Curs 1: Boala

= o abatere de la normal.

- nu orice abatere de la normal este boala.

Etapele de evolutie ale bolilor

1. Perioada de incubatie
- de la contactul cu agentul patogen pana la aparitia primelor simptome
(secunde, minute, ore).
2. Perioada prodromala
- perioada care se caracterizeaza prin aparitia de semne si simptome
nespecifice.
3. Perioada de stare
- apar semne si simptome specifice, cu ajutorul carora se pune un diagnostic.
- In functie de ea bolile pot fi : acute ( de la cateva zile la cateva saptamani),
subacute ( dureaza mai mult in timp), cronice ( dureaza ani de zile).
- Evolutia bolii poate duce spre : VINDECARE sau DECES.
4. Vindecarea
- precedata de convalescenta.
- Poate fi completa ( “ Restitutio in integrum “), sau cu sechele.
5. Moartea
- are 2 etape : - moartea clinica- oprirea functiilor vitale si dureaza pana la
epuizarea rezistentei formatiunilor cele mai sensibile la lipsa de O2: neuronii
corticali ( dureaza intre 5-7 minute).
- moartea biologica- presupune dezorganizarea ireversibila a
metabolismului celular.

Etiologia bolilor

= stiinta care se ocupa cu studiul cauzelor aparitiei bolilor.

o Factorii etiologici sunt :

1. Exogeni:
a) Fizici ( mecanici, termici, radiatii)
b) Chimici(substante organice si anorganice)
c) Biologici(bacterii, virusuri, paraziti)
 d) Sociali(strestul, suprasolicitarea informationala)
2. Endogeni :
a) mutatii genetice
b) alte boli
o mai pot fi :
A. Favorizanti : - incurajeaza producerea bolii in prezenta factorului
determinant.
B. Determinanti: - in lipsa caroroa boala nu se poate produce.

Subiectul 1 – Boala etape de evolutie

Boala este o tulburare a homeostaziei organismului care duce la modificari
functionale sau/si structurale.

Exista boala determinata e o cauza si anume de un agent etiologic. Factorii

predispozanti sunt cei care cresc susceptibilitatea organismului, sistemului,
organului sau tesutului fata de un anumit factor etiologic.

Factorii de risc creeaza conditii favorabile pentru actiunea factorilor etiologici.

Factorii etiologici , predispozitia si factorii de risc formeaza complexul etiologic.

Exista 4 etape de evolutie ale bolii si anume : perioada de incubatie – latenta ,

perioada prodromala , perioada de stare si perioada rezolutiei.

1.Perioada de incubatie – latenta

Incepe de la contactul organismului cu agentul patogen si dureaza pana la aparitia

primelor semne si simptome. Ea poate dura de la 10 secunde (curentul electric)
pana la ani (SIDA). Lipsesc caracteristicile manifeste ale bolii. Au loc evenimente
importante pentru debutul si evolutia bolii (ex: boli infectioase: multiplicarea si
acumularea in organism a germenului patogen pana la cantitati apte de a provoca
leziuni considerabile) . Importanta pragmatica a acestei perioada este pentru
posibilitatea medicului de a interveni cu mijloace specifice (ex: ser imun specific)
pentru intreruperea bolii in perioada inmuguririi.

2.Perioada prodormala
Dureaza de la aparitia primelor manifestari clinice si pana la desfasurarea completa
a bolii. Exista semne si simptome nespecifice, generale , ex : astenie fizica sau
psihica, inapetenta, discomfort gastrointestinal,febra, varsaturi. In aceasta perioada
este ificil de a stabili caracterul bolii si de a o identifica.

3. Perioada de stare

De la instalarea tuturor manifestarilor bolii pana la rezolutia acesteia. Semnele si

simptomele sunt specifice care ajuta la punerea diagnosticului. Leziunile si
reactiile organismului ating punctul culimnant. Afectarea organelor cum ar fi
dureri toracice , expectoratie ; terapie specifica si nespecifica.

4.Perioada rezolutiei

In functie de volumul si caracterul leziunilor, intensitatea reactiilor organismului si

masurile terapeutice intreprinse.

A. Vindecarea – insanatosirea completa . Restabilirea structurilor lezate si a

functilor dereglate, a homeostaziei , a adaptarii organismului.
B. Insanatosirea incompleta . Persista dupa sfarsitul bolii a fenomenelor
reziduale , vindecare cu sechele . ex : str beta-hemolitic de gr.A->
valvulopatii,Gnpoststrept
C. Moartea
-clinica – suspendarea temporara si potential reversibila a functiilor vitale->
depinde de rezistenta organimului la lipsa oxigenului(hipoxie> 7 min) . In
astfel de cazuri se pune problema prelevarii de organe in vederea
transplantului.
-biologica – alterarea ireversibila a tuturor str, organismului

D. Coma . Este suspendarea functiilor de relatie,potential reversibila . Cu activitate

cardiaca si activitate respiratorie.

E. Agonia este stadiul premortal, la un pacient cu suferinta cronica,incurabila , se

asteapta moartea , evolutie inevitabila spre deces.

Subiectul 2. –Boala . Agenti etiologici

Etiologia este stiinta care se ocupa de cauzele bolii.Patogeneza este studiul
mecanismului prin intermediul carora se produce boala.Agentii etiologici sunt
responsabili de imbolnavirea organismului. Cauza bolii consta in orice substanta,
energie sau informatie care interactioneaza cu organismul omului si provoaca
modificari structurale si dereglari functionale.

Clasificare dupa origine si natura agentilor cauzali:

a) Exogeni = agentii din afara care pot sa produca patogenitate

-fizici: radiatii(ionizante,UV), traumatisme, fact termici

-chimici: -organici: intoxicatii cu Hg, azbest

-anorganici: conserv alim, coloranti(acizi,baze,saruri)

Toate astea aduc dereglari in homeostazia biochimica

-biologici:-virusuri –bacterii,fungi –paraziti

-sociali: - stress - pozitia ierarhica a unei persoane in societate , probleme

financiare (inf.miocardic,HTA,ulcer gastric, hipertiroidism)

b) Endogeni

-disfunctionalitate la nivelul unui organ(hipersecretie de hormoni)

-deficit enzimatic genetic

Agenti etiologici

Determinanti=contribuie direct , agent fara de care nu poate sa apara boala

Favorizanti=contribuie si favorizeaza actiunea ag.determinanti

Ex:tuberculoza : factor determinant: bacilul Kock ; factor favorizant:igiena

precara,fumatul, nutritie precara
 Curs 2 : Durerea
= o senzatie subiectiva, neplacuta, de obicei asociata cu leziuni tisulare.

o Din punct de vedere al duratei poate fi :

a) acuta – mai putin de 6 luni
b) cronica – mai mult de 6 luni.
o Din punct de vedere al vitezei de transmitere poate fi :
a) rapida – perceputa in mai putin de 1 sec; bine localizata si transmisa prin
fibrele A delta.
b) Lenta- perecpeuta la mai mult de 1 sec; transmisa prin fibrele C.
o Din punct de vedere al localizarii poate fi :
a) superficiala ( bine localizata, cutanata).
b) Profunda ( nu este intotdeauna bine localizata, iradiaza).
- pragul sensibiliatii dureroase este diferite la fiecare persoana..
- toleranta este la randul ei, diferita, si consta in capacitatea individului de a
suporta stimulii fara sa se exteriorizeze

Semnificatia durerii

1. Semnificatia patogenetica
- joaca rolul unui mecanism patogenetic in aparitia si dezvoltarea unor stari
patologice.
- Se asociaza intodeuna, cu o componenta afectiv-emotionala de suferinta.
2. Semnificatia de aparare
- declanseaza reflexe de aparare.
3. Semnificatia semiologica
- atrage atentia asupra unei stari patologice.
- Sunt importante localizarea, intensitatea, iradierea pentru a stabili un
diagnostic.

Bazele anatomo-fiziologice ale sensibilitatii dureroase

 Mecanisme periferice : Nociceptorii = terminatii nervoase neincapsulate ,

terminatiile libere prezente ale fibrelor A delta si C.
 Stimulii exteroceptori : mecanici, termici, electrici, chimici.
  Stimuli interoceptori : distensia brusca a unui organ cavitar, distensia
capsulei unor organe parenchimatoase, spasme, activitate contractila
normala in conditii de ischemie, vasoconstrictie, ischemie acuta a
coronarelor, vasodilatatie ( migrena), tractiune si distorsiune vasculara.
 Caile de conducere: fibrele A delta si C.

Mediatori ai durerii

= substante endogene care moduleaza senzatia de durere.

Ex: encefaline, serotonina, endorfinele

Endorfinele ( morfina = analogul sintetic) :

- isi exercita efectul prin receptorii pentru opioide.

- Ele sunt opioide naturale, sintetizate in hipofiza, care cresc pragl de
sensibilitate al durerii, influentand durerea si buna dispozitie.
- Pe baza mecanismului de actiune al endorfinelor se pot explica 2 sindroame
care se manifesta la consumatorii de droguri :
1. Sindromul de toleranta
 Administrarea morfinei va fi urmata de ocuparea de catre aceasta a
unui numar de receptori destinati endorfinelor.
 Pe masura ce se administreaza morfina tot mai multi receptori
pentru endorfina sunt ocupati de morfina.
 Se reduce treptat productia de endorfina.
2. Sindromul de abstinenta
 Se instaleaza in urma stoparii administrarii de morfina.
 Receptorii raman descoperiti => agravare brutala si generalizata a
senzatiei de durere, precum si la o deteriorare a starii psihice.

Subiectul 3. Semnificatia durerii

Durerea este senzatia de suferinta subiectiva si neplacuta datorata stimularii
nociceptorilor.Se poate clasifica in 3 categorii :

-acuta: se intinde pe o perioada de maxim 6 luni

-cronica: se intinde pe o perioada de ani de zile

-profunda:localizata mai generalizat

-superficiala:localizata

-insalare rapida: fibrele A delta – taiere,ardere

-instalare lenta: fibrele C – transmitere lenta

Durerea are semnificatie de aparare , semnificatie semiologica ( te poate orienta

spre diagnosstic) si mecanism patogenic.

Subiectul 4. Durerea :def,caracteristici,rolul endorfinelor

Durerea este senzatia de suferinta subiectiva si neplacuta datorata stimularii
nociceptorilor.

-acuta: se intinde pe o perioada de maxim 6 luni

-cronica: se intinde pe o perioada de ani de zile

-profunda:localizata mai generalizat

-superficiala:localizata

-insalare rapida: fibrele A delta – taiere,ardere

-instalare lenta: fibrele C – transmitere lenta

Pragul sensibilitatii dureroase: -este acelasi pentru toti, durerea apare dupa acelasi
timp si cu aceeasi intensitate. Toleranta la durere este diferita in functie de
experientele anterioare, sex (este mai ridicat la femei decat la barbati), starea
psihica.

Endorfinele sunt opiode endogene sintetizate in organism(tot timpul) . Ele mentin

un anumit prag al sensibilitatii dureroase, ne influenteaza psihicul, endorfinele se
pot secreta oricand(in timpul sportului, mancatului,actului sexual). Productia de
endorfine mentine un anumit prag al sensibilitatii dureroase.

