Conceptul de îmbătrânire ca o

componentă a ciclului vieții.

In 1903 a fost introdus de
catre Ilia Mecinikov
termenul de gerontologie
care o defineste ca o
stiinta ce studiaza
procesul de involutie a
organismelor vii, din
cauze normale,
fiziologice.

Etimologie
gerontos=batran;
logos=studiu, stiinta
Imbatranirea este

• un proces biologic al intregului organism ce urmeza unei perioade de

dezvoltare, fiind ultima perioada a biomorfozei

• este definit de asemenea ca suma tuturor alterarilor morfologice si

functionale care au loc intr-un organism si care duce la reducerea
functiilor, ceea ce scade capacitatea de a rezista la stres

• in termeni biologici senescenţa sau imbatranirea este reprezentată de

procesele care au loc în perioada de postmaturitate a vieţii unui individ,
proces prin care scade treptat capacitatea organismului de a se adapta la
variaţiile mediului şi prin care creşte probabilitatea apariţiei morţii
individului.
Definitia imbatranirii cuprinde mai multe criterii dar
criteriul varstei de 65 de ani este cel mai frecvent
folosit, in special de catre OMS

• vârsta a I-a (0-20/24 ani ) – copilăria, pubertatea şi

adolescenţa;
• vârsta a II-a (20/24-65 ani) – tinereţea, maturitatea,
climacteriul;
• vârsta a III-a (peste 65 de ani) – presenescenţa,
senescenţa
• varsta a IV- perioada terminala- longevivul
Scrieri egiptene se refereau la viata deplin traita
la varsta de 60 ani si mentioneau ca este nevoie
de
• 10 ani pana incepi sa stii ce e viata si moartea
• 10 ani pentru a te instrui
• 10 ani pentru a putea deosebi binele de rau
Filozofia veche chineza KUNG-FU-TZE spune ca
• Pana la 15 an copilul invata
• Pana la 30 de ani isi face o situatie
• La 40 de ani incepe sa depaseasca indoielile
• La 50 de ani intelege vointa cerului
• La 70 de ani abia intelege masura
La arabi se considera ca
• pubertatea este in jurul varstei de 13 ani
• varsta puterii este inte 18-30 de ani
• inceputul declinului la 40 de ani
• Schopenhauer considera ca omul este activ
timp de 40 de ani dupa care urmatorii 30 de
ani sunt reprezentati de viata contemplativa.
Clasificarea Americana
• Pruncia – pana la 1 an
• Prima copilarie intre 1-4 ani
• A doua copilarie intre 5-14 ani
• Tineretea intre 15-24 ani (munca timpurie)
• Varsta adulta intre 25-44 ani
• Varsta medie 45-65 ani
• Retragerea din munca 65-74 ani
• Batranetea peste 75 ani
Hipocrate imparte viata in 7 perioade de cate 7
ani
• La 49 de ani omul atinge adevarata maturitate
• La 56 de ani omul incepe sa devina batran
• 0 – 7 ani copilul dobândeşte doar o cunoaştere orizontală a lumii -
mama
• 7 – 14 ani - conexiune puternică cu tatăl capătă şi o cunoaştere
verticală a lumii
• 14 – 21 de ani - revolta împotriva societăţii
• 21 – 28 de ani - depăşirea perioadei de revoltă, slujba, intemeierea
unei familii
• 28 – 35 de ani - individul se concentrează tot mai mult asupra
propriei familii; in situația în care individul nu a tranşat în totalitate
revolta cu societatea în perioada adolescenţei, se poate ca acesta
să se revolte din nou în această etapă de viaţă
• 35 – 42 de ani - individul o ia din nou de la capăt
• 42 – 49 de ani - se impune în societate, iar nucleul vieţii sale devin
mariajul şi copiii - criză identitară şi cu căutarea de răspunsuri la
întrebări existenţiale tot mai dificile
• 49 – 56 de ani - creştere spirituală importantă. Individul se preocupă
tot mai mult de valorile nemateriale. Aceste căutări spirituale pot
continua până la moarte
 7 reprezintă cifra maturizării
începem școala la vârsta de 7 ani
primim buletinul la 14 ani
în unele țări vârsta majoratului este la 21
de ani
• fiecare celulă şi organ
are ciclul ei propriu de
viaţă, iar o dată la 7 ani,
acest ciclu se finalizează
pentru tot organismul
• organismul nostru se
reînnoiește odată de la 7
ani și trece prin mai
multe modificări
importante de ordin
psihic. Aceaste sunt
diferite și au loc pe
parcursul fiecărei etape
Din punct de vedere functional varstnicul poate sa apartine uneia in
segmentele de mai jos

• Varstnicul independent functional (70% din populatia peste 65 de

ani), capabil sa desfasoara activitati de zi cu zi. Intampina dificultati
doar in cazul unor sarcini foarte specifice

• Varstnicul fragil (14%) in cazul caruia exista o prababilitate mare de

agravare a bolilor acute sau sistemice care sa conduca la o
dependenta functionala

• Varstnicul dependent functional (5%) care are nevoie de asistenta

permanenta in activitatile de zi cu zi
Antropologic vorbind se descriu mai multe varste

• Varsta cronologica – varsta masurata in timp calendaristic

• Varsta biologica – data de starea actuala a organismului apreciata dupa

criterii biologice si clinice (morfologice, functionale, biochimice,
hematologice)
•
• Varsta psihologica rezultat al unor caracteristici ale etapelor de viata

• Varsta arcturiala defineste varsta prin data probabila de deces calculta pe

baza unor tabele de varsta

• Varsta dentara stabilita in functie de eruptia dentara

Îmbătrânirea normală sau ortogera -
modificări asociate vârstei înaintate datorită
pierderilor progresive celulare, care încep de
obicei la vârsta adultă, însă, datorită
mecanismelor de compensare ale organismului,
nu au implicaţii funcţionale semnificative decât la
pierderi celulare importante. În acest caz, vârsta
biologică a unui subiect se confundă cu vârsta
cronologică.
Senescenţa sau „îmbătrânirea normală” a fost clasificată în:
• obişnuită sau uzuală - proces de îmbătrânire însoţit de scăderi
tipice nonpatologice ale funcţiilor fiziologice;
• reuşită - în care declinul fiziologic din cadrul procesului de
îmbătrânire este minim sau chiar absent
• Îmbătrânirea accelerată sau
patologică - când vârsta
biologică e mai mare decât
vârsta cronologică, şi apar
modificări morfo-funcţionale
generate de posibilitatea
apariţiei unei afectări ale
organelor.

• Factorii patologici ce duc la o

îmbătrânire accelerată sunt:
boli infectoase, degenerative,
posttraumatice, neoplazii,
toxice, care se suprapun peste
factorii genetici şi cei de mediu
(ecosistem, sistem socio-
cultural, tehnologic)
Îmbătrânirea
întârziată - când
vârsta biologică e mai
mică decât vârsta
cronologică (cazuri
extrem de rare)
https://www.youtube.com/watch?v=ovCD9HopFHw&feature=youtu.be&list=PL
_SlOwfljKI5AVVIA-
2HWpkuX6e01ydhp&fbclid=IwAR2BJNtryJcTH8TrJkHqfy77UychGrbKwbu2Y1ltLz
xrARw_tidaxe45DqY
Bibliografie:

1. Vasile Nicolae, M. Ursache, M. Scriecu –

Gerontostomatologie, Ed. Universității „Lucian
Blaga”, Sibiu, 2010
2. Daniela Ivona Tomiță, Mihaela Păpușa Vasiliu,
Carmen Stadoleanu – Gerontostomatologie, Ed.
Apollonia, Iași, 2012
3. Kamel Earar. Gerodontologie dentara. Ed.
Universitatea Dunarea de Jos, Galati, 2015
Imbatranirea este un proces biologic, normal, de aceea
batranetea, la fel ca si copilaria, nu se trateaza

Proces complex – mecanisme complexe, inca neelucidate desi

intens studiate

Factori
Intrinseci:
programare genetica
+ erori genetice, stres oxidativ

Extrinseci: factori de mediu

Teoria mortii programate

 îmbătrânirea este codificată în ADN, senescenţa şi moartea

fiind înscrise în gene - celulele au durata de viata
determinata genetic; numar limitat de mitoze

 toate celulele au viata limitata si mor independent de

conditiile de mediu ambient (cu exceptia celulelor
sexuale)
Teorii evolutioniste adaptative

 Mediul influenteaza imbatranirea prin actiunea unor

gene adaptative

Conform acestor teorii avantajul imbatranirii/ mortii il

constituie lipsa concurentei varstnicilor cu progeniturile
lor pentru consumul resurselor asigurandu-se astfel
supravietuirea speciei si evitarea suprapopularii
Teorii evolutioniste non-adaptative

 Imbatranirea este privita ca o consecinta indirecta a

selectiei naturale

Selectia naturala favorizeaza genele benefice in prima parte

a vietii si intarzie expresia genelor negative in a doua parte
a vietii. Aceste gene negative se manifesta pana cand
supravietuirea in mediu primitiv devine imposibila
Teoria stress-ului – intrinseca/extrinseca

 Zilnic prin functionarea organismului se produce

uzura acestuia (apar distructii), iar reparatiile nu sunt
complete (odihna insuficienta); in acest mod apar, prin
acumulare, produsi toxici care grabesc evolutia spre
moarte, precedata de imbatranire
 Teoria stress-ului

 Notiunea de stres dupa Ph. Jeammet, M.

