c






 

c















cc





Ceea ce îi este specific uman individului constă în faptul că este o fiinţă

raţionalizatoare, fiind capabilă să socializeze şi să interacţioneze cu persoanele din jurul său.
Individul ca fiinţă socială nu poate trăi izolat, singur, ci are nevoie de permanente interacţiuni
cu alţi indivizi sau grupuri. În urma acestor interacţiuni, individul poate trăi o varietate de
emoţii faţă de persoanele cu care intră în contact sau faţă de contextul în care se situează.

Emoţiile sunt definite de W. Gerrod Parrott (1955/1956) ca "reacţii la evenimente

semnificative pentru persoane, incluzând reacţii fiziologice şi experienţe subiective de plăcere
sau neplăcere. (Chelcea, 2008, 17)

Pornind de la această definiţie, facem distincţia între emoţii pozitive şi emoţii

negative. Cele din urmă sunt considerate a fi primele care apar, fiind mai consistente şi mai
specifice. (Chelcea, 2008, 39)

Am adus în discuţie această distincţie între emoţii negative şi cele pozitive pentru
faptul că lucrarea de faţă se axează pe emoţiile negative trăite de indivizi în contextul crizei
economice din România. Motivul pentru care am ales această temă? Răspunsul vine din faptul
că această recesiunea este un încă un subiect de actualitate pentru români şi desigur partea
financiară, reprezintă un mare interes pentru majoritatea. Ceea ce ne interesează în mod
special nu este criza în sine, ci impactul pe care îl are aceasta asupra indivizilor la nivel
emoţional.

Ipoteza de la care pleacă lucrarea este aceea că actual criză economică generează
emoţii negative românilor şi din multitudinea acestora ne vom referi în mod deosebit la cele
de pessimism şi de ură. Prima parte va constitui argumentarea existenţei emoţiei de pesimism
la români iar cea de a doua parte se va referi la frica pe care o resimt românii în contexul
crizei economice.
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
?
?? 
 ?

???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
???? ?  ?

(Doug Savage)

Criza economică începută în iulie 2007, în Sua, s-a extins la nivel global ajungând şi
în România în scurt timp. Astfel, "declinul care a pus stăpânire pe marile pieţe internaţionale
nu ocolesc ţara noastră. Criza actuală se face simţită în primul rând prin scăderea
lichidităţilor. În plus asistăm şi la înnăsprirea condiţiilor de creditare a populaţiei pe fondul
scumpirii costului finanţărilor, concretizată în dobânzi mai mari şi în reducerea accesului la
creditele în valută."(Abrudan, 2010, pp.23-24).

România a avut în trimestrul al doilea trimestru din acest an a şasea scădere a

Produsului intern Brut din Uniunea Europeană, de 8,7% faţă de trimestru similar din 2008,
mult peste media de pe ansamblul întregii Uniunii Europene de 4,9%. Creşterea economică
înregistra conform prognozei pe anul 2009 valori negative de -4%, în comparaţie cu anul 2008
care semnala o creştere economică de 7%. De asemenea până la finele anului 2009, rata
şomajului era estimată să crească cu 2.4 % faţă de anul precedent. La sfârşitul anului 2009,
care fac referire la dezvoltările negative ale industriei de -10 %, ale consumului de -5.4 %, ale
sectorului de servicii de 2.2 %. (Abrudan, 2010, 26).

Având în vedere acest context, mulţi români tind să trăiască o emoţie de pesimism,
mai ales dacă avem în vedere şi prognozele situaţiei economice.

Pentru a putea vorbi despre pesimism dar şi despre ură, este esenţial să clarificăm
conceptul de emoţie. Astfel, din multiplele definţii existente termenului de emoţie vom aminti
doar câteva. Pentru Dantzer R. (1988) termenul < emoţie > desemnează sentimente pe care
fiecare dintre noi le pate recunoaşte în sine prin introspecţie sau le poate atribui celorlalţi prin
extrapolare.
 Pages R. (1986) face distincţia între afecte şi expresia emotivă, prin primul termen
înţelegându-se experienţa psihică şi prin cel de-al doilea doar aspectele comportamentale,
gesturile, mimica, ţipetele, lacrimile şi dispoziţiile fiziologice care stau la baza acestora.