Omologul sintetic este morfina. Se leaga de aceasi receptori de care se leaga si

endorfinele. Se ocupa o parte din receptorii endorf iar prin mecanism de feed back
endorfinele nu mai sunt secretate in aceasi cantitate rezulta ca scade productia.

Sindromul de toleranta. Toti receptorii ajung sa fie ocupati de analogul

sintetic.Presupune cresterea dozei pentru a obtine acelasi efecte.

Sindromul de abstinenta. Pacientul nu mai primeste morfina.Receptorii

membranari initial ocupati de substanta endogena sunt eliberati=>apar 2 fenomene
daca opioidele sunt luate pentru influent psihic.Substanta exogena are efect mai
rapid; durere generalizata, stare psihica mai mult deteriorata(sevraj,
ansietate,videnta). Se dau medicamente care ocupa receptorii,dand timp
endorfinelor sa se sintetizeze.

Curs 3 : Stresul
= sindromul general de adaptare ( introdus de Hans Selye)

 Hans Selye este primul care introduce notiunea de STRES.

= o reactie a organismului in fataa actiunilor agentilor externi, numiti agenti
stresori.

 Scopul stresului este mentinerea homeostaziei ( starea de normalitate

fiziologica a organismului) ; prin umrare stresul nu este intotdeauna negativ.
Etapele stresului

1. Etapa rectiei de alarma

a) etapa de soc => in urma contactului agentului stresor cu organismul,
cand se constituie leziunea si cuprinde fenomene de soc ( hipotensiune,
cresterea permeabilitatii etc )
b) etapa de contrasoc=> raspunsul organismului la leziune.; manifestari :
hiperglicemie, limfopenie, enzimopenie,hemoragii gastro-intestinale etc.
2. Etapa de rezistenta
 Se elaboreaza adaptarea fata de agentul stresor, dar poate scadea rezistenta
fata de alte solicitari.
3. Etapa de epuizare
 Se instaleaza atunci cand stresorul actioneaza timp indelungat sau
intensitatea acestuia depaseste capacitatea organismului de adaptare, putand
evolua spre deces.
 O serie de hormoni si neurotransmitatori sunt eliberati ca urmare a actiunii
agentilor stresori => rezistenta organismului la actiunea agentilor stresori.

Activarea axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal

1. producerea si eliberarea corticotropin-releasing-hormon ( CRH), la nivelul

hipofizei.
2. Acesta determina secretia de ACTH ( in hipofiza anterioara).
3. ACTH determina eliberarea cortisolului ( corticosuprarenala).
 Efectele cortisolului:
o Stimuleaza neoglucogeneza
o Stimuleaza raspunsurile nervoase simpatice si prin acestea mentin debtiul
cardiac si presiunea arteriala
o Initiaza si mentine nivelul emotional necesar pt raspunsul la actiunea
agentului stresor.
o Inhiba productia si eliberarea de leucocite
o Inhiba functia limfocitelor B,T
o Blocheaza productia de interleukine
o Blocheaza vindecarea
o Creste susceptibilitatea la infectii
o Stimuleaza secretia gastrica acida ( poate duce la ulcer gastro-duodenal)
o Stimuleaza eliberarea somatostatinei ( efect de inhibitie asupra eliberarii
altor hormoni)
 o Gonadotropin-releasing hormon este inhibat( scade libidoul si fertilitatea)
o Hormonii prolactina si oxitocina sunt inhibati.
o Hormonul de crestere este inhibat.
o ADH este inhibat.
o O stare prelungita de stres poate duce la epuizarea depozitelor de
endorfine.
o Sistemnul Nervos Simpatic actioneaza prin eliberarea de catecolamine
 Leaga norepinefrina de receptorii musc netede a tractului gastro-
intestinal( scade motilitatea gastro-intestinala)
 Legarea norepinefrinei de receptorii alfa( scaderea fluxului sanguin, in
organe ca stomac, rinichi, si cresterea fluxului sanguin la creieri si
muschii scheletici)
 Norepinefrina elibereaza glucoza din ficat si muschi ( creste glicemia)
 Norepinefrina produce dilatarea pupilelor
 Epinefrina se leaga de receptorii beta-1 cardiaci ( creste frecventa si
contractilitatea cardiaca, prin urmare si a debitului cardiac)
 Epinefrina se leaga de receptorii beta 2 , la nivelul musculaturii bronsice
( creeste fluxul aerian, creste transportul de Oxigen in tesuturi).

Tipuri de stres

1. Distres
= solicitarea depaseste posibilitatile de aparare ale organismului, urmat de
tulburari.

2. Eustres
= starea organismului care rezulta in urma unei solicitari adecvate, care
realizeaza o adaptare pozitiva.

3. Hipostres
= starea care rezulta ca si o consecina a lipsei de solicitare.

Subiectul 5. SGA –definitie,forme,mecanism fiziopatologic

SGA- sindromul general de adaptare=stress
Este un disconfort psihic.Agenti stresanti sunt psihici si fizici. Actiunea agentiolor
stresori duce la modificarea homeostaziei, mediului intern, instalarea
patogenitatii.Factorii stresanti sunt somatici-traumatisme,temperatura,curenti de
aer,umiditate; psihici-frica,anxietate ,frustare,conflicte,stari afective; sociali-
interrelatii conflictulale de serviciu,familiale,sociale.

Mecanisme patogenice. Stressul acut:

- tahipnee ;

- tahicardie;

- cresterea tensiunii arteriale;

- dilatatie pupilara;

- vasodilatatie bronsica.

Hipotalamusul are caracter general pentru numerioase procese

Stressul cronic:

Scade numarul de leucocite->creste susceptibilitatea la infectii. Elibereaza cantitati

crescute de cortizol ->cresterea glicemia; scad limfocitele-> scade imunitatea;
actiunea cortizonului rezulta creste productia de histamina rezulta creste productia
de suc gastric. Sth inhiba absolut tot si propria lui sinteza; scade sinteza hormonilor
sexuali; scade productia hormonului antidiuretic, creste reabsorbtia apei.

Stressul benefic- Eustress

-asigura rezistenta si restabileste echilibrul homeostatic fara consecinte daunatoare

pentru organism. Ex: inaintea unei competitii

Distres

Este negativ, instaleaza modificari patologice, generatoare de reactii patologice ,

procese patologice sau boala.

Subiectul 6. Stress-ul-ETAPE
1. Etapa reactiei de alarma
-faza de soc:

*contactul agentilor stresori cu organismul

*se intensifica activitatea cardiaca, respiratia externa, survine vasoconstrictia

periferica cu vasodilatatie in miocard, creier, circulatia pulmonara, creste pH-ul, se
intensifica procesele catabolice

-faza de contrasoc:

*se initiaza reactia de raspuns impotriva actiunii agentului stresor

2. Etapa de rezistenta

-toate masurile luate de organism pt combaterea actiunii agentului stresor

3. Etapa de epuizare

-survine la actiunea indelungata a factorului stresant

-epuizarea mecanismelor adaptative si protective

Subiectul 9. Transformarea maligna a celulei

Etape:

1. Initierea transformarii maligne

-expunerea la actiunea unor multiplii factori de risc

ex: infectie cu virus B(hepatita cronica) –se consuma alcool+factori de risc--> sub
actiunea multiplilor factori cacerigeni--> INITIEREA TRANSFORMARII
MALIGNE

-transmiterea informatiei eronate de la celula mama la celule fiice

*se poate ca eroarea sa nu fie detectata de gena P53

-->initierea transformarii maligne – subiectul va continua sa se expuna la factori de
risc

2. Promotia

-factorii promotori oncogeni continua sa actioneze si intretin erorile existente la

nivelul ADN-ului

3. Progresia

-celulele maligne sunt deja constituine

-se pierde inhibitia de contact, adezivitatea

-se diagnosticheaza

Subiectul 10. Factorii cancerigeni exogeni

Factorii cancerigeni – din afara:

*fizici: radiatii – 2% cancer de piele prin expunerea necontrolata la radiatiile UV

*chimici: - substante chimice organice: chimicale din alimente

- substante chimice anorganice: uraniu, azbest, crom(elemente

radioactive)

*biologici: HPV, virusul hepatic (B – cancer hepatic)

HIV, Epstein-Barr (limfom)

*stres: produce inhibitie a producerii de limfocite

Subiectul 15. Factorii cancerigeni endogeni

1. Pot fi HORMONALI:

-estrogeni: -implicati in transformarea maligna din sfera genitala

-persoane cu productie crescuta de estrogen(fara sarcini, ciclu

menstrual prelungit, tratament cu anticonceptionale)
-progesteron: -prin protejare fata de instalarea tumorilor maligne in sfera
genitala(sarcini multiple, etc.)

2. Pot fi GENETICI:

a) gene supresoare ale tumorilor, adica genele antioncogene

b) gene protooncogene

a) Genele antioncogene

-verifica sa nu existe o exagerare a proliferarii celulare, sa nu existe o eroare a

informatiei genetice

-supravegheaza proliferarea celulara

*gena P53 (se transforma in proteina P53):

- responsabila cu transmiterea corecta a informatiei genetice de la mama la

celulele fiice

-sesizeaza eroarea din cadrul informatiei, celula este programata pentru

apoptoza( in cazul in care eroarea nu poate fi remediata)

*gena RB:

-actioneaza in cazul in care proliferarea celulelor a scapat de sub control

b) Genele protooncogene

-favorizeaza proliferarea celulelor si multiplicarea celulelor

3. Statusul imunologic (expunere la stress)

-sindromul imunodeficitar dobandit

-tratamente de imunosupresie(transplant)

-stres: inhiba producerea de limfocite, adica scade imunitatea

-cel mai important si usor este sa previi, decat sa tratezi

-ex: fumatul – factor de risc extrem de important in transformarea maligna a celulei

alcoolul – efecte nocive asupra ficatului, se ajunge la cancer hepatic

activitatea sexuala – sex neprotejat cu parteneri multipli

Curs 4: Inflamatia
= reactia tesuturilor normale la lezarea celulelor; reactia nespecifica locala, cu
caracter de aparare.

 Poate fi insotita de reactii generale ca : febra, leucocitoza, modificari ale

metabolismului intermediar, care la randul lor, influenteaza desfasurarea
procesului local
 Semnele clinice ale inflamatiei : rubor, calor, dolor, tumor, function lesae.

Etiologie

 Agenti exogeni :
1. mecanici
2. fizici
3. chimici
4. biologici
 Agenti endogeni :
1. activarea unor proteaze endogene
2. lipa ereditara a unor inhibitori proteazici
3. lipsa castigata a inhibitorilor proteazici
4. tulburari de circulatie
5. efectul activator al complexelor imune
6. efectul activator al micromoleculelor

Patogeneza inflamatiei

I. Inflamatia acuta

- are 2 faze care se desfasoara concomitent

 1. Faza vasculara
 Sub actiunea agentilor flocogeni se elibereaza mediatori vasoactivi care
produc o vasodilatatie locala.
 Hiperemia este urmata de incetinirea vitezei de circulatie ( uneori chiar
staza).
 Are loc si cresterea permeabilitatii, care poate interesa unele segmente
( venule postacpilare), sau intreaga microcirculatie.
 Se formeaza orificii intre celulele endoteliale adiacente, in urma contractiei
acestora, produsa de histamina.
2. Faza celulara
 In urma exudarii, celulele se concentreaza in zona inflamata.
 PMN si monocitele migreaza.
 Leucocitele emit pseudopode, iar apoi intreaga celula aluneca inafara
vasului.
 In exudatul inflamator din etapele incipiente cresc mai ales
leucocitele(PMN), apoi macrofagele.
 Leucocitele si macrofagele migrate participa la fagocitoza=> metabolitii
eliberati determina lezuni la nivelul tesutului inflamat.