Reynard si S. Consoli (1989), cuprinde orice
agresiune asupra organismului, de origine
externa sau interna, care intrerupe echilibrul
homeostatic

 Aceasta actiune poate fi fizica, sub forma

stimulilor nociceptivi (temperatura, zgomot),
sau agentilor traumatizanti, infectiosi sau toxici
 Teoria stress-ului

Factorii de stres (stresori)

= totalitatea evenimentelor, situatiilor externe sau interne pe
care subiectul le traieste ca fiind neplacute, agresive

In general au o puternica semnificatie emotionala, afectiva

 evenimente traumatice ce depasesc limitele obisnuite ale
experientei umane
 evenimente necontrolabile, evenimente impredictibile,
evenimente care constituie o provocare pentru limitele
capacitatilor subiectului respectiv, conflicte interne
Teoria stress-ului

 Epictet “oamenii sunt deranjati nu de lucrurile in sine ci de

interpretarea pe care o fac asupra lucrurilor”

 Reacțiile noastre (comportamentele și emoțiile) sunt

determinate de modul în care gândim și nu de situația în
sine
Cerinte exterioare

 familie
 timp liber
 proiecte
 facturi
 copii
Freeze / Fight / Flight
Îngheață / Lupta / Fugi
Chestionarul Cohen
Vulnerabilitatea la stres poate reprezenta o importanta
cauza in aparitia diverselor boli psihosomatice si
degenerative

In gestionarea stresului si pentru cresterea calitatii vietii

individului o importanta hotaratoare o au:
 condimentarea alimentelor si calitatea acestora (dieta)
 somnul si ritmul somn-veghe
 practicarea exercitiului fizic (o eficienta modalitate de
ameliorare sau contracarare a efectelor nocive ale
stresului)
 insusirea tehnicilor de dezintoxicare a organismului
 gandirea pozitiva; simtul umorului; deprinderea de a-
si propune teluri conforme cu posibilitatile;
 cresterea capacitatii de comunicare;
 „consumul” de arta;
 insusirea tehnicilor de refacere-regenerare-relaxare.
 recunostinta
Creste proportia varstnicilor la nivel mondial =
imbatranirea populatiei

 In 1900 populatia 65 ani reprezenta mai putin de

1% la nivel global, in 2050 se estimeaza ca va
reprezenta aproximativ 20%

 Speranta de viata este de aproximativ 83 ani( fata

de perioada imperiului roman cand era de
aproximativ 40 ani)

 Cu toate ca se nasc mai multi barbati, in segmental

de varsta peste 75 ani predomina femei (68/32)
Medicina geriatrica preventiva - obiective:

 profilaxia imbolnavirilor prin cunoasterea

riscurilor si a problemelor de sanatate specifice
varstei a treia

 optimizarea stilului de viata al varstnicului:

implicarea varstnicului in activitati fizice,
activitati intelectuale, masuri de igiena a vietii
si regim alimentar
Interventia medicului dentist

 mentinerea starii de nutritie (malnutritia

prezenta la aproximativ 10-20 % dintre
varstnici) corespunzatoare prin restaurarea
functiei masticatorii ADM

 continuarea activitatilor socio-profesionale prin

restaurarea estetica si fonetica a ADM
(mentinerea tonusului psihic)
Imbǎtrânirea este asociatǎ cu o slǎbire generală fiziologică a
capacitǎţilor intelectuale individuale – apar modificari neurologice si
psihice

In relatie cu medicul stomatolog

- scade adresabilitatea – adusi de cate apartinatori
- se diminueaza eficienta intretinerii igienei orale /apare
incapacitatea corecta de autoevaluare - se va face educatia
sanitara a persoanelor care intretin varstnicul
- apare pasivitatea - se recomanda un program zilnic cu activitati
variate fizice si intelectuale, adaptate individual
- apar tulburari de memorie/mnezice – atentie la administrarea
medicatiei
- scade capacitatea de adaptare la nou – refuzul de a purta proteze
noi
In relatie cu medicul stomatolog

- Problemele psihice ca dementele si depresiile, frecvente, fac

imposibila colaborarea cu pacientul - sedarea/narcoza
pacientului

- Atitudinea medicului fata de vârstnicul cu probleme psihice

•incurajarea varstnicilor pentru implicarea in diverse activitati
•evitarea izolarii sociale, a introvertirii si lipsei de comunicare
●“gimnastica cerebrala” – antrenarea creierului - neuroplsticitate
●respectarea programului de somn, util pentru reparatii celulare,
●sustinerea sistemului imunitar cu alimentaţie corectǎ,
vitamine
In relatie cu medicul stomatolog pacientii cu tulburari
comportamentale

Pacientul
 evita socializarea
 este irascibil: frica de orice schimbare, care ii face sa se simta
vulnerabili - respectarea unui program ii linisteste

 Controalele medicale de rutina le acepta cu plǎcere, in schimb

sunt deranjaţi de orice schimbare a orei si a zilei - se vor evita
schimbarile de program la pacientii varstnici
 Tulburǎrile de vedere
 aproximativ 30% dintre pacienţii de peste 75 ani
 se pot manifesta lent sau brutal
 au repercusiuni asupra mersului si echilibrului - duce la
izolarea socialǎ si pierderea autonomiei

 dificultǎţi in manipularea protezelor

 scǎderea eficienţei igienei orale si protetice
 lectura incorecta a prescripţiilor medicamentoase
(tratamente medicamentoase urmate incorect)
 cǎderi frecvente
Tulburǎrile auditive

 25%, persoanele de peste 60 ani; 40% dupa 85 ani

 probleme de comprehensiune în timpul conversaţiilor în
grup sau in mediu zgomotos
 tulburări de comunicare
 comunicarea verbală devine difícilǎ mai ales cand se asociază cu
tulburări de vedere.
 apare oboseala auditiva care antreneaza scurte “pauze de
auditie” in cursul conversaţiei.
 comunicarea verbalǎ este dificilă: este recomandabil sa fie
completata cu cea scrisǎpânǎ când pacientul a înţeles precis
tratamentul( medicamentele indicate si si modul lor
 de administrare, / planul de tratament protetic ) şi îşi dǎ
consimţǎmântul
Savurarea unui aliment presupune senzaţii
olfactive si gustative care stimuleaza secretia
salivara, necesara digestiei;

Alterarea percepţiei gustative are consecinţe

 tendinta de a consuma alimente prea sǎrate sau
prea dulci,
 anorexie,

 malnutriţia, ca o consecinta a inapetentei.

 Îmbătrânirea tegumentelor, aparatului
respirator, aparatului locomotor, renal,
cardio-vascular, endocrin, a sistemului
imunitar și implicațiile asupra tratamentelor
stomatologice
 Tegumentele

Modificarile la nivelul tegumentelor depind de

• factori genetici
• regiunea pielii
• sanatatea generala
• noxe
 Tegumentele
Tesutul conjunctiv
• mai putin vascularizat – culoare mai palida,
teroasa
• scade elasticitatea tisulara
• glandele glandulare au secretie mai redusa
• Hiperplazii ale glandelor sebacee - comedoane,
depuneri lipidice la nivelul pleoapei
• glandele sudoripare: atrofiere cu consecinte
asupra reglarii temperaturii corporale
 Tegumentele
• Pometii obrajilor devin mai evidenti
• Infundarea obrajilor,
• Infundarea ochilor in orbite
• Nasul si urechile se alungesc aparent
• Riduri, pete pigmentare (lentigo senil), stelute vasculare
(teleangectazii senile) cu aspect de purpura, semne de
fragilitate vasculara: echimozele dupa traume usoare
• Vindecarea mai lenta a plagilor – regenerare epiteliala mai
lenta
 Aparatul respirator
• apare deteriorarea ţesuturilor pulmonare datorita
expunerii in timp la noxe →scăderea elasticităţii
• rigidizarea cutiei toracice, creste diametrul antero-
posterior
• se reduce forta de contractie prin reducerea elastinei
care determina scleroza pulmonara si in final emfizem
pulmonar
• diminuare funcţională respiratorie – creste frecventa
respiratiei in repaos, expiratia se prelungeste si devine
superficiala
• se reduc schimburile gazoase -↓aportul in ţesuturi
 Aparatului locomotor

• pierderile osoase progresive si redoare

articulara care determina dificultati de deplasare
• cresterea volumului cristalelor anorganice,
cresterea densitatii retelei de colagen
concomitent cu diminuarea hidratarii tisulare
= osteoscleroza (fragilitate osoasa crescută)
• scade densitatea osoasa: osteoporoza ( mai ales
la femei) este vizibila radiologic ca o reducere a
trabeculelor osoase ale osului spongios
Reducerea osului cortical- atat la maxilar cat si la mandibula
 Aparatului locomotor

Regenerarea osoasa, osteoblastica, la varstnic

este mai redusa decat cea osteoclastica la
varstnici = procesele de formare si rezorbtie
osoasa nu mai sunt echilibrate

la nivelul cavitatii bucale absenţa stimulilor

funcţionali transmisi de dinti (in starile de
edentatie) favorizeaza acest dezechilibru.
 Aparatul renal
• Reducerea masei renale (modificari vasculare provocate de sclerozare,
involutie nonischemica)

