Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INJECTAREA PAMANTURILOR
1. Aspecte definitorii ale metodelor de injectare
n tehnica construciilor prin injectarea terenurilor se nelege introducerea n teren prin
foraje, cu ajutorul presiunii, a unor caniti controlate de substane capabile s-i modifice
caracteristicile constructive.
Sunt injectabile numai anumite tipuri de terenuri. Pentru procesul de injectare ele
constituie un mediu cu caracteristici date, iar tratamentul necesar este subordonat acestor
caracteristici i scopului urmrit.
Interaciunea dintre substana injectat i pmnt este un proces complex deoarece
include aciuni mecanice i chimice ce au loc n condiiile variate determinate de granulozitatea
i compoziia chimico-mineralogic a terenului.
Din punctul de vedere al mecanismului de ptrundere al substanelor de injectare n teren
se disting trei cazuri caracteristice:
-
Efectul de ntrire, posibil de obinut prin injectare, poate s varieze considerabil. Ca limit
inferioar se poate considera obinerea unei cimentri slabe, dar suficiente pentru a conferi
materialului granular coeziune, o oarecare rigiditate i insensibilitate la aciunea apei (inclusiv
eliminarea desfacerii n ap), precum i o rezisten la compresiune de minimum 1 2 daN/cm2.
Prin injectare pot fi rezolvate unele probleme dificile, cum ar fi:
evitarea decopertrii n cazurile n care ea constituie o operaie dificil sau periculoas
(excavaii n terenuri instabile, mai ales sub nivelul apei subterane sau n apropierea i
sub nivelul unor fundaii existente);
consolidarea terenului sub fundaii existente (subzidiri);
impermeabilizri pe conturul infrastructurii unor construcii existente;
Referat
Referat
Fig.3. Schelet alcatuit din vine de pamant cimentat prin injectare in pamanturi putin permeabile
n funcie de permeabilitatea mediului injectat, presiunea de injectare se poate propaga
pn la mai muli metri de la forajul de injectare. Prezena unor ci prefereniale (fisuri
sau alte goluri preexistente n teren sau provocate de procesul de injectare) favorizeaz
propagarea presiunii de injectare la distane mari. n cazul n care mediul injectat este
limitat de elemente de construcie, acestea pot fi dislocate i degradate sub efectul
presiunii.
Fig.4. Dislocarea unor elemente de constructie datorita presiunii exercitate de fluidul in curs de
injectare
3. Regimul de injectare
Parametri de injectare. Injectarea consta in introducerea fortata a unui fluid in
teren. Ritmul de patrundere al fluidului in teren , exprimat de exemplu prin debitul de injectare,
depinde de presiunea de injectare si de reactia terenului la patrunderea fluidului.
Patrunderea fluidului injectat in teren este un proces in regim nepermanent.
Volumul de pamant imbibat de fluid creste pe masura continuarii injectarii.
Referat
Referat
v = k i
n care:
v viteza medie (imaginar) de curgere, rezultat din debitul raportat la seciunea
total (goluri i plinuri) a probei;
k coeficientul de permeabilitate;
i gradientul hidraulic, adic raportul dintre diferena de sarcin hidraulic h i
lungimea l a liniei de curent.