Pentru Paul Ekman (1992) emoţiile sunt entităţi psihofiziologice şi comportamentele

discrete finite ca număr: emoţii de bază care au în comun o declanşare rapidă, o durată scurtă,
o apariţie spontană, o evoluţie involuntară şi răspunsuri coerente. (Cosnier, 2007, pp. 13-14)

Termenul de "pesimism" provine din latinescul "pessimus"(cel mai rău). În

Enciclopedia britanică, pesimismul denotă o atitudine de inutilitate faţă de lume, o idee
generală vagă precum durerea şi răul predomină în faptele umane. (Enciclopedia Britanică,
1991, 284).

Optimismul a fost definit de Peterson şi Bossio ca o dispoziţie sau atitudine asociată

unei aşteptări pozitive cu privire la viitor fiind legat de dispoziţia afectivă pozitivă,
perseverenţă şi rezolvarea efientă a problemelor, succes, stare bună de sănătate, o viaţă mai
bună şi lipsită de traumă. Prin contrast, pesimismul prevesteşte depresia, pasivitatea, eşecul,
înstrãinarea socialã, morbiditatea şi chiar mortalitatea. În ultimii 20 de ani s-au fãcut
numeroase investigaţii pentru a se delimita exact natura celor douã concepte, însã pânã acum
rezultatele nu au fost suficient de concludente. Unii autori au considerat optimismul şi
pesimismul ca poli ai aceluiaşi continuum şi cu cât indivizii se aşteaptã mai mult la
evenimente pozitive, cu atât evenimentele negative sunt mai puţin aşteptate.. Alţi autori au
sugerat cã optimismul şi pesimismul sunt douã concepte diferite. Astfel, Chang şi col. (2001)
au sugerat cã pesimismul face referire la aşteptarea, expectanţa rezultatelor negative. Astfel,
oamenii pot avea un nivel ridicat sau scãzut al pesimismului.

Optimismul ca stil de atribuire a fost definit ca variabilã de personalitate, care indicã

modul obişnuit al oamenilor de a explica experienţele de viaţã. Varianta reformulatã a
neajutorãrii învãţate (Abramson şi col., 1979) susţine cã explicaţiile pe care oamenii le dau
rezultatelor obţinute influenţeazã aşteptãrile cu privire la viitoarele rezultate şi reacţiile la
acestea. Autorii susţin existenţa a trei dimensiuni de-a lungul cãrora pot varia explicaţiile
cauzelor evenimentelor: stabilitate, globalitatea şi internalitate. Abramson şi col. (1978) susţin
cã stilul atributiv pesimist (sau depresiv) reprezintã tendinţa de a explica evenimentele
negative prin cauze interne, stabile şi globale şi de a explica evenimentele pozitive prin cauze
externe, instabile şi specifice. În timp, s-au analizat implicaţiile stilului atributiv în diverse
domenii ale vieþii cotidiene. Studiile au demonstrat cã stilul atributiv pesimist determinã
apariþia simptomelor depresiei. (Gherasim; Dima;Havârneanu, 2007, 7).

O persoană pesimistă tinde să vadă partea rea a lucrurilor, să se simtă rău şi să

creadă că vor continua să fie într-o lumină negativă. Altfel spus, pesimistul vede partea goală
a paharului, opus al optimistului care o vede pe cea plină.

Un prim argument asupra faptului că emoţia de pesimism este resimţită de români

constă în faptul că se consideră că omul obişnuit este pesimist datorită circumstanţelor din
viaţa sa, a prosperităţii materiale, a sănăţii corporale, a temperamentului general.
(Enciclopedia Britanică, 1991, 284). Circumstanţele care favorizează apariţia acestei emoţii
sunt date de criza economică actual, fiind implicit afectată şi prosperitatea materială.

