Talus valgus

Talus valgus sau piciorul tal valg este o deformare posturala ce consta in dorsiflexia
exagerata a piciorului, astfel incat acesta poate veni in contact cu fata anterioara a gambei.
Acest tip de deviatie a piciorului este unul dintre cele mai frecvente aparand mai ales
la copiii de pana la 4 ani.
Exista doua tipuri cu prognosticuri diferite:
1. Piciorul talus valgus postural (cel mai frecvent)
2. Piciorul talus valgus paralitic (meningocel, mielomeningocel)
Primul tip se produce dintr-o malpozitie fetala se este produs printr-o presiune
excesiva asupra uterului.
Al doilea tip este frecvent la copiii cu mielomeningocel cand sunt afectate radacinile
sacrale si muschiul triceps paralizat.
Talus valgus este o deformare congenitala a piciorului, caracterizata printr-o eversie
moderata subastragaliana si o dorsiflexie marcata a piciorului. Partile moi ale zonei laterale si
dorsale sunt contractate, limitand inversia si flexia plantara a piciorului.
Este foarte important diagnosticul diferential cu astragalul vertical si eliminarea altor
patologii asociate ca luxatia de sold.
Simptomatologie
Deformarea aceasta este foarte vizibila. Piciorul sta in flexie dorsala maxima, de multe
ori atingand fata anterioara a tibiei. In plus, exista un valgus intens al calcaiului. Structurile
dorsale , incluzand piciorul, sunt cu adevarat scurtate uni sau bilateral. Totusi, in mod pasiv se
poate ajunge la o flexie plantara prin unele manipulari chiar daca este limitata la inceput.
Trebuie realizat diagnosticul diferential cu: inclinarea posterolaterala a tibiei,
Tratament
Obiectivul tratamentului este repozitionarea talusului si a osului navicular,
normalizarea pozitiei tarsului si partii anterioare a piciorului si prezervarea pozitiei corecte.
Tratamentul conservator. Daca este observata orice deviatie la nastere, exercitiile
pasive trebuie incepute imediat urmate de corectare treptata in ghips.
Daca deviatia este dezvoltata din cauza starii spastice sau flasce din paralizie, corectia
cu ghips este foarte rar aplicata, tratamentul chirurgical fiind primordial.
Tratamentul va consta in mobilizari usoare ale piciorului, realizand in acelasi timp
masaje usoare pe fata anterioara a tarsului. In continuare se vor stimula tricepsul sural si
tibialul posterior cu ajutorul degetelor sau a unui pieptene. Daca este necesar se fac pansari
sau se aplica atele corectoare.

Pentru a obtine rezultate bune atat in tratamentul acestei afectiuni a piciorului este
indispensabila colaborarea pacientului si familiei cu fiziokinetoterapeutul si, de asemenea,
respectarea stricta a tratamentului.
In cazul in care afectiunea este usoara sunt de ajuns manipulari pasive fortand flexia
plantara. In cazurile avansate se utilizeaza mijloace corectoare.
Daca piciorul tal valg este de forma paralitica, tratamentul va consta in orteze
corectoare, transferuri musculotendinoase si chirurgie stabilizatoare.
1. Pana la varsta de 2-3 luni se indica masaj si gimnastica corectoare;
2. incepand de la 3-4 luni se va recurge la imobilizari in cizme gipsate in pozitie de
hipercorectie (varus equin) cu durata de 3-6saptamani, de regula de regula 1--2 imobilizari
gipsate succesive corectand malformatia;
3. pentru consolidarea rezultatelor se realizeaza prin imobilizare pe atele sau orteze de
noapte si prin proceduri de gimnastica medicala si masaj;
4. formele severe, cele netratate sau incorect tratate se pot cu sechele de tip picior plat de
diverse grade sau cu sechele picior plat valg decompensat necesitand incaltaminte
ortopedica, gimnastica medicala, fizioterapie si chiar corectie chirurgical-ortopedica.
Kinetoterapie
Piciorul tal valg se trateaza prin tehnica FNP (facilitare neuroproprioceptiva)/
stretchingul prelungit intre 35- 60 -90 de secunde, cu ortezare peste zi si daca se poate mai
putin prin act chirurgical.
Obiectivele kinetoterapiei sunt:
1. promovarea activitatii cand si unde este posibil minimizand efectele inactivitatii
2. corectarea ineficientei muschilor specifici sau grupelor musculare
3. restabilirea sau imbunatatirea amplitudinii normale a miscarii articulatiei
Exercitiile sunt active si trebuie sa se mentina atata timp cat persista hipermobilitatea
naturala a piciorului bebelusului.
Exercitii:
-

corectarea mersului .
dezvoltarea flexorilor, lumbricalilor si interososilor
mers pe varfuri: potentarea tricepsului sural, peroneul lateral lung si flexorul degetului
mare
mers cu taloane: potentarea tibialului anterior
urcat si coborat rampa pe taloane: potentarea tibialului anterior
mers pe marginea externa a piciorului: potenteaza tibialul posterior
flexie si extensie a degetelor cu ajutorul calcaiului la o distanta mica de sol
flexie, extensie si abductie libera a degetelor

Fizioterapia s-a demonstrat a fi foarte eficace in tratarea acestei patologii, ajutand la

corectarea deformarii piciorului si, in plus, creste forta musculaturii, ceea ce este foarte
eficient pentru a evita recidivele si pentru a imbunatatii dinamica reusind sa se ajunga la un
mers normal.