Sunteți pe pagina 1din 37

Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI

Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru ecologic din secolul XXI

Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara deversare de petrol in Golful Mexicului este de-acum unanim considerata drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. Mareea Neagra ameninta sa inghita intregul Golf, intreaga coasta meridionala si sud-orientala a Statelor Unite si a Mississippi, si este pe punctul de a se propaga in toate oceanele lumii. Potrivit celor mai negre previziuni, aceasta catastrofa va continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potential daune permanente si distrugerea.

Cronologia unui dezastru

20 aprilie 2010: La o adancime de 1.500 m in Golful Mexic, la circa 80 km de Venice (Louisiana), explodeaza putul de
petrol care perfora platforma Deepwater Horizon, aflata in proprietatea companiei Transocean si inchiriata colosului petrolier British Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti 17 sunt raniti. O estimare vorbeste despre circa o mie de barili de petrol care se revarsa din put in fiecare zi, raspandindu-se in mare. 22 aprilie: Platforma in flacari se scufunda.

25 aprilie: BP utilizeaza roboti subacvatici controlati de la distanta pentru a incerca sa repare stricaciunea, dar tentativa
esueaza.

28 aprilie: Functionari de la Casa Alba afirma ca cel putin 5.000 de barili de titei sunt eliberati in fiacre zi din put, o cantitate
egala cu 800.000 litri. Paza de coasta a SUA declanseaza o procedura de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafata marii. La inceputul lunii iunie, incendiile elimina 67.000 de barili de titei.

29 aprilie: Guvernatorul statului Louisiana declara stare de urgenta. 2 mai: Presedintele Obama face prima vizita in zona de coasta a Louisianei amenintata de mareea neagra. Intr-o zona din
golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile. BP incepe sa perforeze primul din cele doua puturi care vor servi la interceptarea si oprirea fluxului de petrol iesit din putul scapat de sub control. Se estimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in luna august.

6 mai: Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandeleur, in rezerva naturala Breton.

10 mai: BP lanseaza un site web pentru a


strange sfaturi cu privire la modalitati de a bloca putul. 14 mai: BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea de o mila in conducta deteriorata, astfel incat o nava-cisterna sa poata aspira petrolul. Functioneaza, dar reuseste sa stranga mai mult de 2.000 barili/zi.

24 mai: BF ofera 500 mil dolari pentru studiul efectelor mareei negre.

26 mai: Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede acoperirea putului prin pomparea de namoluri grele pentru
reducerea presiunii petrolului. 27 mai: Dispersia de petrol a depasit-o pe cea provocata in 1989 de Exxon Valdez (de 262.000 barili de titei); este acum estimata la 19.000 barili/zi, calificandu-se drept "cel mai grav dezatru ambiental din istoria Statelor Unite".

29 mai: BP admite ca operatiunea "Top Kill" a esuat. 31 mai: Debuteaza operatiunea "Cut and Cap": taierea valvei de siguranta care nu a functionat la gura putului si acoperirea
ei cu o valva de blocare numita Lower Marine Riser Package (Lmrp).

1 iunie: Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american va declansa o ancheta civila si penala cu privire la
incident. Peste 300.000 de persoane adera la o campanie lansata pe Facebook de boicotare a BP. EPA (agentia americana pentru protectia mediului) il invita si pe regizorul James Cameron alaturi de cercetatori, ingineri si oceanografi la o masa rotunda organizata la Washington pe tema dezastrului. 3 iunie: Casa Alba defineste drept "nebuneasca" ideea de a inchide putul cu o explozie nucleara, vehiculata in presa internationala.

4 iunie: In cadrul operatiunii "cut and cap", sunt aspirate circa o mie din cele 19.000 de barili care ies din put in fiecare zi.
Dezastrul a costat pana acum compania petroliera 1 miliard de dolari, dar potrivit analistilor cifra va ajunge la 20 mld.

6 iunie: BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin 10.000 barili pe zi.

anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in Alabama, Mississippi si Florida pentru a curata coasetele. Acestia vor fi platiti cu 18 dolari/ora.

