Grile Toate Cursurile Productii Animaliere

1) Ce cuprinde o biocenoza:
a) Zoocenoza
b) Fitocenoza si biotopul
c) zoocenoza, fitocenoza, biotopul
d) Zoocenoza, fitocenoza si microbiocenoza
e) Niciun raspuns corect
2) Ce cuprinde industria usoara?
a) Oua
b) Lapte si carne
c) Lapte si lana
d) Lana si piei
e) Oua si lana
3) Prin ce se caracterizeaza sistemele cvasinaturale?
a) omul controleaza slab factorii de mediu biotic si abiotic
b) omul efectueaza un control asupra factorilor ecologici si asupra alimentatiei
c) omul controleaza puternic factorii biotici si abiotici
d) omul nu este prezent in acest sistem
e) Niciun raspuns nu este corect
4) Intrarile se realizeaza dispre:
a) industria alimentara
b) statiuni de sortare
c) fabricile de furaje combinate, pentru furajele combinate sau premixuri
d) fermele agricole
e) raspuns corect b si c
5) De cine este produsa productia biologica secundara:
a) plante
b) plante si animale
c) animale
d) nicio varianta nu este corecta
e) raspuns corect a si c
6) Ce este productia fizica totala:
a) cantitatea de produse realizata de un sistem zootehnic
b) cantitatea de produse realizata de un animal, efectiv de animal, ferma, linie, rasa
c) Cantitatea de produse realizata de un sistem cvasiartificial
d) Toate raspunsurile sunt corecte
e) Raspuns corect a si b
7) Diferenta dintre ferma si ecositem consta in:
a) in biocenoza este inlcus si omul
b) in biocenoza nu este inclus omul
c) ferma cuprinde animalele cat si mediul lor
d) nu exista nicio diferenta
e) raspuns corect b si c
8) Ferma este considerata si ecosistem deaorece:
a) cuprinde animalele
b) curpinde mediul de viata al animalelor
c) este inclus si omul
d) raspuns corect a si b.
9) Când a fost patentată prima masina de muls?
a) 1970
b) 1862
c) 2000
d) 1920
e) 1870
10) Produsul care a devenit cel mai important in cultura nord-europeana a fost:
a) Brânza
b) Grâul
c) Orzul
d) Laptele
e) Lana
11) Care era intrebuintarea principala a taurinelor in Europa medievala?
a) Lapte si carne
b) Lapte
c) Munca
d) Carne
e) Lapte si munca
12) Datorita cultivarii sfeclei furajere si a producerii cu usurinta a fanului, mulsul vacilor
s-a extins si:
a) Vara
b) Primavara
c) Iarna
d) Toamna
e) toate variantele sunt corecte
13) Care era intrebuintarea secundara a taurinelor in Europa Medievala?
a) Carne
b) Munca
c) Lapte
d) Lapte si carne
e) Carne si lapte
14) Unde s a dublat productia de lapte la sfarsitul secolului XVIII?
a) Belgia
b) Germania
c) Anglia
d) Grecia
e) Romania
15) Domesticirea celor mai multe specii de animale este legată de:
a) Productia de lapte, oua si piei
b) Productia de lana, carne si pielicele
c) Producţia de carne, piei şi lână
d) Productia de lana, lapte si oua
e) nicio varianta nu este corecta
16) Taurinele au fost folosite în primul rând pentru:
a) Lapte
b) Carne
c) Munca
d) Piei
e) Toate variantele sunt corecte
17) In câte sisteme a evoluat ferma mixtă primitiva:
a) 4
b) 6
c) 2
d) 5
e) 8
18) Nomadismul de tip arabic folosea ca animal de transport:
a) Calul
b) Lama
c) Camila
d) Magarul
e) Boul
19) O mare parte a cantităţii de carne consumată în Europa de Nord este de:
a) Porc
b) Oaie
c) Vita
d) Pasarea
e) Cal
20) Nomadismul pastoral este legat de folosirea:
a) Calului de calarire
b) Camilei
c) Oilor
d) Caprelor
e) Vitelor
21) In zona de cultura a orezului din Asia, animalele sunt folosite in special pentru:
a) Munca
b) Carne si lapte
c) Lapte
d) Transport
e) Lapte si transport
22) Cea mai mare parte a carnii consumate in China sunt reprezentate de rasele de:
a) Porci
b) Bovine si pasari
c) Leporide
d) Porci si pasari
e) Leporide si porci
23) Cea mai mare parte a carnii consumată in Africa este reprezentată de rasele de:
a) Porci si pasari
b) Taurine
c) Oi si capre
d) Pasari
e) Leporide
24) Fermele mixte își au originea in:
a) Vechile sate ale Asiei de Sud-Vest
b) Vechile sate ale Argentinei
c) Vechile sate ale Australiei
d) Vechile sate ale Argentinei și Australiei
e) Vechile sate ale Austriei
25) Fermele mixte s-au transofrmat, dupa prima revolutie industriala in:
