1.

Boala – definitie si etape de evolutie

Definitie: Este o stare patologica, o tulburarea a homeostaziei care duce la modificari
functionale si/sau structurale. Este o abatere de la normal.

Etapele de evolutie ale bolilor

1. Perioada de incubatie/latenţă
- de la contactul cu agentul patogen pana la aparitia primelor simptome
- perioada variabila : secunde, minute, ore; in functie de agentul patogen

2. Perioada prodromala
- se caracterizeaza prin aparitia de semne si simptome nespecifice;
- nu se poate stabili diagnosticul;
- perioada variabila;

3. Perioada de stare
- apar semne si simptome specifice, cu ajutorul carora se pune un diagnostic, respectiv
tratament
- In functie de ea bolile pot fi :
 acute ( de la cateva zile la cateva saptamani)
 subacute ( dureaza mai mult in timp)
 cronice ( dureaza ani de zile).
- Evolutia bolii poate duce spre : VINDECARE sau DECES.

Vindecare
- precedata de convalescenta;
- restabilirea poate fi completa ( “ Restitutio in integrum “) sau cu sechele;

Moartea
- are 2 etape :

Moartea clinica- oprirea functiilor vitale (respiratie, circulatie) pana la epuizarea

rezistentei structurilor celor mai sensibile la lipsa de O2 : neuroni corticali (peste 6-7 min
erezulta moarte cerebrala)

Moartea biologica- alterarea/degradarea ireversibila a functiilor/structurilor

organismului (metabolismului celular)
 2. Boala - agenti etiologici

Agentii etiologici = sunt responsabili de cauzele producerii bolii.

Actioneaza asupra organismului => reactii cu caracter adaptiv/lezional care formeaza un
complex caracteristic fiecarei boli.

Factorii etiologici pot fi:

 Obisnuiti – variatii de temperatura
 Neobisnuiti – agentii infectiosi

Factorii etiologici sunt :

1. Exogeni/externi
a) Fizici:
- Mecanici: cui peste deget
- Termici: caldura/frig
- Radiatii: bombardament atomic.

b) Chimici:
- substante organice: E-uri, coloranti, conservanti
- substante anorganice: plumb, mercur, azbest.

c) Biologici (bacterii, virusuri, paraziti)

d) Sociali (strestul, depresie)

2. Endogeni/interni – de multe ori sunt rezultatul actiunii unor factori exogeni (ex.
modificarea informatiei genetice sub actiunea radiatiilor):
a) mutatii genetice
b) statusul imunologic
c) exces/deficit de hormoni

Factorii etiologici mai pot fi :

A. Favorizanti : - incurajeaza producerea bolii in prezenta factorului determinant.
B. Determinanti: - in lipsa caroroa boala nu se poate produce.

Factorii obligatoriu patogeni: produc boala fara a avea nevoie de conditii speciale, dar
majoritatea factorilor etiologici sunt conditionate patogeni, necesitand anumite conditii pentru
desfasurarea actiunilor.
 3. Durerea – definitie si caracteristici

= o senzatie subiectiva, neplacuta, perceputa atunci cand sunt activati receptorii specifici
pentru durere: nociceptorii/algoreceptorii (nu sunt receptori specializati).
Nu exista o metoda obiectiva care sa cuantifice durerea: estimarea se face printr-o scala de la
0 la 10.
Caracteristicile durerii:
o Din punct de vedere al duratei poate fi :
a) acuta – mai putin de 6 luni; benefica pentru alarmeaza subiectul
b) cronica – mai mult de 6 luni; nu este benefica

o Din punct de vedere al vitezei de transmitere poate fi :

a) rapida – perceputa imediat dupa aplicarea stimulului nervos (ex. atingerea unei
suprafete fierbinti => retragerea mainii) ; bine localizata si transmisa prin fibrele A
delta.
b) Lenta- perecpeuta la mai mult de 1 sec de la aplicarea stimulului; transmisa prin
fibrele C; se poate intensifica=> cronica.

o Din punct de vedere al localizarii poate fi :

a) Superficiala/cutanata ( bine localizata, transmitere rapida)
b) Somatica profunda:
 la nivelul tendoanelor, oaselor, muschilor, vase de sange
 instalare lenta
 poate iradia
c) Viscerala:
 din cavitatea abdominala/torace
 nu e localizata
 difuza

- pragul sensibiliatii dureroase este la fel la fiecare persoana.

- toleranta face ca acest prag sa varieze in functie de:
o sex (femei – toleranta mai mare)
o experiente individuale (educatia primita)
o varsta (inaintarea in varsta => scaderea tolerantei)
o stare fizica si psihica
o experienta anumitor populatii.
 4. Durerea – semnificatie
Semnificatia durerii
1. Semnificatia patogenetica
- Joaca rolul unui mecanism patogenetic in aparitia si dezvoltarea unor stari patologice.
- Se asociaza intodeuna, cu o componenta afectiv-emotionala de suferinta.
- Atrage atentia la o stare patologica care se instaleaza, nu este deja existenta
- Poate agrava conditia preexistenta a pacientului

2. Semnificatia de aparare
- Declanseaza reflexe de aparare.
- Alerteaza cand ceva nu e in regula

3. Semnificatia semiologica
- Atrage atentia asupra unei stari patologice existente
- Sunt importante localizarea, intensitatea, iradierea pentru a stabili un diagnostic.

5. Rolul endorfinelor
Mediatori ai durerii = substante endogene care moduleaza senzatia de durere (ex. encefaline,
serotonina, endorfine)
Endorfinele ( morfina = analogul sintetic, cu efecte mai intense) :

- Isi exercita efectul prin receptorii pentru opioide.

- Ele sunt opioide naturale, eliberate si sintetizate in hipofiza, care cresc pragul de
sensibilitate al durerii, influentand durerea si starea psihica.
- Pe baza mecanismului de actiune al endorfinelor se pot explica 2 sindroame care se
manifesta la consumatorii de droguri :

Sindromul de toleranta = ocuparea tuturor receptorilor cu analog sintetic → feedback

negativ scazand productia proprie de endorfine pana la 0
- doza trebuie sa creasca ca sa se obtina acelasi efect cu cel al endorfinelor
Sindromul de abstinenta - se instaleaza cand productia interna de endorfine fiind
stopata, se intrerupe si administrarea de analog sintetic → receptorii raman descoperiti →
agravarea senzatiei de durere + deteriorarea starii psihice (agitatie, subiecti capabili sa faca
orice pentru a obtine morfina)
- se administreaza alte substante analoage care sa ocupe receptorii pana la reluarea secretiei
hipofizei care sa inlature acest sindrom
 6. Stress – definitie si etape

= un sindrom general de adaptare a organismului la actiunea agentilor externi, numiti agenti

stresori.
Fenomenul ,,fight or flight’’ – cele 2 optiuni la stress.