• Scaderea fluxului plasmatic renal

• Scaderea secretiei renale

• Scade rata filtrarii glomerulare, clearance-ul

• Afectarea productiei de hormoni

- incapacitatea adaptarii aportului de calciu
- balanta K este afectata

• Atentie la medicatia cu eliminare renala – dozele adaptate la gradul de

afectarea renala
 Cardio-vascular
Imbatranirea la nivel cardio-vascular
• ingrosarea septului interventricular
• scaderea capacitatii metabolice a inimii
• scad elasticitatea vaselor mari- ateroscleroza - HTA, risc de tromboze, infarct
• supraincarcarea inimii stangi datorita rigiditatii aortice si vasculare (predispune
la insuficienta cardiaca)
• scaderea puterii de contractie cu predispozitie pentru bradicardie
• scaderea frecventei cardiace si aparitia tulburarilor de ritm cardiac
• debitul cardiac la repaus scade cu aproximativ 1% pe an dupa 20 ani: impact
puternic asupra rinichilor si a creierului – dispnee la eforturi minime
• endocardul se ingroasa, se hipertrofiaza si se sclerozeaza in special in jurul valvelor
->valva mitrala este prima afectata dupa 60 ani; se calcifica uneori = riscul
endocarditelor bacteriene
• depunerea ţesutului adipos in epicard ceea ce scade eficacitatea cardiacă
 Cardio-vascular
Atitudinea in cabinetul de medicina dentara

• Detartraje si extractii sub protectie de antibiotice

• Tratamentele chirurgicale realizate cu acordul
medicului de familie si a specialistului pentru
pacientii cu risc crescut
• Eliminarea focarelor de infectie dentare
• Hemostaza eficienta postoperatorie
• Terapia durerii: administrarea de antialgice
• Atitudinea fata de pacient: binevoitoare, calma,
incurajatoare, pentru eliminarea stresului
 Sistemul endocrin si metabolismul

Cele mai importante modificari endocrine ale imbatranirii

sunt datorate glandei tiroide si a pancreasului (hipofunctie)

• toleranta scazuta la glucoza datorita scaderii secretiei de

insulina dar si datorita sintezei crescute de glucoza la nivel
hepatic
• procentul de masa adipoasa se coreleaza pozitiv cu gradul de
intoleranta la glucoza
• diminuarea activitatii fizice + consumul important de
carbohidrati favorizeaza decompensarea functiei
pancreasului
 Sistemul endocrin si metabolismul
• hiofunctie hipofizare= scade secretia de hormoni de crestere: scade
masa musculară, forţa musculară, densitatea osoasă – scade
calitatea vietii
• metabolism bazal incetinit - scade temperatura corpului -
temperatura optima in cabinetul stomatologic

• Hormonii sexuali
- Secretia de estradiol si progesteron scade dar ovarele
continua sa secrete testosteron – aparenta “masculinizare” a femeii
- la barbati dupa 40 ani scade androsteronul si testosteronul
(involutia prostatei si diminuarea secretiei acesteia) : scade forta si
masa musculara, scade libidoul, apare osteoporoza, anemie.
 Sistemul imunitar
• incetinirea raspunsului imunitar la antigeni -
scade capacitatea proliferativa a celulelor T la
contactul cu antigeni nespecifici bacterieni sau
virali
• la varstnic scade titrul anticorpilor fata de
antigeni nespecifici si creste cel al
autoanticorpilor: anticorpi anticelule parietale,
antitireoglobuline, antineuronali, cu implicatii in
etiopatogenia gastritei atrofice, tiroiditei
autoimune, maladiilor neurologice, anticorpi anti
ADN-poliartrita reumatoida
 Sistemul imunitar
• imunodeficienţa are o incidenţă mare la
subiecţii depresivi, izolaţi psiho-social sau
stresaţi
• medicul incurajare permanentă a pacientului,
atmosfera, confortabilă din cabinet si sala de
aşteptare, recomandări de socializare
Medicatia vârstnicului

• riscul polimedicatiei (la 65 ani majoritatea

pacientilor urmeaza aproximativ 5 tratamente
medicamentoase).
• administrarea sau intreruperea anumitor
medicamente se poate face cu acordul
specialistului sau a medicului de familie
 Medicatia vârstnicului

Anamneza corecta inainte de a prescrie orice medicament pentru

tratamentele stomatologice

• Ce medicamente ia pacientul si pentru cat timp? Trebuie să prezinte

reţeta.
• Ce patologie are pentru care face tratament? Se va contacta cu
medicul de familie pentru siguranta pacientului (verificarea datelor).
• Intrebari referitoare la suferinte renale si hepatice ale pacientului.
• Evaluare starii de nutritie si de hidratare a pacientului.
• Se vor cunoaste efectele secundare si modul de eliminare al
fiecarui medicament prescris.
• Se va scrie reteta pentru medicamentul recomandat in
prezenta pacientului si a apartinatorilor( dupa caz) cu specificarea
detaliilor necesare.
 Medicatia vârstnicului

Anticoagulantul?

Cand pacientului urmeaza sa i faca extractii dentare sau

alte interventii chirurgicale (risc de hemoragii)

Oprirea temporara a tratamentului anticoagulant se va

face numai la indicatia medicului specialist.
exista numeroase medicamente care interfereaza/
potenteaza actiunea anticoagulantelor.
 Medicatia vârstnicului

Corticoizii:
cei care urmeaza tratamente de lunga durata cu
cortizon au risc crescut de infectii si plagile se
cicatrizeaza greu (in cazul tratamentelor
chirurgicale) – profilaxie antibiotica
 Medicatia vârstnicului

• Antihipertensive si vasodilatatoare: numai cu

acordul medicului de familie se vor prescrie si
alte medicamente (interferente medicamentoase)
• Psihotrope. Aparitia unui accident (febra,
deshidratare) poate augmenta efectul acestei
medicatii (administrarea sedativelor poate avea
efecte secundare nedorite)
• Antiinflamatorii ne si steroidiene: sunt riscante
in tratamente de lunga durata in asociere cu
diuretice sau in insuficienta renala
 Medicatia vârstnicului

• antidiabetice orale sau tratament cu insulina:

pacientul poate face hipoglicemie daca nu a
mancat inaintea tratamentului stomatologic

• diuretice: prescrise la pacienti cu HTA sau

glaucom; se va evita prescrierea altor
medicamente cu eliminare renala

• antibiotice: atentie la efectul hepatotoxic (mai

ales la pacientii cu insuficienta hepatica).
Îmbătrânirea la nivelul aparatului
digestiv
 Îmbătrânirea la nivelul aparatului digestiv
Etapa digestiei bucale este importanta pentru eliberarea
nutrientilor din alimente: proteine, lipide, glucide, elem
minerale,vitamine, apa. (Jean Tremollieres)

• atrofia muschilor masticatori: intervine tarziu comparativ

cu alte grupe musculare
• atrofie papilara - diminuarea gustului ->inapetenta
• reducerea senzatiei tactile -> reducerea aptitudinii de
mobilizare a bolului alimentar
• scaderea capacitatii de apreciere corecta a texturii
alimentului – la purtatorii de proteze dentare
• scaderea fluxului salivar -> masticatie dificila
 Îmbătrânirea la nivelul aparatului digestiv
• atrofii ale mucoasei gastrice: scade secretia acida dupa 20 ani
• scade capacitatea de absorbtie intestinala fata de lipide si
aminoacizi
• mucoasa esofagiana devine fragila
• colon: diverticuloza( dupa 35 ani) datorita fragilizarii peretilor
intestinali

 gastrita, ulcer gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colon

iritabil
 apar modificari ale tranzitului intestinal (diaree, constipatie),
greata, varsaturi, meteorism abdominal, ulceratii si lichen plan
la nivelul mucoasei bucale
 Îmbătrânirea la nivelul aparatului digestiv
• Scaderea eficientei masticatorii prin
- uzura dentara si pierderea progresive a dintilor urmata mai rar de protezare:
neglijenta, probleme financiare, prejudecati
- pierderea progresiva de substanta dentara dura - mai accentuata la incisivi
- reducerea inaltimii cuspidiene si a inclinarii pantelor cuspidiene:
”aplatizarea” morfologiei ocluzale
- reducerea convexitatilor dentare axiale - impactul direct al alimentelor
(traumatizant) asupra parodontiului marginal superficial

Reducerea abilitatii masticatorii - tulburari digestive asociate - determina

stagnarea alimentelor in stomac in vederea compensarii timpului digestiv bucal mai
scurt – adaptari la nivel mucozal, muscular, glandular

!!! este important controlul aportului alimentar de catre medic sau nutritionist.
 Alimentatia la pacientul varstnic
• In general varstnicii cu stare generala buna sunt
receptivi la recomandari si le aplica cu perseverenta
 Alimentatia la pacientul varstnic
Proteinele - 20 acizi aminati care compun proteinele organismului uman
Acizi aminati esentiali (indispensabili) Acizi aminati ne-esenţiali (condiţionat -
care nu se sintetizeaza in organism esentiali)
Metionina Cisteina
Lizina Tirozina
Triptofan Glutamina
Leucina Arginina
izoleucina Prolina
Histidina Glicina
Treonina Acid aspartic
Fenil-alanina Aspargina
Valina Acid glutamic
Serina
Alamina

Stresul scade capacitatea de sinteza proteica a unui organism - asigurat aportul

alimentar si al acizilor ne-esentiali (conditionat-esentiali)
 Alimentatia la pacientul varstnic

Aportul proteic
insuficient produce:
• anorexie
• confuzie mentala
• predispozitia la
infectii

Se recomanda la
varstnic: 1g/kg
corp/zi
 Alimentatia la pacientul varstnic

Proteine de calitate se regasesc

in
• oua, carne, peste, soia,
lactate, nuci carne supe de
slabă, fără carne
• se prefera proteinele grăsime degresate,
animale vizibilă,
peşte slab
de legume
sau de
peşte

• Vitamina B6 este importanta

pentru reactiile de tranasaminare
ale aminiacizilor
Aportul glucidic

Carbohidratii sunt principala sursa de energie in organism

• Surse - glucidele simple (zaharuri simple): sucroza (bomboane, dulciuri), fructoza (fructe) si lactoza (lapte)
- glucide complexe (produse vegetale si cereale)
• Faina de cereale nerafinate este recomandabila varstnicului: paine neagra continutul ridicat in fibre
(faciliteaza tranzitul intestinal)
Alimentele bogate in fibre scad glicemia si au rol important in tratamentul diabetului zaharat.
Fructele si vegetalele bogate in fibre tind si ele sa reduca colesterolul. Este indicata cresterea
aportului de fibre de la 12 g/zi pana la 30 g/zi.