Mediatori vasoactivi

1. Amine biogene
a. Histamina
o Se formeaza prin decarboxilarea histidinei
o Produsa de mastocite, PMN, trombocite, monocite.
o Important mediator vasoactiv.
o Actioneaza prin receptorii H1 ( produce dilatarea arteriolei terminale si
contractia celulei endoteliale, participand la cresterea permeabilitatii si la
declansarea senzatiei de durere); H2 ( determina producerea
IL1,TNF,factorilor complementari).
b. Serotonina
o Provine prin decarbocilarea 5-hidroxitriptofan.
o Are aceleasi efecte ca si histamina, dar de intensitate mai mica.

2. Sistemul kininelor plasmatice

 o Kalicreina( rezultata din prekalicreina), actioneaza asupra kininogenului
cu GM mare sau mica, rezultand kinine plasmatice : bradikinina, lizil-
brradikinina, metionin-lizil-bradikinina.
o Bradikinina => are cel mai puternic efect vasodilatator dintre
mediatorii vasoactivi eliberati la nivelul procesului inflamator; cea mai
importanta in modularea inflamatiei si durerii.

3. Derivati ai acidului arahidonic

 Acidul arahidonic rezulta din fosfolipide sub actiunea fofolipazei A2.
 Are 2 cai de metabolizare :
a. sub actiunea ciclooxigenazei=> prostaglandine ( E, D, I) +
tromboxan.
b. Sub actiunea lipooxigenazei=> leucotriene + acid
hidroxieicosatetraenoic ( HETE).
A. Prostaglandinele
- contribuie la formarea edmului inflamator ( E, D)
- vasodilatatie
- contribuie la hiperalgezie
- efect antiagregant (I)
- moduleaza reactia febrila ( E)
B. Tromboxan
- efect antagonist
C. Leucotriene
- efect chemoatractant
- produc agregarea granulocitelor, macrofagelor, monocitelor
- elbereaza enzime lizozomale
- activeaza limfocitul T supresor
- intervin la nivelul bazofilelor si favorizeaza eliberarea de histamina ( slow
reactin substance of anafilaxis).

4. Citokine
= mediatori care asigura transmiterea informatiei intre celule.

- reprezentate de : interleukine ( IL 1 pana la 13) cu efect pro sau anti-

inflamator
 , TNF ( factor de necroza tumorala), CSF( factor de stimulare a coloniilor
celulare), factori chemotactici, interferonii,factori de crestere, molecule de
adeziune.

Reactii generale care insotesc inflamatia

Reactia febrila

= o reactie generala, nespecifica, care in anumite limite si durata are semnificatia

unei reactii de aparare.

- Este nespecifica deoarece poate fi declansata de o varietate mare de agenti

etiologici.
- Caracterul de aparare se datoreaza urmatoarelor situatii :
 are loc activarea mecanismelor generale, nespecifice de aparare
( leucocitoza, fagocitoza, activare sistem macrofagic).
 Creste sinteza de AC.
 Este favorizata patrunderea substantelor medicamentoase in tesuturi.
 Se creeaza conditii nefavorbaile dezvoltarii unor microorganisme.
- limitele caracterului de aparare ale reactiei febrile sunt in raport atat cu
durata ,cat si cu intensitatea ei.
- Piretoterapie = producerea artificiala de febra prin administrarea unor
proteine straine.
Fazele reactiei febrile

1. Faza de latenta
- De la contacul cu agentul piretogen, pana la cresterea temperaturii.
2. Faza de crestere a temperaturii
- se realizeaza un dezechilibru temporar intre termogeneza si termoliza.
- Bolnavul este palid, are senzatia de firg ( frisoane).= stadiul rece
- Se intensifica activitatea cardiaca, scade filtrarea glomerulara, se reduce
diureza.
3. Faza de stare
 - dupa atingerea noului punct homeotermic , se stabileste un echilibru intre
termogeneza si termoliza.
- Pacientul are tegumente rozacee, bine irigate, cu senzatia de cald.
4. Faza de defervescenta
- un nou dezechilibru in care, de data aceasta, scade termogeneza si creste
termoliza.

II. Inflamatia cronica

- se refera la durata procesului inflamator.

Caracteristici :

a. agentul etiologic persista timp indelungat

b. mediatroii inflamatiei eliberati actioneaza asupra celulelor din tesutul
inflamat sau asupra unor celule la distanta.
c. are 3 faze :
1. Faza inflamatorie- celulele endoteliale, pmn, limfocite, monocit
macrofegele, trombocitele sunt importante.
2. Faza de proliferare- celulele tes conjunctiv migreaza, prolifereaza si
sintetizeaza componente ale matricei extracelulare.
3. Faza de restabilire si/sau fibroza- are loc eliberarea continua a
citokinelor inflamatorii, procesele celulare se amplifica, conducand la
pereptuarea inflamatiei cronice.

Subiectul 16- Inflamatia . def.semne celsiene

Inflamatia este reactie locala nespecifica a organismului la actiunea unor agenti
inflamatori cu caracter de aparare prin care organismul incearca sa distruga sau sa
neutralizeze actiunea agentului inflamator, respectiv sa apere zona afectata.

Semne celsiene : celsus – rubor , calor , tumor , dolor = acestia se datoreaza

modificarilor de la nivelul microcirculatiei

Al 5-lea semn este Functio Loesa (Galenus)

Pentru calor : creste fluxul sanguin , fagocitoza si caldura plamsei

Pentru Tumor : vasodilataie si creste permeabilitatea(extravazarea plasmei) si aflux
celular

Pentru Rubor : vasodilatatie articulara si crestea fluxului sanguin

Pentru Dolor : eliberarea mediatorilor solubili si compresie asupra nociceptorilor

Subiectul 17.Inflamatia mediatori vasoactivi

*fenomenul de marginatie

-leucocitele circula in mijlocul vasului apoi se deplaseaza spre periferia acestuia

prin procesul numit CHMOTAXIE (=proces de atragere leucocitara catre zona
inflamata)

*diapedeza

-traversarea endoteliului- ies leucocitele din vas, ajung la agentul etiologic ->
fagocitoza

-PMN (polimorfonucleare) sunt primele care intra in actiune urmate fiind de

monocite (transformate in macrofage, odata ajunse in tesut)

Puroi = rezultatul luptei dintre PMN, macrofage si ag etiologici.

 Cand creste productia leucocitelor(monocitelor) la niv. maduvei hematogene

=> leucocitoza, monocitoza.
 Devierea la stanga a formulei = creste numarul de celule tinere -> in urma
distructiei creste numarul de PMN, sunt eliberate in circulatie inainte de a fi
maturate complet.

Mediatorii vasoacticvi
-amine biogene : histamina, serotonina => vasodilatatie arteriala, vasoconstrictie
venulara, potenteaza senzatia de durere.

-sistemul kininelor plasmatice

-substante derivate din acidul arahidonic (din fosfolipide)

-ciclooxigenaza -> sub actiunea lui -----prostaglandinele

-----leucotrienele

-citokinele - interleukinele

Reactii generale in inflamatii :

1. leucocitoza

2.febra - reactia febrila = creste temperatura corporala peste limita celei fiziologice.

- hipotalamusul - homeostazia termica - mentine echilibrul homeotermic

- punctul homeotermic = 36,8° C

FEBRA= reactie generala nespecifica cu caracter de adaptare ( pana la 40 ° C )

- peste 40 ° C - risc de distructie a structurilor proteice din organism.

FRISONUL= contractie a musculaturii striate cu rol de generare de caldura ->

creste termogeneza -> creste temperatura -> se stabileste un nou punct
homeotermic.

Prostaglandinele E - rol in modularea reactiei febrile.

- aspirina blocheaza ciclooxigenaza => nu se mai produc prostaglandine => scade

temperatura.

* Cresterea temperaturii - agenti externi : bacterii, fungi, etc

- agenti interni ex: IMA : necroza => ascensiunea temperaturii

*Odata cu cresterea temperaturii este stopat procesul de multiplicare bacteriana.

3. Cresterea proteinelor de faza acuta - α1 globuline

 - α1 chemotripsina

- PCR

--- proteinele sintetizate in ficat -> creste productia in inflamatii

Inflamatia acuta - cresc α1 si α2 globuline (=> determinate prin electroforeza)

Curs 5 : Fiziopatologia eritropoezei

- producerea celulelor sangvine are loc in spatiile intersinusoidale din
maduva osoasa. ( se gaseste in stern, vertebre, coaste, oasele craniene, si
osul iliac- la adulti)
- celulele hematopoietice sunt reprezentate de celula stem pluripotenta,
celulele stem orientate si celulele precursoare.
- Nr. Reticulocitelor in sangele periferic este un indiciu al eficientei
eritropoezei.
- Hematia adulta :
 Celula anucleata, de forma unui disc biconcav
 Diametrul de 7-8 microni.
 Fara organite celulare
 Durata de viata de 120 de zile
 Lizate in sinusurile splenice
- in mod normal intre producerea si distrugerea hematiilor exista un
echilibru.
- Sistarea acestui echilibru are ca rezultat modificarea numarului de
hematii.
- Eritropoieza este stimulata de :
a. hipoxie( sub actiunea ei se elibereaza eritropoietina, cu efect in
diferentierea celulara)
b. tiroxina, TSH ( mixedemul se asociaza cu hematia)
c. ACTH, glicocorticoizi
 d. Produsii de hemoliza
- tulburarile sunt de 2 tipuri:
1. Anemia:
 Scaderea Hb, hematocritului, nr. De hematii cu mai mult de
10% fata de normal.
2. Poliglobulia
 Cresterea hematocritului, Hb, numarului de hematii.

1. Anemia

o Hb= 12-18 g%
o Hematocrit = 40+/- 5 ( femei); 45+/-5 (barbati)
o Diametrul hematiilor = 7,2 micrometri
o Hb eritrocitara= 26-30 picogram
o Anemiile pot fi :
A. in functie de continutul mediu de Hb al eritrocitului: hipocrome,
hipercrome, normocrome
B. in functie de mecanismul de producere si starea maduvei eritropoietice:
Hiporegenerative, regenerative.

