separate corespunztor) (Iig.13).
NCPERI TAMPON$l TAMBURI DESCHI$I
CAZUL 1: ncperi tampon de protecie a golului din perete antiIoc (Iig,14)
CAZUL 2: ncperi tampon de protecie a golului din perete rezistent la explozie (Iig.15)
Categoria C (D,E) pericol de incendii, cladire civila
CAZUL 3: ncperi tampon de protecie a golului de acces n case de scri la cldiri nalte si
Ioarte nalte (Iig.16), la nivelurile supraterane.
CAZUL 4: ncpere tampon la ghena de gunoi (Iig.17).
CAZUL 5: Tambur deschis n perete antiIoc (Iig.18).
CAZUL 6: Separarea rampelor supraterane de cele subterane (Iig.19).
IESIRE
CI DE EVACUARE
Circulaiile comune Iuncionale prin care se asigur si evacuarea utilizatorilor n caz de
incendiu, sunt constituite din scri, coridoare, usi etc.
Scrile de evacuare a utilizatorilor din nivelurile supraterane sau subterane ale unei cldiri
se pot clasiIica dup mai multe criterii, printre care:
1 - Dup modul n care sunt dispuse n raport de cldire:
a) scri interioare, amplasate n cadrul volumului nchis al cldirii;
b) scri exterioare, dispuse n aIara cldirii, adiacente unei nchideri perimetrale a
cldirii sau la distan de aceasta (Iig.20a).
2 - Dup asigurarea luminrii scrilor interioare, pot Ii:
a) cu lumin natural;
b) Ir lumin natural (iluminate artiIicial) Iig.20b.
3 - Dup Iorma n plan a rampelor, scrile pot Ii cu rampe drepte sau cu rampe curbe
(elicoidale).
3.1. Scrile cu rampe drepte se pot realiza cu una sau mai multe rampe (Iig.20d-c4).
3.2. Scrile cu rampe ncrucisate sunt constituite dintr-o combinaie ntre dou scri cu
rampe drepte (Iiecare) si care conduce la realizarea a dou scri (dou ci de evacuare distincte)
Iig.20d..
Figura 20d
3.3. Scrile cu rampe elicoidale, cu una sau mai multe rampe pot Ii curbe sau n spirale
(Iig.20e1).
Caracteristica acestor scri elicoidale, o constituie meninerea Iormei n plan a treptelor,
n cadrul desIsurrii lor generale, deci convergena muchiilor treptelor ntr-un singur punct.
Din punctul de vedere al condiiilor de evacuare, n calculul Iluxurilor de evacuare se ia n
considerare numai poriunea de ramp n care limea minim a treptei este de 18 cm (respectiv
20 cm la sli aglomerate), iar limea maxim de 40 cm.
Rezult c indiIerent de limea rampei realizat din considerente arhitecturale, poate
constitui cale de evacuare numai o parte din lungimea treptei si anume cea care ndeplineste
condiiile aminitite.
Scrile spiral se consider satisIctoare pentru un singur Ilux de evacuare cu linia
pasului la 0,50mde vangul interior.
O Iorm deosebit de scar elicoidal combinat cu poriuni de rampe drepte, o constituie
scara balansat (Iig;20e2).
Aceasta se deosebeste de celelalte scri prin Iorma diIerit n plan a treptelor.
Figura 20e1 SCRI CU TREPTE BALANSATE(un flux de evacuare)
n Iuncie de nlimea nivelurilor cldirii, rampele unei scri pot Ii Ir sau cu paliere
intermediare.
Golurile de acces la scar se protejeaz, de regul, cu usi sau, dup caz ncperi tampon la
cldirile nalte si Ioarte nalte. n aIar de condiiile normate pe care trebuie s le ndeplineasc
usile respective, ele trebuie echipate si cu dispozitive de autonchidere. (Iig.21)
Fac excepie situaiile admise n normativ.
Prin deschidere, usile ncperilor nu trebuie s reduc limea coridoarelor comune de
evacuare a mai mult de 50 de persoane, (chiar daca limea eIectiv este mai mare dect limea
normat)-Iig.22.