 Scopul stresului este mentinerea homeostaziei; prin urmare stresul nu este

intotdeauna negativ.

Etapele stresului
1. Etapa rectiei de alarma
a) faza de soc => apare dupa luarea la cunostinta despre existenta agentului stresor
care ar putea ameninta homeostazia
b) faza de contrasoc=> presupune luarea unor masuri de combatere sau aparare
impotriva agentului

2. Etapa de rezistenta
 Se elaboreaza adaptarea fata de agentul stresor, dar poate scadea rezistenta fata de alte
solicitari
 Ideal este ca raspunsul organismului la agentul stressor sa se incheie cu aceasta etapa

3. Etapa de epuizare
 Se instaleaza atunci cand stresorul actioneaza timp indelungat sau intensitatea acestuia
depaseste capacitatea organismului de adaptare
 Poate evolua spre deces.

7. Stress – mecanismul patogenetic

Pornind de la hipotalamus, acesta elibereaza CRH/ CRF (corticotropin releasing hormon/

factor) → activeaza axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal
→ CRH ajunge in hipofiza
→ stimuleaza cresterea secretiei de ACTH la nivelul hipofizei anterioare - ACTH
patrunde in circulatie:

→ ajunge la nivelul → sau actioneaza asupra medulosuprarenalei si

corticosuprarenalei
→ eliberare de cortizol
terminatiilor nervoase libere
→ eliberare de catecolamine (adrenalina si
noradrenalina) - activarea acestui ax influenteaza astfel o
serie de hormoni si neurotransmitatori care sunt
responsabili de toate modificarile homeostaziei, in conditii
 de stres, prin epuizarea sau cresterea concentratiei acestora

8. Consecintele expunerii la stress

Cresterea cortizolului -CRONIC - creste o data cu prelungirea persistentei agentului stresor

1. cresterea neoglucogeneza → formarea glucozei din precursori neglucidici (proteine si
lipide) → cresterea glicemiei
2. scaderea productia de leucocite (neutrofilele cu efect antiinfectios + limfocitele +
interleukinele = mesageri intre celule) → scadereea imunitatii, afectarea capacitatii
antiinfectioase si antimune (apar boli autoimune)
3. creste productia de histamina (= unul dintre cei mai puternici activatori ai celulelor
parietale din celulele gastrice)
+ cresterea productia de somatostatina care inhiba tot, chiar si propriile productii prin
feedback –
Cresterea celor doua → secretie gastrica acida crescuta (HCl)
4. stimuleaza eliberarea somatostatinei care inhiba hormonul STH (la copii) →
subponderabilitate
B. Inhibarea GRH (gonadotropin releasing hormon) - controleaza ovulatia la femei si
productia de sperma si testosterone la barbati
- scaderea productiei hormonilor sexuali → tulburari de dinamica sexuala, disfunctii sexuale
etc

C. Scaderea prolactinei si oxitocinei in stres prelungit

D. Cresterea eliberararii de ADH (hormon antiduretic) din hipofiza posterioara → scaderea
diureza prin cresterea reabsorbtiei apei la nivelul rinichiului
E. Scaderea depoztelor de endorfine → discomfort psihic
F. Cresterea secretiei de catecolamine (adrenalina + noradrenalina): -ACUT
 legarea epinefrinei de receptorii beta1 din cord → crestere frecventa si forta
cardiaca
 legarea epinefrinei de receptorii beta2 de la nivel bronsic → dilatatie bronsica cu
cresterea transportului de O2 la nivelul tesuturilor
 legarea norepinefrinei de receptorii alfa1 de la nivelul vaselor → vasoconstrictia
musculaturii netede, crescand in schimb fluxul sanguin la creier si muschi scheletici
 norepinefrina → scaderea glicemiei prin eliberarea glucozei din depozite hepatice si
musculare + dilatatie pupilara
 9. Tipuri de stres
Distres (latura negativa)
= solicitarea depaseste posibilitatile de aparare ale organismului, urmat de tulburari.
- Cauzeaza modificarea homeostaziei

Eustres (latura pozitiva)

= starea organismului care rezulta in urma unei solicitari adecvate, care realizeaza o adaptare
pozitiva.

Hipostres
= starea care rezulta ca si o consecina a lipsei de solicitare.

10.Etapele de transformare maligna a celulelor

1. Initierea transformarii maligne

- apare dupa expunerea la un factor cancerigen care afecteaza activ genele supresoare ale
tumorilor sau protooncogenele → o transmitere eronata a informatiei genetice
- nu produce un efect sesizabil
- deficit in activitatea proteina P53 sub actiunea unor factori

2. Promotia

- apare datorita actiunii continue a unor factori promotori

- alterarea genomului celulei initiata (din etapa 1: initiere) si determina aparitia uneia sau
mai multor celule canceroase capabile de cresterea autonoma
- poate dura ani sau zeci de ani

3. Progresia

- exista deja o transformare maligna

- celulele canceroase si-au pierdut deja proprietatile celulelor normale (inhibitie de
contact, afinitate specifica si adezivitate)
- este stadiul final care poate duce la moarte
 11.Modificarile functiei membranei in timpul transformarii maligne

Toate celulele transformate malign si-au pierdut:

1. Inhibitia de contact: datorita modificarilor structurilor membranare:

- prezenta unor enzime legate de membrana celulara: proteaza, colagenaze, activator al
plasminogenului, care determina caracterul infiltrativ al tumorii canceroase
- cresterea sarcinilor negative de la suprafata celulara duc la:
o cresterea permeabilitatii membrane
o cresterea transportului glucozei si a Aa

2. Adezivitatea celulara: desprinderea unor celule din mucoasa tumorala, acestea trec in
sange sau limfa. Produc metastazarea

3. Afinitatea specifica : celula desprinsa din tumora se poate dezvolta in alt tesut/organ.

Celulele maligne prezinta o serie de substante care determina stimularea diferentierii si

proliferarii lor. Aceste substante actioneaza pe receptor situati la nivelul membrane
celulare, care activeaza mesagerii de ordin II : proteinele Ras.

