Sunteți pe pagina 1din 5

Pintenii calcaneeni

Denumiti si pinteni ososi, pinteni toc sau ciocuri in calcaie, pintenii calcaneeni
reprezinta formatiuni osoase proeminente de la nivelul marginii plantare anterioare a
calcaiului dezvoltata in urma tractiunilor sau suprasolicitarilor de la nivelul plantei (talpa).
Este foarte important sa intelegem ca pintenii calcaneeni nu sunt unul si acelasi lucru cu
fasciita plantara. Pintenii calcaneeni sunt o consecinta a inflamatiei fasciei plantare care se
formeaza prin tractiunea sau intinderea excesiva a periostului calcanean (membrana groasa,
fibroasa care acopera suprafata osoasa). Acest fenomen este realizat de aponevroza plantara.
Notiuni de anatomie
Piciorul este format din: 14 falange, ce alcatuiesc degetele; 5 oase metatarsiene ale
antepiciorului, ce creeaza o bolta transversala, i una longitudinala la nivelul labei piciorului,
cu articulaii care sa asigure saltul piciorului in timpul mersului i mai multe oase tarsiene.
Bolta longitudinala este formata din fascia plantara o banda de tesut conjunctiv care
se intinde de la calcaneu la baza degetelor. Rolul fasciei plantare este de a amortiza socurile
din timpul activitatii fizice.
Pintenii calcaneeni se formeaza la unirea fasciei plantare cu calcaneul.
Tendoanele de la nivelul piciorului, sunt acoperite cu esut gras, sunt irigate, inervate
si acoperite cu tegument.
Din punct de vedere anatomic, articulatiile piciorului sunt clasificate astfel:
1. Articulatia talocrurala sau a gatului piciorului (intre oasele gambei si talus)
2. Articulatiile intertarsiene (intre oasele tarsiene din care face parte si calcaneul os
ce formeaza calcaiul)
3. Articulatiile tarsometatarsiene (intre tarsiene si metatarsiene)
4. Articulatiile intermetatarsiene (intre metatarsiene)
Calcaneul are raporturi cu talusul, osul navicular si cu osul cuboid. Osul calcaneu se
uneste cu celelalte prin capsule articulare intarite de ligamente.
Mod de formare
Pintenii calcaneeni pot aparea la orice varsta, cu precadere la persoanele de varsta
mijlocie. Nu exista date care sa indrepte balanta inspre frecventa mai ridicata la barbati sau la
femei.
Suprasolicitand formatiunile de la nivelul piciorului prin tractiuni si intinderi excesive,
se produce o tensiune de catre aponevroza plantara a periostului care acopera calcaneul. Astfel
apare inflamatia fasciei plantare care in 70% din cazuri duce la formarea de osteofite pe
parcursul repararii osului. Acestea se numesc pinteni calcaneeni si se gasesc pe fata plantara a
calcaiului.
Persoanele cele mai afectate de pintenii calcaneeni sunt: atletii, persoanele
supraponderale, dansatorii, persoanele care poarta incaltaminte necorespunzatoare (de
exemplu, pantofi cu toc prea inalt purtati timp indelungat), persoanele cu platfus (picior plat),
persoanele cu contractura de tendon Achile.
Simptomatologie