8 iunie: CNN

10 iunie: BP se prabuseste la Bursa, iar costurile incidentului sunt estimate acum la 1.43 mld dolari

Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de 40.000 barili/zi, potrivit unei noi estimari a guvernului american; cifra este acum de 8 ori mai mare decat cea de 5.000 barili/zi valabila pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi). Ceea ce inseamna ca in pofida ultimului "capac" amplasat valvei de siguranta a putului, cel putin 20.000 barili de titei se scurg in ocean in fiecare zi.

11 iunie: Deepwater

Obama tine primul discurs televizat dedicat dezastrului, transmis in direct din Biroul Oval: acuza BP ca nu a actionat in Golf "cu toate precautiile necesare", ca a dat dovada de un comportament "nechibzuit", si ca dezastrul este "o lectie" din care trebuie trase invataminte, intrucat "stiam de zeci de ani ca zilele petrolului ieftin sunt numarate". Cu cateva ore inainte de discursul lui Obama, un "panel" guvernamental anunta ultimele estimari: scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000 de barili pe zi. In discursul sau, presedintele american spune raspicat "Vom face BP sa plateasca " si anunta ca il va intalni pe Carl-Henric Svanberg, presedintele BP si "il va informa" ca trebuie sa asigure "toate resursele necesare pentru a compensa pagubele provocate". Decizia e luata, iar presedintele este sigur ca are "autoritatea legala" de a constrange BP sa infiinteze un fond independent.

16 iunie: Presedintele

Nota de plata
20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe care BP a acceptat s-o plateasca, in urma intalnirii oficialilor companiei cu presedintele american la Casa Alba

Supa toxica
Pe masura ce putul platformei Deepwater Horizon continua sa "scuipe" sute de mii de galoane de titei pe fundul marii, cercetatorii incep sa stranga si ei date cu privire la felul in care acesta afecteaza viata in Golful Mexico. Potrivit unor articole aparute in presa stiintifica, o mare incertitudine planeaza nu atat asupra deversarii de titei, cat asupra interventiei menite sa limiteze daunele, mai precis a utilizarii fara precedent a dispersantilor chimici. Mai toxici decat titeiul in sine si cu consecinte asupra ecosistemului greu de prevazut.

Ce ar putea fi mai rau decat petrolul, amestecat perfect in "fiecare strat al coloanei de apa", otravind majoritatea speciilor in fiecare ecosistem marin? Pai ce spuneti de niste milioane de galoane de Corexit 9500 adaugate "supei" toxice? In testele de

laborator, dispersantii Corexit 9500 si Corexit 9527 au demonstrat o toxicitate scazuta pana la moderata fata de majoritatea speciilor acvatice. Estimarile de toxicitate sunt insa semnificativ afectate de variabile precum, specia, durata expunerii, temperatura.

Potrivit unui raport al expertilor de la Ministerul Resurselor Naturale din Rusia, dat publicitatii in luna mai, acest Corexit 9500 este un solvent de patru ori mai toxic decat titeiul. Agentul chimic, au precizat rusii, are un nivel de toxicitate de 2.61ppm, dar moleculele lui, amestecate cu apele calde ale Golfului, devin capabile sa genereze o asa-numita "tranzitie de faza"; aceasta

implica trecerea din starea lichida la una gazoasa, care poate fi absorbita de nori. Prin urmare, gazul va fi eliberat ulterior ub forma unei "ploi toxice", in masura sa distruga toate formele de viata.

Despre expunerea repetata sau prelungita prin inhalare sau ingestie la controversatul Corexit 9500 (interzis in Marea Britanie, dar folosit de BP copios in Statele Unite) se mai spune si ca poate cauza de la deprimarea functiilor sistemului nervos central la afectiuni ale rinichilor si ficatului si hemoliza (distrugerea globulelor rosii). Ingredientele exacte ale dispersantilor chimici nu sunt insa cunoscute, fiind protejate ca secrete comerciale.