Proteinele Ras transmit la nivelul nucleului comanda de a mentine dezvoltarea si

proliferarea celulara prin stimularea factorului de transcriptie.

12. Transformarea maligna a celulelor – markerii tumorali

= substante produse de organism in diferite locuri, si care atunci cand sunt crescute, sunt
specifice pentru diferite tumori
- exista si in conditii normale, dar au valori foarte crescute in cancer
- determinarea lor este si o masura de monitorizare postterapeutica, postchirurgicala

a) Sinteza excesiva de produsi normali precum:

 imunoglobuline sau lanturi usoare ale imunoglobulinelor (in mielom multiplu)
 serotonina (in tumorile APUD)
 catecolamina (in neuroblastom)

b) Sinteza unor substante de tip embrionar:

 alfa fetoproteina
- creste semnificativ in afectiunile hepatice; cresterea orienteaza spre diagnostic
- cresterea este exagerata in serul gravidelor => malformatii congenitale
 antigenul carcino-embrionar – poate fi folosit ca marker de diagnostic sau
marker evolutive
  CA125 (tumori ovariene)
 CA19-9 (tumori pancreatice)
13.Transformarea maligna a celulelor – agentii exogeni

Unii factori actioneaza ca atare, altii numai dupa metabolizarea lor in organism, avand
caracter procancerigen → isi exercita efectul in organul unde are loc metabolizarea sau
eliminarea lor.

1. fizici: radiatii, X, UV, infrarosii

2. chimici: - substante chimice organice: chimicale din alimente, E-uri, conservanti, coloranti
- substante chimice anorganice: uraniu, azbest, crom, cobalt
3. biologici: HPV, virusul hepatic, HIV, Helycobater Pylori
4. sociali: distresul - produce inhibitia producerii de limfocite => scaderea imunitatii.

14.Transformarea maligna a celulelor – agentii endogeni

1. Factori hormonali
-estrogeni: - in exces sunt implicati in transformarea maligna din sfera genitala

2. Factori genetici:
Cancerul este o boala genetica in sensul transmiterii ereditare ontogenetice sau
somatice, in succesiunea generatiilor celulare.
Factorii genetici actioneaza asupra ADN-ului nuclear → mutatia genelor care
guverneaza diferentierea, proliferarea si cresterea celulara

a) gene supresoare ale tumorilor, adica genele antioncogene

*gena P53 (produce proteina P53):
- responsabila cu transmiterea corecta a informatiei genetice de la mama la celulele
fiice
- sesizeaza eroarea din cadrul informatiei, celula este programata pentru apoptoza( in
cazul in care eroarea nu poate fi remediata)
*gena RB:
-produce proteina RB
-controleaza ritmul de proliferare

b) gene protooncogene
-favorizeaza proliferarea celulelor si multiplicarea celulelor
Ex. Gena MYC

3. Statusul imunologic (expunere la stress)

Celulele mutante prezinta la suprafata lor antigene noi, care pot distuge elementele imunitatii
mediate celular (limfocit T, celule NK)
4. Factori cancerigeni care tin de comportamentul fiecarui individ:
 fumatul – factor de risc extrem de important in transformarea maligna a celulei
 alcoolul – efecte nocive asupra ficatului, se ajunge la cancer hepatic
 activitatea sexuala – sex neprotejat cu parteneri multipli
 droguri
 obezitate

15.Definitie, faze vasculare si celulare ale inflamatiei

= reactia tesuturilor normale la lezarea celulelor;
=reactia nespecifica locala, cu caracter de aparare, care poate fi insotita de reactii generale
ca febra, leucocitoza

1. Faza vasculara

 Sub actiunea agentilor patogeni se elibereaza mediatori vasoactivi care produc o

vasodilatatie locala.
 Hiperemia este urmata de incetinirea vitezei de circulatie ( uneori chiar staza).
 Are loc si cresterea permeabilitatii, (care poate interesa unele segmente ( venule sau
intreaga microcirculatie) si exudarea
 Se formeaza orificii intre celulele endoteliale adiacente, in urma contractiei acestora,
produsa de histamina.
 Fenomene consecutive modificarilor vasculare= agregarea si aglutinarea
elementelor figurate, coagularea si formarea de trombuli, accentuandu-se astfel
staza

2. Faza celulara

 In urma exudarii, celulele se concentreaza in zona inflamata.

 Se elibereaza chemotoxinele cu efect chemotactic
 Aceste substante atrag leucocitele care circula in centrul fluxului sangvin, merg la
periferia vasului, parasind torentul central = marginatie leucocitara (de citokine,
leucotriene etc) care exercita acest efect chemotactic, aseaza leucocite la periferia
vasului, iar prin diapedeza, leucocitele ajung la locul de actiune al agentului
inflamator, unde incepe procesul de FAGOCITOZA.

 Primele leucocite care actioneaza sunt PMN neutrofilele, urmate de eozinofile,

bazofile si monocite transformate in macrofage.
 16.Inflamatia – semne Celsiene
Semnele clinice ale inflamatiei : rubor, calor, dolor, tumor, function lesae.

1. calor (caldura locala)- prin infiltrarea cu plasma, elementele figurate care sunt calde,
ajung mai superficial, spre tegument in zona inflamata.

2. dolor (durere locala)- plasma si elem. figurate, prin cresterea presiunii patrund in zone cu
terminatii nervoase.

3. tumor (edem local) -are loc o vasodilatatie arteriala si capilara prin cresterea fluxului
sangvin, concomitent cu o vasoconstrictie venulara ce determina spatiile dintre celule. Astfel
plasma si elementele figurate patruns in interstitiu, provocand un edem local.

4. rubor (roseata locala)- datorita vasoconstrictieiilor si hematiilor care ajung la locul

inflamatiei.

5. functio lensa (pierderea/ scaderea functiei)

Toate aceste semne se datoreaza unor mediatori vasoactivi ce determina modificari la nivelul
microcirculaltiei.