Coeficientul de permeabilitate k , numit i coeficientul lui Darcy, coeficient de
infiltraie sau conductivitate hidrauluic, are dimensiunile unei viteze i depinde att de
caracteristicile mediului permeabil, ct i de cele ale lichidului care curge:
Referat
fl d 2
k =
fl
n care:
d10 ;
k = c d102 [cm/s]
n care:
k =8
n3
d102 [cm/s]
2
(1 n)
n care:
n porozitatea, exprimat sub form de fracie zecimal;
Referat
1000
100
Ciment
10
Argila - ciment
Gel dur de silice
Gel semidur de silice
Gel de silice foarte diluat
Rasini sintetice
0,1 -6
10
-5
10
-4
10
-3
-2
10
10
Permeabilitatea [m/s]
-1
10
d10 i suprafaa specific. Limitele de aplicabilitate ale unor fluide de injectare sunt
prezentate n tabelul urmtor:
Tipul de pmnt
Pietriuri i nisipuri
Caracteristicile
grosiere
pmntului
Nisipuri mijlocii i
fine
Nisipuri prfoase
sau argiloase,
prafuri
Diametrul granulelor
Suprafaa specific
S < 100cm 1
S < 1000cm 1
Permeabilitatea
k > 10 3 m / s
Suspensii
binghamiene
10 3 > k > 10 5 m / s
Soluii coloidale
(geluri)
Geluri de silice:
injecie dubl:
Joosten
k < 10 5 m / s
Tipul de fluid
Injectare de
consolidare
Injectare de
impermeabilizare
Referat
Ciment
( k < 10 2 m / s )
Fluide spumate
Fluide spumate
Gel bentonitic
Gel argilos
Argil ciment
( k > 10 4 m / s )
injecie simpl:
Gel Caron
Glyoxal
Siroc
Gel bentonitic
lignocromat
Gel slab Caron
Gel moale de silice
Uleiuri vulcanizabile
Soluii (rini)
Rini aminice
Rini fenolice
Rini
acrilamidice
Rini aminice
Rini fenolice
9
Electrosilicatizare
k [cm/s]
Domeniu indicat
Domeniu eventual posibil
Referat
10
1
d90% ciment d10% teren
5
Aceasta relatie arata ca pentru ca cimentarea sa aiba un efect bun, majoritatea granulelor
de ciment trebuie sa aibe diametrul cel mult egal cu dimensiunile granulelor din teren, al caror
diametru este evaluat la a cincea parte a diametrului granulei d10%teren
Pentru efectuarea injectarilor de ciment este nevoie de urmatoarele utilaje:
-utilajul de forat, injectorul de suspensie, instalatia de preparare a liantului, statia de pompare a
suspensiei si un compressor.
Introducerea suspensiei de ciment in teren se face prin tuburi prevazute cu orificii la
partea inferioara. Tuburile se introducc in teren prin forare sau batere.
Diametrul tuburilor este de la 38 pana la 65 mm, putand merge pana la 80 -100 mm.
suspensia de ciment in timpul injectarii are un grad de diluare variabil. Se incepe cu o proportie
1:10-1:8 (ciment:apa, in unitati de greutate), si treptat se mareste pana la 1:0.8; o proportie mai
mare da o suspensie prea vascoasa care se pompeaza greu.
Referat
11
Injectarea ascendenta
Injectarea descendenta
Injectarea totala.
Referat
12
Argilizarea consta in astuparea golurilor din terenuri cu materialul separat printr-o suspensie
de argila. Spre deosebire de cimentare in cazul argilizarii nu se realizeaza decat o
impermeabilizare fara sa se mareasca capacitatea portanta. Introducerea suspensie in teren se
face prin forarea unei gauri si umplerea acestora cu o pasta de argila sau prin introducerea unei
suspensii de argila sub presiune.
Bitumizarea se foloseste pentru a crea ecrane impermeabile in teren. Bitumul adera la
particulele solide ale terenului, umple golurile, coaguleaza si prin acesta reduce total
permeabilitatea. Bitumul nu este sensibil fata de apele agresive si marimea particulelor coloidale
ale bitumului fiind mica se pot impermeabiliza si pamanturi compuse din particule fine.
Bitumizarea se executa dupa doua metode:
-
Referat
Cu bitum cald;
Cu emulsie de bitum rece.
13
In cazul barajelor, voalurile frontale se executa in general, din galerii special amplasate in
zona de contact baraj-fundatie, pe cand voalurile de larg se executa de la suprafata terenului
Referat
14
15
Referat
16
Voalul de etansare al barajului Ferden executat sub un baraj din beton in arc, de 67 m
inaltime, aflat pe valea raului Lonza, (Elvetia), se sprijina pe partea superioara a versantului
drept pe o culee dupa care inchiderea ei este realizata pe 70 m lungime de aluviuni. Aceste
aluviuni , precum si cele de sub baraj, sunt constituite din nisip de morena, material afanat de
Referat
17
Pe primii 18 m de la culee s-au realizat pereti din beton, caci pentru injectare nu exista un
strat de acoperire, iar permeabilitatea terenului in aceasta zona era mare.