Abisul
Pe cat se pare, faptul ca inainte de a debarca pe planeta Pandora, decretand cu intrarea definitiva a cinematografiei in era 3D, James Cameron a investigat adancurile marii in "The abyss", ca sa nu mai vorbim de "Titanic", il califica pe acesta drept expert in dezastre marine. Includerea regizorului in task-force-ul de experti, cercetatori, ingineri si oceanografi invitati la o masa rotunda convocata recent de Environmental Protection Agency (EPA) pentru a gasi o rezolvare tot mai incurcatei afaceri a petrolului scurs in Golful Mexic, a provocat un val de ironii din partea jurnalistilor americani. "Ne scufundam!", a titrat New York Post cu litere de-o schioapa o prima pagina a ziarului, ilustrata cu Titanicul naufragiind in Atlantic. "Noroc ca exista Cameron sa dea o mana de ajutor presedintiei Obama", a comentat si editorialista Maureen Dowd in New York Times.

Realitatea este ca, avand ca hobby tot ceea ce se afla pe fundul marii, in decursul timpului, Cameron s-a dotat cu o mini-flota de submarine compacte, platforme de explorare si roboti marini evaluata la 400.000 milioane de dolari. Galant, el a pus totul la dispozitia oficialilor companiei raspunzatoare de dezastru, dar fara a le starni acestora vreo emotie, avand in vedere ca BP deja detine cele mai sofisticate modele de pe piata si le foloseste de aproape doua luni la 1.500 m adancime pentru a opri scurgerea de petrol.

Judecand dupa rezultatele obtinute pana in prezent, BP nu de tehnologia lui Cameron ar avea nevoie - spun "gurile rele" -, ci mai degraba de staff-ul care se ocupa de efectele speciale in filmele lui. De altfel, prezenta lui Cameron la reuniunea expertilor nu este prima interventie a unui "star" de la Hollywood in dezastrul mareei negre. Recent, compania a experimentat, tot cu rezultate mediocre, o centrifuga menita sa "aspire" petrolul, realizata de o societate din Louisiana detinuta de Kevin Costner, starul din "Waterworld".

"Oprirea deversarii si limitarea pagubelor trebuie sa fie prioritatea numarul 1 a guvernului", a tunat intr-una dintre interventiile sale presedintele american Obama, precizand ca este vorba despre "o batalie purtata minut de minut, in fiecare zi". Asa o fi, dar parca lucrurile nu fac decat sa se inrautateasca. Iar in timp ce mareea neagra se apropie periculos de coastele Floridei, CEO-ul BP, Tony Hayward face gafa dupa gafa, asigurandu-si un loc de cinste in analele "diplomatiei": de la fraza "nimeni nu doreste mai mult ca mine ca totul sa se termine: imi vreau viata inapoi", spusa pe un ton de copil razgaiat in fata familiilor celor decedati in explozia platformei petroliere, si pana la "sunt sigur ca ei erau realmente bolnavi, dar ramane de vazut daca exista

vreo legatura cu dispersantii si titeiul, sau a fost vorba de o toxinfectie alimentara", ca raspuns la acuzatiile din mass-media ca solventii toxici si titeiul ii imbolnavesc pe locuitorii zonelor afectate.

O alta replica cu sanse mari sa intre in istoria vorbelor de duh spuse pe parcursul acestui dezastru este si cea pronuntata de secretarul american al Apararii, Robert Gates: dupa numeroasele apeluri la o interventie a armatei, el a raspuns negativ, declarand ca militarii nu au nicio "expertiza" in acest domeniu, iar din Singapore, unde se afla in misiune, a mai comentat agasat ca "armata a furnizat echipamente si a ajutat in diferite moduri, dar nu detine o bagheta magica impotriva acestei catastrofe ecologice".