Prin deschidere, usile de acces n casele de scri nu trebuie s reduc limea normat a
podestelor (Iig. 23 a si b).
Evacurea persoanelor se consider c se Iace ordonat, sub Iorma de Iluxuri de evacuare.
Limile libere normate pentru trecerea Iluxurilor de evacuare (Iig.24), sunt:
Limile intermediare ale cilor de evacuare se consider valabile pentru trecerea
numrului inIerior de persoane (Iig.25).
n pereii coridoarelor si scrilor pentru evacuarea a mai mult de 50 persoane sunt admise
nise cu parapetul la mai mult de 1,20m deasupra pardoselii sau cu marginea superioar la
maximum 0,90m de pardoseal (Iig.26).
TIMPUL(LUNGIMEA) CIIDEEVACUARE
CAZUL 1: De la usa ncperii pn la cea mai apropiat scar de evacuare la cldiri civile
etajate, (msurat n axa cii de evacuare) Iig.27.
CAZUL2: nncperi (mod de msurare) fig.28.
CLDIRI NALTE
Cldire nalt - construcie civil (public) supraterat, la care pardoseala ultimului nivel
Iolosibil este situat ia peste 28,00 m Ia de terenul (carosabilul adiacent) accesibil
autovehiculelor (inclusiv a autoscrilor de intervenie) de intervenie ale pompierilor pe cel puin
dou laturi ale cldirii (Iig. 29), dintre care pe o latur integral.
Cldiri nalte sunt numai poriunile SUPRATERANE.
Atunci cnd ultimele niveluri sunt amenajri de tip duplex se ia n considerare cota (nivelul)
accesului de la ultimul nivel.
Nivelurile subterane nu se iau n considerare la stabilirea tipului de cldire nalt, (Iig.30).
Cldirile amplasate la cote mai ridicate Ia de sosele, drumuri etc, nu sunt cldiri nalte,
(Iig.31).
Cldirile dispuse adiacent strzilor n pant, nu sunt considerate nalte atunci cnd au asigurate
accese de intervenie pe dou laturi n poriuni cu nlimea (cota) ultimului planseu utilizabil sub
28,00 m. (Iig.32).
Nu sunt considerate cldiri nalte, cldirile civile (publice) la care deasupra nivelului limit (28,00
m) se aIl un singur nivel ce ocup maximum 50 din aria construit a cldirii si cuprinde spaii
tehnice. (Iig.33)
Nu sunt considerate cldiri nalte blocurile de locuine colective care au maximum P11 niveluri
supraterane (Iii nd admis deasupra nivelului limit, un singur nivel care ocup max.50 din arie
si este destinat spaiilor tehnice, spltorii, clctorii), (Iig. 34)
. Cldire foarte nalt - construcie civil (public) la care pardoseala ultimului nivel Iolosibil
este situat la nlimea de 45,00 m sau mai mult (Iig.35), msurat conIorm precizrilor de la
cldiri nalte.
n cldirile nalte sau Ioarte nalte este obligatorie asigurarea a cel puin dou ci de evacuare
distincte si independente (Iig.36 a - c)
n cldiri nalte si Ioarte nalte este obligatorie asigurarea a cel puin dou ci de evacuare,
distincte si independente, astIel amplasate nct s asigure distribuia lor judicioas si
posibilitatea ca persoanele s recunoasc cu usurin traseul spre exterior.
. Golurile de acces la scrile de evacuare se protejeaz obligatoriu cu ncperi tampon, la cldirile
nalte si Ioarte nalte (Iig. 37 a si b).
Ascensoarele din cldiri nalte si Ioarte nalte vor avea puuri proprii, separate cu perei din clasa
CO si rezisteni la Ioc minimum 2 ore, n care sunt admise numai goluri de acces (de palier), din
nivelurile construciei. ntr-un singur pu sunt admise maximumtrei cabine de ascensor (Iig.38).
Golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane se protejeaz cu usi rezistente la
Ioc de 60 minute la cldirile nalte si 120 minute la cldirile Ioarte nalte, echipate cu dispozitive
de autonchidere si montate pe pereii puului.
ntre circulaiile comune orizontale si usile de acces la ascensoare din nivelurile
supraterane, se recomand realizarea unor paliere de separare (Iig.39). (Prin nsumare s asigure
minim 60 minute n cldiri nalte si minim 120 minute n cldiri Ioarte nalte - la nivelurile
supraterane -)
La nivelurile superioare, dac nu se prevede palier (tampon) de separare si la ascensor se
asigur accesul direct din circulaia comun orizontal (coridor), usa de palier a ascensorului
trebuie s Iie rezistent la Ioc min.60 minute n cldiri nalte si min.120 minute n cldiri Ioarte
nalte (Iig.40).
La cldiri nalte si Ioarte nalte" atunci cnd ascensoarele debuseaz n subsolurile
(nivelurile subterane) ale cldirii, golurile de comunicare cu nivelurile subterane se protejeaz
obligatoriu cu ncperi tampon prevzute cu usi rezistente la Ioc minimum 90 de minute Iiecare
(Iig.41)
TIMPI /LUNGIMI DEEVACUARE
La sli aglomerate
Slile aglomerate trebuie s aib minimum dou ci de evacuare distincte si independente
(Iig.42).
Timpii de evacuare (lungimile cilor de evacuare) la sli aglomerate trebuie s respecte condiiile
normate, n Iuncie de categoria slii aglomerate (S1, S2) si gradul de rezisten la Ioc al
construciei (Iig.43)
La cldiri de producie
n cldiri de producie si/sau depozitare, timpii (lungimile) de evacuare vor respecta valorile
normate n Iuncie de gradul de rezisten la Ioc al construciei si categoriile de pericol de
incendiu.
Construcie etajat, gradul II de rezisten la Ioc cu evacuare ntr-o singur direcie. (Iig.44a)
Construcie etajat, gradul II de rezisten la Ioc cu evacuare n dou direcii (Iig.44b).
EVACUAREAFUMULUI (DESFUMARE)
Asigurarea evacurii Iumului (desIumarea) contribuie la realizarea condiiilor de
evacuare a utilizatorilor si de intervenie, precum si la limitarea propagrii incendiului n spaiul
nchis respectiv.
innd seama de modul n care migreaz Iumul si gazele Iierbini, prin desIumare se
urmreste meninerea unei vizibiliti suIiciente, diminuarea concentraiei de gaze toxice,
evacuarea cldurii produse n caz de incendiu, si mrirea timpului de Ilash-over realiznd
"controlul Iumului".
n principiu, prin desIumare se realizeaz extragerea unei pri din Iumul produs,
compensat prin introducere de aer, meninnd planul de separare a Iumului acumulat sub
plaIon (axa neutr) Ia de zona inIerioar, la o nlime convenabil Ia de cota pardoselii, pe
timpul normat.
Evacuarea Iumului (desIumarea) se poate realiza prin tiraj natural-organizat sau
mecanic, sau prin combinarea celor dou sisteme, astIel nct s se asigure circulaia dirijat a
aerului si evacuarea Iumului n exterior (Iig.50)
n spaiile nchise, cu aria construit mai mare de 10.400 m 2 si Ir perei interiori despritori,
pentru limitarea propagrii incendiilor se realizeaz sisteme de evacuare a Iumului si gazelor
Iierbini, constituite din dispozitive de evacuare si ecrane verticale C0 (CA1) dispuse sub plaIon
(Iig.51).
Evacuarea Iumului din casele de scri nchise, Ir Ierestre se asigur cu dispozitiv de evacuare
(cu aria de cel puin 5 din supraIaa orizontal a scrii, dar minimum de 1 m 2 ), amplasat la
partea superioar (Iig.52).
Evacuarea Iumului natural-organizat, din subsolurile cldirilor etajate se realizeaz
independent, pentru Iiecare nivel, prin goluri directe n exterior sau canale (ghene verticale), ori
mecanic.
