Poluarea marină cu hidrocarburi este definită asfel: “introducerea în sistem de substanţe sau fluxuri

de energie cu efecte nocive asupra: -sănătăţii oamenilor, florei şi faunei; -provocarea de distrugeri
ale resurselor biologice; -modificarea calităţii apei; -reducerea activităţilor recreaţionale.” Apa, în
general, constituie un mediu foarte sensibil la poluare, datorită proprietăţilor sale fizice de fluid
mobil şi dizolvant ideal, pe de o parte, iar pe de alta datoritã atributului sau biologic de suport al
vieţii. La nivel local sau la scară planetară, rolul ei este determinant în stabilirea unor echilibre
climaterice, geomorfologice, ecologice, etc

Poluarea apei de hidrocarburi este datorata in principal activitatilor aferente industriei extractive de
petrol. Fluidele receptionate de la platformele marine sunt procesate prin intermediul unor
conducte de amestec. Acestea separa amestecul, stocheaza titeiul in rezervoare, care mai apoi este
trimis spre rafinare. Efecte ale procesului ce consta in poluarea apei de hidrocarburi sunt: gust si
mirosul neplacut al apei, impiedicarea absorbtiei oxigenului la suprafata (autoepurarea), toxicitatea
pe care acestea o au pentru flora si fauna acvatica, imposibilitatea utilizarii apei poluate la
alimentarea instalatiilor de irigatie, agrement, etc.

Poluarea apei de hidrocarburi a mediului marin si a celui de coasta este cunoscuta sub numele de
„poluare estetica”. Aceasta consta in degradarea peisajului datorata amplasarii necorespunzatoare a
industriei extractive sau de orice alt tip intr-un biotop mai mult sau mai putin modificat de om.

Construcţiile hidrotehnice de pe apele interioare, aruncarea inconştientă la canal a unor substanţe

chimice (detergenţi şi uleiuri), deversarea apelor tehnologice neepurate în râuri şi canale şi poluarea
cu hidrocarburi sunt câteva exemple în acest sens

Dintre multiplele forme ale poluării marine, cea cu hidrocarburi deţine intâietatea atât în plan
cantitativ cât şi în plan perceptiv. Vina principală o poartă activitatea de transport naval (peste 40 %
din total), fie prin scăpări operaţionale, fie prin accidentele unor barje petroliere.