De asemenea, în Mic tratat de emoţii, sentimente şi pasiuni politice, Philippe Braud

consideră că pesimismul afectează mai tare clasele sociale pe care evoluţia economică le pune
în dificultate. Accesele de pesimism sunt influenţate de conjuctura economomică. (Braud,
2008, 196-197)

Totodata, Steven L. Gordon susţine că cele mai multe dintre emoţii îşi au originea în
relaţiile sociale, nu în natura biologic a indivizilor. Aşadar , pesimismul apare în contextul
interacţiunii cu alţi indivizi, cu mediul social.

În plus, există teoriile existente referitoare le emoţii, care pun accentul pe context.
Stanley Schachter(1922-1997) şi Jerome E. Singer au elaborat o teorie cognitive-fiziologică.
Cei doi psihologi americani susţin că oamenii interpretează emoţiile lor , dar nu numai pe
baza schimbărilor fiziologice. Ei relevă importanţa contextului. În experimentul pe care l-au
condus s-au manipulate activitatea neurofiziologică şi explicaţiile date subiecţilor. Celor din
grupul experimental li s-a injectat epiferină, o substanţă care provoacă palpitaţii, tremurături,
roşeaţă. Subiecţilor din grupul de control li s-a administrat o substanţă fără efecte
farmacodinamice. Toţi subiecţii au fost informaţi că se urmăreşte verificarea efectului
substanţei injectate asupra acuităţii vizuale. După injecţie subiecţilor li s-a cerut să aştepte 20
de secunde până când substanţa injectată avea să îşi facă efectul. Subiecţii care primiseră o
doză de epiferină injectabilă au fost împărţiţi în trei subgrupe. Unora li s-a dat explicaţii
corecte, altora li s-au dat explicaţii inadecvate şi, în fine, subiecţilor din cel de-a treilea
subgroup nu li s-a oferit nici o informaţie în legătură cu consecinţele injecţiei administrate.
Grupul de control, format din subiecţi cărora li se injectase o substanţă placebo, a fost
informat că nu va simţi nimic deosebit. S-au creat două situaţii experimentale: una euforică,
cealaltă iritantă. S-a constatat că aceiaşi stare fiziologică produsă de epifarină a fost resimţită
odată ca fiind plăcută, altădată ca dezegreabilă. Deşi reacţiile fiziologice au fost aceleaşi,
etichetarea acestora a condus la trăiri emoţionale diferite. Experimentul a demonstrate că
societatea oferă elementele cogniţiei pentru interpretarea schimbărilor fiziologice. Astfel,
criza economică din societatea românească înfluenţează emoţiile românilor într-un mod
negative.Un argument foarte important constă în numeroase studii efectuate recent în acest
sens.

Barometrul de încredere a Consumatorului realizat de GfK in luna iunie arata ca

românii au căzut într-un pesimism adânc. Indicele de încredere a populaţiei măsurat de
Barometrul GfK a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii zece ani, atingând 79%, faţă de
40% în urmă cu doi ani.