Canalele (ghenele) pot Ii proprii Iiecrui nivel sau cu colector.
n toate situaiile, spaiile din subsoluri vor avea asigurat evacuarea Iumului independent
de nivelurile supraterane (Iig.53).
EVACUAREAMECANICA FUMULUI
La nivelurile supraterane, introducere aer n scar (natural sau mecanic) si dispozitiv de
evacuare (trapa) la cldiri cu nlimi obisnuite (Iig.54).
La cldiri nalte si Ioarte nalte introduceri mecanice n scar, ncperi tampon si circulaii
comune orizontale, iar evacuri mecanice numai din ncperile tampon si circulaii comune (Iig.
55), la nivelurile supraterane.
Introduceri mecanice n scar si ncperi tampon, iar evacuri mecanice numai n
circulaiile comune orizontale (Iig.56)
NOTA: Aceleasi sisteme se adopt si pentru nivelurile subterane.
MSURI CONSTRUCTIVE LASPAII CUPERICOLDE EXPLOZIE
CATEGORIILE A yl B
Construciile cu pericol de explozie (categoria A sau B) se realizeaz din materiale si
elemente de construcie C0(CA1); Iig.57.
Construciile independente cu pericol de explozie, nu vor avea pod (indiIerent de materiale si
elementele din care sunt alctuite) Iig.59.
Dispunerea ncperilor si spaiilor cu pericol de explozie este recomandat n aIara
construciilor cu alte destinaii (la distane de siguran D) Iig.60.
Atunci cnd ncperile (spaiile) cu pericol de explozie (A sau B) nu pot Ii dispuse n aIara
construciilor cu alte destinaii, se iau msurile de protecie prevzute n reglementrile tehnice,
avnd n vedere urmtoarele:
- Nu este recomandat dispunerea ncperilor cu pericol de explozie la nivelurile inIerioare ale
unei construcii etajate cu alt destinaie (Iig.61).
Atunci cnd ncperile cu pericol de explozie sunt dispuse n construcii cu alte destinaii,
se separ prin elemente rezistente la explozie (perei, plansee) Iig.62.
Not: - Planseele rezistente la explozie trebuie s ndeplineasc condiiile pereilor respectivi,
rezisteni la explozie.
- Elementele rezistente la explozie trebuie s asigure si mpiedicarea propagrii incendiilor din
spaiile adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezisten la Ioc conIorm densitii sarcinii
termice)
Golurile de comunicare Iuncional din pereii rezisteni la explozie (categ.A sau B) se protejeaz
prin ncperi tampon antiex si n situaii excepionale - justiIicate tehnic, prin tamburi deschisi
antiex.
ncperile cu pericol de explozie nu vor avea tavane Ialse si zone neventilate (Iig.65a si b).
ncperile si spaiile nchise din categoria A sau B de pericol de incendiu se prevd cu goluri
de decomprimare n caz de explozie, cu aria de cel puin 0,05 m 2 la 1 m 3 din volumul ncperii
(Iig.66).
Golurile de decomprimare pot Ii prevzute n pereii exteriori sau n acoperis (Iig.67).
Nu sunt admise goluri de decomprimare n pereii si planseele de separare Ia de restul
construciei (Iig.68).
Golurile prevzute pentru decomprimare n caz de explozie pot Ii nenchise sau nchise cu
elemente de nchidere care s cedeze la presiunea provocat de explozie (panouri sau poriuni de
perete sau acoperis de tip usor dislocabile sau rabatabile, Ierestre, luminatoare cu geam simplu)
Iig.69.
Panourile rabatabile pot Ii cu balamale (axe), orizontale sau verticale (Iig .70a si b).