BP vrea despagubiri pentru poluarea din Golful Mexic de la proprietarul platformei


La un an dupa scurgerile de petrol din Golful Mexic, BP a dat judecata compania Transocean, proprietarii platformei Deepwater Horizon, cerand cel putin 40 de miliarde de dolari daune. De asemenea, compania petroliera britanica a dat in judecata si Cameron International, pentru neglijenta, sustinand ca un mecanism de avertizare pentru explozii nu a functionat, relateaza Reuters. Ambele plangeri au fost depuse in tribunalul federal din New Orleans, Statele Unite. In aprilie 2009, 11 persoane au murit cand platforma petroliera Deepwater Horizon din Golful Mexic a explodat, iar aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol au ajuns in ocean. BP a fost nevoita sa plateasca miliarde de dolari pentru curatarea zonei si despagubirea persoanelor afectate. BP acuza acum Transocean de neglijenta, deoarece putul nu era la standardele normale. "Simplu fapt este ca, pe 20 aprilie 2010, toate sistemele de siguranta si procedurile de control ale putului Deepwater Horizon nu au functionat, rezultand victime", se arata in plangerea BP. Pe de alta parte, conducerea Transocean a declarat ca procesul BP este o incercare disperata a BP de a renega un contract in care isi asuma intreaga responsabilitate pentru poluare. Pana la sfarsitul anului 2010, costurile BP in legatura cu scurgerile de petrol din Golful Mexic se ridicasera la 17,7 miliarde de dolari.

Dezastrul ecologic din Golful Mexic, provocat de lacomie


Dezastrul ecologic din Golful Mexic s-a produs din pricina unui manegement prost si a unor reduceri de cheltuieli riscante care au dus la probleme de siguranta la British Petroleum Se pare ca la baza dezastrului ecologic din Golful Mexic a stat lacomia si o atitudine in general "relaxata" fata de masurile de siguranta, arata raportul Casei Albe cu privire la dezastrul ecologic din Golful Mexic, potrivit The Telegraph. Un capitol din acest raport a ajuns in presa internationala si arata ca dezastrul s-a produs in urma unor probleme ale sistemului. In plus, se avertizeaza ca un dezastru similar poate sa se produca din nou, daca nu sunt luate masuri. "Majoritatea greselilor de la Macondo au fost cauzate de o singura eroare de manegement. Un manegement mai bun la British Petroleum, Halliburton sau Transocean cu siguranta ar fi prevenit acest dezastru", arata raportul. Mai mult, conducerea BP a facut rabat de la calitate pentru a castiga timp si bani. "Chiar daca intentia a fost sau nu declarata, deciziile luate de BP, Halliburton si Transocean care au crescut gradul de risc de la sonda Macondo au dus in mod clar la economie de timp si de bani in aceste companii", se mai arata in raport. Golful Mexic: 98 % din petrolul scurs a ramas pe fundul oceanului SUA dau in judecata BP pentru scurgerea de petrol din Golful Mexic Angajatii BP sunt acuzati ca au facut cateva erori esentiale, implicit interpretarea eronata a unui test de presiune care a aratat ca sonda nu era sigilata corect. Raportul arata ca BP a facut o eroare fundamentala, bazandu-se doar pe bariera de ciment pentru a mentine fluxul de petrol si gaze in sonda.

Cum s-a produs pata de petrol din Golful Mexic?