I. Anemiile hiporegnerative
 Apar in : scaderea aportului si absorbtiei de Fe, pierderea de Fe ( hemoragii
cronice, sarcini repetate,hemoglobinurie), in procesele cronice, anemiile
megaloblastice, carenta de vit B12, carenta de acid folic, produse de
modficari ale maduvei osoase, in pancitopenii.
i. Anemia feripriva
o In organism exista 4-5 g de Fe, din care 65% in Hb, 25-30 % in
depozie., restul se gaseste in mioglobina ( 5%), si in enzimele
heminice( 0,5%).
o Sideremia ( fe seric) variaza intre 70-120 de picrograme%
o Transporul fierului este asigurat de transferina ( beta-globulina).
o Este absorbit in dudoden si jejunul proximal.
o Mecanismul de producere al anemiei feriprive :
 Carentele alimentare
 Dezvoltarea copilului in primul an de viata necesita
cantitati importante de fier pentru cresterea masei
musculare si a volumului sanguin.
  Absorbtia insuficienta a fierului in cazul unei malabsorbtii
generale, se intalneste dupa rezectiile gastrice.
 Sarcinile repetate pot crea carente de fier, deoarece in
timpul unei sarcini se pierd aprox. 340 mg de fier.
 Hemoragiile cronice ( cauza cea mai frecventa)
 Poate fi consecinta tulburarii transortului fierului:
atransferina congenitala, existenta anticorpilor anireceptori
pentru transferina, autoanticorpi antitrasnferina, care
impiedica fixarea Fe in tranferina.
 Inflamatii cronice, boli de sistem, procese maligne.
 Prin tulburarea sintezei de protoporfirina sau a fixarii
fierului in nucleul protoporfirinic ( = anemia
sideroblastica).
ii. Anemia megaloblastica
 Vem este mai mare de 94 micrometri cubi, iar Hem este mai mare de
32 picograme => anemia macrocitara, hipercroma, Hiporegenerativa.
 Este cauzata de carenta de vit. B 12 si acid folic.
 Este foarte bine tolerata de organism.

Vitamina B 12

- se gaseste mai ales in carne.

- Rezervele din ficat ( 1000-2000micrograme), acopera necesitatile aprox.
3-5 ani ceea ce explica dezvoltarea tardiva a anemiei cu caracter
megaloblastic in caz de rezectie gastrica.
- Ajunge in organism prin ingestie => se leaga de o proteina R din saliva
sau de factorul intrinsec al lui Castle , la nivelul stomacului=> formeaza
un complex cu vit. B12= forma sub care vit. B 12 este absorbita la nivelul
ileonului, prin intermediul unor receptori=> dupa absorbtie complexul se
desface=> vitamina este preluata de transcobalamina=> ajunge la ficat,
sau la nivelul maduvei hematogene unde este folosita in hematopoieza.
- Mecanismele de producere a carentei de vit. B 12:
 Carenta alimentara, la vegetarienii severi.
 Tulburari de absorbtie ( malabsorbtie generala, selctiva a vit b
)
 Lipsa factorului intrinsec produce anemia pernicioasa
( Addison-Biermer, cea mai grava forma de anemia cu nr de
hematii ajungand chiar la un milion).=> s-a pus in evidenta
 existenta unor autoanticorpi anifactor intrinsec, anti celule
parietale.
 Cancer gastric
 Procese inflamatorii, rezectii, scaderea phului intestinal.
 Consumul de vit. B 12 de o flora microbiana patologica
 Deficit de depozitare
 Necesitati crescute.
- apar si manifestari : nervoase(parestezii, tulburari motorii), digestive
( anorexie, varsaturi, diaree, constipatie), atrofia mucoasei gastrice
( glosita Hunter, aclorhidrie, disfagie, tulburari de absorbtie).

Acidul folic

- forma activa = acidul tetrahidrofolic

- absorbit in jejun sub forma de monoglutamat.
- Provine din surse animale si vegetale.
- Depozie in ficat : 10-20 mg
- Mecanism de producere :
 Carente alimentare ( produse superfierte, alcoolici cronici,
sugari alimentati mult cu lapte de capra)
 Interferente cu medicamente ( medicamente cu efect
antifolic in leucemii si neoplazii; medicameente care inhiba
absorbtia.
 Malabsorbtie generala
 Nevoi crescute ( graviditate, hemoliza cronica, neoplazii,
hemodializa, tulburari metabolice).
iii. Anemii prin tulburari ale proliferarii celulei pluripotente
hematologice sau orientate hematopoietic
iv. Anemii prin modificari ale maduvei osoase
II. Anemii regenerative
i. Anemia posthemoragica
ii. Anemii hemolitice
= distructie exagerata de hematii

Exemple

1. Anemia falciforma
- intra in categoria anemiiloe hemolitice
- in membrana hematiei exista 4 proteine ( daca 1 din ele lipseste, sau este
in cantitati mai mici, sau i se altereaza functia apar consecinte).
 - Absenta spectrinei=> hematia ia forma de sferocit ( o parte din
hematii)=> pierderea plasticitatii, nemaiputand sa isi adapteze forma si
marimea=> sunt lizate.
- Absenta glucozo-6-fosfat-dehidrogenazei( enzima)=> hematiile nu mai
sunt protejate=>Hb precipita la aparitia unui agent agresor=> se formeaza
corpii Heinz=> extrasi din hematie in splina => hematiile lizate ( agent
agresor = vicia fava=> produce favism).
- Hemoglobina este formata din : globina ( 2 lanturi alfa si 2 anturi non
alfa, care pot fi beta, delta, sau gamma).
- Oamenii au 3 tirpuri de Hb :
 A1 (97%)- 2 lanturi alfa si 2 beta
 A2( pana la 3 %)- 2 lanturi alfa si 2 delta
 F ( pana la 2 %)- 2 lanturi alfa si 2 lanturi gamma.
 Modificarea cantitativa sau calitativa a Hb duce la hemoliza
- in siclemie acidul glutamic din pozitia a 6-a a lantului Beta din globina
este inlocuit de valina.=> Hb A1 devine HbS=> hematia ia forma de
secere=> la heterozigoti 40% HbS, la homozigoti pana la 80% HbS,
restul HbF.=> microtromboze la nivelul vaselor mici, cu obstructie
urmata de necroza tesuturilor la acest nivel.

2. Talasemia
- au la baza anomalii genetice in reglarea cantitativa a sintezei de lanutri
ploipetidice, ce intra in structura globinei.
- Poate fi alfa si beta.
- In forma grava ( anemia Cooley) procentul de Hb A1 este mai mic entru
ca lipsesc genele responsabile de aceste lanturi=> se produce liza
hematiilor atunci cand Hb F trebuie sa se inlocuiasca cu Hb A1=>
persista HbF=>hemoliza marcata.
- Exista incidenta mare in bazinul mediteranean.
- Supravietuiesc pacientii pana la 20 de ani, pentru ca se elibereaza
cantitate mare de Fe in urma hemolizei, care se depune mai ales la nivelul
ficatului.
! Anemiile hemolitice sunt congenitale !

2.Poliglobulie
= rezultatul modificarii eritropoiezei( in sens opus anemiei) care se caracterizeaza
prin cresterea hematocritului, Hb si numarului de hematii.

 Se intalneste fiziologic in : efort, aviatori, ascensiuni la altitudine, dupa

emotii.
 Clasificarea poliglobuliilor:
1. Poliglobulii reale
a) Primara ( boala vera)
b) Secundare:
i. hipoxice ( afectiuni cardiace, emfizem pulmonar, fibroza
pulmonara, viata la altitudine=> hioxemica; Hb anormala,
methemoglobina cronica, tulburarea metabolsimului=>
scaderea cedarii de Oxigen catre tesuturi)
ii. nehipoxice( secretia inadecvata de eritropoietina, afectiuni
renale-tumori care stimuleaza secretia de eritropoietina,
extrarenale, boala Cushing, tumori masculinizante).
2. Poliglobulii aparente, false
 In hemoconcentratie( varsaturi, diaree, poliurie,aport insuficient de
lichide).

Subiectul 21. Anemii-clasificare.Modificarile hematopoezei

Seria rosie

Hemiatia : disc biconcav(plasticitate) ; anucleate; colorate la periferie, zona

centrala palida(concavitati, o treime din suprafata hematiei); durata de viata=120
zile; diametru mediu eritrocitar = 7,2µ

Indici eritrocitari:

VEM = volum mediu eritrocitar = 80-90 µ3

HEM = hemoglobina eritrocitara medie - cantitatea de Hb dintr-un eritrocit 26-32

picometri

CHEM= concentratia de Hb ereitrocit. medie - cant de Hb din 100ml masa

eritrocitara = 30=34g

*rol de transport al gazelor respiratorii

Hematocrit = raport plasma:elem figurate 40+5%F & 45+5B

Normocitoza= diametrul normal ; Normocromie= culoare normala

Anizocitoza = prezenta pe frotiul din sangele periferic al unor hematii de dimens.

diferite

Poikilocitoza = prezenta in sangele din frotieu a hematiilor de forme diferite;

I) cresterea concetratiei de Hb si a nr de eritrocite = POLIGLOBULIE,

POLICITEMIE

-este o crestere a Hb, Hematocritului si a nr de hematii in functie de sex, varsta,

altitudine de resedinta.

->nou-nascut, sugar = fiziologic

-> barbat>femeie

-> resedinta la alt inalte = scaderea O2 din aer -> creste nr. de hematii =>
poliglobulie (reactie de adaptare)

*Poliglobulii primare

*Poliglobulii secundare: -un mecanism este responsabil de efect

- ceva secundar cauzei stiute

1) Poliglobulia secundara hipoxica : -BPOC- afectiuni pulmonare, tulburari

respiratorii- emfizem pulmonar cronic (plamani + inima)

-fumatul excesiv

- deformari ale cutiei toracice

-afectiuni cardiace

2) Poliglobulia secundara nehipoxica

- eritropoetina stimuleaza productia de hematii

- creste productia de eritropoetina (rinichi) => creste numarul de hematii

- sdr Pick-Wick - hipoxie cerebral

 risc de tromboze in poliglobulii

II) Scaderea concentratiei de Hb, hematocrit, nr de hematii sub valorile considerate

normale in functie de sex, varsta… = ANEMIE

Clasificarea ANEMIILOR

* dpdv morphologic ( dim, culoare)

 Anemia microcitara VEM scade , diametrul < 7,2 µ

 Anemia macrocitara, MEGALOCITOZA
 Hipocromie : coloratie slaba ; zona palida este marita;
 Hipercromie : coloratie puternica ; zona palida este redusa

--- carenta de vit B12 si/sau acid folic => macrocitoza & hipercromie

*in functie de capacitatea maduvei de a reface cantitatile de eritrocite pierdute.

- reticulocite - 5-18‰ hematii -> precursoare ale hematiilor cu resturi de nuclei

*Anemii regenerative:

- nr reticulocite(criza reticulocitara) > normal - An. Hemolitica ; An.

Posthemoragica acuta

- prezenta crescuta a reticul peste 18‰ hematii

*Anemii hipergenerative:

- nu exista tendinta de regenerare

- An. Megaloblastica

*dpdv etiopatogenetic

- in fct. de cauza si in functie de mecanismele de prod. Ale anemiei

 An. prin carenta de fier - microcitara, hipocroma

 An. prin carenta carenta B12 si/sau acid folic - megaloblastica
  An. aplastica - maduva hematoformatoare nu este capabila sa produca o
cantitate suficienta de hematii
 An. hemolitica - hemoliza mai repede de 120 zile

- gene pe cromozomii 11 si 16 => Talasemie (α, β)

Subiectul 22. Anemia feripriva-mecanism

Fe=4-5g in organism – 70% hemoglobina

-aport de Fe din aliment

-absorbtia se face la nivelul jejunului

-acidul ascorbic (vitC) favorizeaza abs, Fe3+->Fe2+

Carenta de Fe

-prematuritate – 50% dep de Fe se transforma la fat in ultima luna

-carente alimentare – laptele de vaca sarac in Fe

- diversificarea alimenelor cat mai repede posibil

-ciclul menstrual

-sarcina

-pierderi Fe – hemoragii

- pierderi de sange pe cale digestiva – ulcer

- rectorogii

- hematemeza

- hemoragii oculte

- tumori la niv int.