Recomandabil pentru varstnici: 600 g fructe + legume/zi

pâine prăjituri legume fructe

neagra, proaspete sau proaspete,
de casă preparate sub
intermediar sucuri de
preparate diferite forme fructe,
ă sau pâine cu ulei, şi (piure, la compoturi
albă veche,
mai puţin aburi, la mai puţin
cereale grătar, sote,
integrale, dulci dulci,
budinci) piureuri de
paste fructe, fructe
făinoase coapte
integrale.
 Alimentatia la pacientul varstnic
Aportul de lipide - asigura aproximativ 30% din ratia calorica
zilnica

• asigurat aportul de acizi grasi esentiali (linoleic si α-

linoleic)

• Recomandari pentru varstnici : consumul de peste

gras ( somon) 3x/saptamana, oua, ficat, carne rosie, 10
gr unt/zi ulei de rapita,
• Alte surse: uleiuri vegetale, nuci si seminte, leguminoase soia, măsline,
uscate (fasolea), spanac, brocoli, conopida, dovleac fl-s, soia, de
germeni de
porumb, unt;
• Consumul zilnic recomandat pentru varstnici va fi de oul (în special
aproximativ 7,5 g/ zi acid linoleic si 1,5 g/zi acid α-linoleic albuşul)

• recomandarea individuala a aportului alimentar de lipide

se face in functie de rezultatele analizelor de laborator
 Aportul de minerale
Calciul (Ca):
Important pentru scheletul osos, activitatea neuro-musculara,
coagularea sanguina, functiile celulare

Aportul de Ca: asigurat de consumul de lapte, branzeturi- aproximativ

800-1000 mg/ zi

In osteoporoza este recomandat aportul zilnic crescut de Ca: 1200 mg /zi

Surse nonlactate de Ca: lapte

Seminte de mac, chia, susan degresat,
Conservele de sardine sau somon iaurt,
Fasolea si lintea boabe brânză de
Migdalele, smochinele uscate
vaci,
Alimentele pe bază de cereale pot fi fortificate cu calciu
Frunze verzi de spanac, rubarba, varza kale telemea de
Fructe: portocale, prune, vacă

• medicatia: steroidele produc hipocalcemie

• laptele este bogat in sodiu – !!! la bolile in care sodiul este
restrictionat
 Aportul de minerale
Aportul de Fe:

In lipsa aportului adecvat apar anemii carentiale

• alimente bogate in Fe: ficatei, faina de soia, carne
de vita, rinichi, peste, legume verzi, fasolea,
fructe proaspete
• Fe existent in carne este mai bine absorbit decat
cel din vegetale
• persoanele trecute de 51 ani au nevoie de 10 mg
de Fe continut in ratia alimentara zilnica
 Aportul de vitamine
Vitamina C
Atentie !! la varstnici aportul este insuficient de
obicei
- determinarea acidului ascorbic in urina)
- corectarea medicamentoasa a deficitului de
vitamina C

Surse de vitamina C: catina (2500 mg per 100 g),

macesele (2000 mg per 100 g), coacazele, brocoli,
varza de Bruxelles, kiwi, ardei iute, citrice
 Aportul de vitamine
• Vitamine liposolubile: vitamina D este esentiala
pentru absorbtia Ca si este frecvent deficitara
la varstnic (prezenta in lactate, ficat de peste)
 Aportul de vitamine
Vitamina B12 si acid folic: la majoritatea
varstnicilor aportul este redus (anemii
megaloblastice)

Alimente care asigura necesarul zilnic: friptura,

ficat, germeni de grau
Apa
Adesea in cazul varstnicilor dispare senzatia de sete
• 1,5 l /zi ca bautura (exceptand aportul hidric prin
alte alimente)
• In febra aportul creste cu 0,5 l pentru fiecare
grad care depaseste 37°C

• https://www.facebook.com/210417089009286/v
ideos/539599492757709
Un regim alimentar
echilibrat asigura o
calitate mai buna a
vietii
 Îmbătrânirea ADM. Imbătrânirea
parodonțiului si implicațiile asupra
tratamentelor stomatologice
Parodonţiul
• superficial sau
de invelis
• profund sau de
sustinere
Tesuturile de sustinere ale dintelui se atrofiaza
progresiv

• ligamentele parodontale- fibroza ligamentara

• osul alveolar: scade vascularizatia, atrofie
osoasa osteoporoza
• se modifica raportul coroana clinica/radacina
clinica in favoarea coroanei
• uzura dentara tinde sa compenseze tendinta
de inversare a raportului coroana
clinica/radacina clinica
• micsorarea lumenului apical agravand
deficientele de vascularizare pulpara
• se reduc numeric celulelor desmodontale

Ambrazurile gingivale (ramase libere dupa retractia

papilelor gingivale) – retentive

Boala parodontala nu e specifica varstnicului apare

dintr-o parodontita cronica adultului.

Dezvolta forme mai putin agresive decat tanarul.

Cementul

 neregularitati structurale

 apozitie continuă cu avansarea in

varsta (indiferent daca dintele este
vital sau devital) - asigura eruptia
pasiva a dintelui care compenseaza
uzura fetei ocluzale/marginii
incizale

 grosimea cementului la varstnic

este de 3x mai mare decat la 11
ani: dificultati la extractii
 recesiunea gingivala fiziologica -
expune cementul radicular (mai
putin rezistent la atacul bacterian
decat smaltul dentar) - risc crescut
de carii de cement
Gingivita: inflamatie cronica a tesuturilor moi
din jurul dintelui produsa de placa+factori
favorizanti locali/generali
Factori favorizanti generali
• Deficiente imunologice scad
reactivitatea imunologica a
organismului, modifica raspunsul
clinic – reactie inflamatorie mai
pronuntata
• Tratamente:
 hormoni steroizi la femei la
menopauza
 fenitoina – hipercresteri gingivale
cu pungi false
 ciclosporina imunosupresor – in
transplantul renal
 nifedipin – indicat in boli
cardiovasculare
Leziuni de furcatie –
frecvente la varstnici
resorbtie a osului si
gingiei – descoperirea
spatiului interradicular
Tumori parodontale
• forme benigne
(epulis)

• maligne
(carcinom gingival)
Tratament profilactic
= indepartarea placii bacteriene, stoparea si reducerea
aderarii ei pe suprafete

• prevenirea cariilor la varstnic

• eliminarea factorului microbian
• cresterea rezistentei gazdei
• reducerea substratului nutritiv pentru agentii microbieni
Tratament profilactic. Metode

• Fluorizari
• Stimulenti salivari
• Igienizarea mecanica si chimica
• Remineralizarea prin clatirea cu solutii
Igiena buco-dentara

 necorespunzatoare - tulburari vizuale si de coordonare neuro-musculara a

miscarilor
 mentinerea statusului parodontal stabilizat se asigura prin controlul
riguros, periodic, al eficientei mijloacelor de igienizare
Igienizarea mecanica

periaj manual
periajului intempestiv: produce leziuni cuneiforme
localizate pe fetele vestibulare la nivelul coletului
dentar
https://www.youtube.com/watch?v=oLZ4eNL9IgI

electric: pacienti cu dificultati motorii, sub

supraveghere, metoda Bass
https://www.youtube.com/watch?v=QN9KP_lLK7I
! atentie la bolnavii cu patologie valvulara – lezare
parodontiu
Mijloace auxiliare: fir matase, benzi dentare, vf sau conuri
de cauciuc, penele din lemn, scobitori
Igienizarea chimica - adjuvanta
- varstnici dependenti de alte
persoane

- apele de gura contin alcool

– usuca sau irita tesuturile,
cresc xerostomia – necesita
diluare 50% - clorhexidina –
coloreaza, altereaza gustul

- reduce, elimina, previne

placa bacteriana
supragingivala
Fluorizarea
• F – inhiba demineralizarea, antibacterian
• Topic – bulete, solutii clatire, geluri in gutiere,
paste de dinti fluorurate
• Generala – apa fluorurata
Tratamentul parodontal curativ