CONSTRUCII DE PRODUCIE/ DEPOZITARE
Construciile de producie si/sau depozitare se pot amplasa la distane de siguran normate sau
compartimentate corespunztor Ia de vecinti.
ncperile de depozitare a materialelor si substanelor combustibile solide, cu aria mai mare de
36 m 2 , situate n construcii cu alte destinaii, trebuie s aib asigurate conIorm normativului
(Iig.73):
a - separri Ia de restul construciei, cu perei si plansee CO (CA1), rezistente la Ioc
corespunztor densitii sarcinii termice si claselor de periculozitate a materialelor depozitate;
b - protecia golurilor de comunicare Iuncional practicate n
elementele de separare;
c - evacuarea Iumului, n caz de incendiu.
ncperile destinate staiilor de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene sau
pompelor cu motoare termice care constituie surse de rezerv ce alimenteaz dispozitive de
protecie la Ioc, vane de incendiu si altele similare, se alctuiesc si realizeaz conIorm
normativului, astIel nct s asigure:
a - separarea lor Ia de restul construciei prin elemente verticale si orizontale CO (CA1),
rezistente la Ioc minimum3 ore pentru perei si 1 or si 30 de minute pentru plansee; b - accesul
usor din exterior n caz de nevoie.
NOT: Pe lng aceste condiii principale, n cazul n care este necesar, se admite si realizarea
unui acces Iuncional din construcie printr-un gol n pereii de separare, atunci cnd sunt
ndeplinite simultan urmtoarele condiii:
- golul de comunicare este protejat cu usa rezistent la Ioc minimum 1 or si 30 de minute,
echipat cu dispozitive de autonchidere sau nchidere automat n caz de incendiu si
- golul asigur comunicarea cu un coridor comun de circulaie (nu cu o alt Iunciune din
cldire).
ncpere separat de restul construciei si numai cu acces direct din exterior (la nivelul
terenului) Iig.74.
ncpere separat de restul construciei si numai cu acces direct din exterior (la subsol avnd
curte de lumin)
ncpere cu acces direct din exterior si o comunicare Iuncional din interior (Iig.76).
Rezolvare necorespunztoare (legtura directa cu centrala termica) Iig.77.
Acces din exterior printr-un coridor propriu (Iig.78).
Acces pe scara vertical (Iig.79).
Separarea anexelor tehnico-sociale, laboratoarelor si a atelierelor anex (cu excepia grupurilor
sanitare) Ia de spaii de producie din categoria C (BE2) de pericol de incendiu (Iig.80).
n spaiile nchise de producie din categoriile C, D sau E (BE2, BE1ab) birourile personalului
care conduce nemijlocit producia (maistri, supraveghetori, conducere etc), pot Ii realizate din
elemente CO (CA1), cu usi si geamuri spre spaiul de producie (Iig.81a si b).
Protecia golurilor de acces la scrile de evacuare nchise din construciile de producie si/sau
depozitare (Iig.82 a, b, c si d).
Figura 82c Usi rezistente la Ioc minimum1 h si 30 minute sau ncpere tampon cu usi
rezistente la Ioc minimum 45 de minute la ncperi de depozitare categoria C
de pericol de incendiu, corespunztor claselor de periculozitate a materialelor.
Figura 82d ncperi tampon ventilate n suprapresiune, avnd usi rezistente la Ioc
minimum45 de minute si antiscantei. NOT: Toate usile de acces la casele de scri
(nerezistente sau rezistente la Ioc), se prevd cu dispozitive de autonchidere.
CONSTRUCII CU FUNCIUNI MIXTE
Determinarea caracterului de cldire civil (public) sau de producie si/sau depozitare se
analizeaz pe poriuni de cldire, apoi pe ansamblu, dup cumurmeaz:
- ANALIZAFAZAI (Iig.83b)
- Riscul cel mai mare care reprezint cel puin 30 din aria desIsurat a poriunii civile
(publice) este considerat pentru toat poriunea .
Poriunea de cldire este considerat civil (public) cu risc miilociu (Iig.83b).
- ANALIZAFAZAII (Iig.83c)
- Categoria de pericol cea mai periculoas care reprezint peste 30 din aria desIsurat a
poriunii de producie si/sau depozitare, este considerat pentru toat poriunea.