Urmatorii 47 m pana la stanca s-au etansat prin injectare de jos in sus dintr-o galerie
Permeabilitatea naturala a aluviunilor a variat intre 10-2 10-3 cm /s. Voalului de etansare I sa impus conditia realizarii unei permeabilitati medii k=2*10-4 cm/s,
Voalul s-a executat din trei siruri de foraje, dispuse la 3 m, distanta in fiecare sir.
Injectiile s-au executat in urmatoarea ordine:
-
Pentru controlul executiei s-au executat 5 puturi in care s-au efectuat pompari de control.
Referat
18
Referat
19
20
21
Studii de caz:
Osende (1976), prezinta executia radierului unei statii de metrou din Barcelona, realizat prin
injectarea de geluri dure, in scop de impermeabilizare si consolidare. Dupa executia
tratamentului , prin excavare s-a constatat ca terenul s-a consolidate numai pe 2/3 din suprafata
injectata, iar pe 40 m2 s-au gasit zone neconsolidate prin care a patruns nisip cu apa in statie.
Investigarile efectuate pentru gasirea cauzei au cuprins si analize chimice si bacteriologice
efectuate pe apele subterane din zona, iar acestea au indicat o contaminare cu ape uzate, (din
reteaua de canalizare), in zona neconsolidata.
Prezenta materialelor organice si a acizilor aminosi in proportie ridicata a perturbat procelul
de gelifiere . ulterior , zona respectiva a fost injectata in doua faze: intai cu o suspensie de
bentonita si ciment pentru a umple golurile mari , si apoi cu emulsie de bitum in amestec cu
rasini acrilice, insensibila la apa contaminata.
Un exemplu deosebit de voal orizontal il reprezinta ecranul proiectat pentru protejarea unor
constructii de pe o platforma industriala situate in lunca Dunarii, pentru care s-au executat doua
ploturi experimentale de injectare si proiectul de executie. Conditiile geologice de pe
amplasament sunt urmatoarele: pe circa 20 de m se afla depozite aluvionare constituite din
nisipuri cu rar pietris, si intercalatii subtiri de prafuri argiloase , iar dedesubt au fost identificate
calcareal caror orizont superior este afectat de fenomene carstice. Nivelul apelor subterane a fost
gasit la aproximativ 5 m de la suprafata terenului . Majoritatea constructiilor combinatului
industrial sunt fundate pe piloti prefabricati flotanti , pare se opresc la 7 m deasupra calcarului ,
intr-un strat de nisip mai dens.
Referat
22
Fig. 12. Solutii constructive ale ecranului orizontal propuse pentru protejarea unor
constructii
6.3. Cuve etanse.
Executia cuvelor etanse injectate presupune realizarea atat a peretilor , cat si a radierelor prin
injectare.
Welsh (1983), prezinta o cuva etansa executata intr-o hala industriala din SUA peretii
laterali injectati au constituit o perdea de etansare impotriva apei subterane, dar si un zid de
sprijin al excavatiei si tot odata o consolidare a terenului de fundare a peretilor din beton al halei.
Referat
23
24
Fig. 15. Sectiune longitudinala schematica prin fundatia blocului S3 din Constanta
S-au pus astfel in evident tasari diferentiale neamortizate dupa 20 de ani care au condus la
producerea de fisuri si crapaturi in cladire, mai ales ca blocul era lipit de o cladire alaturata, mult
mai rigida , in care s-a sprijinit.Tasarea maxima pe unul din reperi este de 180 mm. Radierul
general al cladirii rezema pe o umplutura neomogena, afinata , de grosime variabila(de la 1 la 5
m), care a cauzat tasarea.