a) ferme agricole
b) ferme comerciale
c) ferme de semi-subzistenta
d) ferme de exploatare
e) niciun raspuns nu este corect
26) Cresterea densitatii animalelor a fost urmata de:
a) trecerea la mari suprafete de teren arabil
b) scaderea productiei la hectar
c) trecerea la mici suprafete de teren arabil
d) scaderea cererii pe piata
27) Rancingul e numit și:
a) exploatarea animalelor specifică agriculturii
b) exploatarea pastoral extensivă staționară
c) exploatarea raselor intensivă
d) exploatarea pastoral intensivă
28) Rancingul de tip extensiv vizează vânzarea de:
a) lapte, brânză și produse lactate
b) ouă și pene
c) lână, carne uscată și miei
d) pielicele
e) pielicele si oua
29) Transhumanța constă în:
a) lipsa unei așezări stabile
b) apariția fermelor specializate și industriale
c) creșterea cererii de carne
d) în pendularea turmelor între pășuni
e) cresterii cererii de oua
30) Factorul care a dus la apariția tanshumantei este:
a) relief
b) sol
c) climă
d) economie
31) Rancingul a apărut în urmă cererii crescute de:
a) blănuri
b) carne și lână
c) lapte și carne
d) pene și ouă
e) lapte și ouă
32) Transhumanța este un sistem de exploatare specific agriculturii de tip:
a) mediteranean
b) tropical
c) ecuatorial
d) asiatic
e) subpolar
33) In zona de cultura a orezului din Asia, animalele sunt folosite in special pentru:
a) Munca
b) Carne si lapte
c) Lapte
d) Transport
e) lapte si transport
34) Cea mai mare parte a carnii consumate in China sunt reprezentate de rasele de:
a) Porci
b) bovine si pasari
c) leporide
d) porci si pasari
e) leporide si porci
35) Prin ce se realizeaza legaturile organice ale fermei cu alte sisteme?
a) sisteme inchise
b) intrari si iesiri
c) ecosisteme
d) sisteme deschise
e) varianta a si c
36) In ce tip de sistem omul controleaza slab factorii de mediu abiotic?
a) sisteme cvasiartificiale
b) sisteme cvasinaturale
c) sisteme semiartificiale
d) sisteme actuale de exploatare
37) Ce progrese marchează epoca istorică noua ?
a) progrese culturale
b) progrese sociale
c) progrese tehnologice , economice și politice
d) progrese tehnico-științifice
e) procese geografice
38) In ce epoca a debutat producția animală ?
a) paleolitic
b) modernă
c) metalelor
d) Medievală
e) contemporană
39) Ce cuprind sistemele cvasiartificiale?
a) Ferme moderne de exploatare a gainilor;
b) Gospodarii taranesti medievale;
c) Ferme din sistemul gospodaresc actual;
d) Fermele de ingrasare a porcilor si viteilor;
e) Raspunsurile a si c.
40) In sistemele semiartificiale:
a) Omul controleaza puternic factorii abiotici;
b) Energia de suport din combustibilii fosili are o mare pondere in bilantul energetic;
c) Sunt fermele din sistemul gospodaresc de astazi;
d) Variantele a si c sunt corecte;
e) Nicio varianta corecta
41) Prin ce a afectat ultima revolutie tehnico-stiintifica modul de productie a carnii:
a) specializarea si concentrarea
b) integrarea verticala
c) industrializarea productiei
d) raspuncurile a, b si c
42) Cate oua pe an se producin fermele mixte promitive:
a) 90-120
b) 30-70
c) 60-100
d) 120-150
e) 200-250
43) Cate gaini cuprinde o ferma specializata dupa aparitia acestora in anul 1920:
a) 500-1000
b) 100-200
c) 700-1300
d) Niciunul
e) 1000-2000
44) Care a fost primul animal de tractiune dupa inventarea rotii carului ?
a. Calul
b. Boul
c. Berbecul
d. Magarul
e. Capra
45) In ce consta sistemul de productie de tip de tip extensive?
a. Gospodarii private in mediul rural circa 5 milioane
b. 1-3 animale
c. 1 sau mai multe specii de animale
d. Toate raspunsurile a,b,c
e. Niciun raspuns nu este corect
46) Ce prevede sistemul de productie intensive-industrial?
a. Au dimensiuni mici
b. Destinate consumului rural
c. Practicat in complexe mici
d. Destinate consumului urban si exportului
e. Toate raspunsurile sunt corecte
1. Mocanița a participat ca forma maternă la formarea:
a. Rasa pinzgau de transilvania
b. Rasa Sura de stepa
c. Rasa Friza
d. Rasa Jersey
e. Variantele a si c
2. Mocanița a participat ca forma maternă la formarea:

a. Rasa brună de maramureș
b. Rasa Sura de stepa
c. Rasa Friza
d. Rasa Jersey
e. Variantele a si b
3. Rasa Red Holstein este utilizata in tara noastra, la Baltata Romaneasca pentru:
a. Imbunatatirea producției de lapte
b. Mulsul manual
c. Carcasa
d. Carne
e. Variantele c si d
4. Rasa Red Holstein este utilizata in tara noastra, la Baltata Românească pentru:
a. Imbunatatirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic
b. Mulsul manual
c. Carne
d. Carcasa
5. Este cunoscută ca fiind rasa de unt:

a. Jersey
b. Guernsey
c. Red Holstein
d. Holstein
6. A fost folosită în antichitate drept ofrandă pentru zei:

a. Chianina
b. Charolaise
c. Holstein
d. Limousine
7. Este denumită uriasul taurin:

a. Chianina
b. Jersey
c. Mocanița
d. Sura de stepa
e. Variantele a si c
8. Este considerată rezervor de gene pentru producția de carne:

a. Chianina
b. Belgian blue
c. Brună de maramureș
d. Pinzgau de transilvania
9. Face parte din rasele de taurine neameliorate:

a. Sura de stepa
b. Rasa Friza
c. Jersey
d. Guernsey
e. Variantele b si d
10. Face parte din rasele de taurine neameliorate:

a. Mocaniță
b. Rasa Friza
c. Jersey
d. Chianina
e. Variantele a si d
11. Face parte din rasele de taurine ameliorate exploatate pentru producția de lapte:
a. Holstein
b. Mocanița
c. Sura de stepa
d. Brahman
12. Dupa criteriul geografic, rasele de taurine pot fi:

a. Mari de ses si mici de munte
b. Mici de ses si mari de munte
c. Mari de ses si mari de munte
d. Mici de ses si mici de munte
e. Nici una dintre variante
13. Nu sunt forme salbatice:

a. Bizonul
b. Taurinele
c. Bivolii
d. Iak-ul
e. Gayalii
14. Nu sunt forme domestice:

a. Bizonii
b. Taurinele
c. Bivolii
d. Iak-ul
e. Gayalii
15. Se refera la lungimea corporala termenul:

a. Hipometrice
b. Mezocefalice
c. Eumetrice
d. Brevimorfe
e. Dolicocefalice
16. Rasa Sura de Stepa nu se preteaza mulsului mecanic din cauza:

a. Mameloane prea lungi si prea groase
b. Mameloane prea scurte si subtiri
c. Mameloane prea lungi si subtiri
d. Mameloanele nu influenteaza mulsul
e. Mameloane prea late
17. Rasa Sura de Stepa se gaseste:

a. In zonele montane
b. In zonele de campie
c. In zonele submontane
d. In zonele alpine
e. In nici una din aceste zone
18. Rasa Sura de Stepa intra in categoria raselor de taurine:

a. Rase de taurine ameliorate, exploatate pentru productia de lapte
b. Rase de taurine neameliorate, exploatate pentru productia de lapte
c. Rase de taurine ameliorate, exploatate pentru productia de carne
d. Rase de taurine neameliorate
e. Rase de taurine neameliorate, exploatate pentru productia de carne
19. Dintre urmatoarele productii, bovinele asigura cel mai putin productia de:
a. Lapte
b. Mixta
c. Piei
d. Carne
e. Toate au acelasi procent
20. Rasele de taurine, in functie de gradul de perfectionare, pot fi:

a. Primitive
b. Culturale
c. Perfectionate
d. Intermediare
e. Toate de mai sus
21. Ce culoare predomina la rasa Hereford?
a. Negru
b. Roscat
c. Galben
d. Alb
e. Negru baltat
22. Unde isi are originea Aberdeen-Angus?

