Sunteți pe pagina 1din 4

Examinarea musculară

Palparea muschilor nu ar trebui sa fie asociată cu durere, aceasta semnalizează o inflamație la


nivelul țesuturilor musculare.

Mușchii pot fi examinați prin palpare directă sau prin manipulare funcțională.

Palparea se realizează mai ales folosind suprafața palmară a degetului mijlociu, iar indexul și
policele testează zonele adiacente. Presiune fermă și de intensitate moderată este aplicată la
nivelul zonei prin mișcări circulare. Pacientul este intrebat dacă simte sau nu durere. Prezența
durerii este inregistrată cu scorul VAS. Palparea musculaturii poate identifica apariție punctelor
trigger.

Palparea musculară de rutină în regiunea capului și gâtului include următoarele grupe


musculare: temporal, maseter, SCM, trapez, milohioidian, digastric. Mușchii care sunt dificili de
palpat se examinează cu ajutorul manipulării funcționale (m.pterigoidian lateral și medial).
Palparea se face bilateral simetric.

M. Temporal

Are trei fascicule care vor fi palpate individual (exooral) + tendonul de inserție (endooral).

Fasciculul anterior va fi palpat deasupra arcului zigomatic înainte ATM. Fibrele acestui fascicul
au un traseu vertical.

Fasciculul mijlociu va fi palpat direct deasupra ATM și superior de arcada zigomatică. In această
zonă fibrela au un traseu oblic pe fața laterală a craniului.

Fasciculul posterior se va palpa deasupra și in spatele urechii. Aici fibrele au o direcție


orizontală.

Dacă întâmpinăm dificultăți în palparea mușchiului rugăm pacientul să strângă dinții, moment
în care fibrele musculare se vor contracta punându-se în evidență. Medicul se va așeza în
spatele pacientului și va palpa simultan mușchii de pe ambele părți ale capului.

Palparea tendonului M. Temporal (endooral).

Fasciculele mușchiului converg spre apofiza coronoidă a mandibulei unde se și inseră. Există
unele afecțiuni care produc tendinită ce crează durere în muschi precum și durere proiectată în
spatele ochiului. Acesta se palpează pe rând stânga/dreapta astfel: indexul mâinii drepte se
aplică endooral la nivelul marginii inferioare a ramului ascendent al mandibulei, iar cel de la
mâna stângă paralel exooral. Cele două degete realizează o mișcare simultană spre vârful
apofizei coronoide. Prezența durerii se notează într-un tabel.

M. Maseter (Exooral)

Se palpează bilateral la nivelul inserțiilor. Mai întâi plasăm degetele pe arcul zygomatic (anterior
de ATM). Glisăm degetele de la nivelul inserției maseterine de pe arcul zygomatic (inserția
superioară) spre inserția inferioară a mușchiul la nivelul marginii inferioare a mandibulei. Zona
palpate este fasciculul superficial al mușchiului. Prezența durerii se notează într-un tabel.

Fasc.profund se palpează cu degetele înaintea ATM (1cm) sub apofiza zigomatică, aici fibrele
profunde le depășesc pe cele superficiale.

M. Maseter (Endooral)

Se palpează astfel doar fasciculul superficial plasând indexul în șanțul vestibular superior sub
arcada zigomatică pentru inserția superioară, iar în vestibulul inferior se palpează inserția
inferioară.

M. Pterigoidian Medial

Se poate palpa endooral cu policele plasat distal și inferior de molarul 3, iar degetul celeilalte
mâini exooral.

Palparea exoorală este realizată cu ajutorul degetelor îndoite și poziționate retro-angulo-


mandibular (Inserția inf.)

M. Pterigoidian Lateral

Acesta are o poziție profundă care nu ne permite palparea directă. Astfel că il palpăm prin
intermediul mușchiului pterigoidian medial. Palparea este efectuată cu indexul plasat
retrotuberozitar în timp ce pacientul are gura deschisă moderat.

Manipularea funcțională a mușchilor pterigoidieni

Datorită poziționării lor profunde aceștia sunt dificil de palpat, de aceea manipularea
funcțională face mușchiul să se contracte apoi să se întindă. Dacă sursa durerii este
reprezentată de mușchi aceștia pacientul va resimții durere în timpul manipulării funcționale.

Manipularea funcțională a mușchiului pterigoidian lateral, fasc. Inferior.


Deoarece acesta se contractă când mandibula este protrudată sau gura este deschisă,
manipularea lui funcțională presupune ca pacientul să facă o mișcare de propulsie în timp ce
mâna operatorului crează o forță de rezistență. Dacă această manevră determină durere
înseamnă că sursa acesteia este mușchiul pterigoidian lateral, fasciculul inferior.

Mușchiului pterigoidian lateral, fasc. Inferior se întinde când dinții sunt in intercuspidare
maximă. Dacă acesta este sursa durerii, când încleștăm dinții pacientul va acuza disconfort.
Dacă plasăm între dinții posteriori o spatulă de lemn pacientul nu va putea să ajungă în
intercuspidare maximă astfel că mușchiul nu se va întinde complet. Dacă este cauzatorul durerii
această manevră va face durerea să scadă în intensitate sau chiar să dispară.

Mușchiului pterigoidian lateral, fasc. Superior

Acesta se contractă cu muschii ridicători (temporal, maseter, ptg. medial) mai ales în timpul
încleștării dinților. Dacă acest mușchi este sursa durerii atunci când invităm pacientul să muște
pe un separator acesta va acuza discomfort. Ca să relaxăm acest mușchi rugăm pacientul să
deschidă larg gura, pe parcursul acestei mișcări mușchii ridicători se întind, dar fasciculul
superior al ptg lateral se relaxează astfel că durerea cedează.

Manipularea funcțională a mușchiului pterigoidian medial.

Fiind un muschi ridicător se contractă pe măsură ce dinții se apropie dacă este sursa durerii
atunci încleștarea dinților va determina discomfort. Dacă rugăm pacientul să strângă dinții pe
un separator durerea va crește deoarece ridicătorii sunt în contracție.

Acesta se întinde la deschiderea maximă a gurii astfel că poate să apară durere la deschiderea
maximă a gurii când acest mușchi este inflamat.

Realizați un tabel care să sintetizeze aceste mișcări.

M. milohioidian

Palparea lui se face cu ajutoru indexului plasat la nivelul planșeului, iar degetele celelaltei mâni
sun așezate exooral sub menton. A se evita glanda sublinguală.

M. Digastric

Se palpează doar exooral (pântecele anterior) în spatele mentonului pe linia mediană atunci
când pacientul deschide gura contra rezistență.
SCM

Palparea lui se face la nivelul inserției superioare pe suprafața externă a procesului mastoid în
spatele urechii. Corpul muscular se palpează prin pensare pe toată lungimea. În momentul
examinării pacientul are capul aplecat înainte și întors spre partea opusă examinării. Inserția de
pe claviculă se palpează cu mișcări circulare.

M. trapez

Se palpează inserțiile de la nivelul occiputului prin mișcări circulare ân timp ce pacientul își
apleacă capul spre înainte.

Corpul muscular se palpează în spatele SCM până la nivelul umerilor.

Scala analog vizuală (VAS) - (scală a intensitatii dureroase)

- rămâne cel mai frecvent utilizată în practica clinică;

- utilizează o scală numerotată de la 1 la 10;

- permite clasificarea durerii în:

- durere uşoară VAS <4;

- durere moderată VAS 4-6;

- durere severă cu scorul VAS mai mare sau egal cu 7.

S-ar putea să vă placă și