17.Mediatori vasoactivi ai inflamatiei – amine biogene si kinine

plasmatice

1. Amine biogene
a. Histamina
o Important mediator vasoactiv.
o Se formeaza prin decarboxilarea histidinei
o Actioneaza pe receptorii H1 (produce dilatarea arteriolei terminale si contractia
celulei endoteliale), H2
o Efecte:
 Vasodilatator la nivelul arteriorelor
 Vasoconstrictor la nivelul venulelor
 De potentare a durerii
b. Serotonina.
o Are aceleasi efecte ca si histamina, dar de intensitate mai mica.

2. Sistemul kininelor plasmatice

= format din Aa: bradikinina, lizil bradikinina, metionin lizinbradikinina
 o Bradikinina => are cel mai puternic efect vasodilatator dintre mediatorii
vasoactivi eliberati la nivelul procesului inflamator; cea mai importanta in
modularea inflamatiei si durerii.

18.Mediatori vasoactivi ai inflamatiei – acid arachidonic

 Acidul arahidonic rezulta din fosfolipide sub actiunea fofolipazei A2.

 Mediatorii vasoactivi lipidici se formeaza din acidul arahidonic
 Are 2 cai de metabolizare :

a. Calea ciclooxigenazei
 De unde rezulta substante implicate in procesul de inflamatie precum :
o Prostaglindele E,F,I : efect vasodilatator si agregant (E1,E2 intervin
in reactia febrila)
o Tromboxan TxA2 : efect proagregant si vasoconstrictor

b. Calea lipooxigenazei=> leucotriene + acid hidroxieicosatetraenoic( HETE)

=> duce la formarea B4 (efect chemotractant) si SRS de tip A (intervine in
reactia anafilactica

19.Mediatori vasoactivi ai inflamatiei – citokine

Citokine
= mediatori care asigura transmiterea informatiei intre celule.
- Mai multe citokine pot sa aiba acelasi efect, cum si o singura citokina poate sa aiba
afecte multiple.
- reprezentate de :
 interleukine cu efect proinflamator (I6) sau antiinflamator (I10)
 TNF ( factor de necroza tumorala)
 CSF( factor de stimulare a coloniilor celulare)
 factori chemotactici
 interferonii (alfa, beta, gamma)
 factori de crestere
 molecule de adeziune. = chemokine
 20.Inflamatia – semne generale

Poate fi insotita de reactii generale ca : febra, leucocitoza si cresterea proteinelor de faza

acuta

Reactia febrila
= o reactie generala, nespecifica, care in anumite limite si durata are semnificatia unei
reactii de aparare.

- Punctul homeotermic = 36,8° C

- Este nespecifica deoarece poate fi declansata de o varietate mare de agenti etiologici.

- creste temperatura corporala peste limita celei fiziologice
- limitele caracterului de aparare ale reactiei febrile sunt in raport atat cu durata ,cat si
cu intensitatea ei. ( pana la 40 ° C )
- peste 40 ° C - risc de distructie a structurilor proteice din organism.

- Frisonul = contractie a musculaturii striate cu rol de generare de caldura -> creste

termogeneza -> creste temperatura -> se stabileste un nou punct homeotermic.
- Prostaglandinele E - rol in modularea reactiei febrile.
- * Cresterea temperaturii - agenti externi : bacterii, fungi, etc
- agenti interni ex: IMA : necroza => ascensiunea
temperaturi

- Piretoterapie = producerea artificiala de febra prin administrarea unor proteine

straine.

Cresterea proteinelor de faza acuta - α1 globuline

- α1 chemotripsina

- PCR
Proteinele sintetizate in ficat -> creste productia in inflamatii
 - Inflamatia acuta - cresc α1 si α2 globuline (=> determinate prin electroforeza)

21.Criteriile de clasificare a anemiei

1. Dupa criteriul clinic (conc. de Hb):

 Usoara (Hb < 11%)
 Medie ( 7% < Hb < 9% )
 Severa ( Hb < 7%)

2. Dupa criteriul morfologic (aspectul hematiilor)

 Normocitara normocroma: a. hemolitica, a. aplastica
 Microcitara hipocroma: a. feripriva
 Macrocitara hipercroma: a. prin carenta de B12, acid folic

3. Dupa mecanismul de producere (capacitatea de compensare a maduvei

hematoformatoare a eritrocitelor pierdute):
 Aregenerative: apar reticulocite
 Regenerative: se cauta reticulocite
 Hiporegenerative: nu existe reticulocite; a. feripriva, a. prin carenta de B12,
acid folic

4. Dupa criteriul etiopatogenetic

 Carenta de Fe
 Carenta de B12, acid folic
 Hemolitice : prin scaderea patologica a duratei de viata a eritrocitelor
 Aplastice: prin scaderea activitatii maduvei hematogene

22.Anemia – semne generale

- Scaderea Hb este cea mai exacta determinare

Majoritatea semnelor si simptomelor din cursul anemiei sunt date de:

 Scaderea aportului de O2 tisular din cauza reducerii capacitatii de oxigenare a sangelui

 23.Anemia feripriva – mecanisme

= anemie microcitara hipocroma hiporegenerativa

V.N. ale Fe in organism: 4-5g

 Aport de Fe din alimentatie
 Absorbtie: jejun

Cauze/ mecanisme de producere ale anemiei:

1. Lipsa aportului
- la nastere: prematuritatea, pt ca 50% din depozitele de Fe ale fatului se transfera de
la
mama in ultima luna de sarcina → daca fatul este prematur, nu se transfera destul Fe
- alimentatie prelungita si exclusiva la san (laptele matern este sarac in Fe)
- in perioada de crestere necesarul de Fe este crescut → trebuie sa creasca si
aportul de Fe
- in ciclul menstrual → pierderi de sange ce pot fi exagerate si se pot asocia cu aport
scazut de Fe
- in sarcina si nastere - aportul de Fe trebuie crescut
2. Pierdei crescute prin sangerari (la adulti)
- pe cale genitala: sunt usor sesizabile,urinari cu sange , hemoragii vaginale
- pe cale digestiva:
 hemoragii vizibile
- hematemeza
- melena
 hemoragii oculte (nesesizabile) si cronice (sange in scaun)
- in tumora intestinala stanga
- in tumora intestinala dreapta
- hemoroizi

24.Circuitul vitaminei B12

Aportul vit. B12 exclusiv din carne (cantitati infima din vegetale – continut bacterian)

Ajunge in organism prin ingestie

=> se leaga de o proteina R din saliva sau de factorul intrinsec al lui Castle (sintetizat
de celulele parietale din mucoasa gastrica) , la nivelul stomacului
=> formeaza un complex cu vit. B12= forma sub care vit. B 12 este absorbita la
nivelul ileonului, prin intermediul unor receptori
=> dupa absorbtie complexul se desface
 => vitamina este preluata de transcobalamina=> ajunge la ficat unde este depozitata
(3-5 mg) – cantitate suficienta pentru a mentine optimul necesar 2-3 ani.

