1.

Definiți noțiunile: sănătatea, boala cronică, fiziologia patologică specială;

2. Descrieți experimentele cronice;
3. Clasificarea bolilor după durată;
4. Descrieți starea patologică;
5. Caracterizați perioada de manifestare a bolii și sfârșitul bolii;
6. Descrieți moartea clinică

Mersul lucrării:

1.Definiți noțiunile: sănătatea, boala cronică, fiziologia patologică specială;

Sănătatea - reprezintă o formă a activităţii vitale a organismului care îi asigură
cele mai adecvate condiţii de existenţă şi adaptare în natură.
Boala cronică – reprezintă bola care afectează un pacient în mod permanent, pe tot
parcursl vieții sau o mare parte din aceasta.
Fiziologia patologică specială - conţine date despre dereglările funcţionale ale
diferitor sisteme: a sângelui şi hematopoezei, circulaţiei sangvine, respiraţiei,
digestiei, secreţiei urinare, reglării endocrine şi nervoase.

2. Descrieți experimentele cronice - Procesele patologice sunt mai apropiate de

cele naturale. Dau posibilitatea de a urmări un timp mai îndelungat activitatea
vitală a organismului. Datele obţinute cu ajutorul experienţelor făcute pe animale
nu lămuresc decât unilateral şi incomplet originea şi apariţia proceselor
patologice. De aceea, datele experimentale nu pot fi transpuse în mod mecanic
asupra omului. Spre deosebire de animale omul se dezvoltă într-un mediu social
şi posedă un sistem nervos superior.

3. Clasificarea bolilor după durată – Acute , subacute și cronice

Acute – dureaza relativ mai puțin de la câteva zile pâna la 2-3 saptămâni
Subacute - durează de la 3 pâna la 6 săptămâni
Cronice - dureză peste 6 săptămâni.
 4. Descrieți starea patologică
Starea patologică se caracterizează printr-o slabă dinamică de dezvoltare a
modificărilor apărute, fiind deseori una din etapele procesului patologic sau
urmarea lui. De exemplu, endocardita (inflamaţia membranei interioare a inimii)
poate să treacă într-o stare patologică – viciul valvular al inimii. Deci, starea
patologică la acţiunea diferitor factori poate trece în proces patologic. De
exemplu, pigmentaţia unei porţiuni a pielii – „pată din naştere” (stare patologică),
la acţiunea iritanţilor mecanici, chimici sau a radiaţiei poate trece în tumoare –

melanoma, adică în proces patologic, care se dezvoltă destul de repede. Însă,

prezenţa procesului patologic sau a stării patologice nu înseamnă încă boala
întregului organism, deşi poate să treacă în ea. De exemplu, inflamaţia în jurul
bulbului pilos (furuncul) este un proces patologic, dar nu a organismului integru.
Apariţia multiplelor furuncule – furunculoză – este o boală gravă, care-i însoţită
cu dereglări a tractului gastrointestinal, febră, etc.

5. Caracterizați perioada de manifestare a bolii și sfârșitul bolii

Perioada de manifestare a bolii - survine, de obicei după perioada
prodromală. În această perioadă are loc dezvoltarea tuturor fenomenelor morbide
principale. Unele boli (în special cele infecţioase) au o durată mai mult sau mai
puţin determinată. De exemplu, tifosul (exantematic) durează de obicei 13-16
zile, rugeola 8-10 zile. Alte boli, mai ales cele cronice, nu au o durată de evoluţie
strict determinată.
Sfârșitul bolii - în unele cazuri boala se sfârşeşte prin restabilirea funcţiilor şi
printr-o însănătoşire completă. Însă, restabilirea completă a funcţiilor nu poate fi
decât aparentă. Astfel, după o boală infecţioasă proprietăţile organismului se
modifică: apare imunitatea la boala respectivă (de exemplu, la scarlatină, tifos,
etc.).

6. Descrieți moartea clinică

Moartea clinică se caracterizează prin dereglări mai profunde ale funcţiilor SNC.
În sistemul nervos se dereglează procesele metabolice, se epuizează rezervele de
energie, dar modificările din ţesuturi sunt încă reversibile. De aceea în perioada
morţii clinice, care durează 5-6 minute este posibilă uneori restabilirea funcţiilor
vitale ale organismului. Dar, odată cu apariţia modificărilor nereversibile în
ţesuturi (care apar în primul rând în etajele superioare ale sistemului nervos
central) survine moartea biologică.