Halliburton este criticata pentru ca nu a asigurat testarea corecta a cimentului folosit la sigilare, iar Transocean a mai avut un incident similar in Marea Nordului, care a dus la un accident cu doar patru luni inainte de dezastrul din Golful Mexic. Potrivit raportului prezentat, explozia de pe 20 aprilie 2010, in care au murit 11 persoane si care a dus la cel mai mare dezastru ecologic din istoria industriei petroliere a fost cauzata de un sir de opt erori fatale, care au implicat si echipamente defecte, dar si erori ale echipajului de pe platforma. Erorile fatale care au dus la pata de petrol din Golful Mexic Ancheta BP cu privire la explozie a aratat ca barierele de ciment de la fundul putului Macondo nu contineau hidrocarburile in rezervor, asa cum ar fi trebuit, asa ca au permis ca gazul si lichidele sa iasa prin cadrul de productie. Rezultatele negative ale unui test de presiune efectuat la Deepwater Horizen au fost acceptate de British Petroleu, si Transocean, in mod eronat, chiar daca nu fusese stabilita integritatea sondei. Anchetatorii au aflat ca echipajul care lucra la putul Macondo nu au reactionat timp de 40 de minute, chiar daca a existat un flux de hidrocarburi in sonda care crestea rapid si se indrepta spre suprafata. Pata de petrol produsa in urma dezastrului de la platforma Deepwater Horizen a dus la poluarea severa a Golfului Mexic, iar British Petroleum a fost nevoita sa cheltuiasca peste 40 de miliarde de dolari pentru a curata zona. Autoritatile au asigurat ca in Golful Mexic se poate pescui fara probleme, iar cercetatorii de la Universitatea Florida de Sud au aratat ca petrolul scurs dupa explozie a ramas pe fundul oceanului.

Golful Mexic: 98 % din petrolul scurs a ramas pe fundul oceanului


In urma cu cateva luni guvernul Statelor Unite si BP au declarat ca mare parte din petrolul scurs in apele golfului a disparut. Dar cercetatorii de la Universitatea din Florida de Sud, cu ajutorul guvernului federal, au constatat ca mare parte din petrolul scurs in urma exploziei de pe platforma Deep Horizon nu a disparut ci se gaseste pe fundul golfului, zona mai greu accesibila, potrivit Washington Blog. Cercetatorii au descoperit in ultimele zile pete de pana la cativa centimetri care se presupune a fi petrol. Aceastea se intind pe o suprafata de pana la cateva mii de kilometri patrati pe fundul Golfului Mexic. In multe locuri din acea zona, organismele care traiesc printre sedimente par a fi moarte. Testele efectuate au inceput sa faca legatura intre petrolul gasit si cel scurs din putul BP care a explodat in primavara. Testul mai ridica si unele semne de intrebare cu privire la dispersantii utilizati de guvernul SUA. Sub coordonarea guvernului federal, aproximativ noua milioane de litri de dispersanti au fost aruncati in apele golfului pentru a dizolva petrolul, care ar fi putut fi consumat fara probleme de unele organisme din apa. In acea perioada, autoritatile americane au spus ca aceste substante nu ar trebui sa impinga petrolul sub apa. Totusi rapoartele recente arata ca dispersantii au ajutat ca o parte din petrolul scurs sa ajunga printre sedimentele de pe fundul golfului. Cercetatorii au raportat in ultimele luni ca au gasit o substanta ciudata pe fundul golfului, uneori si la 120 de kilometri de putul Macondo, care a explodat in aprilie, deversand in golf aproximativ douazeci de milioane de litri de petrol. "Compozitia chimica este asemanatoare," a spus domnul Hollander, care a gasit substanta ciudata pe fundul golfului langa Panhandle, Florida. Autoritatile au gasit si ele petrol provenit de la putul Macondo printre sedimentele de pe fundul golfului, a spus intr-un interviu Steve Murawski, cercetator la Administratia Nationala pentru Oceane si Atmosfera. Totusi, a refuzat sa spuna cat din sedimente au fost contaminate sau unde exact este zona afectata, spunand ca expertii inca analizeaza rezultatele.

Companiile implicate in dezastrul din Golful Mexic au facut greseli serioase ancheta
Trei mari companii implicate in scurgerea de petrol din Golful Mexic au facut greseli serioase inainte de catastrofa, potrivit unei anchete. Comisia speciala de ancheta de la Casa Alba a spus ca se inregistra o delasare totala la BP, Transocean si Halliburton, relateaza BBC News online. "Nu exista un cult al sigurantei", a conchis un anchetator. Explozia de pe platforma Deepwater Horizon a ucis 11 angajati si a provocat un dezastru ecologic. Anchetatorul Bill Reilly a cerut "o reforma de sus pana joi" in companiile respective si a vorbit despre "decizii proaste" luate de cele trei companii. Remarcile lui Reilly vin la o zi dupa ce un anchetator al comisiei nationale a spus ca nu a gasit dovezi ca BP ar fi luat decizii riscante pentru a face economii.