Pentru oprirea tasarilor s-a executat consolidarea prin injectarea a umpluturii umede sub
fundatie. S-au executat 70 de foraje echipate cu tuburi cu mansete din polietilena cu diametrul de
50 mm cu mansetele la un interval de 33 cm pentru consolidarea unei suprafete de aproximativ
200 mp, in medie revenind 2.5 mp la un foraj. Injectarea umpluturii s-a realizat cu o suspensie de
ciment stabilizata cu bentonita si silicat de sodium, astfel incat decantarea apei sa nu depaseasca
2% si rezistenta la compresiune a suspensiei intarite sa fie limitata la 20 daN/cmp pentru a nu
transmite o solicitare prea mare punctuala a stratului de loess umezit subiacent umpluturii dupa
tratare.Injectarea a fost condusa prin limitarea volumetrica a cantitatii introduse pe un foraj si
prin intermediul presiunilor de refuz stabilite la 5 atm pe primii 2 m si la 10 atm pe urmatorii 2
m.
Masuratorile de tasare efectuate ulterior au pus in evidenta o stagnare totala a miscarilor
blocului.
Uzina Oltcit Craiova. A fost consolidat terenul de fundare al unor masini grele dintr-o
hala a uzinei pentru evitarea tasarilor. Realizarea subsolului respectivei hale a necesitat o
excavatie generala la o adancime de circa 7 metri , executata cu taluza natural.Ulterior a fost
executat un zid de sprijin in spatele careia a fost rambleeata o umplutura nisipoasa , insuficient
compactata.Sub 4 fundatii ale unor masini grele cu socuri in functionare, amplasate la marginea
zidului de sprijin, au fost necesare lucrari de consolidare. Functionarea ulterioara normal a
acestor utilaje a demonstrate eficienta tratamentului efectuat . Operatia a fost conceputa si
realizata in doua etape si anume:
Referat
25
Referat
26
Referat
27
Injectori metalici tip lance, introdusi in teren cu ajutorul instalatiei de infigere prin
presare ICH, care au prezentat avantajul trecerii imediate la injectare;
tuburi cu mansete care asigurau o tratare foarte buna a terenului , dar necesitau un timp
de asteptare de la forare pana la injectare de 2-3 zile
Injectarea s-a executat cu gel de silice cu reactiv organic .
La inceput injectarea sub varful pilotului sau a coloanei era realizata intr-un strat de pietris
asezat sub varful fundatiei, asa numita celula Freyssinet, care avea un dublu rol, si anume:
-
Referat
de a colecta noroiul de foraj care produce, in general, inmuierea terenului sub elementul
forat si prin aceasta o scadere a rezistentei pe varf;
28
Schmitt(1971) descrie realizarea pilelor la doua poduri de cale ferata la Freiburg unde
in vederea evitarii producerii de tasari inadmisibile , s-a proiectat si realizat o injectare cu mortar
de ciment sub varful unor piloti forati de 1800 mm diametru. Sub varful pilotilor s-au prevazut
celule Freyssinet formate dintr-un strat de bolovanis de 20 -30 cm grosime, cu granulatie relativ
uniforma de 100 mm. Injectarea s-a efectuar prin tevi metalice prinse de carcasa de armare a
pilotilor si betonate in piloti. Injectarea s-a realizat cu ajutorul unei pompe ZMP II , cu un debit
de 2, 5 m3/ h, pana la presiuni de 18 atm si de 1.2 m3/h, la presiunea de 42 atm, s-au injectat , la
fiecare pilot, 9 sarje de 41 l de mortar
Schmitt subliniaza importanta alegerii judicioase a presiunii de injectare , care trebuie sa
realizezeprecomprimarea terenului. La Freiburg injectarea s-a inceput cu presiuni de 5 atm, in
final ajungandu-se la 20 atm. Consolidarea unui pilot s-a executat in circa o ora.
29
30
31
S-a folosit a doua solutie, deoarece permitea o mai buna adaptare la sistemul complex de
fundare al cladirii si mentinerea ei in functiune pe durata lucrarilor de injectare a terenului.
Injectarea s-a realizat cu ajutorul injectorilor metalici de tip lance, infipti prin batere de la
suprafata terenului sau din subsolul teatrului. Injectorii au fost folositi alternativ drept anozi
si catozi pentru tratarea electrica.