³Această stare accentuată de pesimism se datorează în cea mai mare masură

programului guvernamental de austeritate, care a dus la deteriorarea situaţiei economice
generale, deteriorare resimţita de peste 90% din populaţia ţării. Romanii sunt destul de
pesimişti şi atunci când vine vorba de viitor, 78% nu se aşteaptă ca situaţia să se îndrepte din
punct de vedere economic in perioada urmatoare, ci din contră´, se arată într-un comunicat de
presă.
În iunie 2009, trei din zece persoane chestionate credeau că situaţia financiară a
familiei lor se va înrautăţi în urmatoarele 12 luni într-o mai mică sau mai mare masură. Dupa
un an, acest procent a crescut la mai mult decât dublu, 65% dintre ele declarând acelaşi lucru.
Numai 6% speră ca situaţia lor să se îmbunătaţească în urmatorul an si 23% se aşteapta să
ramană la fel ca în prezent. Atunci când compara starea lor financiară prezentă cu cea de
acum un an, 68% dintre cei chestionaţi afirmă că aceasta s-a degradat şi doar 5 procente
trăiesc mai bine decât în 2009.
Datele sunt reprezentative pentru populaţia Romaniei în varstă de 15 ani şi peste,
eşantionul fiind de 1000 de persoane intervievate în fiecare lună.(Ziua Veche, 2010)
Un alt studiu ce demonstrează că românii sunt pesimişti este cel de la Gallup.
Conform acestora românii se situează în top 3 mondial al celor mai pesimişti oameni în
legătură cu perspectivele economice, după Franţa şi Islanda. Sondaj a fost comandat de
cotidianul francez Le Parisien şi realizat de BVA-Gallup in 53 de ţări.2010. Sondajul a fost
realizat in perioada 11 octombrie - 13 decembrie 2010 in 53 de tari, pe un esantion de 64.203
persoane.(M.G, 2011)
Românii au trecut în ultimii doi ani de la statutul de cei mai optimişti est-europeni la
polul opus, nivelul de încredere fiind foarte scăzut în privinţa perspectivelor financiare şi
şomajului, potrivit unei analize FMI. Astfel, dacă în septembrie 2008 România avea cel mai
ridicat indice al încrederii consumatorilor din şapte state analizate, până în august 2010
situaţia s-a răsturnat, reiese dintr-un grafic realizat de experţii instituţiei financiare de
laWashington.(Popescu,2011).
Raportul de cercetareal Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES)
relevă faptul că aproximativ 56% dintre români sunt pesimişti când se gândesc la anul 2011 şi
spun că şi acesta va fi un an rău pentru ei. Cei mai optimişti în privinţa lui 2011 sunt tinerii, în
timp ce oamenii peste 50 de ani şi maghiarii sunt mai pesimişti.
În ceea ce priveşte bilanţul anului 2010, 48% dintre români consideră că anul care s-
a încheiat a fost rău pentru ei. Cei cu studii superioare, cu venituri mai mari sau de
naţionalitate maghiară sunt însă pozitivi în aprecierea anului 2010, iar 45% dintre români
spun că în 2010 au avut o mare bucurie. Referindu-se la partea financiară, 38% dintre
respondenţi au declarat că au datorii neplătite, iar 28% trebuie să recupereze bani de la alţii.
Populaţia activă şi moldovenii au în proporţia cea mai mare datorii neplătite, în timp ce
ardelenii şi bănăţenii au de luat bani de la datornici. Doar 25% dintre persoanele intervievate
spun că au reuşit să facă economii în 2010. Aproximativ 33% dintre români spun că au
cumpărat în 2010 un obiect mai scump de 1.000 de lei, alţi 26% susţin că au făcut în 2010 o
achiziţie importantă. Principalele achiziţii au fost maşină (22%), mobilă (12%), elemente
pentru renovarea casei (10%), apartament/casă (8%), relevă raportul. Raportul de cercetare,
dat publicităţii miercuri seară, a fost realizat pe un eşantion de 1.436 de indivizi cu vârsta
peste 18 ani, reprezentativ la nivel naţional. Interviurile s-au desfăşurat prin metoda CATI, în
intervalul 15-16 decembrie 2010, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,7%. (Radio vocea
speranţei, 2010).

???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????  ???? ???? ?

?
(autor anonim)??

O altă emoţie negativă resimţită de români în contexul crizei economice este frica.

Psihologul Loredana Ionescu defineşte conceptul de frică: frica este emotia specifica
primejdiei sau a perceptiei primejdiei frica este o emotie cu un mare impact psihologic: se
accelereaza bataile inimii si ritmul respiratiei, muschii se contacta si maine tremura si sunt reci,
pielea se face ca de gaina. Toate aceste manifestari sunt legate de activitatea sistemului nervos
simpatic si de doi neurotransmitatori, adrenalina si nonadrenalina, care actioneaza asupra
intregului organism in prezenta fricii. Aceste reactii subliniaza functia spaimei ± ne ajuta sa
evitam sau sa limitam pagubele. Frica ne pregateste pentru o actiune fizica - mai ales fuga.
Comportamentele pe care ni le inspira frica pot fi diferite, uneori îţi poate da curaj, alteori te
poate impietri.?

Frica este o emoţie adesea inconştientă de cele mai multe ori ne dam seama cât de frica ne este
dupa ce a trecut evenimentul cu pricina. Frica are o expresie facială specifică, la fel ca toate
emoţiile fundamentale ± ochii si gura se deschid larg iar sprancenele se înalţă. (Ionescu,
2007/2009)

Frica este abordată şi de profesorul Septimiu Chelcea, în articolul ‘
??