Cum s-a produs pata de petrol din Golful Mexic? Afla rezultatele anchetei
Pata de petrol din Golful Mexic s-a produs din pricina a opt erori, a declarat miercuri principalul anchetator de la British Petroleum. Mark Bly, seful echipei de ancheta de la British Petroleum, a declarat miercuri la Washington ca pata de petrol s-a produs din pricina a opt erori separate, care implica si angajatii companiei. Raportul de 193 de pagini postat de British Petroleum pe site-ul sau de Internet arata ca explozia de pe platforma DeepWater Horizen, soldata cu un deazstru ecologic, s-a produs in urma unor "erori tehnice, a unor decizii luate de angajati, dar si din cauza unui design tehnic eronat al sondei". Raportul mai contine 25 de masuri care ar trebui luate pentru a preveni un astfel de dezastru pe viitor. BP a inceput cimentarea putului de petrol spart din Golful Mexic Fostul director executiv al companiei, Tony Hayward, care si-a dat demisia in urma scandalului provocat in Statele Unite din pricina poluarii Golfului Mexic, a comentat rezultatele anchetei spunand ca este vorba despre "o treaba de mantuiala" facuta de muncitorii care au turnat cimentul. Acesta a subliniat ca nu este doar vina BP, ci a mai multor companii. "Este evident ca o serie de evenimente complexe, si nu o singura eroare, a dus la aceasta tragedie. Mai multe companii, printre care BP, Halliburton si Transocean, au fost implicate. Ca sa simplificam, a fost o treaba de mantuiala facuta la cimentare, dar si o eroare la bariera de la fundul putului, care a lasat hidrocarburile sa curga din rezervor in cadrul de productie", a explicat Hayward. Dezastrul ecologic din Golful Mexic: Scurgerea de petrol a patruns in scoarta Pamantului Dezastrul ecologic din Golful Mexic, provocat de opt erori fatale

Potrivit raportului prezentat, explozia de pe 20 aprilie 2010, in care au murit 11 persoane si care a dus la cel mai mare dezastru ecologic din istoria industriei petroliere a fost cauzata de un sir de opt erori fatale, care au implicat si echipamente defecte, dar si erori ale echipajului de pe platforma. Ancheta BP cu privire la explozie a aratat ca barierele de ciment de la fundul putului Macondo nu contineau hidrocarburile in rezervor, asa cum ar fi trebuit, asa ca au permis ca gazul si lichidele sa iasa prin cadrul de productie. Rezultatele negative ale unui test de presiune efectuat la Deepwater Horizen au fost acceptate de British Petroleu, si Transocean, in mod eronat, chiar daca nu fusese stabilita integritatea sondei. BP cumpara tacerea, in cazul dezastrului ecologic din Golful Mexic Anchetatorii au aflat ca echipajul care lucra la putul Macondo nu au reactionat timp de 40 de minute, chiar daca a existat un flux de hidrocarburi in sonda care crestea rapid si se indrepta spre suprafata. Dupa ce hidrocarburile au ajuns pe platforma, au fost directionate catre un separator de gaze si noroi, in loc sa fie directionate peste bord. Gazele care au ajuns in zona motoarelor, prin sistemul de ventilatie al platformei, au creat conditii propice pentru o explozie, iar sistemul special pentru incendii ale platformei nu a putut preveni dezastrul. Dupa ce explozia a dus la blocarea automata a comenzilor operate de echipaj, mecanismul de sigilare a putului nu s-a activat automat, "probabil pentru ca anumite componente-cheie nu functionau", se mai arata in raport. Pata de petrol produsa in urma dezastrului de la platforma Deepwater Horizen a dus la poluarea severa a Golfului Mexic, iar British Petroleum a fost nevoita sa cheltuiasca peste 6 miliarde de dolari pentru a curata zona.