25.Anemia prin carenta de vitamina B12

= anemie macrocitara hipercroma hiporegerativa

Carenta se poate instala prin:
1. Aport deficitar de vit B12
- apare mai rar si dupa un timp indepungat (mai ales la vegetarieni) deoarece vit B12
din ficat asigura nevoile pentru 2-3 ani, si de asemenea contaminarea bacteriana mai
asigura mici aporturi
- se poate manifesta la vegetarieni

2. Deficit de factor Castle

- nu se mai formeaza complexul → anemia pernicioasa Addison-Biermer cu
autoanticori
- afectiuni gastrice – apar in: gastrectomie, atrofia mucoasei gastrice, anticorpi
anticelula parietala, anticorpi antifactor intrinsec

3. Tulburari ale absorbtiei :

o Deficit de receptori de la nivelul mucoasei gastrice
o Post-gastrectomie
o Absenta transcobalaminei
o Deficit de depozitare hepatica

4. Parazitii

26.Anemia prin carenta de acid folic

-acidul folic se gaseste in carne, preparate vegetale
-forma activa – acid folic metil tetra hidrofolat
-acidul folic este absorbit la nivelul duodenului + jejun, transportat in ficat (8-200mg) in
cantitate mai mare decat B12 , dar carenta de acid folic se instaleaza mai repede decat carenta
de B12
Cauze:

 aport scazut de acid folic

 pregatirea termica prelungita si conservarea alimentelor scad cant de acid folic
 laptele de capra sarac in acid folic (produse de capra)
 alimentatia unilaterala cu lapte de capra=> deficit de acid folic
 tratamente medicamentoase – sfera oncologica
 27.Anemia aplastica
Anemia aplastica - o intalnim in incapacitatea maduvei hematoformatoare de producere si
eliberare a nr necesar de elemente ale seriei rosii hematii
Maduva poate fi afectata si nu produce elemente atata ale serieie rosii cat nici din seria
alba si seria megacariocitare adica nici hematii, nici trombacite si nici leucocite .
Pancitopenie aplazie pura in seria eritrocitara , afecteaza productia medulara de hematii.
Se poate produce in cazul:

 Leucemiilor sau alte tumori maligne : maduva este inlocuita cu tesut tumoral
 Inlocuirea maduvei cu tes adipos la varstnici cu tesut scleros
 Chimioterapia →blocarea productiiei medulare a de elemente din seria rosie

28.Anemia hemolitica – semne generale

Hemoliza patologica – scurtarea duratei de viata a hematiilor

- distructia precoce

Hemoliza – intravasculara – administrare de sange necompatibili

- extravascular – in afara vasului – in splina

Hemoliza - mecanisme de producere: - cauze congenitale

- cauze dobandite
Mecanismul:
 liza acestor hematii → eliberare de bilirubina neconjugata (indirecta, insolubila in apa)
care este preluata de albumine → ajunge in ficat la hepatocite → prin
glucuronoconjugare, glucuroniltransferaza o transforma in bilirubina conjugata
 bilirubina conjugata se elimina in duoden si apoi in intestin prin polul biliar al
hepatocitelor
 prin actiunea unor bacterii, bilirubina conjugata se transforma in urobilinogen din care
10-20% se reabsoarbe = circuitul hepato-enterohepatic, iar o alta parte se elimina prin
urina
  cantitatea ramasa in intestin sufera in continuare actiunea bacteriana si se transforma
in stercobilinogen, care da culoare specifica scaunului

29.Anemia hemolitica prin deficiente enzimatice

G6P-DH = glucozo – 6-fosfat dehidrogenaza :

 enzima care protejeaza hematiile de actiunea agresoare a unor agenti oxidanti

 enzima din şuntul pentozo-monofosfatilor care asigura mentinerea
potentialului reducator al hematiei = glutation redus
Lipseste G6P-DH => agentul agresor actioneaza asupra hematiei fara enzima G6P-DH =>
hemoglobina din hematie precipita => se formeaza corpii Heinz
In momentul in care hematia trece prin capilarele splenice coprii Heinz sunt extrasi=>
hemoliza
Variante de G6P-DH = A+ (africani) ,A -, B (caucazieni) , mediteraneean

30.Anemia hemolitica prin deficiente ale membranei celulare

Hematia are forma de disc biconcav – prezenta in membrana a 4 a proteine :

- spectrina
- actrina
- ankinina
- proteina 4.1
Acestea 4 confera plasticitate hematiilor
Sferocitoza ereditara:
 lipseste spectrina => hematia pierde forma de disc biconcav => hematia sferocitara
astfel hematiile isi pierd plasticitatea
 mai frecventa la europenii nordici
Astfel rezulta ca este retinuta la nivelul capilarelor splenice unde este lizata.

31.Hemoglobinopatii calitative

- presupun modificarea structurii Hb, dar cu productie de Hb normala.