Cel mai intalnit simptom in cazul pintenilor calcaneeni, dar nu intotdeauna prezent,
este durerea. Aceasta apare la sprijinul pe calcai si mers. Durerea este produsa de compresia
unui mic nerv de la acel nivel. Aceasta durere mai poarta si numele de talalgie.
Durerea mai poate fi data si de uzura in timp a tesuturilor adiacente. Aceasta
deteriorare duce, in cazuri rare, la ruperea piciorului.
Spre deosebire de pinteni, fasciita plantara da durere la primii pasi facuti dimineata si
se amelioreaza pe masura ce se incalzeste piciorul (in aproximativ 20-30 de minute). In caz de
netratare a fasciitei rezulta dureri insuportabile.
Atunci cand exista durerea din cauza pintenilor calcaneeni, aceasta apare inca de la
debut dar are tendinta sa scaza datorita unor procese adaptative dezvoltate la acest nivel.
Durerea poate sa apara brusc prin traumatism local sau prin suprasolicitare in urma unui
ortostatism prelungit.
Poate aparea si o bursa care se inflameaza dand asa numita bursita calcaneana
inferioara. Durerea este pulsatila si baza calcaiului calda.
Atunci cand durerea este inexistenta, bolnavul nu stie de existenta ciocurilor decat in
eventualitatea efectuarii unei radiografii pentru alt motiv.
Cauzele aparitiei pintenilor calcaneeni
Cele mai importante cauze observate de catre specialisti ale aparitiei acestor
formatiuni osoase sunt suprasolicitarea, morfologia sau dispunerea anormala a oaselor si
agentii infectiosi.
Pintenii calcaneeni se pot asocia cu o serie de afectiuni cum sunt: artrita, fasciita
plantara, spondilita anchilozanta.
Diagnostic
Diagnosticul pintenilor calcaneeni se face prin examen fizic realizat de un specialist
(ortoped, medic sportiv, reumatolog sau kinetoterapeut) sau prin radiografie.
Prognostic
In aceasta afectiune prognosticul este pozitiv daca se urmeaza pasii recomandati
pentru recuperare prin tratament conservator fiziokinetoterapie. Doar in rare cazuri acestea nu
sunt eficiente, apelandu-se la chirurgie.
In cazul netratarii corespunzatoare pintenii calcaneeni cresc capatand caracteristici
progresive si cronice.
Tratamentul
Prin tratamentul pintenilor calcaneeni se urmareste atat combaterea durerii, deci se
trateaza simptomele sau efectele, cat si eliminarea cauzei sau factorului determinant
reprezentat de pintenul calcanean.
Tratarea simptomelor se realizeaza prin tratament conservator care de cele mai multe
ori duce la indepartarea durerii:
-

Repaus pe termen lung

Exercitii de stretching
Gheata
Schimbarea incaltamintei necorespunzatoare
Purtarea de talonete din silicon pentru calcai
Scaderea in greutate
Evitarea ortostatismului prelungit
Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene

Masajul
Masajul contribuie la pregatirea zonei pentru kinetoterapie. Pentru masarea in
afectiunea prezentata se foloseste tehnica Vogler.
Tehnica Vogler denumita si masaj periostal const n depistarea punctelor dureroase i
aplicarea de presiuni la acest nivel. Presiunile sunt realizate cu vrfurile degetelor foarte bine
ntinse sau cu articulaiile interfalangiene proximale ale indexului i mediusului flectate.
Intensitatea i durata presiunilor se vor adapta in functie pacient tinand cont de toleranta
fiecaruia in parte.
Durerea declanat are urmtoarea evoluie: intens la nceput, suportabil pe parcurs
i dispare la sfrit. Presiunea se exercit timp de 2-3 minute pe fiecare punct, fiind nsoit de
friciuni circulare. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct, apoi se trece pe alte puncte
dureroase la palpare. edinele se repet de 2-3 ori pe sptmn, pn la vindecare. Masajul
periostal combate fenomenele congestive, de contractur i le atenueaz pe cele dureroase
prin aplicare pe zona de proiecie periostal nvecinat zonei afectate.
Masajul periostal poate fi folosit n tratamentul sechelelor dup afeciuni traumatice
ale aparatului locomotor, care intereseaz esuturile ligamentare i musculare.
Fizioterapia
Fizioterapia are un rol determinant in tratarea pacientilor cu pinteni calcaneeni. Se
pune accentul pe electroterapia locala cu antialgice, ultrasonografie si laserterapie.
Ultrasonografia este o metoda de aplicare a fizioterapiei care foloseste unde de soc de
frecventa inalta. In urma microvibratiilor produse de aceasta terapie rezulta faramitarea
pintenului calcanean. Odata fragmentat in particule minuscule, acestea sunt eliminate prin
circulatia limfatica. Este nevoie de mai multe sedinte pentru a ajunge la acest rezultat
Kinetoterapia
Programul de recuperare este format de cele mai multe ori din stretching.
Stretchingul este definit ca tehnica sau metoda de baza in kinetoterapia de recuperare a
deficitului de mobilitate articulara determinata de scurtarile adaptative ale tesutului moale si
consta in intinderea (elongarea) acestuia si mentinerea acestei intinderi o perioada de timp.
Stretchingul propriu-zis incepe doar dupa ce s-a ajuns la punctul de limitare a
amplitudinii de miscare.
Tipuri de stretching pentru muschi:
1. Stretching balistic