Poriunea de cldire cu activitate de producie si/sau depozitare este considerat
din categoria C (Iig.83c).
- CONCLUZIE/ DETERMINAREFINALA(Iig. 83d)
- Poriunea de cldire civil (public) sau de producie si/sau
depozitare) care reprezint mai mult de 60 din aria desIsurat a
ntregii cldiri, determin caracterul construciei luat n considerare
Concluzie: Cldire de producie si/sau depozitare din categoria C (Iig.83d).
n construcii cu Iunciuni mixte civile (publice) nu este admis dispunerea unor spaii sau
ncperi cu pericol de explozie (Iig.84).
CLDIRI CUATRIUM
CAZUL 1 - Cldirea are atrium, zona etajat avnd minimum 4 niveluri (Iig.85a si b).
CAZUL 2 - Cldirea se consider Ir atrium, avnd mai puin de 4 niveluri (Iig.86).
ATRIUM (PAIO, CURTE DE LUMIN) - incint nchis din interiorul unei construcii,
delimitat pe una sau mai multe laturi de cel puin patru niveluri ale construciei.
Atriumurile pot Ii neacoperite sau acoperite (Iig.87).
Atriumurile tratate n normativ, sunt cele care ndeplinesc condiiile:
1 - sunt delimitate pe una sau mai multe laturi de minimum patru niveluri ale cldirii;
2 - sunt acoperite si au limea cel puin 7 H(H Iiind cea mai mic nlime a atriumului).
3 - ndeplinesc condiia I 7H (Iig.88).
NOT: Atriumurile care nu ndeplinesc raportul I 7H, prezint eIectul de "COS" n caz de
incendiu si nu sunt recomandate.
Amplasarea atriumurilor n raport cu cldirea, poate Ii adiacent (pe una pn la trei laturi) sau
nglobat (Iig.89).
Fa de nivelurile cldirii atriumul poate Ii nchis cu perei plini, perei vitrai sau nenchis (Iig
90 a, b, c).
Circulaiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevd la limita lor spre atrium (sub
plansee) cu ecrane continui CO, etanse la Ioc minimum 1 or si nlimea de minimum 0,50 m (Iig
91a si b).
n construciile cu atrium nu se recomand dispunerea adiacent, neseparat de atrium, a unor
spaii cu risc mare de incendiu, iar cnd totusi se prevd comer, expoziii cu densitatea sarcinii
termice ~ 840 MJ/m 2 ), acestea se echipeaz cu instalaii automate de semnalizare si stingere a
incendiilor.
Depozite de materiale si/sau substane combustibile, neseparate de atrium. NU SUNT ADMISE.
EXEMPLEPRIVINDDETERMINAREADENSITIISARCINII TERMICE
Evaluarea densitii sarcinii termice n spaiile construite are n vedere materialele si
substane combustibile din spaiile luate n consideraie, n conIormitate cu prevederile STAS
10903/3-79, modiIicat de IRS cu nr.3384 din 24.01.1989, "MSURI DE PROTECIE CONTRA
INCENDIILOR- DETERMINAREASARCINII TERMICE N CONSTRUCII".
Sunt luate n considerare materialele combustibile existente conIorm proiectului, puterile
calorice ale acestora precizate n standard si ariile ncperilor respective (luate n considerare
pentru determinarea densitii sarcinii termice).
Se au n vedere, n principal, urmtoarele premize de calcul:
- pardoselile combustibile (mocheta, PVC etc) sunt lipite pe strat suport incombustibil
(beton, sap);
- tmplria exterioar se realizeaz din materiale incombustibile (proIile de
aluminiu);
- ncperile sunt separate cu perei si plansee incombustibile, rezistente la
Ioc;
- plaIoanele Ialse sunt cu structura metalic si panouri din Iibr mineral.