Siclemia = hemoglinopatie , afectiune genetica ,dau simptomatologie caracteristica a
hematiilor secera.
La adult – hemoglobina A1 – pana la 97% din total ; lanturi Alfa 2 si Beta 1
A 2 – pana la 3% , alfa 2 si delta 2
F – pana la 1% , alfa 2 si gamma 2
- este o modificare aparent minora intre 2 Aa
Inlocuirea acidului glutamic din pozitia beta al HbA1 cu valina duce la aparitia HbS care
duce la modificarea formei hematiei la una in forma de secera, lipsita de plasticitate. In capilar
hematiiile se lizeaza si duc la tromboze
32.Hemoglobinopatii cantitative

Structura globinei normala dar cantitatea insuficienta

Talasemiile Alfa 1 si Beta (in functie de care lant nu se sintetizeaza)
- Cromozomul 11 –sinteza lanturilor beta, gama si delta
- Cromozomul 16 –are 4 gene responsabile de sinteza lanturilor alfa
Beta talasemia (Anemia Cooley) -> lant beta nu este sintetizat corespunzator => hemoliza ,
apare in momentul in care hemoglobina F totala este inlocuia cu hemoglobina A 1
- poate fi usoara/ moderata/ severa

33. Poliglobulii

=crestere anormala a conc. Hb, hematocritului, nr. hematii in functie de sex, varsta, altitudine
*la nou nascut-fiziologic
*la barbat este mai accentuata crestea decat la femei
*resedinta la altitudini inalte reprezinta scaderea oxigenului din aer si cresterea nr de hematii--
>poliglobulie(reactie de adaptare)
Se clasifica in:
1. Poliglobulii reale
A. Primara: poliglobulia Vera
B. secundara
a. hipoxica (↑pCO2, ↓pO2; insuficienta saturare a Hb cu oxigen): la fumatoria,
afectiuni cardiace
b. nehipoxica: apare daca ↑ eritropoietina, care poate creste in tumori renale,
rinichi polichistic, obstructii ale arterelor renale
2. Poliglobulii aparente/false : deshidratari prin pierderi lichidiene (varsaturi, diaree)
Urmari ale poliglobuliilor: ↑vascozitatea sangelui → ↓ viteza de circulatie a sangelui

ETAPELE HEMOSTAZEI
1. Faza vasculara = hemostaza primara → tromb alb
2. Faza plachetara
3. Faza plasmatica → tromb rosu
4. Fibrinoliza fiziologica

34.Hemostaza fiziologica – faza vasculara

 Presupune o vasoconstrictie reflexa a carei intensitate este crescuta de endotelina I
(efect vasoconstrictor)
Comprimarea acelei zone (de om) ajuta faza vasoconstrictoare reflexa sa opreasca
hemoragia la nivelul vaselor mai mici
35.Hemostaza fiziologica – faza plachetara

Intervin placutele sanvine = trombocite

Rol: au incarcatura electrica negativa → in mod fiziologic nu paresc torentul circulator.
Daca exista o bresa/ aterom/ corp strain (cutit) la nivelul vasului → ele actioneaza prin 3
mecanisme (functii)
1. Aderarea plachetara - trombocitele adera de bresa vasculara prin intermediul FWB si a
unor glicoproteine: Ib, IIb-IIIa
2. Agregarea plachetara - apar tot mai multe trombocite la nivelul bresei si se aduna gramezi
unele peste altele acoperind-o - factori favorizanti: ADP, TxA2
3. Secretia plachetara
- trombocitele incep sa sintetizeze niste substante cu rol in hemostaza: FVIII, FIV, serotonina,
ioni Ca2
- bresa devine acoperita de un tromb alb provizoriu
- la sfarsitul se creaza hemostaza primara

36.Hemostaza fiziologica – faza plasmatica

 37.Hemostaza fiziologica – faza fibrinolizei
= procesul de descompunere enzimatica al fibrinei
- are loc scaderea dimensiunilor trombului strict la nivelul bresei si reluare fluxului sangvin
normal
Plasmina = proteaza serica rezultata din plasminogen (din ficat)
- sub actiunea activatorului tisular al plasminogenului/ FXII/ streptokinaza/
urokinaza se poate activa fibrinoliza - are afinitate pentru reteaua de fibrina → ii reduce
dimensiunile → pot rezulta produsi de degradare ai fibrinei

38.Vasculopatii

Vasculopatii = hemoragii punctiforme (petesii) la nivelul: extremitatilor inferioare, radacina

firului de par, gingii - fara a exista tendinta la hemoragii generale.
Sunt tulburari care afecteaza faza vasculara a hemostazei.

- fragilitatea capilara creste mult → modificarea permeabilitatii vasculare care determina

trecerea eritrocitelor in spatiile extravasculare
- timpul de sangerare si de coagulare sunt normale

Pot fi:
 1. Vasculopatii prin hipersensibilizare

Prin reactia Ag-Ac se formeaza complexe imune circulante-->depunere la nivelul

celulelor endoteliale prin care se formeaza brese prin care se produce infiltrarea sangelui.
-peste 50% din Ag sunt streptococi
-se poate depune mai intai Ag la nivelul celulelor endoteliale apoi se cupleaza cu cu Ag de
unde rezulta formarea breselor.

2. Vasculopatii prin actiune bacteriana/ infectioasa

Ex. febra tifoida, septicemii, endocardita bacteriana, virotica - rujeola, variola, gripa,
meningococica (cea mai severa), pneumococica.
3. Vasculopatii prin afectarea tunicii medii (musculara) si a tesutului conjunctiv
perivascular:
a. Congenitale/ereditare
b. Dobandite
39.Modificari calitative ale trombocitelor

TROMBOCITOPATII
-functia trombocitelor este afectata - aderarea plachetara
- agregarea plachetara
- secretia
-lipsesc diferiti factori(ex: glicoproteine)
1. Congenitale/ ereditare
• Boala Von Willebrand
• Trombastenia Glanzmann
• Boala rezervorului plachetar
• Sindromul Bernard Soulier
2. Dobandite
• Uremia
• Boli hepatice
• Medicamentele - modifica functia plachetara
Faza plachetara
Hemofilia A: -lipsa factorului VIII
Hemofilia B:-lipseste factorul IX

40.Modificari cantitative ale trombocitelor

 -in faza plachetara are loc afectarea cantitativa a trombocitelo (normal 150.000-
450.000/mm3)

TROMBOCITOPENIE (scaderea trombocitelor)

a) prin productie deficitara de trombocite
• in aplazie
• in megacariocitopoeza redusa prin agenti fixici/chimici /biologici
• in carente de B12
b) prin consum si distructie crescuta de trombocite
• consumul crescut este datorat unei activari intravasculare a coagularii
• in sechestru splenic din afectiuni hepatice care merg cu splenomegalie
• trombocitopenii idiopatice = procese autoimune in care se sintetizeaza imunoglobuline
fata de antigenele trombocitare → durata de viata a trombocitelor se reduce la cateva ore
TROMBOCITOZA (cresterea trombocitelor)
- dupa hemoragii acute
- prin stimularea hematopoezei cu tratament de B12
- dupa splenectomie

41.Tromboza

= coagularea intravasculara localizata in vivo.