Cand distructia osului si a tesutului periodontal nu

depaseste 1/3 apicala

Obiective: ameliorarea profunzimii pungilor

stabilizarea insertiei epiteliale
reducerea microorganismelor sulculare
Etape
• starea generale vitamine B,C,A
• local : conservator si chirurgical
Bibliografie:

1. Vasile Nicolae, M. Ursache, M. Scriecu –

Gerontostomatologie, Ed. Universității „Lucian Blaga”,
Sibiu, 2010
2. Daniela Ivona Tomiță, Mihaela Păpușa Vasiliu,
Carmen Stadoleanu – Gerontostomatologie, Ed.
Apollonia, Iași, 2012
3. Kamel Earar. Gerodontologie dentara. Ed.
Universitatea Dunarea de Jos, Galati, 2015
 Despre varsta.

https://www.youtube.com/watch?v=
Rb5B_d8giRg
 Îmbătrânirea ADM. Imbătrânirea
pulpei dentare - implicațiile asupra
tratamentelor stomatologice
Pulpa dentara

= tesut conjunctiv care nu are continuitate cu

restul organsmului decat prin foramenul apical
- in timp se atrofiaza si sclerozeaza – nu mai
poate forma dentina
Modificari involutive la nivelul pulpei dentare

• Atrofia odontoblastilor -> incetinirea functiilor lor-> acumularea de produsi toxici -

> creste vulnerabilitatea la factori iritati si microbieni
• + Reducerea numerica a odontoblastilor – pulpa devine mai inactiva in procesele
de sinteza
= se pierde capacitatea de mentinere a vitalitatii
• Creste continutul fibrilar cu fibrozare difuza

• Modificari de nutritie si de inervatie (sclerozarea arteriolelor pulpare) -> scaderea

sensibilitatii la excitanti fizici si chimici

• Scade capacitatea reparatorie: agresiunile microbiene determina mortificarea

pulpei fara simptomatologie “zgomotoasa” si riscul infectiilor periapicale este
crescut
Modificari involutive la nivelul pulpei dentare

• Reducerea volumului camerei pulpare: depunerea de dentina

secundara in timp
• In camera pulpara sunt prezente depozite de dentina tertiara
reparatorie ca raspuns la agresiuni carioase, abrazie, restauratii
• Calcificarile pulpare sunt frecvente: pulpoliti si posibila calcifiere
totala a camerei

riscuri scazute de deschidere accidentala a camerei pulpare in

cursul preparatiilor dentare
Tratamentul endodontic

• cat mai putin traumatizant

• in cat mai putine sedinte

• tolerate mai bine decat extractia dentara: sunt mai

putin traumatizante pentru pacient;
comunicarea/colaborarea este dificila

• pacientii sunt motivati (doresc pastrarea dintilor)

Dificultati datorita
• involutiei pupei si dentinei
• depunerii de dentina secundara sau sclerozarii ei
• tesuturi dentare fragile si rigide

• camera pulpara diminuata in volum

• canal radicular ingustat/obliterat cu calcifieri –
tratamentele pot fi incomplete sau se pot realiza cai
false
• dintele nu reactioneaza la stimuli electrici sau termini
chiar daca mai exista resturi pulpare (fibroza)
Dificultati

• dificultatile de acces: datorate modificarii

pozitiei de postura a varstnicului
• izolarea cu diga nu este bine tolerata de
varstnic (probleme respiratorii)
Dificultati

• vindecarea periapicala este lenta : normal poate dura pana la 2 ani

(fata de 6 luni la pacientul tanar)

• Localizarea camerei pulpare dificila: depunere de dentina

secundara inspre incizal/ocluzal

• localizarea dificila a canalelor radiculare la dintii cuspidati: creste

riscul perforarii planseului camerei pulpare

• accesul dificil intracanalicular datorita lumenului ingustat;

frecvente strangulari ale lumenului
 Îmbătrânirea ADM: modificări
osoase la nivel oro-facial,
modificări ATM, modificări la
nivelul țesuturilor dentare dure
Îmbătrânirea osteoarticulară

• proces involutiv normal

• ireversibil
• determinat genetic
• supus acţiunii factorilor de mediu (temperatură, presiune, umiditate,
încărcare)
Modificari
• cresterea volumului cristalelor anorganice
• cresterea densitatii retelei de colagen
• diminuarea hidratarii tisulare = osteoscleroza
( fragilitate osoasa crescută)

• scaderea densitatii osoase: osteoporoza (mai

ales la femei)
• este vizibila radiologic ca o reducere a
trabeculelor osoase ale osului spongios
• modificarile afecteaza atat mandibula cat si
maxilarul in egala masura cu restul
scheletului osos

• apare un dezechilibru intre fenomenele

osteoclastice si osteoblastice
• organismul compenseaza partial pierderea
densitatii osoase prin cresterea rezistentei –
se previn fracturile
Clinic

Modificari la ambele maxilare

Intereseaza crestele edentate – resorbtie si atrofie

Factori generali ce influenteaza atrofia si resorbtia :

• boli neurologice
• dezechilibre nutritionale
• avitaminoze
• tulburari de metabolism
• iradieri
Factori locali ce influenteaza atrofia si resorbtia:
• etiologia pierderii dintilor
• cronologia extractiilor
• tehnica extractiilor
• tipul protezelor si calitatea (instabilitate, rapoarte ocluzale, obiceiuri la
purtare
Factori functionali ce influenteaza atrofia si resorbtia:
• prezenta dintilor pe arcada – stimul fiziologic in echilibru apozitie –
resorbtie
• masticatie pe creste – stimulare neadecvata

Absenta dintilor – reorganizari si restructurari la nivelul structurii

edentate cu atat mai intense cu cat metabolismul osos este mai
aproape de normal si cu cat protezarea este mai precoce
Resorbtia este diferita la maxilar fata de
mandibula
• La maxilar – concentrica, centripeta, pe
seama versantului vestibular si a muchiei cu
diminuarea maxilarului in toate sensurile,
mai ales transversal, aplatizarea boltei
palatine - are beneficiul unei bune adeziuni a
protezei totale
• La mandibula – centriguga, cu aparitia
treptata a unei creste edentate subtiri, in
lama de cutit, cu prezenta găurii mentoniere
in zona de sprijin a protezei (in atrofiile
accentuate ale crestelor edentate). Necesita
pregatirea in vederea protezarii prin
augmentări osoase chirurgicale
• Inversarea rapoartelor osoase dintre crestele
maxilare si mandibulare - repercursiuni
ulterioare asupra protezarii
Resorbtiile osoase la nivelul ADM:
• sunt generalizate
• se produc in paralel cu cele de la alte nivele
ale scheletului osos
• insertia frenurilor ajunge pe muchia crestelor
edentate: deranjeaza stabilitatea functionala
a protezelor totale
• osul spongios este mai afectat decat osul
cortical
• pierderile osoase ale crestelor edentate: sunt
mai accentuate in cazul spatiilor edentate
rezultate in urma pierderii mai multor dinti
vecini (nu se cunoaste exact cauza) raportate
la pierderea osoasa consecutiva unei edentatii
unidentare.
Patologia oaselor maxilare
• Osteoporoza senila – cresterea porozitatii oaselor, frecvent in
legatura cu activitatea hormonala (deficient estrogenice), carente de
calciu – consecinte – fracturi, suport protetic insuficient – pot aparea
exostoze sau resorbtie si atrofie

• Fracturile – mai rar la varstnici – mai putin expusi traumatismelor;

cand apar au un aspect particular datorita terenului
• Boala Paget – frecvent dupa 65 de ani, mandibula alungita, probleme
in protezare
Osteitele
• particulare la batrani
• pot aparea in jurul radacinilor restante, mai frecvent la mandibula
• evolutie cronica, indelungata chiar sub tratament, focare de supuratie
cu fistule pe unde se elimina spontan sechestre mici osoase/chiuretaj
bland
Modificari ale articulatiilor varstnicului

Aproximativ 50% dintre varstnici prezinta artroze

• solicitari -> stratul calcifiat al cartilajului
articular se reduce progresiv
• proliferare fibroasa pe extremitatile articulare -
> remanierea fibrocartilaginoasa a articulatiei
• osteofite + si artrita hipertrofica = consecinte
cvasinormale ale uzurii articulare
• cu varsta scade mobilitatea articulara dar aceste
modificari nu pot fi considerate specifice
imbatranirii fiindca apar inaintea ei: coloana
lombara pierde cel mai mult din mobilitate intre
13 si 35 ani
Atitudinea terapeutica a medicului dentist
• Pozitia pacientului varstnic in scaunul stomatologic: nu se aseaza
pacientul in pozitie orizontala de lucru- maxim 115 grade inclinarea
fotoliului( artroze cervicale si dorsale dureroase)
• Ajutarea pacientului la urcarea si coborarea din fotoliul stomatologic
• Reducerea timpului operator: sedinte de lucru de maxim 30 minute
ATM

Creste laxitatea articulara:

• se reduce profunzimea cavitatii articulare la varstnic
• scade volumul condilului articular
• suprafetele articulare au tendinta de aplatizare
• determinarea pozitiei de RC a mandibulei (necesara in realizarea
tratamentelor protetice) devine mai dificila la varstnic

Discul articular la nivelul ATM are tendinta de perforare, din cauza

uzurii, fara simptomatologie (dar dovedita de autopsii).
Exista fisuri (care raman asimptomatice) la nivelul suprafetelor
articulare si la fasciculul fibros.
Scaderea perceptiei proprioceptive( prin pierderea dintilor) determina
scaderea capacitatii de control a miscarilor mandibulare - importanta
conservarii dintilor restanti pentru pastrarea perceptiei proprioceptive
(faciliteaza integrarea protezelor noi de catre pacient).
• Bibliografie:

• 1. Vasile Nicolae, M. Ursache, M. Scriecu – Gerontostomatologie, Ed.

Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010
• 2. Daniela Ivona Tomiță, Mihaela Păpușa Vasiliu, Carmen Stadoleanu –
Gerontostomatologie, Ed. Apollonia, Iași, 2012
• 3. Kamel Earar. Gerodontologie dentara. Ed. Universitatea Dunarea de
Jos, Galati, 2015
Îmbătrânirea glandelor salivare
și a mucoaselor cavității bucale.
Hiposialia vârstnicului.
Modificari ale glandelor salivare

➢Modificari anatomice
• degenerarea glandelor principale si accesorii
• sclerozarea parenchimului
• atrofia celulelor secretorii, a canalelor excretorii
• acumulare de tesut limfoid si grasos cu modificari secretorii calitative
si cantitative
• alterari vasculare glandulare pana la calcificare
Modificari ale glandelor salivare
Modificari secretorii

➢Cantitative – scaderea debitului salivar

xerostomia - reducerea retentiei protezei
- scaderea lubrefierii tesutului
- scaderea rezistentei la carii
➢Calitativ
• creste vascozitatea salivei prin reducerea secretiei glandelor sublinguale
• se reduce numarul de electroloti
• se modifica aportul ionic
• se reduce apararea salivara prin :lizozim, enzyme, imunoglobuline
Hiposialia varstnicului

Simptome subiective:

• alimentatie dificila
• senzatie de uscaciune a gurii
• gust metalic
• durere la nivelul mucoasei, purtarea protezelor este dureroasa
• nevoia de a consuma lichide si de a suge bomboane
Hiposialia varstnicului

Semne clinice obiective

• limba depapilata, rosie, fara lac salivar, lipicioasa, lipita de

palat
• pseudomacroglosie datorita involutiei tisulare si musculare
• lipsa de coeziune a bolului alimentar
• halena
• mucoase rosii, lucioase
• dificultati la vorbire
• asialie
• mucoase uscate, rosii
• cheilita
Hiposialia varstnicului

Complicatiile hiposialiei
• candidoze recidivante datorita scaderii IgA, scaderea pH
• candida albicans
• dureri la purtare proteze
Hiposialia varstnicului

Complicatiile hiposialiei
• Depozite abundente de tartru si placa bacteriana
• Gingivite
• Policarii evolutive
• Edentatii premature
• Paradontopatii
• Ulceratii recidivante
Hiposialia varstnicului

Tratamentul hiposialiei:
• stimularea salivara cu pilocarpina 15-30 mg/zi
• stimularea secretiei salivare prin recomandarea gumei de mestecat
• consumul de lichide negazoase 1,5 l pe zi
• saliva artificiala
• gel umidifiant
• apa de gura
• paste de dinti neiritante, dulci
• controlul medicatiei generale a pacientului
Afectiunile mucoasei orale la vartsnici

Modificari involutive ale mucoasei

Mucoasa mobila
• frenurile si bridele se scurteaza cu reducerea distantei fata de muchia
crestei
• mucoasa jugala are tendinta de cheratinizare crescuta
• creste numarul glandelor sebacee de la nivelul mucoasei labiale,
vestibul, mucoasa jugala, apar granulele Fordyce
Modificari involutive ale mucoasei

Mucosa pasiv mobila – se reduce in favoarea mucoasei mobile – scade mentinerea

unei proteze mobile

Mucoasa fixa nu sufera modificari la dentati

La edentati involueaza in functie de
▪ solicitarile mecanice ale protezei mobile
▪ masticatia facuta pe creste
▪ fumat
▪ igiena orala
Afectiunile mucoasei orale la vartsnici

Hiperplazii – sunt produse adesea de

marginile protezelor mobile neadaptate
corespunzator

Lichen plan - potential de malignizare

Pemfigus: are potential de malignizare

(evolueaza cu atrofie gingivala severa in
functie de localizare)
 Afectiunile mucoasei orale la vartsnici
Leucoplazii: ulceratii delimitate ale mucoasei,
Carcinoame - frecvent localizate la nivelul limbii cu potential de maligizare
(carcinom verucos lingual) si planseu

Hipercheratoze

Papilom comisural
Afectiunile mucoasei orale la vartsnici
Stomatitele protetice
• sunt prezente in proportie de
25% - 60% la purtatorii de
proteze mobilizabile
• localizarea palatinala este mai
frecventa

Simptomatologie:
• dureri: jenă la purtarea
protezelor si la alimentaţie (la
iritaţie mecanică si chimică)
• eritem al mucoaselor
Afectiunile mucoasei orale la vartsnici

Candidozele bucale
Sunt stomatite produse de Candida albicans si indică
scăderea imunităţii generale.
Au etiologie plurifactoriala:
• cauze generale : afectiuni generale, medicatie:
antibiotic, avitaminoze, malnutritie
• cauze locale: hiposialie, igiena buco- dentara
deficitară
• cauze mecanice: proteze incorecte neadaptate
corespunzator la campul protetic, ocluzie instabilă
Afectiunile mucoasei orale la vartsnici

Tratament local:
• igienizarea cavitatii bucale
• duşuri bucale cu soluţii antifungice
• administrare de antifungice: Triflucan pe cale orală
• captuşirea sau rebazarea protezelor vechi
• inlocuirea protezelor vechi cu altele noi asigură vindecarea in 50% din
cazuri
Supravegherea pacientului varstnic cu leziuni mucoase in curs de
tratament: pana la vindecarea completa a leziunii.
Bibliografie:

1. Vasile Nicolae, M. Ursache, M. Scriecu – Gerontostomatologie,

Ed. Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010
2. Daniela Ivona Tomiță, Mihaela Păpușa Vasiliu, Carmen
Stadoleanu – Gerontostomatologie, Ed. Apollonia, Iași, 2012
3. Kamel Earar. Gerodontologie dentara. Ed. Universitatea Dunarea
de Jos, Galati, 2015
Uzura dentară la pacientul
vârstnic
Uzura dentară

• consecinta disiparii energiei cinetice dintre 2 suprafete in miscare

• proces dinamic, lent progresiv
• atinge apogeul la varstnic
• nu este vizibila in timp real
• detectabila prin fatetele de uzura corespondente ale dintilor
antagonisti ( Kaleka, 2001)
Uzura dentară
Mecanisme
•Abrazia = uzura produsa prin frecarea dintilor cu interpunerea unui
corp strain
• Atritia = uzura produsa prin frecarea dintilor fara interpuenerea unui
corp strain)
• Abfractia = uzura mecanica localizata la coletul dentar
• Eroziuna = uzura chimica a suprafetelor dentare
• Combinata
Uzura dentară
Abrazia este mai accentuata la dintii frontali mandibulari
Abrazia marginilor incizale ale incisivilor mandibulari: produce
suprafete incizale (suprafata de receptie a fortelor este mai mare -
solicitare parodontala crescuta)
Uzura dentară

Uzura dintilor la nivelul punctelor de contact interdentar : determina

reducerea lungimii arcadelor dentare (Woda 1975)
Glickmann (1974) a observat preponderenta contactelor interdentare
antagoniste in IM:
• - 75% contacte dentare in IM
• - 24% contacte dentare in miscari de alunecare excentrica
• - 1% contacte interdentare in RC
Uzura dentară

Influenţa ocluziei asupra uzurii dentare

• Labiodontia: predispozitie la abrazie accentuata (dominanta fortelor
ocluzale orizontalemasticatie de tip frecator)
• Ocluzia adanca acoperita: produce abrazia patologica a fetelor
palatinale ale grupului dintilor frontali maxilari si a incisivilor
mandibulari
Uzura dentară

Viteza de evolutie a uzurii fiziologice (are variatii individuale si este

influentata de :
• calitatea smaltului si a dentinei (amelogeneza/dentinogeneza
imperfecta favorizeaza progresia rapida a uzurii) - variatii individuale
• regimul alimentar (prelucrarea termica a hranei reduce viteza de
avansare a abraziei dentare)
• tipul masticator
Uzura dentară
Regimul alimentar - anumite componente alimentare depasesc
duritatea smaltului dentar si produc abrazii importante ale acestuia :
• fitolitii (se gasesc in legume: morcovi, sfecla)
• cuartul
• siliciul amorf

Consistenţa alimentelor: influenteaza direct proportional viteza de

uzura a dintilor
Uzura dentară
Uzura dentara si dimensiunea verticala de ocluzie (DVO)
• micsorarea DVO determina uzura dentara accentuata
• eruptia dentara continua mentine DVO la arcadele dentare complete

• Uzura dentara- parodontiu

• scurtarea coroanei clinice care - reducerea fortelor oblice/orizontale
transmise parodontiului
• reactii compensatorii la uzura dentara: apozitie osoasa si cementara
in directie coronara
Uzura dentară