Subiectul 24-Anemia megaloblastica-circuitul vitaminei B12
-exclusiv in carne

-cant infime in vegetale –continut bacterian

-se absoarbe in prezenta factorului intrinsec(Castle)- sintetizat de cel parietale din

ficat

-actorul Castle se combina cu vit B12->complexul absorbit in intestinul subtire la

nivelul ileonului prin intermediul unor recept de la nivelul membranei celulare

-complexul este absorbit apoi este diviat

-vit B12 este preluata de transcobalamine->transportat spre ficat unde este

depozitat

-3-5 mg B12 – depozit la nivelul ficatului => o cantitate suficienta pentru a

mentine optimul necesar 2 ani de zile

Subiectul 25.Anemia megaloblastica prin carenta de B12-

mecanism
Anemia megaloblastica este determinata printr-o carenta de vit B12 si/sau acid
folic. Eritrocitele au diametrul peste 7.2 microni sau VEM este mare.

Se poate ajunge la anemie megaloblastica prin aport insuficient de carne ,

vegetarienii sunt mai predispusi la aceasta boala. Deficit de factor intrinsec-anemir
Bierner-B12 nu se mai absoarbe ; rezectie gastrica , anticorpi anti-celule parietale ,
anticorpi anti-factor intrinsec. Deficit de receptori la niv ileonului; deficit al
proteinei responsabile de transportul vit B12 dupa separarea de factorul intrinsec;
exacerbarea florei bacteriene – flora patogena poate sa consume B12 astfel rezulta
scaderea abserbtiei vit B12 ; prin parazitoze – Bariocefalul latus – gazda
intermediara pestele si produse nepreparate termic –icre si sushi.

Subiectul 26 – Anemia megaloblastica prin carenta de acid

folic
-acidul folic se gaseste in carne,preparate vegetale
-forma activa – acid folic metil tetra hidrofolat

-acidul folic este absorbit la nivelul duodenului + jejun, deportat in ficat (8-200mg)
in cant mai mare decat B12 , dar carenta de acid folic se instaleaza mai repede
decat carenta de B12

-aport scazut de acid folic

-pregatirea termica prelungita si conservarea alimentelor scad cant de acid folic

-laptele de capra sarac in acid folic (produse de capra)

-alimentatia unilaterala cu lapte de capra=> deficit de acid folic

-tratamente medicamentoase – sfera oncologica

Subiectul 27-Anemia hemolitica – semne generale

-hematia are durata de viata de 120 de zile

-dupa 120 de zile sunt distrue (retinute in capilarele splenice)

-200 ml hematii – hemolizate in fiecare zi

*hemoliza patologica – scurtarea duratei de viata a hematiilor

- distructia precoce

*hemoliza – intravasculara – administrare de sange necompatibili

- extravascular – in afara vasului – in splina

Subiectul 28.Anemia hemolitica prin defecte ale membranei

eritrocitare
-disc biconcav – prezenta in membrana a 4 a proteine :
 - spectrina

-actrina

- ankinina

- proteina 4.1

Acestea 4 confera plasticitate hematiilor

-lipseste spectrina => hematia pierde forma de disc biconcav => hematia
sferocitara astfel hematiile isi pierd plasticitatea

Astfel rezulta ca este retinuta la nivelul capilarelor splennice unde este lizat

Subiectul 29. Anemia hemolitica prin anomalii enzimatice

-glucozo – 6-fosfat dehidrogenaza = enzima care protejeaza hematiile de actiunea
agresoare a unor agenti oxidanti

-lipseste gluc-6-fosf dehidrogenaza => agentul agresor actioneaza asupra hematiei

fara enzima gluc-6 fosf dehidrogenaza=> hemoglobina din hematie precipita => se
formeaza corpii Heinz

-in momentul in care hematia trece prin capilarele splenice coprii Heinz sunt
extrasi=> hemoliza

-variante de gluc6fosfat = A+ ,A -, B , mediteraneean

-vicia fova (fosde) poate induce criza hemolitica atunci cand se intalneste cu
enzima de tip mediteraneean

-enzima difera in functie de roza si llocatie , fiecae cu capacitata ei de aparare a

hematiei

-anemia hemolitica cu anticorpi la cald , la rece => anomalii dobandite

Subiectul30 . Hemoglobinopatii calitative

Siclemia

-hematii in forma de secara

-la adult – hemoglobina A1 – pana la 97% din total ; lanturi Alfa 2 si Beta 1

A 2 – pana la 3% , alfa 2 si delta 2

F – pana la 1% , alfa 2 si gamma 2

-inlocuirea acidului glutamic din pozitia beta a A 1 cu valina => hemoglobina A –

hematie in forma de secara in loc de disc biconcav

=>in capilar hemati se lizeaza si duc la tromboze

Subiectul 31 . Hemoglobinopatii cantitative

Talasemiile Alfa 1 Beta

- Exista gene responsabile de sinteza lantului alfa situate pe cromozomul 16

- 4 gene responsabile lantului beta situate pe cromozomul 11
B talasemia -> lant beta nu este sintetizat corespunzator => hemoliza , apare in
momentul in care hemoglobina F totala este inlocuia cu hemoglobina A 1

Subiectul 32. Poliglobulii

Cresterea concentratiei Hb, Ht si a nr de eritrocite duce la POLIGLOBULIE si
POLICITEMIE
-este o crestere a Hb, Ht si a nr de hematii in functie de varsta, sex, altitudinea de
resedinta
*la nou nascut-fiziologic
*la barbat este mai accentuata crestea decat la femei
*resedinta la altitudini inalte reprezinta scaderea oxigenului din aer si cresterea nr
de hematii-->poliglobulie(reactie de adaptare)
Se clasifica in:
1. Poliglobulii primare
2. Poliglobulii secundare
-un mecanism este responsabil de efect
-ceva secundar cauzei stiute
a)Poliglobulia secundara hipoxica
-BPOC-afectiuni pulmonare, tulburari respiratorii-emfizem pulmonar, cord
pulmonar cronic(plaman+inima)
-fumatul excesiv
-deformari ale cutiei toracice
-afectiuni cardiace-defect de sunt dreapta, stanga
b)Poliglobulia secundara nehipoxica
-eritropoetina stimuleaza productia de hematii
-creste productia de eritropoetina(rinichi)--> cresterea nr de hematii
*hipotensiune, chisturi renale, tumori
-sindrom Pick-Wick-hipoxie cerebrala
*exista un risc de tromboze in poliglobulii

Curs 6 : Tulburarile hemostazei si coagularii

Hemostaza

= procesul biochimic care se opune pierderilor de sange, contribuind in acelasi

timp la mentinerea fluiditatii torentului circulator

 Procesele fiziologice care intervin in hemostaza sunt

interdependente si se succed rapid.

Fazele hemostazei

1. Faza vasculara => prima care intervine in procesul fiziologic al hemostazei-

presupune o vasocontrictie reflexa, insuficienta , insa, pentru oprirea
sangerarii, daca vasele depasesc anumite dimensiuni.
2. Faza plachetara=> consta in aderarea trombocitelor la suprafata vasului
lezat in mai multe straturi succesive pana la formarea trombului plachetar.
 o Trombocitele:
 Fragmente din megacariocite, cu nr. Cuprins intre 150.000-400.000/ mmc.
 Intervin in aderare( cand avem vasoconstrictie ele adera la nivelul bresei
vasculare=> in momentul in care se realizeaza o bresa se acumuleaza sarcini
electrice pozitive care atrag trombocitele cu incarcatura negativa=>
GP1B,23BA favorizeaza aderarea), agregare( favorizata de tromboxan A2 si
ADP) si secretie( ele elibereaza serotonina, tromboxan A2 etc=> se
formeaza trombul alb=> o data cu formarea trombului alb se termina si
hemostaza primara).
3. Coagularea
= un proces enzimatic in cursul caruia fibrinogenul solubil se transforma in
fibrina insolubila.

- poate fi declansata printr-un mecanism intrinsec sau extrinsec.

a. Mecanismul extrinsec
 Peretele fascular elibereaza FT ( factor tisular) => sub actiunea FT,
FVII devine FVIIa=> FVIIa+ Ca2+, PL formeaza complexul de
activare al FX prin mecanismul extrinsec.
b. Mecanismul intrinsec
 Se declanseaza cand sangele vine in contact cu o suprafata rugoasa
 Participa FXII, HMWK ( high molecular wight kininogen), si
prekalikreina, rezultatul fazei de contact este activarea FXIa.
 Sub actiunea FXIa se activeaza FIX=> complexul de convertire al
FX format prin mecanism intrinsec este compus din : FVIII, Ixa,
Ca2+PL.
c. Calea comuna de activare a coagularii
 FXa, avand ca si cofactor FV, in prezenta Ca2+si PL, transforma
protrombina in trombina.
 Sub actiunea trombinei fibrinogenul devine monomer de fibrina=>
polimer de fibrina=> sub actiunea FXIII devine fibrina
insolubila.=> trombul rosu=>stabil, opreste sangerarea.
 Inhibitori ai coagularii ( exemple) : antirombina III, cofactorul II al
heparinei, sistemul proteinei C, inhibitorul mecanismului extrinsec
al activarii coagularii.
4. Fibrinoliza
= procesul de descompunere enzimatica a fibrinei.

- sistemul fibrinolitic are o structura asemanatoare cu cea a sistemului de

coagulare
  plasminogenul poate fi activat in plasmina printr-un mecanism
extrinsesc si intrinsec.
a. Mecanismul extrinsec
- este declansat de : activatorul tisular eliberat de endoteliul vascular ;
urokinaza ( se gaseste in urina, plasma , lichidul seminal, vagin, suc
gastric etc); streptokinaza( de origine bacteriana- puternic activator al
plasminogenului).
b. Mecanismul intrinsec
- declansat de activarea FXII
- plasmina digera fibrina => reluarea fluxului sanguin.