?
??
?.

Frica este considerată a nu fi "un prisos de laşitate", cum se crede îndeobşte ci ea
înseamnă mai degrabă prevedere decât laşitate, iar opusul fricii nu este curajul, ci calculul
raţional, gândirea lucidă. Ea s-a născut o dată cu omul, în negura vremurilor. Este o emoţie
negativă, trăită cu diferite grade de intensitate, generată de un pericol, de o ameninţare
iminentă, reală sau fictivă, ce se urmăreşte a fi evitată.

Profesorul Septimiu Chelcea imaginează o "piramidă a fricilor sociale" pentru fiecare etapă a
istoriei, pe verticală trecându-se, de la bază spre vârf, ameninţările în ordinea gravităţii lor (cele
mai periculoase plasate la baza piramidei), iar pe orizontală extensia diferitelor frici.??

"În sondajul CURS, am luat în calcul frica de pierderea vieţii (pentru motive politice), a libertăţii
(pentru motive politice), a domiciliului, a bunurilor (a averii), a locului de muncă, a avantajelor
financiare şi, în fine, a viitorului urmaşilor, ca formă de autorealizare.
Pentru ziua de azi, piramida fricilor sociale este de formă "triunghiulară cu vârful în jos", baza
fiind mai îngustă decât vârful, respectiv proporţia celor care se tem că şi-ar putea pierde viaţa sau
libertatea din motive politice este de zece ori mai mică decât frica pentru viitorul incert al
copiilor şi al nepoţilor lor (aproximativ 4% faţă de 45%). "

Pierderea locului de muncă, şomajul reprezintă pericolul resimţit de aproximativ o pătrime dintre
persoanele cuprinse în eşantion; pentru aceeaşi proporţie (25%) din totalul celor intervievaţi
conform celor declarate de ei, perspectiva pierderii averilor constituie evenimentul care le
produce teamă. Aproximativ 3% dintre cei intervievaţi se tem de pierderea vieţii pentru
convingerile politice şi cam tot atâţia trăiesc frica generată de eventualitatea pierderii libertăţii
pentru motive politice. Să ne amintim că pericolele pot fi reale, dar şi imaginare. (vezi graficele
privind distribuţia răspunsurilor la întrebările despre frica pentru pierderea vieţii.....).(Chelcea,
2009 )

O definiţie a fricii este dată de Philippe Braud, caracterizând acest tip de emoţie
astfel: ³Frica nu este un sentiment onorabil. I se asociază pe drept cuvânt comportamente
ruşinoase: fuga fără glorie în faţa pericolului de epidemie, invazie sau răzmeriţă; replierea
prudent asupra sieşi când alţii suferă şi mai mult de pe urma penuriilor sau a persecuţiilor;
paralizie a acţiunii sau a gândirii, care te face să-ţi blestemi propria slăbiciune.´ (Braud, 2006,
pp 118).
Lipsa mijloacelor de trai sau a unor bunuri necesare induce automat starea de
degringolada sociala, de criza. O data cu acest fenomen social, frica se instalează în conştiinţa
individului, făcându-l uneori să acţioneze iraţional.
În ceea ce priveşte atitudinea românilor faţă de criză, se observă o frică accentuată de
anumite repercursiuni pe care recesiunea le poate avea asupra lor. Printre acestea putem
menţiona pierderea locului de munca, lipsa unui venit minim necesar pentru traiul zilnic,
teama de mizerie şi sărăcie. Frica de aceste lucruri generează panică.
Zvonurile cu privire la posibilele repercursiuni ale crizei induc de asemenea sentimentul de
frică. ³Zvonurile, informaţiile îndoielnice pot să o inflameze peste măsură. O dată ce s-a
trecut de un anumit prag, ambalarea în frică falsifică judecata, face să ţâjnească răspunsuri
întru totul contraproductive, adica autodistructive.´ (Braud, 2006, pp 121)
Un argument puternic în susţinerea lucrării se referă şi în acest caz la cercetările
efectuate pe acest subiect,
Din cauza crizei, tot mai multe locuri de muncă au devenit nesigure, indiferent de
pregătirea profesională a angajaţilor. Şi pentru că numărul şomerilor creşte de la o luna la alta,
păstrarea slujbei este un stres continuu pentru români, informează Realitatea TV.
Studiile de specialitate arată că 71% dintre români se tem de şomaj, motiv pentru
care sunt mai cumpătaţi la cheltuieli. Aproape jumatate dintre cei chestionati de firmele de
cercetare de piaţă pun bani la ciorap pentru zile negre. În ceea ce priveşte pierderea slujbei,
cifrele oficiale arată că peste 513.000 de români primesc indemnizaţie de şomaj. Până la
sfârşitul anului, e de aşteptat ca numărul şomerilor să ajungă la 620.000. Şi tot cercetările
arată că majoritatea firmelor nu vor face angajări cel puţin până la jumatatea anului, iar 20%
dintre companii anunţă că vor face totuşi angajări, dar mai puţine ca în alţi ani. (ziare.com,
2009)