CAZUL1
`PARCA1EAUTOTURISME:
. numr de autoturisme: 85;
. arie construit parcaj (exclusiv rampe si scri): 3760 mp
- Principalele materiale luate n considerare si puterea lor caloric:
*benzine (motorine) Qi 46,65 Mj/Kg;
*cauciuc Qi 41,85 Mj/Kg;
*materiale plastice Q, i46,00 Mj/Kg;
- Masa materialelor combustibile luate n considerare pentru un autoturism:
benzine (motorine): Mb x u 60 I x 0,8 Kg/l 48 Kg;
cauciuc: Mc 80 Kg
materiale plastice: Mp 400 Kg
Evaluarea sarcinii termice pentru un autoturism:
benzine (motorine): 48 Kg x 46,65 Mj/Kg 2.239,20 Mj;
cauciuc: 80 Kg x 41,85 Mj/Kg 3.348,00 Mj;
materiale plastice 400 Kg x 46,00 Mj/mp 18.400,00 Mj
Evaluarea sarcinii termice a unui autoturism: 2.239,20 3.348,00 18.400,00
23.987,20 Mj/autoturism
Cabluri, tuburi, aparate etc. din materiale plastice aIerente ariei medii construite (instalaii
aparente), ce revine Iiecrui loc de parcare.
15Kg x 46,00 Mj 690 Mj
Total sarcin termic pentru un loc de parcare:
23.987,00 Mj 690 Mj 24.677,00 Mj
- Evaluarea densitii sarcinii termice pe niveluri de parcare:
85 locuri x 24.677,00 Mj : 3760 mp 557,86 Mj/mp
Rotund 558 Mj/mp
CAZUL2
SLI DECURSURI CU30 DELOCURI:
. numr persoane: 30 1 proI;
. arie ncpere: 48,00 mp
Principalele materiale luate n considerare si puterea lor caloric:
- lemn (mobilier) Qi 19,25 Mj/kg;
- hrtie; textile Qi 16,30 Mj/Kg;
materiale plastice Qi 33,50 Mj/Kg
Masa materialelor combustibile considerate:
- mese de lucru din lemn si metal (n care materialul combustibil reprezint 80 din greutate):
30 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg 462,00 Mj
16 mese x 462,00 Mj 7.392,00 Mj
scaune metalice cu sezut si sptar din lemn: 3 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg
46,20 Mj
31 scaune x 46,20 Mj 1.432,20 Mj
hrtie, materiale, textile: 0,5 Kg x 16,30 Mj/Kg 8,15 Mj
31 locuri x 8,15 Mj 252,65 Mj
- pardoseal estrad iemn (parial):
0,5 m 2 x 600 Kg/m 3 x 19,25 Mj/Kg 5.775,00 Mj
- usa intrare (tmplrie rsinoase):
1,50 m x 2,10 m x 0,03 m 0,0945 m 2
0,0945 m 3 x 550 Kg/m 3 x 13,80 Mj/Kg 717,25 Mj
- cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
0,4 kg/m x 50 m x 33,50 Mj/Kg 670,00 Mj
Total sarcin termic n ncpere:
7392,00 Mj 1432,20 Mj 252,65 Mj 5775,00
717,25 Mj 670,00 Mj 16.239,10 Mj
Evaluarea densitii sarcinii termice n slile cu 30 locuri:
16.239,10 Mj : 48 mp (arie considerat) 338,31 Mj/mp
Rotund 339,00 Mj/mp
CAZUL3
BIBLIOTEC- SALDELECTUR
- numr de persoane: 800
- arie ncpere: 1.225,00 mp
- Principalele materiale luate n considerare si puterea lor caloric:
-lemn Qi 19,25 Mj/Kg
- hrtie, textile Qi 16,30 Mj/Kg
- materiale plastice Qi 33,50 Mj/Kg
- Masa materialelor combustibile considerate:
mese de lectur din lemn si metal (n care materialul combustibil reprezint 80 din
greutate)
60 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg 924,00 Mj
100 mese x 924,00 Mj 92400,00 Mj
scaune metalice cu sezut si sptar din lemn:
3 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg 46,20 .Mj
800 scaune x 46,20 Mj 36.960,00 Mj
- cri, hrtie, materiale textile:
2,5 Kg x 16,30 Mj/Kg 40,75 Mj
800 locuri x 40,75 Mj 32.600.00 Mj
- us intrare (tmplrie rsinoase)
4 buc. x 1,50 mx 2,10 mx 0,03 m 0,378 m 3
0,378 m 3 x 550 Kg/m 3 x 13,80 Mj/Kg 2.869,02 Mj
- cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
0,4 kg/m x 1,50 mx 33,50 Mj/Kg 2.010.00 Mj
Total sarcin termic n ncpere: 92.400,00 Mj 36.960,00 Mj 32.600,00 Mj 2.869,02
Mj 2.010.00 Mi 166.839.02 Mj
Evaluarea densitii sarcinii termice n slile cu 90 de locuri: 166.839,02 Mj : 1225,00 mp
148,30 Mj/mp
Rotund 149,00 Mj/mp
CAZUL 4
BIBLIOTEC - DEPOZIT CRI
- numr de persoane: 10
- arie construit: 1.270 mp
Principalele materiale luate n considerare si puterea lor caloric:
-cri Qi 13,80 Mj/Kg
- materiale plastice Qi 33,50 Mj/Kg
Masa materialelor combustibile considerate: 0,30 m x 2,10 m x 1440 m 907,20 m 3
907,20 m 3 x 550 Kg/m 3 x 13,80 Mj/Kg 6.885.648,00 Mj
- cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
0,5 kg/m x 100 m x 33,50 Mj/Kg 1.675,00 Mj
Total sarcin termic n depozit:
6.885.648,00 Mj 1.675,00 Mj 6.887.323.00 Mj
Evaluarea densitii sarcinii termice n depozit:
6.887.323,00 Mj : 1.270 mp 5.423,09 Mj/mp
Rotund 5.424 Mj/mp
CAZUL 5
BIROURI
. numr persoane: 3; . arie ncpere: 25 mp
Principalele materiale luate n considerare si puterea lor caloric:
-lemn Qi 19,25 Mj/kg;
- hrtie; textile Qi 16,30 Mj/Kg;
- materiale plastice Qi 33,50 Mj/Kg
- Masa materialelor combustibile considerate:
- birou din lucru din lemn si metal (n care materialul combustibil reprezint 80 din greutate):
30 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg 462,00 Mj
3 birouri x 462,00 Mj 1.386,00 Mi
scaun metalic tapiat cu poliuretan:
2 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg 38,50 Mj
0,5 Kg poliuretan x 33,50 Mj/Kg 16,75 Mj
38,50 Mj 16,75 Mj 55,25 Mj
6 scaune x 55,25 Mj 331,50 Mj
dulap documente (n care materialul combustibil reprezint 80 ):
57 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg 877,80 Mj
3 dulapuri x 877,00 Mj 2.633,40 Mj
corp mobil - modul birou:
22 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg 338,80 Mj
3 corpuri x 338,80 Mj 1.016,40 Mj
hrtie (5 Kg/persoan):
5 Kg x 19,25 Mj/Kg 96,25 Mj
3 pers. x 06,25 Mj 288,75 Mj
calculatoare (monitor, imprimant, calculator, tastatur)
10,65 Kg x 0,5 x 33,50 Mj/Kg 178,39 Mj
3 calculatoare x 178,39 Mj 535,16 Mj
- usa intrare (tmplrie lemn):
1,00 mx 2,10 mx 0,03 mx 550 Kg/m 3 x 19,25 Mj/Kg 670,91 Mj
- cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice:
2 kg/m x 0,25 mx 60 Mj/Kg 1.005,00 Mj
Total sarcin termic n ncpere:
1.386,00 Mj 331,50 Mj 2633,40 Mj 1.016.40MJ 288,75 Mj 535,60 Mj
670,01 Mj 1.005,00 Mj 7.866,66 Mi
Evaluarea densitii sarcinii termice:
7.866,66 Mj : 25 mp (arie considerat) 314,67 Mj/mp
Rotund 315 Mj/mp