PARTICU L A R IT ĂȚ I L E

SI ST E M U L U I C O N T A B I L ÎN
GERMANIA
Perioadele de criza , cu rate foarte mari ale
inflatiei , urmatoare primului razboi mondial
i-au fortat pe economistii vremii sa caute
solutii pt rezolvarea problemei credibilitatii
documentelor de sinteza , deschizandu-se
astfel calea catre contabilitatea in putere
constanta de cumparare . Tot in aceasta
perioada a fost adoptata o noua lege a
societatilor si un plan contabil ce va fi
utilizat de puterea publica ca baza de
gestiune pt economia de razboi
Marile grupuri industriale detin in jurul a 40 % din capitalul propriu ceea ce asigura acestora un actionariat
stabil . Putem spune deci ca , drept urmare a participarii putin importante a publicului la capitalul
intreprinderilor , in contextul economic german nu exista o presiune puternica externa privind publicarea
informatiilor financiare .
Odata cu adoptarea Directivelor a 4-a , a 7-a
si a 8-a s-a simtit nevoia regruparii regulilor
contabile , fiind creata in acest scop Cartea a
3-a a Codului Comercial ce se structureaza
astfel :
 Partea intai : dispozitii general aplicabile
tuturor comerciantilor
 Partea a 2-a : dispozitii complementare
aplicabile societatilor de capitaluri
 Partea a 3-a : dispozitii specifice
aplicabile cooperativelor inscrise la
registrul de comert
In ceea ce priveste societatile de capitaluri ,
obligatiile contabile sunt definite in functie de
marimea acestora .
Regulile contabile ale codului de comert nu
implica un plan de conturi normalizat si cu
caracter general , fiind elaborate pe ramuri sau
sectoare profesionale .
Principiile generale contabile sunt enuntate in
codul de comert sub denumirea de "principii ale
contabilitatii conform regulilor " si sunt
aplicabile fiecarui comerciant , spre deosebire
de conceptul de imagine fidela ce este rezervat
doar societatilor de capitaluri .
 Principiile generale de intocmire a documentelor de sinteza , aplicabile
tuturor comerciantilor :
 Exactitatii si obiectivitatii : analiza corecta a realitatii operat si evaluarea
lor pe baze obiective
Claritatii si prezentarii corecte : respectarea regulilor de prezentare a bil.
si CPP , a principiilor de evaluare individuala a elementelor bilantiere si
de necompensare
Integralitatii : evidentierea tuturor operatiilor atasabile activitatii
intreprinderii
Periodicitatii inventarului si conturilor anuale
 
 Reguli de prezenatre :
- Generale : facilitarea compararii si
lizibilitatii conturilor
- Particulare de prezentare a
bilantului
- Particulare de prezentare a CPP
- Particulare de prezentare a anexei
Reguli de evaluare ( Principii generale 
de evaluare )
-         identitatii
-         continuitatii exploatarii
-         evaluarii separate a elementelor
-         prudentei
-         independentei exercitiilor
-         permanentei metodelor
-         costurilor istorice
In ceea ce priveste evaluarea , principiile aplicate in Germania se regas
esc si in Franta .
 Structura cadrului contabil propus de E.
Schmalenbach in 1927:
•Clasa 0. Conturi statice
•Clasa 1. Conturi financiare
•Clasa 2. Cheltuieli si venituri neutre
•Clasa 3. Cheltuieli diverse
•Clasa 4. Conturi de stocuri si salarii
•Clasa 5. Clasa libera
•Clasa 6. Sectii auxiliare
•Clasa 7. Sectii principale
•Clasa 8. Produse finite si semifabricate
•Clasa 9. Cheltuieli de vanzare, venituri si
conturi de inchidere