Uzura dentară si ATM

• stimuli functionali -> reactii de apozitie/resorbtie osoasa in cavitatea
glenoida (Mongini, 1977)
• reducerea profunzimii cavitatii articulare la varstnic
• aplatizarea condilului
Uzura dentară
• La nivelul ATM exista fatete articulare reciproce (marimea lor depinde
direct de gradul de uzura dentara) in regiunea postero-externa a
condilului mandibular si a tuberculului post-glenoidian al osului
temporal.
• Reducerea dimensiunii meniscului in zona postero-externa a
condilului mandibular
• Ramfjord: modificarile ATM ale varstnicului sunt consecinta
proceselor patologice si degenerative ale procesului de imbatranire si
n-au legatura cu adaptarea fiziologica la modificarile ocluzale.
Tratamentele protetice fixe la
pacientul vârstnic
TRATAMENTUL CONJUNCT LA EDENTATUL PARTIAL VARSTNIC

Optiuni de tratament in edentatia partiala la varstnic:

• protezare fixa
• conservarea dinţilor restanţi şi protezare parţială
• extracţii şi transformarea în edentaţie totală
PLANUL DE TRATAMENT LA EDENTATUL PARTIAL VARSTNIC

Planul de tratament depinde de:

• diagnosticul local şi al stării generale de sănătate
• numarul si topografia dintilor restanti
• valoarea fiecarui dinte in parte
• valoarea suportului muco-osos
PLANUL DE TRATAMENT LA EDENTATUL PARTIAL VARSTNIC

Planul de tratament depinde de:

• posibilitatile financiare ale pacientului; raportul riscuri-beneficii
• motivatia pacientului si capacitatea lui de a suporta sedintele de tratament
• care este principalul motiv de prezentare la cabinet
• ce asteapta de la stomatolog
• posibilitatile pacientului de deplasare la cabinet
• comportamentul psihic
TRATAMENTUL EDENTATULUI PARTIAL VARSTNIC

Proteza fixa
• tot mai frecvent utilizata de varstnici datorita numarului tot mai mare
de dinti restanti, stare parodontala acceptabila
• indicata in situatii clinice care o permit
• in general pacientilor mai exigenti din punct de vederea al refacerii
fizionomiei dento-faciale
PLANUL DE TRATAMENT LA EDENTATUL PARTIAL VARSTNIC

Decizia de conservare a dintilor restanti are in vedere mai multi factori

locali:
• gradul de uzură
• prezenţa cariilor simple sau complicate
• statusul parodontal (parodontopatia cronica marginala)
• igiena bucală
TRATAMENTUL EDENTATULUI PARTIAL VARSTNIC

Atitudinea fata de radacinile dentare care nu prezinta suficienta

rezistenta protetica:
• se pot conserva radacini corect tratate endodontic (dar care nu
corespund protetic) care se pot acoperi cu cape metalice (proteza le
acoperire)
• păstrarea lor are rol in menţinerea osului alveolar, a propriocepţiei si
a confortului (psihic) pacientului
TRATAMENTUL EDENTATULUI PARTIAL VARSTNIC

Amprentarea
• cu materiale obisnuite
• in functie de aspectul suportului osos, retentivitate, rezilienta
TRATAMENTUL EDENTATULUI PARTIAL VARSTNIC

Tulburari ale deglutitiei

• bol alimentar voluminos datorita reducerii capacitatii masticatorii
• conditii locale nefavorabile la pacientul varstnic edentat total:
- atrofie osoasă accentuată
- fragilitatea mucoasei câmpului protetic
- hiposialia
Tratamentele protetice parțiale
mobilizabile la pacientul vârstnic
Proteza partiala mobilizabilila scheletata
!! Cunoaterea si acceptarea de catre pacient a unor aspect legate de
• Mobilitatea viitoarelor protezelor
• Retentia protezelor
Insertia /dezinsertia protezelor partiale mobilizabile scheletate:
• Poate deveni o problema atunci cand axa de insertie nu a fost studiata
atent
• Ameloplastii necesare in majoritatea cazurilor tratate prin proteze
partiale mobilizabile scheletate- pentru o buna adaptare a protezei la
suprafetele dentare
• Pacientul este invăţat in cabinet cum sa aplice si sa indepărteze
proteza (va face singur insertia/dezinsertia protezei)
Decizia de conservare a dintilor restanti are in vedere mai multi factori
locali:
• gradul de uzură
• prezenţa cariilor simple sau complicate
• statusul parodontal (parodontopatia cronica marginala)
• igiena bucală
Atitudinea fata de radacinile dentare care nu prezinta suficienta
rezistenta protetica:
• se pot conserva radacini corect tratate endodontic (dar care nu
corespund protetic) care se pot acoperi cu cape metalice (proteza le
acoperire)
• păstrarea lor are rol in menţinerea osului alveolar, a propriocepţiei si
a confortului (psihic) pacientului
Indicaţiile conexiunii rigide ale protezei scheletizate:
• Clasa III şi IV Kennedy
• Edentaţii terminale unidentare
• Edentaţii terminale când este posibilă solidarizarea dinţilor restanţi
• Utilizarea „barelor cu calareti„ pe preparaţii coronare şi radiculare
Retentia
• crosetele turnate: traiect bine studiat pentru a permite pacientului gesturi
usor de realizat la repunerea protezei pe camp
• morfologia peretilor axiali ai coroanelor artificiale pe care aplică croşetele
turnate ale protezei va evita, daca este posibil, supraconturarea -
nefavorabila igienizarii
• estetica: alegerea mijloacelor speciale de mentinere, sprijin si stabilizare
• protezarea compozita (hibrida: PPF + PPA): cu cat pacientul este mai
varstnic cu atat mai putin vom opta pentru aceasta solutie laborioasa de
tratament
Aspecte psihologice ale protezarii mobilizabile
• PPMS: poate fi o sursa de nemultumire cronica pentru pacient
• protezarea provizorie mobilizabila evalueaza capacitatea de adaptare
a pacientului
• designul protezei: cat mai simplu (evita zone retentive multiple
responsabile de retentia plăcii bacteriene)
Amprentarea
• cu materiale obisnuite
• in functie de aspectul suportului osos, retentivitate, rezilienta
Materiale protetice
• in edentatii extinse se prefera Ti in locul aliajelor CrCo (dacă
laboratorul are dotarea tehnologică corespunzătoare)
• diminuarea greutatii protezei
• imbunatatirea adeziunii
• biocompatibilitatea este mai buna,
• confortul pacientului este crescut
CARIA DENTARA LA
VARSTNIC
Caria dentara la varstnic

• incidenţă mai crescută a cariei fata de adult

• caria coronara (cu debut in smalt)– specifica caria de colet
• caria radiculara (debut in dentina/cement) – prevalenta
• odata cu avansarea in vârsta creşte severitatea afecţiunilor carioase
Factori favorizanti

➢multiple zone de retentie la nivel radicular (ambrazurile parodontale

degajate de papila gingivala) / zone retentive suplimentare fata de
pacientul tanar
➢recesiune gingivala involutiva sau parodontala – creste retentivitatea –
expunere suprafata radiculara
➢restaurari protetice si conservative neadaptate corect cervical, incorecte
ca redarea a morfologiei (supraconturate), nefinisate - retentie
suplimentara de placa bacteriana
Factori favorizanti
• Hiposialie: senescenta, boli sistemice, radiatii, medicatie – modifica
proprietatile salivei, impiedica autocuratirea, scade capacitatea
tampon a salivei, creste vascozitatea, scade ph-ul

• Factori favorizanti legati de igiena oro-dentara deficitara prin

reducerea dexteritatii – periaj zilnic absent sau insufficient –
acumulare de placa - bacteriilor cariogene
• Profilaxia insuficienta
• Depozite de tartru
Factori favorizanti
• Uzura dentara: expunerea dentinei – se accentueaza cu varsta, mai
mare la barbati datorita fortelor masticatorii mai mari: frecvent apare
bruxism
• Abraziunea (uzura patologica) – poate aparea prin suprasolicitarea
dintilor restanti, iatrogenie la nivelul antagonistilor unor lucrari
protetice din materiale cu duritate mai mare decat smaltul

• Edentatii partiale netratate

Factori favorizanti

Dieta cariogena
• preferinta pentru dulciuri
• alimente de consistenta redusa
• ritm lent de masticatie - favorizeaza depunerea de placa bacteriana,
contact prelungit aliment - dinte
Tratamentului cariilor la varstnic

Tratamentul cariei incepe cu echilibrarea mediu bucal

• eliminarea zonelor de retentie a placii bacteriene
• stimularea fluxului salivar
• corectarea regimului alimentar
Tratamentului cariilor la varstnic
Reducerea riscului de carie :
• la obturatiile vechi, neadaptate perfect dar care nu prezinta carii
secundare si recidivante, se recomanda etanseizarea limitelor cu
compozit fotopolimerizabil fluid (flow)
• tratamentul chimico-mecanic al cariei: in zonele greu accesibile sau cu
vizibilitate redusa- Cariosolv
• cele mai indicate materiale restauratorii sunt cimenturile ionomeri de
sticla(conventionale sau cu adaos de rasina).
Tratamentului cariilor la varstnic
Mentinerea rezultatelor tratamentelor stomatologice
• Riscul permanent de carie creste direct proportional cu avansarea in varsta
• Aplicarea bianuala a lacurilor fluorizate: Duraphat(Colgate), Bifluoride(Voco),
Fluor Protect(Vivadent)
• controale periodice
• detartraje, igienizari profesionale periodice (se pot executa la domiciliu de catre
personal medical mediu) completate cu instructaje de educatie sanitara ale
persoanelor care intretin varstnicul, pentru mentinerea igienei orale
• utilizarea corecta a periutei electrice, folosirea apelor de gura
• Igiena protezelor prezente: protezelor fixe ( periute speciale cu un singur smoc) si
a protezelor mobilizabile (igienizarea protezelor prin imersie in baie ultrasonica cu
solutii dezinfectante)
Etapele de preventie ale cariei dentare la varstnic