Un alt studiu este cel făcut de Synovate.

Peste trei sferturi (78%) dintre români se tem de creşterea taxelor si impozitelor în
acest an, iar 71% sunt îngrijoraţi de o posibilă devalorizare a monedei naţionale în raport cu
restul valutelor, potrivit unui studiu realizat de Synovate, a anunţat luni compania. Astfel,
46% dintre respondenţi consideră că majorarea contribuţiilor către stat îi va afecta in foarte
mare masura, iar 32% considera ca vor fi afectaţi în mare măsură. Doar 1% nu sunt îngrijoraţi
de creşterea taxelor şi impozitelor, în contextul crizei, se arată în studiul "Evoluţia crizei in
2009 anticipată de români", realizat în februarie, pe un eşantion naţional de 1.500 respondenţi
cu vârsta între 18 şi 64 de ani.
Creşterea preţurilor la utilităţi îi preocupă pe 48% dintre respondenţi, iar scumpirea
alimentelor pe 47% dintre aceştia. În plus, 37% dintre intervievaţi sunt foarte ingrijoraţi de
devalorizarea leului faţă de alte valute, iar 34% se tem mult de această posibilitate. În schimb,
3% dintre respondenţi nu se tem deloc că leul s-ar putea devaloriza.

De scumpirea creditelor se tem: foarte mult 33% dintre respondenţi, în timp ce 29%
au declarat că se tem mult, 6% se tem puţin, iar 10% susţin că nu se tem deloc. Şase din zece
persoane chestionate de Synovate se arată preocupate de creşterea şomajului, în timp ce 14%
au răspuns că nu se tem de acest fenomen.(newsln, 2009)

De asemnea, trebuie menţionat şi cel realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi

Strategie.
Conform acestuia cea mai mare teamă a românilor in 2010 a fost legată de bani. Să nu care
cumva să se înglodeze în datorii. O altă frică este legată de locul de muncă: mulţi s-au simţit
nesiguri de postul lor.
Niciun ban de la bancă, nici de la familie sau prieteni şi în niciun caz de la cămătari. Aşa au
gândit peste 90% din români. Criza i-a determinat pe cei mai mulţi dintre noi sa amâne
eventualele investiţii şi să evite împrumutarea banilor. 2010 a fost şi anul în care teama
pierderii serviciului a fost mai mare decât frica de boală sau reducerea veniturilor. Pe piaţa
forţei de muncă, 2011 vine cu noi speranţe şi există din nou tentaţia muncii în străinătate.
Mai mult de jumatate dintre tineri se văd lucrând peste graniţe, iar dintre aceştia cei
mai mulţi sunt bărbaţi. Dacă ar fi să aruncăm o privire pe regiuni observăm că ardelenii sunt
cei mai tentaţi de un job peste mări şi ţari. Observăm şi ca 80% din rromi işi doresc să plece
din România, iar maghiarii par şi ei hotărâţi în proporţie de peste 60% să câştige bani în altă
parte. În plus, procentul românilor care vor să lucreze în străinătate este şi el mai mare decât
anul trecut. Datele sunt cuprinse într-un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Strategie în luna decembrie pe un eşantion de 1.287 de persoane cu o marjă de eroare de
2,7%. (incont.ro, 2011)