Fig. 21. Detalii de executie a electrosilicatizarii terenului de fundare al teatrului national din
Iasi
Debitul injectat a fost de 1 1, 5 l/min*m, la presiuni medii de 1,5 atm. Pe langa efectul de
intarire si eliminare a deformabilitatii pamantului s-a obtinut si o reducere a neuniformitatii
adancimii de fundare.
Exemplul dat este insa instructiv si sub un alt aspect decat cel al eficientei consolidarii
terenului . nivelul apei subterane, temporar coborat in perioada efectuarii injectarii a fost
lasat sa se ridice ulterior din nou ajungand sau chiar depasind nivelul talpii fundatiilor.
Infrastructura constructiei nu era prevazuta cu izolatie hidrofuga. Treptat in zidarie au
inceput sa apara eflorescente cu efect nefavorabil , atat din punct de vedere al aspectului cat
si din faptul ca atacau mortarul din constructie. Analiza lor a evidentiat un continut ridicat de
ioni de SO4 si Na. Primii proveneau din apa subterana, dar ionii de sodiu fusesera introdusi in
teren predominant prin injectarea silicatului de sodiu.. Pentru combatere s-a instalat o bariere
electroosmotica activa si pasiva pentru interceptia afluxului ascendent de absortie a apei din
teren de catre zidarie
Referat
32
33
34
Fara a intra in detalii tehnice, principalele aspecte ale pilotilor radacina utilizati in lucrari de
subzidire sunt urmatoarele:
forarea rotativa hidraulica cu circulatie puternica si injectarea conduc la realizarea unei
suprafete laterale neregulate si rugoase care confera pilotului o legatura foarte buna cu
terenul. Tehnologia de executie face ca pilotul radacina sa fie prin esenta un pilot de
frecare;
forarea se executa prin structura existenta in teren, pilotul de beton realizand in mod
automat o solidarizare constructie-teren de fundare;
executia, utilizand forarea cu diametre relativ mici (10-20 cm), nu comporta nici un risc
pentru stabilitatea constructiei, neintroducand eforturi suplimentare, insemnate in
structura sau in teren;
injectarea se recomanda sa se execute cu un mortar de ciment cu dozaj de aproximativ
600 kg ciment/m 3, rezultand un beton cu rezistente foarte mari;
In ultimii ani au aparut diferite variante ale procedeului. De exemplu marirea capacitatii
portante prin utilizarea injectarii de clacare a terenului in jurul pilotului; renuntarea la armare la
piloti de dimatru mic, realizarea unei largiri la baza cu ajutorul unui dispozitiv special etc.
In figura de mai jos se ilustreaza utilizarea pilotilor radacina (1980) la lucrarile de
restaurare a catedralei din sec. XIII de la Nicosia (Sicilia), procedeul fiind conceput initial tocmai
pentru consolidarea cladirilor vechi, monumentale. Proiectul de consolidare a avut in vedere
actualele solicitari de calcul, inclusiv actiunea seismica.
Referat
35
Referat
36
Referat
37
Referat
38
Referat
39
protectie la eroziune
Lucrari reprezentative:
1. Un exemplu in acest sens al utilizarii tehnologiei jet grouting la tuneluri il reprezinta
realizarea unui tunel de 2160 m langa Zurich, Elvetia. Aeschertunnel este un tunel
mare noncircular, excavat cu ajutorul realizarii unui arc de jet mortar cu rol de sprijin
pentru faza primara a excavatiei, unde au fost intalnite morene glaciare.
Deformarile de suprafata au fost monitorizate in timpul tehnologie de jet grouting
observandu-se faptul ca prin jet chituirea arcului s-a limitat pierderea de volum la
0,35%, similar cu cel atins de utilajul de forat tuneluri TBM EBP.
n soluri moi construcia de tuneluri mari non-circulare este deosebit de dificil.
Metoda de construcie trebuie s ofere sigurana lucrtorilor, precum i s ndeplineasc
cerinele stricte de proiectare.
Referat
40
Referat
41
Referat
42