I. Anomalii vasculare ( vasculopatii)

a) Vasculopatii prin hipersensibilizare
 Purpura Schonlein-Henoch
o Are la baza un mecanism de hipersensibilitate mediata de complexe
imune circulante, formate in conditiile excesului de Ag( microbi,virusi,
alimentari etc) sau complexele imune se formeaza local, in peretii
vaselor.
o Datorita structruii CIC sau ca o consecinta a unui deficit de captare a
macrofagelor, ele persista in circulatie, se depun in peretii vaselor.
o CIC depuse in pereti activeaza sistemul complementar, care elibereaza
mediatroii inflamatiei si fragilizeaza, astfel, peretii vasculari.
b) Vasculopatii prin alterarea structurii vaselor si tesuturilor perivasculare
 Boala Rendu-Osler
o Este consecinta unei hipolplazii a mediei vasculare, care contribuie la
formarea de dilatari in reteaua venoasa subpapilara
o Ectaziile vasculare apar sub forma de pete rosii, noduli cu fragilitate
crescuta care se rup usor, provocand hemoragii.
 Scorbut
o Apare datorita carentei severe de vit. C.
o Se produce o hipoplazie conjunctiva, ce se manifesta prin hemorgaii
gingivale, sau tegumentare.
o Absenta vit. C duce la lipsa hidroxiprolinei=> nu se formeaza
colagen=> tes. Conj. Perivascular nu mai este ermetic=> apar
hemoragii

II. Anomalii trombocitare ( trombocitopatii)

 - pot fi calitatitve sau cantitative.
1. Cantitative
A. Trombocitopenii
 Produc tulburari de hemostaza cand numarul trombocitelor din sangele
periferic scade sub 100000/mmc
 Apar hemoragii.
 Se produc prin : scaderea trombocitopoezei, tulburari de distributie,
cresterea distructiei sau consum exagerat.
a. Scaderea trombocitopoezei
- are caracter ereditar
- rezltatul unei trombociteopoeze ineficiente.
- Sunt frecvente trombocitopeniile castigate consecutiv REDUCERII
trombocitopoezei : infiltrarea tumorala sau metastaze medulare;
megacariocitopoieza ( redusa de radiatii X, citostatice, insecticide,
preparate de aur, infectii virale, bacteriene); carenta de vit B 12 si acid
folic.
b. Tulburari de distributie
- se produc prin hipersplenism
- in splina se pot sechestra pana la 90% din trombocite ( in loc de 30% cat
este fiziologic).
c. Consum si distructie exagerata
- prin consum crescut : CID, coagulopatii de consum, vasculite, aplicare de
proteze vasculare sau cardiace, microangipatia trombotica.
- Prin distrugeri crescute : sub actiunea unor medicamente,
trombocitopenia idiopatica ( rezultatul unui proces autoimun in care se
sintetizeaza Ac fata de Ag trombocitare).
B. Trombocitoza
- prductie exagerata : dupa sangerari acute, dupa deshidratari, dupa
administrarea de vit B12 si acid folic, dupa splenectomie.

2.Calitative ( trombocitopatii)
- se caracterizeaza prin numar normal de trombocite, dar alterarea functiei
lor.
- Pot fi ereditare : sindromul Bernard Soulier, boala von Willebrand,
sindromul pseudo von Willebrand , absenta GP1b, 2B/3A=> cand este
afecatata aderarea etc.
 - Pot fi castigate = cele mai frecvente
- Functiile trombocitelor pot suferi in : uremie, boli hepatice, sub actiunea
unor medicamente.
- In uremie – trombocitopenia se asociaza cu scaderea agregabilitatii
plachetare( responsabila este una dintre substantele dializabile retinute :
ureea, fenoli, parathormonul).
- In bolile hepatice- se pot produce defecte calitative ale trombocitelor.
- Medicamente-prin interferentele cu metabolismul
prostaglandinelor( aspirina, furosemid), interferentele cu mebrana sau
receptori plachetari( xilocain, propanolol, ampicilina), interferenta cu
activarea fosfodiesterazei.
- Paraproteinemie- infiltratia maduvei.

III. Faza plasmatica afectata ( coagulopatii)

= consecinta modificarii echilibrului ce exista intre factorii procoagulanti si
anticoagulanti.

- pot fi ereditare=> in hemofilie se produc acumulari mari de snage ( in A

si B).
- hemofilia A : se datoreaza deficitului de factor VIII; concentratia
FVIII:c sub 1% produce forme severe de hemofilie cu hemoragii chiar
spontane.; se trateaza cu plasma proaspata sau concentrat de FVIII.
- Hemofilia B : produsa de lipsa ereditara a FIX, se intalneste de 10 ori
mai rar decat cea de tip A;poate fi conegnitala sau dobandita.
 factorii complexului protrombinic se sintetizeaza in ficat ,
avand nevoie de vit. K=> apare : cand lipseste vit K, ficatuzl
prea bolnav pentru ca hepatocitele sa sintetizeze suficient factor
IX.
 Vit. K , activata in IS si colon de bacterii, lipseste in :
exacerbarea florei bacteriene intestinale, afectiuni pancreatice,
la pacientii cu timpul Quickprelungit( indica o
hipocoagulare)=> poate fi din cauza deficitului de vit. K.

CID ( coagularea intravasculara diseminata)

 Se caracterizeaza prin formarea simultana de microtrombi in mai multe

sectoare ale microcirculatiei si tendinta la snagerare.
  Are 2 consecinte mari : obstructia vaselor ( cu blocarea circulatiei sangvine
in anumite sectoare); si scaderea concentratiei factorilor coagularii in sange.
 Se poate realiza prin 3 mecanisme:
a. trecerea in circulatie a factorului tisular=> declanseaza activarea
coagularii prin mecanism extrinsec.
b. Activarea coagularii prin mecanism intrinsec, in contact cu suprafetele
lezate.
c. Activarea directa a FX si II de catre enzime proteolitice eliberate in
sange.
 Boli in care se intalneste frecvent CID: infectii cu germeni gram negativ,
virusuri; in complicatii obstreticale; prcese tumorale maligne; soc
traumatic; arsuri etc.

IV. Fibrinoliza patologica

 Asociata cu predosipozitie la tromboza sau hemoragie.
 Se intalneste rar.
 Poate fi activata de : in cursul interventiilor chirurgicale ( datorita
trecerii in circulatie a activatorilor fibrinolizei); trecerea in
circulatie a unor proteaze cu efect fibrinolitic; alte enzime
proteolitice.
Tromboza

= coagularea intravasculara localizata in vivo.

 Principala cauza a mortalitatii in tarile dezvoltate.

 Se formeaza prin mecanisme ce asigura si hemostaza.
 Trecerea hemostazei in proces patologic este conditionata de :
 Tulburarile fluxului sanguin
 Modificarea endoteliului vascular
 Modificarea sistemului coagulant, fibrinolitic si a plachetelor
sanguine.
a) tulburarile fluxului sanguin
 reducerea vitezei de circulatie favorizeaza acumularea locala a
factorilor activati ai coagularii.
 Staza vasculara are rol, mai ales, in tromboza venoasa.
b) Modificarea peretului vascular
  Endoteliul normal dispune de proprietati procoagulante si
anticoagulante; dezechilibrul prin predominanta activitatii
procoagulante favorizeaza tromboza.
! esentiale leziunea peretelui vascular ( tromboza arteriala), si factorii
coagularii ( tromboza venoasa).

c) Modificarile sistemului coagulant, fibrinolitic si a plachetelor sangvine

 Modificarea raportului dintre factorii pro si anicoagulanti: accidente
trombotice, hipertrigliceridemii,nefroza.
 Poate aparea si in : actiunea citokinelor ( inflamatie) etc.
1. Tromboza venoasa
- datorata mai ales, scaderii vitezei de ciruclatie sa neglui=> se favorizeaza
activarea factorilor coagularii
2. Tromboza arteriala
- importanta este integritatea peretelui vascular
- cand se realizeaza o bresa sunt atrase trombocitele si prin aderare,
agregare se formeaza trombul.

Subiectul 33. Hemostaza fiziologica

Hemostaza reprezinta ansamblul de mecanisme biochimice care au ca scop
mentinerea fluiditatii curentului sangvin si oprirea sangerarii prin refacerea
integritatii peretelui vascular.

Bresa la nivelul peretelui sangvin --> lezarea vasului

-chirurgical

-actiunea unor agenti infectiosi

-traumatisme

-reactie Ag-Ac--> complexe imune atasate de celula endoteliala

-rupturi la nivelul placilor de aterom

1. Faza vasculara = VASOCONSTRICTIA

-presupune vasoconstrictia reflexa, de unde rezulta scaderea fluxului sangvin

-este favorizata de o substanta producatoare de celule endoteliale(endotelina)

2. Faza plachetara = FORMAREA TROMBULUI PLACHETAR

-aderarea plachetara-->agregarea plachetara-->secretia plachetara

*secretia plachetara – fatorii III, IV plachetari, ADP

-in faza plachetara se formeaza trombul ALB, adica incheierea hemostazei primare
(faza vasculara+faza plachetara)

3. Faza plasmatica = COAGULAREA(hemostaza secundara)

-intervin factorii coagularii (I-XIII)

-exista 2 cai: -calea endogena

-calea exogena

Calea endogena porneste de la F. XII-Hageman si este activata la nivelul bresei

vasculare de chilinogen si calicreina

Calea exogena porneste de la F. III – tromboplastina tisulara

F. XIII –factorul stabilizator al fibrinei

-se formeaza o retea de fibrina care realizeaza trombul ROSU

4. Fibrinoliza fiziologica

-prin degradarea retelei de fibrina se mentine un flux sangvin corespunzator

flux turbulent --> flux laminar

-porneste de la plasminogen(substanta sintetizata in ficat)-forma inactiva

-asupra plasminogenului actioneaza o substanta produsa la nivelul celulelor

endoteliale = activator tisular al plasminogenului

-plasmina = agent fibirnolitic activ

= proteina serica cu puternica afinitate pentru reteaua de fibrina

 = reduce dimensiunile trombului rosu strict la nivelul bresei vasculare-->
lizeaza reteaua de fibrina (dizolvarea cheagului dupa oprirea sangerarii)

-plasmina are ca antagonist α2 antiplasmina

-trombina are ca antagonist antitrombina 3

Sistemul monocit-macrofag:

-daca exista factori ai coagularii in exces: monocit-->macrofag

-se lizeaza tot ce este in exces

Subiectul 34. Vasculopatii

Sunt tulburari care afecteaza faza vasculara a hemostazei.

Prin reactia Ag-Ac se formeaza complexe imune circulante-->depunere la nivelul

celulelor endoteliale prin care se formeaza brese prin care se produce infiltrarea
sangelui.

-peste 50% din Ag sunt streptococi

-se poate depune mai intai Ag la nivelul celulelor endoteliale apoi se cupleaza cu
cu Ag de unde rezulta formarea breselor.