Mareea neagra din Mexic: pana la 40.000 de barili se scurg in fiecare zi


Pana la 40.000 de barili de petrol (6,4 milioane de litri), adica de doua ori mai mult decat se credea pana in prezent, se scurg

zilnic in Golful Mexic, au indicat autoritatile americane. "Estimarea la adancime a cercetarilor este de in jur de 20.000 de barili, in timp ce la inaltime este putin peste 40.000", a indicat Marcia NcNutt, directoare a Institutului de geofizica american (USGS) si presedinte al grupului de experti mandatati de administratia americana pentru a evalua scurgerea de petrol. Aceste masuratori au fost facute inainte de amplasarea la 3 iunie a unei palnii destinate sa opreasca scurgerea din puturi la originea mareei negre. Precedenta estimare a grupului se referea la o scurgere de 12.000 pana la 19.000 de barili de petrol pe zi. Autoritatile recupereaza in prezent 15.000 de barili pe zi si spera ca in curand aceasta cifra sa ajunga la 28.000 de barili, adica 4,45 de milioane de litri, mentioneaza AFP.

Casa Alba: Poluarea din Golful Mexic, probabil cea mai grava din istoria SUA
Mareea neagra care s-a format in Golful Mexicde cinci saptamani este "probabil cea mai grava catastrofa ecologica" cu care sau confruntat Statele Unite ale Americii (SUA), a apreciat duminica pe postul BBC, Carol Browner, consiliera presedintelui Barack Obama pentru chestiunile de mediu. "Este fara nicio indoiala cea mai grava maree neagra", a adaugat Carol Browner, in cadrul programului duminical al NBC, "Meet the Press", relateaza AFP. Pata de petrol din Golful Mexic nu a fost oprita "Asta vrea sa insemne ca in Golful Mexic s-a scurs mai mult petrol decat in oricare alt moment al istoriei noastre. Iar asta inseamna ca exista mai mult petrol decat atunci cand petrolierul Exxon Valdez a naufragiat in Alaska in 1989", a subliniat Carol Browner. Sambata, o noua tentativa de colmatare a scurgerii de petrol aflata la originea mareei negre a esuat. Grupul petrolier BP a anuntat ca va recurge la o alta metoda pentru a pune capat scurgerii. Potrivit estimarilor expertilor, intre 60.000 si 94.000 de tone de petrol au fost deversate in Golful Mexic dupa explozia platformei Deepwater Horizon, la 20 aprilie.

Poluarea din Golful Mexic, mult mai grava decat s-a crezut
Oameni de stiinta au identificat prezenta unor straturi de petrol la mare adancime in GolfulMexic, ceea ce acrediteaza ideea ca petrolul care s-a scurs din puturi a fost intr-o cantitate mult mai mare decat indicau estimarile initiale, scrie New York Times. In opinia specialistilor aceasta va duce la scaderea rapida a concentratiei de oxigen din apa, viata animalelor marine fiind pusa in pericol, au afirmat specialistii care au facut descoperirea. Starurile au o grosime de 100 de metri si sunt lungi de 16 kilometri. "Exista o cantitate ingrozitoare de petrol in adancurile Golfului in comparatie cu ceea ce se vede la suprafata. Petrolul este adunat in mai multe straturi, care se suprapun in trei, patru sau cinci niveluri", scrie New York Times, citand un specialist de la Universitatea din Georgia.

Exploatata de British Petroleum, platforma Deepwater Horizon s-a scufundat in 22 aprilie, dupa explozie, iar de atunci circa 800.000 de litri de petrol brut s-au deversat, zilnic in Golful Mexic.

Imagini din spatiu Imensa pata de petrol, care isi modifica permenet suprafata ca urmare a valurilor si vantului, a fost fotografiata din spatiu de NASA. Fotografiile au fost facute de un satelit in 11 mai. NASA a fotografiat si fumul degajat de incendiul care a cuprins platforma petroliera si care a dus la tot acest dezastru ecologic in zona Golfului Mexic.