Ce îi motivează pe angajaţii români în plină criză? Potrivit unui studiu realizat de Ziarul
Financiar în luna februarie 2009, arată faptul că cei mai puternici stimuli sunt, din pacate, cei
negativi, precum frica de a nu işi pierde locul de muncă sau de a li se micşora salariile. Cu toate
acestea, ca orice stimul negativ, efectele sunt de scruta durată şi nu asigură rezultate optime.
Odată cu frica, intervine panica, neliniştea, anxietatea si nesiguranţa.

Teama de a nu işi pierde locul de munca poate constitui pentru angajat un motiv extrem
de bun de a-şi îmbunătăţi performanţa profesională. În această perioadă s-a remarcat tendinţa
multor angajaţi de a lucra suplimentar, de a depune şi mai mult efort pentru reuşitele
profesionale. Sunt corectate chiar şi acele mai mici scăpări, precum întarzierea la birou sau la
şedinţe. Deşi, la prima vedere, toate acestea pot fi rezultate pozitive, pentru că motivaţia este una
negativă ± teama de disponibilizare sau penalizarea salariala ± efectele mai puţin îmbucurătoare
vor apărea. Angajaţii devin din ce în ce mai stresaţi, iar moralul acestora va scădea simţitor.
Astfel, chiar dacă un angajator va remarca rezultate imbunătăţite pe termen scurt, pe termen
mediu si lung acest comportament va afecta eficienţa profesională a angajatului.´
(mojob.businesslive.ro, 2009)

C


?
?
 Bibliografie
.
3? Abrudan, Mirela. (2010). 
?  

? 
?   ? 
?  ?


? .
Bucureşti: Editura Tritonic
3? Chelcea, Septimiu.(2008). ß 
? 
? 

?  ? 
? 

?   ? ? 
 
? ?



 . Bucuresti: Editura Humanitas
3? Chelcea, Septimiu.(2009). ‘
?  ? ß

? ?

? 
? ? 
? Accesat online la adresa
V






 

 
V 
3? Cosnier, Jacques. (2007). ë    ? ?
 
?


 ?
?? 

   ? ?



? 

  ?

?Iaşi: Editura Polirom
3? Gherasim, Ruxandra Loredana; Dima, Ana-Maria; Havârneanu Eugen Corneliu. (2007).

 
?  ? ?
  ? ß


?  ? !
? "  #?

 ?

?




? în revista Psihologia Socială, nr. 19. Iaşi: editura Polirom, accesat online la
adresa V

V

V 
  

 


V  

 
!""în data de 20.12.2011
3? Ionescu, Loredana. (2007/2009). Ò ? ‘
? ? ? 
$ Accesat online la adresa
http://www.terapiam.ro/frica
3? Liiceanu, Gabriel. (2007/2008). Ò ? ? Bucureşti: Editura Humanitas.
3? M.G. (2011). m %?& #?ß


? ??'?
 
 ? ?  ?

?



? ?  ?
 ?  
 ?  

?  ?
? ((, accesat online la adresa
http://www.ziuaonline.ro/societate/26-societate/8524-sondaj-gallup-romanii-in-top-3-
mondial-al-celor-mai-pesimisti-in-legatura-cu-perspectivele-economice-ale-lui-2011.html
3? Mojob.businesslive.ro. ( 2009). 
?

? 
?


? ?  

? ? 

? ? 
?
Accesat online la adresa http://mojob.businesslive.ro/ro/articole-detalii/1/120/cum-iti-
gasesti-motivatia-la-serviciu-pe-timp-de-criza/
3? Popescu, Vlad. (2010). ß


?  ? 
?

? 



?  
? ) ? ?   ?

?




. accesat online la adresa V

   
  


   
  #


 $
3? Radio Vocea Speranţei. (2010). 4
? 
 ? 

?  ? 



? accesat online la
adresa V
  $ 
 
  
  V 
3? Ziua veche.(2010). ß


? 



.. Accesat online la adresa
http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/social/romanii-pesimisti-5157.html