*bacterii: meningococ, pneumococ-->vasculopatii

ex: * scorbut –vasculopatie

-deficit de vitamina C --> nu se formeaza hidroxiprolina-->nu se

formeaza colagen

-hemoragii gingivale, la nivelul firului de par

* telangieteria hemoragica ereditara- vasculopatie innascuta

-dilatarea localizata a capilarelor si venulelor

-caracterizata de nevi vasculari

 *osteogeneza imperfecta – vasculopatie – modificari congenitale

Subiectul 35. Modificari cantitative ale trombocitelor

-in faza plachetara are loc afectarea cantitativa a trombocitelo (normal 150.000-
450.000/mm3)

TROMBOCITOPENIE (scaderea trombocitelor)

-productia scazuta la nivelul maduvei hematoformatoare

*maduva este inlocuita cu tesut scleros, grasos

*tratament cu citostatice

*expunere la radiatii

*deficit de vitamina B12 si/sau acid folic

-distructie exagerata la periferie

*hipersplenism-retentie splenica a unor elemente figurate

*coagulare intravasculara diseminata

TROMBOCITOZA (cresterea trombocitelor)

-producerea exagerata de trombocite

*trombocitoza reactiva dupa hemoragii

*dupa tratamentul cu vitamina B12

-pacient cu IMA, accident vascular cerebral(predispozitie)-administrare aspirina

care blocheaza una din functiile trombocitelor-->agregarea plachetara (faza de
tromboxan A2-efect preagregant, vasoconstrictor)

*aspirina inhiba citooxigenaza--> nu se mai produce tromboxan

-functia trombocitelor este afectata

Subiectul 36. Modificari calitative ale trombocitelor
TROMBOCITOPATII

-functia trombocitelor este afectata –aderarea plachetara

-agregarea plachetara

-secretia

-lipsesc diferiti factori(ex: glicoproteine)

Faza plachetara

Hemofilia A:

-lipsa factorului VIII(deficit congenital de F VIII)

-boala este transmisa de cromozomul X, apare in exclusivitate la barbati

-colectii impresionante de sange-hematoame

Hemofilia B:

-lipseste factorul IX in: *maniera congenitala

*afectiuni hepatice grave

*lipseste vitamina K-nu se mai sintetizeaza factorii

complementari protrombinei

F. II, VII, IX, X--> factorii complexului protromotic se sintetizeaza in prezenta

vitaminei K

Curs 7 : Tulburarile metabolismului proteic

Proteinele

=substante organice complexe care au in structura aminoacizi

  Functii ale proteinelor:
- rol energetic-prin arderea unui gram de proteine =>4,3
cal

- rol structural
- rol enzimatic
- rol de hormone
- rol in mentinerea presiunii colloid osmotice
- rol in mentinerea echilibrului acido-bazic
- rol in aparare
 Proteinele sunt:
- de origine animala
- de origine vegetala

 dieta echilibrata contine: -60 % proteine de origine vegetala

-40 % proteine de origine vegetala

Produsii de catabolism

= substante care se elibereaza in urma metabolismului proteic si care se elibereaza

in mod normal prin rinichi

 Aportul normal de proteine este de 1g/kg corp.

 Toate proteinele sunt formate din aminoacizi si au functii diferite=>

specificitatea proteinelor este data de secventializarea aminoacizilor din
structura proteinelor- succesiunea de aminoacizi din structura proteinelor
este responsabila de specificul fiecarei proteine.
 Valoarea normala a proteinelor serice totale- 6-8,5g%
Electroforeza

= separarea fractiunilor proteice in camp electric; se bazeaza pe viteza de migrare

diferita a proteinelor care depinde de nr sarcinilor electrice ale moleculelor
proteice.

o Se separa urmatoarele fractiuni:

 albumine 45-60%
  globuline :
 α1- 3-7%
 α2- 8-12%
 β- 10-14%
 γ- 18-23%
a. Prin imunoelectroforeza (cuplarea cu anticorpi dupa separarea in camp
electric) γ globulinele sunt separate in urmatoarele imunoglobuline: IgA,
IgM, IgD, IgE, IgG.
o Aproape toate proteinele se sintetizeaza in ficat cu exceptia globulinelor care
se sintetizeaza la nivelul sistemului limfoplasmocitar.

Sisteme ale proteinelor plasmatice

Sistemul renina-angiotensina-aldosteron

- implicat in homeostazia presiunii arteriale

- in momentul in care avem o hipoirigatie arteriala-> hemoragie care duce la

scaderea nivelului sangvin sau pierdere lichidiana=>hemoconcentratie- se produce
o staza si are loc o hiperperfuzie renala- stimuleaza productia de renina care
actioneaza asupra angiotensinogenului de la nivelul ficatului; angiotensinogenul
duce la formarea angiotensinei1 care sub actiunea unei enzime de conversie se
transforma in angiotensina2 (are 8 aminoacizi si este unul dintre cei mai puternici
vasoconstrictori din organism); angiotensina 2 creste productia de aldosteron la
nivelul suprarenalei; aldosteronul favorizeaza reabsorbtia sodiului urmata de
reabsorbtia apei

- activarea sistemului renin-angiotensina-aldosteron va avea ca si consecinta o

reabsorbtie crescuta a sodiului urmate de o reabsorbtie crescuta a apei=> volum
sangvin crescut =>productie crescuta de angiotensina2

 Exista sistemul chininelor plasmatice- bradichinina, lizilbradichinina,

metionilizilbradichinina.

Tulburarile metabolismului proteic

 1. Hiperproteinemia- cresterea proteinemiei peste 8,5g%
2. Hipoproteinemia- scaderea proteinemiei sub 6g%.
o Atat hiperproteinemiile cat si hipoproteinemiile sunt de doua feluri:-
aparente si reale.
a. Hiperproteinemii aparente- hemoconcentratie a serului sangvin
b. Hiperproteinemii reale- prin intensificarea sintezei- gamopatii
monoclonale- in cursul acestei afectiuni se produce o proliferare tumorala
(cu caracter malign) anarhica a unei clone de Ig – creste o singura fractiune
de Ig (IgM si IgG)
Ex: mielomul multiplu, plasmocitomul

Hipoproteinemie

 Cauze:
 aport deficitar de proteine-dpdv cantitativ(mai putin frecvente)-aport
insuficient: posturi prelungite, pers. cu afectiuni psihice, neurologice.
 dpdv calitativ
a. absorbtie deficitara:
- in boli inflamatorii intestinal
- enteropatia glutemica
- rezectii intestinale
- exacerbare a florei bacteriene intestinale
b. deficit de sinteza - ciroza hepatica, cancere hepatice, hepatita
acuta.
c. pierderi exagerate
- renale (sindromul nefrotic-se pierd 3,5 gr proteine)
- digestive (enteropatia exudativa)
- plasmoragii
- cutanate (arsuri)

 Proteinele se filtreaza glomerular, dar toate se reabsorb la nivelul tubului

contort proximal =>in urina finala se gasesc urme fine de proteine (proteine
tubulare, IgA).
 In sindromul nefrotic apar proteine in urina finala cu- greutate moleculara
mica-simdrom nefrotic pur; sau cu greutate moleculara mare- sindrom
nefrotic impur
Disproteinemii

= modificarea concentratiei fractiunilor proteice serice.

- pot fi : ereditare si secundare.

1. Ereditare:
 au la baza lipsa unei fractiuni proteice.
 Exemplu:
 Analbunimenia, atransferinemia, deficitul de transcobalamina( se
manifesta prin anemie megaloblastica) etc.
2. Secundare
a. Disproteinemia reactiva din inflamatia acuta
 Cresc alfa 1 si alfa 2 globulinele, scad albuminele.
b. Disproteinemia din bolile hepatice
 In hepatita cronica si ciroza hepatica se produce
hiperimunoglobulinemie policlonala, ca rezultat al procesului
inflamator cronic.
 In insuficienta hepatica scad albuminele, factorii de coagulare,
proteinele de transport, pseudocolinesteraza serica.
c. Disproteinemii prin pierderi de proteine
 La nivel renal ( in mod normal proteinele plasmatice cu GM mare nu
trec prin filtrul glomerular, cele cu GM mica fiind reabsorbite); se
pierd: datorita lezarii filtrului glomerular ( apare proteinurie); se
produce hipoalbuminemia cu tendinta la formarea edemelor si
hiperlipoproteinemiei; se pierd si ale proteine.( antitrombina III care
predispune la tromboza; factori ai complementului; tranferina etc)
 La nivel digestiv : in enteropatia exudativa scad toate fractiunile
proteice, mai putin beta globulinele care o viteza de refacere mai
mare; este insotita de hipolipemie.

d. Disproteinemiile din gamopatiile monoclonale

 Gamopatiile monoclonale au la baza proliferarea maligna a unei clone
de limfocite B.
 Aceste celule sintetizeaza Ig apartinand unei singure clase.( = Ig
monoclonale sau paraproteine).
 Apar in proliferari maligne ale plasmocitelor, si alte proliferari
maligne.
Subiectul 41.Hipoproteinemii (PROTEINELE)
Proteinele = substante organice care indeplinesc diferite functii precum :
enzimatica, hormonala , receptori, structurala, energetica ( 4,1 kcal/1g proteine;
sursa energetica de rezerva; sursa primara: hidratii de carbon) , mentinerea
presiunii coloid osmotice, imuntate.

** Proteinele = seccventa de amnoaciz.

Aportul necesar este de 1g/kg corp/ zi ar dieta trebuie sa contina 60% proteine
vegetale si 40% proteine animale.

Produsi de catabolism ai proteinelor : uree, creatinina.

A) Clasificarea proteinelor : albumina <150.000 Da – greutate moleculara mica

Globulina>150.000 Da – greutate moleculara mare
Raportul albumine:globuline = 1:1,5.
Peste 50-65% din protein sunt albumine
Cu ajutorul electroforezei proteinele se clasifica in: α1, α2, β, ϓ globuline.
Valorile normale a proteinelor plasmatice sunt 6 – 8(8,5)g/dl.
B) Tulburarile metabolismului proteic
a)Hipoproteinemii – scaderea proteinelor plasmatice
b)Hiperproteinemii – cresterea proteinelor plasmatice
* proteinele se sintetizeaza in ficat, cu exceptia imunoglobulinelor.

I) Mecanismele prin care se ajunge la HIPOPROTEINEMIE.

- Scade concentratia de protein plasmatice sub 6g%. Aceasta scadere poate fi data
de:

*aport insufficient/ deficitar de proteine – calitativ: vegetarieni

- cantitativ: inanitie, anorexie, stress, alcoolism

*absorbtie deficitara : - gastrectomii, rezectii gastrice (nu se mai formeaza chimul)

- afectiuni pancreatice: enzime pancreatice deficitare- lipaza; afectiunile

functionale ale pancreasului exocrine => scade secretia pancreatica (lipaza)

- afectiuni intestinale: rezectii, inflamatii.

*eliminarea excesiva :

- pe cale renala in sindromul nefrotic (afectarea renala de diferite etiologii);

pierderi excesive de protein 3,5g/24h; in mod normal exista urme fine de protein in
urina (protein tubulare);

- pe cale intestinala – enteropatii

- prin arsuri – plasmoragii

*functia hepatica este afectata

ex: ciroza hepatica de diferite etiologii (cel mai frecvent toxica prin consum de
alcool) determina o scadere a concentratiei proteinelor

{lichidul de ascita bogat in proteine = EXUDAT }

 nu de mai sintetizeaza protein in ficat la pacientii cu ciroza;

 se acumuleaza protein in lichidul de ascta

{! Pacientii cu ciroza – atente la coagulare- factorul goagulari se sintetizeaza in

ficat; se cer analize si se urmaresc: factorii complexului protrombinic (II, VII, IX,
X) , INR , numarul plachetelor sanguine }

II) Mecanismele prin care se ajunge la HIPERPROTEINEMIE

*aport exagerat de aminoacizi

- alimentatia echilibrata asigura necesarul pt 24h

- excesul se elimina

- capacitatea de transport, de reabsorbtie maxima proteica la nivel tubului contort

proximal => proteinuria.