a. Anglia
b. Spania
c. Scotia
d. Africa
e. Franta
23. Ce procent de carne in carcasa are Aberdeen-Angus?

a. Peste 70 %
b. 50%
c. Sub 50%
d. Sub 30%
e. 10%
24. In ce tip de dezvoltare corporala se incadreaza Belgian Blue?

a. Eumetric
b. Hipermetric
c. Mezocefalic
d. Elipometric
e. Niciun raspuns
25. La ce rasa apare fenomenul culard 100%?

a. Hereford
b. Holstein
c. Jersey
d. Belgian Blue
e. Limousine
26. Din ce rase s-a format rasa Bruna de Maramures?
a. Sura de Stepa
b. Schwyz
c. Mocanita
d. Holstein - Friza
e. Variantele a,b,c
27. Africander:
a. Aparține speciei Bos indicus
b. Are de regulă roba neagră
c. Sunt native din Africa centrală
d. Sunt destinate în principal producției de lapte
e. au originea în bazinul mediteranean
28. Hays Converter – formată din încrucișarea raselor:

a. ⅓ Hereford, ⅓ Holstein, ⅓ Brown Swiss
b. ½ Hereford, ½ Holstein
c. ⅓ Holstein, ⅓ Hereford, ⅓ Simmental
d. ½ Brahma, ½ Holstein
e. ⅓ Brown Swiss, ⅓ Simmental, ⅓ Wagyu
29. Care dintre următoarele rase nu are originea în SUA?

a. Hays Converter
b. Bramousin
c. Brangus
d. Simbrah
e. Salorn
30. Rasa de taurine Brangus are culoarea robei:

a. Neagră
b. Roșie
c. Albă
d. Bălțată
e. Nu are culoare specifică
31. Rasa Simbrah s-a format din încrucișarea raselor:

a. Brahma și Simmental
b. Brahma și Holstein
c. Holstein și Hereford
d. Holstein și Brown Swiss
e. Holstein si Simental
32. Braford:
a. S-a format în Florida
b. S-a format în Canada
c. Are roba neagră cu pete albe
d. S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Hereford
e. S-a format din încrucișarea raselor Brown Swiss și Hereford
33. Beefmaster:
a. Are originea în SUA
b. Este destinată producției de lapte
c. S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Hereford
d. Are origine europeană
e. S-a format doar din încrucișarea raselor Shorton și Hereford
34. Rasa de taurine Hereford nu a participat la obținerea rasei:

a. Simbrah
b. Hays Converter
c. Beefmaker
d. Beefmaster
e. Braford
35. Salorn:
a. S-a format din încrucișarea raselor Saler și Texas Longhorn
b. Are origine europeană
c. are originea în America de Sud
d. S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Brown Swiss
e. S-a format din încrucișarea raselor Brangus și Saler
36. Bramousin:
a. S-a format din încrucișarea raselor Limousin si Brahma
b. S-a format din încrucișarea raselor Simmental și Holstein
c. S-a format din încrucișarea raselor Brahma și Hereford
d. S-a format din încrucișarea raselor Limousin și Charolaise
e. Are origine belgiană
37. Rasa Baltata cu Negru Romaneasca este o rasa de tip:

a. Tip carne
b. Tip carne-lapte
c. Tip lapte
d. Tip lapte-carne
e. Raspuns corect a si d
38. Rasa Pinzgau de Transilvania este o rasa de tip:

a. Tip lapte-carne
b. Tip lapte
c. Tip carne
d. Tip carne-lapte
e. Raspuns corect b si d
39. Rasa Baltata Romaneasca este o rasa de tip:

a. Tip carne
b. Tip carne-lapte
c. Tip lapte
d. Tip lapte-carne
e. Raspuns corect c si d
40. Ugerul rasei Bruna de Maramures este:

a. Globulos
b. Suficient de dezvoltat
c. Cu mameloane asimetrice
d. Mare
e. Nedezvoltat
41. Care rasa are procentul de grasime mai mare:

a. Rasa Baltata cu Negru Romaneasca
b. Rasa Pinzgau de Transilvania
c. Rasa Baltata Romaneasca
d. Rasa Bruna de Maramures
42. Care rasa este raspandita numai in vestul Bucovinei si in zona muntoasa a
Transilvaniei:
a. Rasa Baltata cu Negru Romaneasca
b. Rasa Pinzgau de Transilvania
c. Rasa Baltata Romaneasca
d. Rasa Bruna de Maramures
e. Răspunsul corect a și c
43. Care este culoarea specifica rasei Charolaise?

a. Negru
b. Crem uniform
c. Baltata cu negru
d. Baltata cu rosu
e. Visiniu
44. Cum se mai numeste rasa Romagnola si cate varietati are ?

a. 3 varietati, Sura de stepa italiana
b. 2 variatati, Sura de campie
c. 2 varietati, Sura de stepa italiana
d. 3 varietati, Sura de campie
e. 1 varietate, Sura de campie
45. Care este randamentul la sacrificare pentru rasa Blonde d’Aquitaine

a. 60-64 % la taurasi ingrasati intensiv
b. 50-57% la taurasi ingrasati intensiv
c. 40-50% la taurasi ingrasati intensiv
d. 50-60% la taurasi ingrasati intensiv
e. Nicio varianta corecta
46. Pentru ce este renumita rasa Limousine?

a. Greutate foarte mare
b. Renumită pentru însuşirile organoleptice ale cărnii, furnizând pentru piaţa
pariziană renumitul viţel de Lyon.
c. Aspect placut
d. S-a format in Scotia
47. Taurine care au roba roșie cu pete albe:

a. Simbrah și Beefmaker
b. Bramousin și Simbrah
c. Brangus și Sura de stepă
d. Aberdeen-Angus și Pinzgau
e. Niciuna dintre variante
48. Taurine specializate în producția de carne:

a. Hays Converter
b. Brangus
c. Simbrah
d. Charolaise
e. Toate variantele
49. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta un tip de productii valabil pentru
taurine?
a. productia de tractiune
b. productia de lapte
c. subgrupul carne-munca
d. subgrupul lapte-munca
e. subgrupul carne-lapte
50. Pe masura cresterii nivelului de trai:

a. omenirea a scazut ponderea alimentelor de origine vegetala
b. consumul de lapte a scazut
c. consumul de proteine scade
d. variantele b si c
e. variantele a si c
51. Care este SMZ realizat de rasa Romangola ?
a. 1300g
b. 1600g
c. 900g
d. 1000g
e. 700 g
52. Cat cantaresc la nastere viteii din rasa Blonde d’Aqutaine?
a. 44 kg femelele si 47 kg masculii
b. 40 kg femelele si 42 kg masculii
c. 45 kg femelele si 43 kg masculii
d. 42 kg femelele si 43 kg masculii
e. 47 kg femelele si 51 kg masculii
53. Care din urmatoarele caracteristici este specifica rasei Belgian Blue:
a. Temperament linistit
b. Nasteri usoare
c. Durata gestatie mica
d. Culoare neagra
e. Niciun raspuns
54. Care este tara de origine a rasei Friza?

a. Olanda
b. Germania
c. Africa
d. Rusia
e. Niciun raspuns
Producții animaliere
1. Care este cea mai renumită rasă de bubaline pentru lapte:

a. Rasa Murrah
b. Rasele Surti și Jafarabadi
c. Bivolul Italian
d. Bivolul Bulgăresc
e. Bivolul Riveran Comun Egiptean
2. Care sunt rasele utilizate pentru ameliorarea diferitelor populații de bivoli:
a. Rasa Surti
b. Rasa Jafarabadi
c. Rasele Surti și Jafarabadi
d. Rasa Nili-Ravi și Kundi
e. Rasa Murrah
3. Ce bivol a participat la ameliorarea producției de lapte a bivolului românesc :
a. Bivolul riveran comun egiptean
b. Bivolul Italian
c. Bivolul românesc
d. Bivolul bulgăresc
e. Bivolul Surti
4. Câte rase locale de bubaline există:
a. 3
b. 7
c. 2
d. 5
e. 1
5. Câte tipuri există în cadrul rasei bivolului românesc:
a. 6
b. 2
c. 3
d. 4
e. 1
6. Care este cea mai bună țară de producători de bivoli:
a. India
b. Pakistan
c. China
d. Pakistan
e. Thailanda
7. Care este continentul cu cea mai mare cotă de producție a bivolilor pe regiune:
a. Oceania
b. Europa
c. Africa
d. America
e. Asia
8. Care rasă are cea mai mare producție de lapte :
a. Rasa Murrah
b. Bivolul Riveran Comun Egiptean
c. Rasele Surti și Jafarabadi
d. Bivolul Italian
e. Bivolul Bulgăresc
9.Cate rase de bubaline sunt pe plan național ?

a.Patru
b.Sase
c.Una
d.Trei
e.Zece
10.Rasa Murrah are producția medie de lapte pe lactație de :
a.1400-1500 kg
b.1800-2500 kg
c.780-2219 kg
d.1600-2100 kg
e.1675 kg
11. Ce procent mediu de grasime are productia medie de lapte la bivolul italian?
a.7.8%
b.7,6%
c.7%
d.6,7%
e.8%
12. Care este principalul producator de lapte in Egipt?
a.bivolul italian
b.bivolul bulgaresc
c.bivolul riveran comun egiptean
d.bivolul romanesc
e.rasa murrah
13. Care rasa participa la amelioraarea productiei de lapte a raselor bubaline din Europa?
a.rasa Nili-Ravi
b.rasa Kundi
c.rasa Murrah
d.bivolul bulgaresc
e.bivolul italian
14. Cine reprezinta principalul producator de lapte din Egipt?

A. Bivolul riveran comun egiptean
B. Bivolul Surti
C. Bivolul Jafarabadi
D. Bivolul Murrah
E. Bivolul Nili-Ravi
15. Cine face parte din grupa de rase Gujarat?

A. Bivolul riveran comun egiptean
B. Bivolul italian
C. Bivolul bulgaresc
D. Bivolul Murrah
E. Bivolul Surti
16. Care rasa face parte din grupul de rase Murrah?
a. Kundi
b. Surti
c. Jafarabadi
d. Bivolul Bulgaresc
e. Bivolul Italian
19. Din ce rasa provine bivolul romanesc?
a. Bivolul riveran comun egiptean
b. Bivolul italian
c. Bivolul bulgaresc
d. Bivolul comun indian
e. Bivolul african
20. Greutatea corporală la bivolitele italian este de cca:
A. 400-450
B. 450-500
C. 740-800
D. 800-900
E. 550-700
21. Producţia medie de lapte a bivolul italian?
A. 1600 kg
B. 1700 kg
C. 1750 kg
D. 1800 kg
E. 1850 kg
22.Productia medie de lapte a bivolului bulgaresc este de 1675 kg cu:
A.7,2-7,6% grăsime
B.8.43% grăsime
C.7.6% grăsime
D.6.4-9.5% grăsime
E.7.1-9.6% grăsime
23.Ce rasa e originara din India ?
A.Murrah
B.bilovul bulgaresc
C.bivolul românesc
D.bivolul italian
E.bivolul riveran comun egiptean
24. Cum se numesc cele 2 tipuri de bivol romanesc?

A) Bivol de Transilvania și bivol de stepa
B) Bivol de Hunedoara și bivol de câmpie
C) Bivol de Transilvania și bivol de câmpie
D) Bivol de Maramureș și bivol de câmpie
E) Bivol de Maramureș și bivol de stepă
25. Care este producția medie de lapte pe lactație pentru bivolul românesc?
A) 1300 kg
B) 1100 kg
C) 1900 kg
D) 1400 kg
E) 1700 kg
26. Greutatea corporală la bivolitele bulgaresti este de cca:
A. 450
B. 500
C. 740
D. 800
E. 550
27. Al carei rase de lapte este utilizat cu precădere pentru obţinerea sortimentului de brânză
Mozarella?
A. Bivolul bulgaresc
B. Rasa Murrah
C. Bivolul italian
D. Bivolul riveran comun egiptean
E. Rasa Kundi
28.Originea rasei Murrah este:

A. India
B. Romania
C. Franta
D. Germania
E. Spania
29.Rasele Surti si Jafarabadi fac parte din:
A.Rasa Murrah
B. Rasa Kundi
C. Rasa Gujarat
D.Rasa Nili-Ravi
E. Rasa Jafarabadi
30.Care este tara cu cea mai mare productie de lapte din randul bubalinelor?
a.India
b. Germania
c. China
d. Romania
e. Ungaria
31.Care este numarul de capete ce se gaseste la o singura rasa de bubaline?
a.cca.13 mii capete
b. cca. 9 mii capete
c. cca. 10 mii capete
d. cca. 20 mii capete
e. Nici un raspuns corect
32.Rasa Murrah
a. Este raspandita in China si Japonia
b. Nici un raspuns corect
c. Este o rasa de origine americana
d. Este renumita pentru productia de carne
e. Este raspandita cu precadere in India si Pakistan
33.Bivolul Italian
a. Din productiile sale se obtine Mozarella
b. Se gaseste in Brazilia si Argentina
c. Se gaseste cu precadere in Italia si in tarile balcanice
d. Raspunsurile a si c sunt corecte
e.Niciun raspuns corect
34. In ce tari se exploateaza cel mai mult bubalinele pentru productia de lapte :
a. China si Pakistan
b.Vietman
c.Indonesia
d.Egipt
e.Niciun raspuns
35. Cat la suta din productia de bubaline se gaseste in Europa?

a. 0.5%
b.0.3%
c.0.1%
d.0.2%
e. 1%
36. Cat la suta din productia de bubabline se gaseste in America?

a.0,2%
b.0,7%
c.0.25%
d.1,5%
e.niciuna dintre variante
37. De ce este raspandita rasa Murrah in multe tari?

a.are o capacitate mare de aclimatizare
b. este o rasa buna de carne
c.are o productivitate mica de lapte, dar mare de carne
d. variantele b si c sunt corecte
e. nciun raspuns corect
38.Ce caracteristici ale blanii prezinta rasa Murrah?

a. este scurta
b. este neagra, lucioasa
c.este maro
d.este lunga
e.este alba cu botul negru
39. Ce rase fac parte din rasa Murrah?

a. Nili-Ravi si Kundi
b. Surti
c.bivolul bulgaresc
d.bivolul riveran comun
e. niciuna din variante
40. Cat din efectivul total de bubaline din Europa reprezinta bivolul Italian?
a. 40%
b.5%
c.30%
d.70%
e.15%
41. Ce culoare are blana bivolului bulgaresc?
a. alba
b.maro
c.neagra uniform
d.alba cu pete negre
e.niciuna din variante
42. Talia bivolitelor bulgaresti este in medie de:

a.100 cm
b.124 cm
c.133 cm
d.200 cm
e.110 cm
43. Ce greutate are bivolul riveran comun egiptean ?

a.450-800 kg
b.500-600 kg
c.300-500 kg
d.700-900 kg
e.200-500 kg
44. Ce productie de lapte se obtine in medie de la bivolitele riverane comune egiptene?
a.500-800 kg
b.550-1000 kg
c.780-2219 kg
d. 800-1500 kg
e.1723-2345 kg
45. Cata grasime contine laptele de la o bivolita riverna comuna egipteana ?
a.5,9-7,7%
b.6,4-9,5%
c.4,3-6,8%
d. 7,8-10%
e.10-15%
46. Aria de raspandire a bivolului italian este ?
a) Italia si Olanda
b) Italia si tarile Balcanice
c) Italia si Germania
d) Olanda si tarile Balcanice
e) Tarile Balcanice si tarile Nordice
47.In ce proporții sunt răspândiți in prezent bivolii in cadrul gospodăriilor particulare ?

a) 98%
b) 68%
c) 89%
d) 94%
e) 60%
48. Cate tipuri de bivoli romanesti exista?
a.unul singur, tipul de Transilvania
b.unul singur, tipul de campie
c.raspunsurile a si b sunt gresite
d.raspunsurile a si b sunt corecte
e. exista 3 tipuri
49. Ce rasa de bubaline se ramifica in tipul de Transilvania si tipul de campie?