1. Evaluarea si gestionarea riscului de carie:

• Periaj dentar eficient
• Ape de gura cu clorhexidina
• Sfaturi privind regimul alimentar (inlocuitori de zahar)
• Educatie medicala
• Stimulare salivara (indicarea gumei de mestecat)
• Prescriptie de paste de dinti cu continut crescut de fluor
Etapele de preventie ale cariei dentare la varstnic

2. Identificarea si etanseizarea niselor bacteriene:

• Extractia radacinilor dentare irecuperabile
• Tratamentul fracturilor coronare, a leziuni cavitare
• Corectarea defectelor de etanseizare depistate la obturatii si coroane
artificiale (cu materiale compozite de consistenta redusa (flow,
ionomeri de sticla)
Etapele de preventie ale cariei dentare la varstnic

3. Curatirea profilactica profesionala a suprafetelor dentare:

• Aplicari topice de lacuri dentare pentru remineralizare

4. Monitorizarea leziunilor in curs de tratament:

• Controlul permanent al riscului carios
• Reaplicarea lacurilor fluorizate la 4-6 luni
• Ingrijiri si profilaxie
Etapele de preventie ale cariei dentare la varstnic

Igiena buco-dentara
• Metodele de intretinere a igienei se adapteaza capacitatii pacientului
de a le aplica
• Tehnica periajului se demonstreaza la fotoliu
• Indicatia periei de dinti electrice
• Periajul profesional: executat in cabinet cu ocazia controalelor
periodice in scopul dezorganizarii complete a florei cariogene locale
Etapele de preventie ale cariei dentare la varstnic

Fluorizarile topice
• In scopul formarii de cristale fluorapatita rezistente la demineralizare
in timpul ciclurilor constante demineralizare – reprecipitare la nivelul
suprafetelor dentare
• Paste de dinti bogate in fluoruri: Fluocaril 250
• Lacurile se aplica pe suprafete radiculare denudate, afectate sau nu
de carie
Etapele de preventie ale cariei dentare la varstnic

Apele de gură
• Ape de gură fluorurate (Miller)se utilizeaza in asociere cu paste dinti
cu fluor
• Ape gură cu clorhexidina recomandată pe perioade scurte pentru a nu
dezorganiza flora bucala in favoarea candidei albicans
Etapele de preventie ale cariei dentare la varstnic

Mijloace accesorii periajului dentar:

• Necesita dexteritate: putin utilizate de varstnic
• Firul de matase: pentru igiena spatiilor interdentare
• Periute interdentare conice

Detartrajul: la varstnic obligatoriu sub protectia antibioticelor

• Finisarea detratrajului: lustruirea suprafetelor dentare cu paste
fluorizate
 Tratamentele protetice
mobile la pacientul vârstnic
Posibilitati terapeutice
• Proteze totale mentinute, sprijinite si stabilizate pe creste edentate
• Supraproteze mobilizabile pe bonturole implantelor
• Tratament implantoprotetic fix
Obiectivele

➢Restabilirea functiilor ADM

➢Asigurarea stabilitatii si mentinerii protezei in timpul desfasurarii
functiilor ADM
➢Evitarea leziunilor de decubit si stimularea troficitatii tesuturior de
suport
PROTEZA TOTALA

Amprentarea pentru proteza totala:

➢preferate alginatele si tiocauciucurile

➢metoda piezografica de amprentare buco-plastica la campurile
protetice nefavorabile (resorbtii osoase extreme- relief negativ):
inregistrarea “culoarului protetic” situat intre musculatura limbii, care
exercită presiune centrifugă si musculatura labio-buccinatorie, care
exercită presiune centripetă.
Determinarea DVO
• DVO cât mai apropiată (2-3 mm diferenţă) de DVO veche: pentru a
evita riscul de refuzare a purtării PT (datorita reducerii capacitatii
adaptative a varstnicului)
• subdimensionarea DVO: deglutitia atipică: limba se interpune intre
protezeconducând bolul spre căile digestive (risc de alunecare a
bolului pe caile respiratorii)
• supradimensionarea DVO poate produce tulburări de deglutiţie:
pacientul inclină capul inainte, se opreşte să inghită si apoi revine la
pozitia normală
Rapoartele crestelor alveolare la varstnicul edentat total
• resorbtia crestelor edentate - inversarea rapoartelor normale de
circumscriere (mandibula ajunge sa circumscrie maxilarul);
• montarea dintilor artificiali in ocluzie inversata se face cand unghiul axei
care uneste mijlocul crestelor maxilara si mandibulara este sub 70 grade
(cu orizontala)
• montarea inversa: inestetica; determina resorbtii severe (mai ales maxilar)
• montarea dintilori in axa interalveolara - fortele masticatorii sunt
receptionate in poligonul de sustentatie al PT
• in zona frontala se realizeaza montare dintilor in usoara inocluzie
Planul de ocluzie
• plasarea planului ocluzal la mijlocul distanţei dintre crestele edentate
asigura pozitionarea corecta a alimentelor in timpul masticatiei.
• când crestele edentate sunt resorbite accentuat – inălţimea
cuspidiană este redusă pentru a nu favoriza blocarea protezelor in
angrenaj si deplasarile lor orizontale
• este necesara verticalizarea ciclului masticator (miscarile predominant
vertical stabilizeaza protezele pe câmp)
Regimul alimentar
• predominant carnivor -> montarea unor dinti artificiali cu pante
cuspidiene mai inclinate de 30 grade pentru masticatie predominant
verticala
• regim predominant vegetal (prelucrate termic), carbohidrati: dinti mai
plati, adaptati unui ciclu masticator cu mişcări de lateralitate
dominante
• readaptarea protezei totale vechi - preferata atunci cand este posibila
(nu cere efort adaptativ si este imediat integrate)
Modelarea suprafeţelor externe ale protezelor totale:
• să permită jocul limbii şi al obrajilor
• versantii vestibulari: stabilizarea protezei, evitarea stazei alimentelor
• versanţii linguali: contact cu convexităţile limbii
• palatul protetic: să reproducă morfologia subiacentă; să nu
depaşească grosimea de 2mm –deglutitie fiziologica
• grosimea placii palatine mare = limba este jenata şi destabilizează
proteza
 Modificari aparute. Adaptari ale pacientului la proteza totala

• hipersalivaţie iniţiala15-21 zile: autoreglare ulterioară

• acidoza protetica: variza in functie de gradul de acoperire a mucoasei
• Candida Albicans exacerbate
• pacientul reînvaţă deglutitia cu limba aplicată pe palat si cu contacte
intre arcade
• reducerea senzatiei gustative timp de 8-15 zile
• pierderea temporară a gustului dulce, sărat
• persistă gustul acid, amar
 Modificari aparute. Adaptari ale pacientului la proteza totala

Incizie absenta: priza alimentelor

• caninii nu sunt eficienti in sectionarea alimentelor: au mai mult un rol
estetic
• zdrobirea si triturarea la nivel PM, M prin masticatie bilaterala pentru
a evita
• mobilizarea protezei pe partea nelucratoare
• dilacerare corespunzatoare a alimentelor dupa 12 saptamani cu PT
noua
• incizia cu C,PM – imposibilă muşcarea mărului
• triturarea: verticalizarea ciclului masticator
 Recomandarile medicului

•alimente moi (in perioada de adaptare) repartizate in trei mese

• pacientul isi va regasi treptat reflexele masticatorii (nu trebuie sa
inghita nemestecat ca inainte de PT), se produce adaptarea partilor
moi, a musculaturii (obraji, limba)
• calmarea nelinistilor pacientului
• asigurarea ca va reusi
 PROTEZA TOTALA SUPRAIMPLANTARA

➢Frecvent mandibular- la campuri protetice nefavorabile

➢Os favorabil- Implante in regiunea interforaminara unde osul este
dens
➢Protezele totale se pot sprijini pe bare demontabile- permit
reinterventii usoare
 Proteza totala supradentara

• Recomandata in edentatii subtotale

• Are o buna stabilitate functionala: confortul pacientului
• Faciliteaza integrarea protezei mobilizabile
• Mentine proprioceptia
• Mentine osul alveolar
 Mentinerea rezultatelor protezarii

➢80% dintre pacienti nu revin pentru control: au confort functional

bun sau totala insatisfactie
➢minim 1 control/an
➢PT supraimplantare: riscul de aparitie a periimplantitei
➢captusiri, rebazari ale protezelor cu ocazia controalelor periodice
➢educatie sanitara
Bibliografie:

1. Vasile Nicolae, M. Ursache, M. Scriecu – Gerontostomatologie,

Ed. Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010
2. Daniela Ivona Tomiță, Mihaela Păpușa Vasiliu, Carmen
Stadoleanu – Gerontostomatologie, Ed. Apollonia, Iași, 2012
3. Kamel Earar. Gerodontologie dentara. Ed. Universitatea Dunarea
de Jos, Galati, 2015