- in efortul fizic sustinut – sportive de performanta -> aport proteic suplimentar

- gamopatii monoclonale.

SISTEM RENINA-ANGIOTENSINA-ALDOSTERON

= system proteic
 - se activeaza cand scade fluxul sanguine renal
- intervine in reglarea presiunii arteriale; mai exact in volemie
- deshidratare, vasodilatatie- soc distributive.

*fluxul plasmatic renal

-mecanisme care activeaza RAA -> scad volumul de sange care iriga rinichii
(perceput ca hipoxie renala) => in hemoragie, diaree, varsaturi, transpiratii

- renina stimuleaza angiotensinogen -> angiotensina -> angiotensina 2 (produce

vasoconstrictie -> se reface echilibrul intre continut si continator)-> stimuleaza
producerea de aldosteron -> favorizeaza reabsorbtia sodiului si a apei si se
reincearca refacerea volumului pierdut.

Curs 11 : Tulburarile metabolismului glucidic

Metabolismul glucidic

Hidratii de carbon: - au rol important in diete

-principala sursa energetica

-procentul in dieta: 30 – 90% (procent mai mare in tarile

sarace)

-principala forma in alimentatie : polizaharidul vegetal

amidon.

-de origine animala: lactoza

(dizaharid)
 -in sange, lichidul extracellular si intracellular se gasesc sub
forma de glucoza =unica forma de transfort si utilizare.

 -glicogenul : este forma de depozit in ficat (rezerva pt. 48 de ore; dupa

48 de ore necesarul energetic este furnizat de substraturile neglucidice:
protein, lipide
 -aport excesiv: duce la transformarea acestora in lipide si depozitarea
sub forma de triglyceride =>obezitate, care poate masca eventuale
carente proteice si lipidice.
Absorbtia glucidelor:

 La nivelul intestinului subtire

 Amidonul si dizaharidele sunt hidrolizate in monozaharide
Enzimele care participa la transformarea glucidelor in monozaharide:

 Zaharoza sub actiunea ZAHARAZEI =>glucoza + fructoza

 Lactoza sub actiunea LACTAZEI => glucoza + galactoza
 Maltoza sub actiunea MALATAZEI => 2 molecule de glucoza= glucide +
fructoza
Mecanismele de absorbtie ale monozaharidelor:

 Glucoza si galactoza : prin mechanism active (cu carrier)

 Fructoza : prin difuzie facilitate
 Manoza si Riboza : prin difuzie simpla

Tulburarile de absorbtie a glucidelor

Intoleranta la lactoza:

Cauze:

 Lipsa de lactaza: - ereditar

-castigat : inflamatii intestinale repetate => atrofia
mucoasei intestinale =>procesul de absorbtie este afectat =>diaree

= dizaharidul ramane in intestine, si prin effect osmotic atrage apa , iar

sub actiunea bacteriilor rezulta acid lactic si acizi volatile, care irita peretele
intestinal =>diaree.
  Deficit ereditar in sistemul de carrier: - malabsorbtia glucozei si galactozei
-absorbtia glucozei si galactozei se face foarte incet.

-dizaharidele sunt hidrolizate in intestine

-glucoza si galactoza nu trec in sange

Tulburarile sunt insotite de malabsorbtie generala

Reglarea metabolismului glucidic

 Hormon hipoglicemiant: - insulin

 Hormon hiperglicemiant: - glucagonul,
Sunt produsi la nivelul pancreasului in insulele Langerhans.

-in interiorul insulelor exista 4 tipuri de celule:

 Celule de tip B : -80% dintre celule insulare

-sunt localizate in portiunea central a insulelor

-secreta: - insulin

-peptidul C

-proinsulina

-acid gama-aminobutiric

-amilana

 Celule de tip A: - 20% dintre celule insulare

-localizate in periferie

-secreta glucagon

 Celule D : -sunt putine

-localizate intre celule A si B

-secreta somatostatina
  Celule F: -localizate la nivelul capului pancreasului
-secreta polipeptidul pancreatic

Insulina

 Este o proteina compusa din doua lanturi peptidice A si B, legate prin doua
punti disulfidice.
 Precursorul insulinei:preproinsulina
 Preproinsulina este sintetizat in ribozomi =>patrunde in reticulul
endoplasmatic al celulelor B, unde sub actiunea enzimelor microzomale
formeaza proinsulina => transportata la niv. aparatului Golgi =>insulina
 Este catabolizata in ficat si rinichi
 Factori care influenteaza eliberarea insulinei: - glucoza
-ingestia de aminoacizi

 Inhibitia secretiei de insulin: -catecolamine

-somatostatina

 Are rol major in homeostazia energetica

Are efecte la nivelul 3 tesuturi majore:

 Insulina la nivelul ficatului:

 stimuleaza sinteza si depozitarea glicogenului
 inhiba gluconeogeneza si glicogenoliza
 stimuleaza glicoliza si prin aceasta induce formarea de precursori
 Pt. sinteza acizilor grasi
 stimuleaza lipogenaza => sinteza crescuta de VLDL
 inhiba oxidarea acizilor grasi si productia de corpi cetonici (o sursa
energetica alternative,folosita de creier in lipsa glucozei)

 Insulina la nivel muscular:

 induce depozitarea glucozei prin stimularea sintezei de glycogen
 inhiba catabolizarea glicogenului
 stimuleaza sinteza de protein
  Insulina la niv. tes. Adipos:
 stimuleaza depozitarea lipidelor prin: - stimularea lipoproteinei –
lipazei (enzima care hidrolizeaza trigl. transportate => acizii grasi)
 inhibarea activitatii lipazei hormon-sensibila (enzima care
hidrolizeaza trigl. Depozitate)
Consecintele lipsei de insulina:

 Asupra metabolismului glucidic:

o glucoza nu patrunde in in celula si nu sunt activate caile de
metabolizare ale glucozei. => hiperglicemie
o glucoza filtrate,prin depasirea transportului maxim in tubul Contort
proximal duce la glicozurie,care atreneaza prin diureza osmotica
polyuria=> senzatia de sete
 Asupra metabolismului lipidic:
o scade sinteza de lipide (nu se produce glicerofosfat)
o creste lipoliza
o creste AMPc
o se activeaza lipaza hormonosensibila din adipocyte
o rezulta o cantitate mai mare de acizi grasi => mai mult Acetil CoA
=>exceseul de ActeilCoA duce
la formarea corpilor cetonici, a caror crestere produce cetonuria si cetoacidoza

 Asupra metabolismului proteic:

o creste catabolismul proteic
o scade sinteza de proteine =>adinamie, hipotrofie musculara

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat de tip I.

 Este insulino dependent

 Deficit total de insulina: - distructie autoimuna a celulelor B:
-AC antiinsulina

-AC anticelula insulara

-agresiune virala
  Se instaleaza la varste tinere

Diabet zaharat de tip II.

 Insulinorezistenta: - rezistenta celulelor la nivelul receptorilor pentru insulin

 Actiunea insulinei este deficitara
 Exista insulin, dar receptorii nu recunosc
 Este asociata cu obezitate
 Slabirea poate ameliora sau chiar preveni tulburarea

Subiectul 47.Metabolismul glucidic

Glucide = hidrati de carbon

Rol - energetic

-Procentul hidratilor de carbon in alimentative variaza in limite largi 30-90% in

functie de diferentele de dezvoltare inermediari.

- in tarile mai sarace procentul consumului de hidrati de carbon este mai mare,
invers in tarile mai bogate.

- consum echilibrat 30-40%

-surprusul hidratilor de carbon -> trigliceride depuse sub forma de tesut adipos

- consumul excesiv de hidrati de carbon poate fi insotit de carenta de lipide si

proteine

-substratul energetic furnizat de hidrati de carbon e absolute necesar

- daca se limiteaza la maxim aportul de HC pt 48-72h furnizarea energiei se face

pe metabolizarea glicogenului hepatic si renal -> se transforma in glucoza si
reprezinta substrat energetic necesar desfasurarii functiilor organismului.

* Neoglucogeneza - formarea de energie din precursori lipidici

 - furnizarea de energie din substraturi neglucidice va duce la
formarea de acizi grasi cu formare de corpi cetonici => se poate ajunge la acidoza

* Absorbtia hidratilor de carbon se face sub forma MONOZAHARIDE : glucoza,

fructoza, galactoza

*Aportul se face sub forma de DIZAHARIDE

*Pentru fiecare substrat exista enzyme care hidrolizeaza HC in monozaharide

Lactoza (lactaza)glucoza+galactoza;

Maltoza (maltaza) glucoza;

Zaharoza(zaharaza)glucoza+fructoza;

-Absorbtia se face difwerit in fct de tipul monozaharidului

~Glucoza,galactoza  mecanism activ cu ajutorul unui CARRIER, cu cons de E;

~Fructoza  difuzie facilitata

Tulburarile metabolismului glucidic

1. Intoleranta la lactoza:

- tulburare de absorbtie

- la sugari: colici, diaree, nu ia in greutate

- lipsa lactazei (enzima) = > lactoza nu poate fi scindata -> nu poate fi absorbita

- lactaza ( dizaharid - surza ideala de hrana pt bacterii  in brezenta bacteriilor

are loc fermentatia glucidelor cu producere de acizi volatici care irita mucoasa
intestinala

- prezenta de HC exercita un efect osmotic, creste osmolaritatea carrierului =>

monozaharidul nu poate di absorbit => fermentatia monozaharidului, cu
simptomele de mai sus.

2. Diabet zaharat: tip I(insulinodependent) tipII(noninsulinodependent)

* insulina = hormon hipoglicemiant secretat de cel β ale pancreasului ( insule
Langerhans).

-regleaza metabolismul glucidic

Functii  actioneaza asupra tuturor metabolismelor intermediare : glucidic,

proteic, lipidic.

Subiectul 48. Efectele insulinei

Efectele insulinei asupra met. GLUCIDIC

- scade glicemia  favorizeaza introducerea glucozei in celula si metabolizarea

glucozei = sunt activate toate caile de matabolism a gluc.

95% din glucoza se metaboliz pe calea glicolitica

suntul pentozomonofosfatilor

 glucorono-conjugarea

Efectele insulinei asupra met. LIPIDIC

- favorizeaza lipogeneza, activeaza enzima responsabila de depunerea tesutului

adipos = lipoproteinlipaza ( favorizeaza hidroliza trigliceridelor de aport exogen cu
aparitia de acizi grasi liberi)

- inhiba actiunea enzimei lipaza hormono- sensibila ( antagonista lipoprotein-

lipazei) deci favorizeaza lipoliza.

Efectele insulinei asupra met. PROTEIC

-favorizeaza sinteza proteinelor.

Subiectul 51. Diabet Zaharat I

patogeneza DZ I difera de DZ II
- deficit absolut de insulina

-sunt afectate celulele β insulare

Cauza virala, reactie Ag-Ac , etc

- terapie de substitutie

Subiectul 52. Diabet Zaharat II

- mai frecvent decat DZ I

- rezistenta celulei la actiunea insulinei

- receptorii celulari nu recunosc insulina feedback productie crescuta si

eliberare de insulina pana la epuizarea celulelor pancreatice endocrine

- asociat cu obezitate