 Principala cauza a mortalitatii in tarile dezvoltate.
 Se formeaza prin mecanisme ce asigura si hemostaza.
 Trecerea hemostazei in proces patologic este conditionata de :
 Tulburarile fluxului sanguin
 Modificarea endoteliului vascular
 Modificarea sistemului coagulant, fibrinolitic si a plachetelor sanguine.

59.Coagularea intravasculara diseminata

CID = proces patologic ce presupune prezenta in circulatie a 2 procese patologice antagonice:

tromboze si hemoragii → trombi si sangerari

Dupa hemostaza fiziologica, monomerii de fibrina se transforma in retea de fibrina. Pe urma,

eventualii monomeri de fibrina ramasi sunt distrusi de sistemul monocito-macrofagic. In deficitul
acestui sistem → persistenta acestor resturi in circulatie → CID

Consecintele CID:

I. Obstructia vaselor

II. O parte din factorii coagularii si din trombocite se consuma

 42.Rolul vitaminei K in hemostaza
Vitamina K liposolubila participa la nivelul ficatului in ultimele etape ale sintezei FII, VII,
IX, X, avand deci un rol important in mentinerea concentratiei factorilor coagularii. Limitarea
aportului exogen de vitamina K nu produce carenta ei (flora normala a intestinului gros
sintetizeaza vitamina K).

43.Clasificarea proteinelor
Tipuri de proteine - albumine (50-65% din totalul proteinelor)
- globuline:

 alfa1-gobuline (3-5 %),

 alfa2(7-12%),
 beta(10-14%),
 gama(18-23%)

44.Tulburari de absorbtie a glucidelor

Tulburarile de absorbtie apar in urmatoarele situatii:
1. Absenta proteinelor carrier pt glucoza si galactoza (deficit ereditar), exista enzime deci
glucidele ajung in stadiul de monozaharide si nu se mai produce absorbtia la nivelul
intestinului => probleme la nivel intestinal => durere datorita acizilor nevolatili; diaree apoasa
2. Deficit enzimatic de lactaza, care este esentiala pentru desfasurarea lactozei. Lactoza
ajunge in deficit, fara a fi transformata =>
A. substrat dizaharidic ce atrage bacteriile intestinale => acizi nevolatili => iritatia
mucoasei intestinale; durere
B. efect osmotic (atractie de apa), datorita osmolaritatii crescute monozaharidele vor
atrage apa => diaree apoasa

45.Efectele insulinei
Are efecte la nivelul 3 tesuturi majore:

 Insulina la nivelul ficatului:

 stimuleaza sinteza si depozitarea glicogenului

 inhiba gluconeogeneza si glicogenoliza
 stimuleaza glicoliza si prin aceasta induce formarea de precursori
  are rol in sinteza acizilor grasi
 stimuleaza lipogenaza => sinteza crescuta de VLDL
 inhiba oxidarea acizilor grasi si productia de corpi cetonici (o sursa energetica
alternative,folosita de creier in lipsa glucozei)

 Insulina la nivel muscular:

 induce depozitarea glucozei prin stimularea sintezei de glicogen

 inhiba catabolizarea glicogenului
 stimuleaza sinteza de protein

 Insulina la niv. tes. Adipos:

 stimuleaza depozitarea lipidelor prin: - stimularea lipoproteinei – lipazei

(enzima care hidrolizeaza trigl. transportate => acizii grasi)
 inhibarea activitatii lipazei hormon-sensibila (enzima care hidrolizeaza trigl.
depozitate)

46.Consecintele lipsei de insulina

 Asupra metabolismului glucidic:
o glucoza nu patrunde in in celula si nu sunt activate caile de metabolizare ale
glucozei. => hiperglicemie
o glucoza filtrate,prin depasirea transportului maxim in tubul Contort proximal
duce la glicozurie,care atreneaza prin diureza osmotica polyuria=> senzatia de
sete
 Asupra metabolismului lipidic:
o scade sinteza de lipide (nu se produce glicerofosfat)
o creste lipoliza
o se activeaza lipaza hormonosensibila din adipocyte
o rezulta o cantitate mai mare de acizi grasi => mai mult Acetil CoA
=>exceseul de ActeilCoA duce la
formarea corpilor cetonici, a caror crestere produce cetonuria si cetoacidoza
 Asupra metabolismului proteic:
o creste catabolismul proteic
o scade sinteza de proteine =>adinamie, hipotrofie musculara

47.Diabetul zaharat de tip 1

 Este insulino dependent, substitutie cu insulina pentru restul vietii
 Deficit total de insulina: - distructie autoimuna a celulelor B:
- AC antiinsulina
 - AC anticelula insulara
- agresiune virala (virusul Urlian)
- agresiune toxica
- decarboxilarea acidului glutamic
 Se instaleaza la varste tinere, dar nu apare doar la tineri

 Terapie de substitutie

48.Diabetul zaharat de tip 2

Cauze:
 Insulinorezistenta: cresterea rezistentei receptorilor celulari la actiunea insulinei,
deci insulina este in cantitati normale
 Actiunea insulinei este deficitara
Exista insulina, dar receptorii nu o recunosc
Mult mai frecvent decat DZ I si are o predispozitie genetica mai puternica
Receptorii celulari nu recunosc insulina feedback negativ productie crescuta si
eliberare de insulina pana la epuizarea celulelor pancreatice endocrine
 Tratament: fie cu antidiabetice orale, fie cu insulina
 La persoanele de peste 40 de ani
Factor de risc: obezitatea abdominala, slabirea poate ameliora sau chiar preveni tulburarea

49.Hormonii hiperglicemianti

Hormonii hiperglicemianti: adrenalina, ACTH, cortizol, glucagon

20% din celulele insulare ale pancreasului endocrin sunt de tip alfa secreta glucagon

- este metabolizat in ficat si rinichi

Stimulanţii secretiei de glucagon: Aa , catecolamine , cortizol

Efectele glucagonului:

- este un hormon contra-reglator, care mentine nivelul glucozei serice prin stimularea glicogenolizei si
gluconeogenezei - blocheaza intrarea

50.Hormonii hipoglicemianti

Insulina = hormon hipoglicemiant alcatuit din 2 lanturi polipeptidice si 2 punti disulfidice

- Este catabolizata in rinichi si ficat (50%)

 - Sintetizata de celulele beta ale pancreasului endocrin (80%)
- Are in circulatie un timp de injumatatire de 3-5 min

Stimulata de glucoza si alti factori precum ingestia de Aa, stimularea vegala si diferiti hormonilor
intestinali.