2. Stretchingul dinamic arcuiri realizate prin miscari voluntare lente ale segmentului; se
incearca trecerea blanda peste punctul maxim al amplitudinii posibile de miscare. Se creste
gradat amplitudinea si viteza. Se fac 8 10 repetitii.
3. Stretchingul activ (sau stato-activ) prin miscari voluntare spre amplitudinea de miscare
maxima posibila. In aceasta pozitie segmentul este mentinut timp de 10-15 sec prin contractia
izometrica a agonistilor fara vreun ajutor exterior. Tensiunea crescuta in timpul contractiei
concentrice a agonistilor si apoi in timpul contractiei izometrice va induce reflex, prin
inhibitie reciproca, relaxarea antagonistilor.
4. Stretchingul static, denumit si pasiv realizat printr-o forta exterioara: alte parti ale
corpului sau propria greutate corporala (autostretching pasiv), kinetoterapeutul sau cu ajutorul
unui echipament.
Cel mai folosit in kinetoterapie este stretchingul manual, pasiv, executat lent (pentru
evitarea stretch-reflexului) cu o mentinere a intinderii intr-un usor disconfort timp de l5-60
sec. (durata optima - 30 sec).
5. Stretchingul izometric (sau sportiv).
Intensitatea fortei de intindere trebuie sa fie crescuta foarte lent, deoarece atunci cnd
forta de intindere este mare si/sau aplicata rapid exista pericolul ruperii structurii supusa
intinderii.
Imobilizarea sau repausul prelungit la pat (chiar daca inca nu s-au produs fenomene de
scurtare adaptativa), corticoterapia ct si inaintarea in vrsta determina o slabire a rezistentei
tesutului conjunctiv, ceea ce obliga kinetoterapeutul la precautie in aplicarea stretchingului.
Studii recente au aratat ca dupa primele patru repetari a stretchingului (dintr-un total de
l0) s-au inregistrat modificarile cele mai avantajoase, respectiv o crestere de l0% din
lungimea initiala de repaus.
In antrenamentul sportiv (dar si in sedinTele de kinetoterapie), la inceput (pentru
incalzire), se recomanda efectuarea stretchingului pe grupele musculare ce vor fi solicitate
(cu precadere formele activo-pasive si doar apoi balistice). La sfrsitul antrenamentului
(sedintei), pentru o refacere mai rapida,pe aceleasi grupe musculare (soliciate), se recomanda
efectuarea formelor pasive de stretching.
Factorul de risc major la exercitiile de stretching il constituie viteza de executie a
intinderii. Trebuie sa se acorde o atentie deosebita articulatiilor imobilizate timp indelungat
(pe de o parte trebuie avuta in vedere posibilitatea unei refaceri structurale incomplete, pe de
alta parte poate sa apara osteoporoza de imobilizare), articulatiilor edematiate, inflamate si
/sau infectate, muschilor contractati pe cale reflexa (a caror intindere sustinuta cu timpul pot
sa genereze leziuni).
Indicatiile generale in ceea ce priveste executia corecta a stretchingului ar fi urmatoarele:
- tehnici de relaxare generala, efectuate inaintea stretchingului;
- masaj (de tip profund) executat dupa aplicarea de caldura, dar inainte de stretching;
- pozitia initiala si cea in care se va executa stretchingul propriu zis sa fie stabila, relaxata si
comoda;
- stretchingul sa fie precedat de miscari active (combaterea tixotropiei);
- durerea ce apare dupa 2 ore de repaus (de la terminarea stretchingului) denota ca intensitatea

acestuia a fost prea mare, iar durerea care persista peste 24 de ore arata ca au avut loc leziuni
fibrilare;
- dupa sedinta (sedintele) de tratament ce a avut in program stretchingul, nu trebuie sa apara
spasm muscular, sa scada forta musculara sau sa apara oboseala musculara.
Exemple de exercitii de stretching
Ex 1. Cu fata la perete, la piciorul cu pinten calcanean genunchiul complet intins si calcaiul
lipit de podea, celalalt genunchi indoit. Se executa va apropierea pieptului de perete si se
mentine pozitia 10 secunde. Se repeta de 20 de ori.
Ex 2. Cu un picior in fata celuilalt, cu calcaiele lipite de podea si tinandu-se de un suport
pacientul incearca sa se lase in jos. Se mentine pozitia 10 secunde si se repeta exercitiul de 20
ori.
Concluzii si recomandari
Pintenii calcaneeni reprezinta, in concluzie, un factor de stres fizic, in conditiile
prezentei durerii, care poate aparea la orice persoana. Pentru prevenire se va avea in vedere
protejarea piciorului de solicitari mari si consecvente. De asemenea, se recomanda mentinerea
unei greutati corporale optime si evitarea ortostatismului prelungit in timp.
In cazul durerii la nivelul calcaiului, se recomanda consultarea unui specialist care este
cel mai autorizat sa puna diagnosticul de pinteni calcaneeni sau nu.
Metodele de recuperare fizica se vor realiza, de asemenea, sub atenta observatie a unui
fiziokinetoterapeut.