Este inhibata de catecolamine si somatostadina.

51.Hipoglicemia

Reprezinta scaderea glicemiei sub 50mg%

- este de obicei o complicatie a tratamentului cu insulina in cursul unor exercitii fizice intense sau in
posturi prelungite (inanitie) → scaderea insulinei → cresterea eliberarii de glucoza din depozitele
hepatice

- poate sa apara si dupa tratamente cu medicamente care stimuleaza secretia endogena de insulina

- cele mai sensibile celule la hipoglicemie sunt celulele SN : confuzie, iritabilitate, transpiratii,
ametelio, apatie, coma, deces

52.Mecanismele hipoproteinemiei

= scaderea proteinemiei sub 6gr%

- sunt mai frecvente
- pot fi - reale (majoritatea)
- aparente in: hiperhidratari cu hipervolemie, in clinostatism nocturn, la pacienti
imobilizati la pat

!!! Albuminele reprezinta 50-65% din totalul proteinelor → scaderea lor determina mai
frecvent o hipoproteinemie.

Cauze hipoproteinemii reale:

1. Aport deficitar
a) cantitativ: inanitie, post prelungit, greva foamei, dementa, afectiuni psihice
b) calitativ: vegetarieni
2. Absorbtie deficitara
- boli inflamatoare intestinale
- rezectii intestinale
- exacerbarea florei bacteriene intestinale
3. Deficit de sinteza - ciroza hepatica
 - hepatita acuta
4. Pierderi de proteine
a) de obicei pierderi pe cale renala in sindromul nefrotic
b) pe cale cutanata in arsuri
c) pe cale digestiva in enteropatii

53.Alterarea proteinelor in inflamatiile acute si cronice

I. Disproteinemia din inflamatia acuta (reactia de faza acuta)

- apare in: infectii bacteriene (pneumonie, tuberculoza etc), arsuri, traumatisme (inclusiv fracturi),
postoperator
- are loc scaderea albuminelor si cresterea alfa1 si alfa2-globulinelor datorita cresterii sintezei
reactantilor de faza acuta

II. Disproteinemia din inflamatia cronica

- apare in: infectii cronice, boli de colagen, tumori maligne, gamopatii monoclonale (mielom
multiplu)
- are loc scaderea albuminelor si cresterea alfa1, alfa2 si mai ales gama-globulinelor

54.Alterarea proteinelor in bolile hepatice

= scaderea proteinelor serice totale

a) apare in hepatita cronica si ciroza

- se dezvolta anastomoze porto-cave → o parte din sange ocoleste ficatul → scad si macrofagele din
ficat
- are loc scaderea albuminelor si crsterea beta si gama-globulinelor → „domul cirotic”
b) apare in insuficienta hepatica
- scade concentratia proteinelor sintetizate la acest nivel: albumine, factori de coagulare, proteine de
transport

55.Alterarea proteinelor in sindromul nefrotic

De obicei apar pierderi pe cale renala in sindromul nefrotic prin:

Cresterea permeabilitatii membranei glomerulare, pierzandu-se peste 3,5gr% de proteine/24 ora →
hipoproteinemie + edeme
- In sindromul nefrotic pur (= proteinemie selectiva): se pierd proteine cu greutate
moleculara mica
- In sindromul nefrotic impur (=proteinemie neselectiva) se pierde oricare tip de proteine,
dar sa fie cu greutate moleculara mare
 56.Alterarea proteinelor prin pierdere de proteine

1. Pierderi la nivel renal (filtratul glomerular)

sindromul nefrotic
2. Pierderi la nivel digestiv
- apare in enteropatia exudativa
- nu exista filtrare selectiva
3. Pierderi pe cale cutanata in arsuri

57.Alterarea proteinelor in gamopatiile monoclonale

Au la baza proliferarea tumorala (maligna) a unei clone de limfocite B care sintetizeaza Ig (cu
structura normala; pot indeplini functie de anticorpi) ce apartin unei singure clase.
În mielomul multiplu, electroforeza proteinelor plasmatice are un aspect tipic de „dom”, un spike
ascuţit în domeniul gamma.
• Dacă se produc doar lanţuri uşoare ale Ig, acestea se vor excreta în urină (proteinuria Bence-
Jones).
• Se asociază hiperproteinemia.

- apar in proliferari maligne ale plasmocitelor si in alte proliferari maligne precum:

 leucemie limfatica cronica,
 cancer de colon,
 colagenoze.

58.Tulburari metabolismul proteic – bloc metabolic

= tulburare ereditara a metabolismului Aa datorata lipsei unor enzime implicate in procesul de

metabolizare

Lipsa fenilalaninhidroxilazei din cauze congenitale → acumulare de fenilalanina prin metabolizare

pe alta cale cu formare de produsi intermediari toxici in substratul (tirozinic) asupra caruia trebuia sa
actioneze enzima, care se tot acumuleaza pana apar in urina = fenilcetonurie.

Produsi intermediari toxici:

- Acid fenil-piruvic
- Acid acetic
- Acid lactic

! deficitul de FAH se poate depista la nastere => se va exclude fenilalanina din alimentatie.
 59.Hiperproteinemiile

VN proteinele serice: 6-8 gr%. ↑ proteinemiei peste 8 gr%=hiperproteinemii

1. Hiperproteinemii aparente
- apar in deshidratare, pierdere de lichide prin transpiratii, diaree, varsaturi etc
2. Hiperproteinemii reale
apar prin intensificarea sintezei de proteine in:
- suplimente proteice exagerate (pt sala):
↑ proteinele serice totale
↑ eliminarea renala
- hiperimunizari (in colagenoze, inflamatii cronice)
- gamopatii monoclonale

!Diferenta dintre o gamopatie monoclonala si ciroza hepatica (si aici cresc gamma-
globulinele) se face prin electroforeza = separarea fractiunilor proteice in camp electric