a)bivolul bulgaresc
b)bivolul italian
c)bivolul romanesc
d)bivolul riveran comun egiptean
e)bivolul salbatic indian
50. Ce rasa de bubaline cuprinde indivizi colorati negru uniform?

a)bivolul bulgaresc
b)bivolul romanesc
c)bivolul utilizat cu precadere pt obtinerea branzei mozarella
d)bivolul italian
e)bivolul riveran comun egiptean
51.Rasa Murrah este alcatuita din indivizi:
a) de culoare neagra pe toata suprafata blanii
b) de culoare maro pe toata suprafata blanii
c) de culoare maro si coada neagra
d) de culoare alba si coada maro
e) de culoare neagra, luciu caracteristic si varful cozii alb
52. Care este continutul mediu in grasime al laptelui de bivol?

a. 7,2%
b. 7,6%
c.raspunsurile a si b
d.8%
e. 7%
53. Ce alte culori poate avea bivolul romanesc?
a.brun-cenusiu
b.raspunsurile a si c
c. cenusiu
d.alb
e. baltat
54. Care este continutul mediu in proteina a laptelui de bivol?
a. 3,9-6%
b.3,9-4%
c.4-5%
d.4-4,5%
e.3-4,5%
1. Masa corporala la varsta primei monte:
a. 50% din greutatea de adult
b. 70% din greutatea corporala
c. 100% din greutatea corporala
d. Egala cu greutatea atinsa ca adult
e. Nici o varianta corecta
2. Care este criteriul principal de introducere la reproductie?

a. Masa corporala
b. Varsta
c. Talie
d. Rasa
3. Care este varsta preferata pentru prima insamantare/monta a raselor de taurine specializate pentru
productia de lapte si rase mixte?
a. 30 luni
b. 18 luni
c. 24 luni
d. 36 luni
e. 28 luni
4. Ce reprezinta calving interval?

a. Intervalul dintre 2 fatari consecutive
b. Perioada de timp inainte de prima fatare
c. Este echivalent perioadei de rapaus mamar
d. Este echivalent timpului de insamantare
5. Care este scopul organizării procesului de înmulțire la taurine?

a. obținerea de la fiecare vacă a unui vițel anual, producție de lapte, dar și produși necesari îngrășării și
sacrificării pentru carne.
b. obținerea de blănuri și exemplare pentru forță de tracțiune;
c. obținerea unor viței pentru competiții sportive și lapte;
d. obținerea unor viței pentru forță de tracțiune și blănuri.
e.toate variantele sunt corecte
6. Timpul optim de insamantare a vacilor adulte dupa fatare este conditionat de:
a. Varsta
b. Involutia uterina
c. Intervalul dintre 2 fatari succesive
d. Mortalitatea embrionara
e. Toate variantele sunt corecte
7. Timpul optim de insamantare al vacilor adulte dupa fatare este conditionat de:
a. Nivelul productiv
b. Prelungirea repausul mamar
c. Scurtarea lactatiei
d. Varsta
e. Masa corporala
8. Femelelor cu productie mare de lapte (25-30 l/zi) se recomanda:

a. Sa se monteze dupa 40 de zile de la montare
b. Sa se monteze dupa 20 de zile de la montare
c. Sa se monteze dupa 60 de zile de la montare
d. Sa se monteze dupa 90 de zile de la montare
9. Vacilor cu productie foarte mare de lapte se recomanda:

a. Sa se monteze dupa 90 de zile de la fatare
b. Sa se monteze dupa 180 de zile de la fatare
c. Sa se monteze dupa 30 de zile de la fatare
d. Sa se monteze dupa 200 de zile de la fatare
10. Femelelor cu productie mijlocie de lapte se recomanda:

a. Sa se monteze la aparitia primului ciclu de calduri
b. Sa se monteze la aparitia ultimului ciclu de calduri
c. Sa se monteze dupa 30 de zile de la fatare
d. Sa se monteze in perioada in perioada repausului mamar
11. Gestatia:
a. Este un proces chimic
b. Este un proces biologic
c. Este un proces bio-chimic
d. Dureaza in medie 300 zile
e. Nu apare la animalele de productie
12. Gestatia:
a. Dureaza in medie 275 zile
b. Nu apare des
c. Nu variaza in functie de rasa
d. In primele 7 luni de gestatie produsul de conceptie realizeaza 30% din greutatea la fatare
13. Favorizanti pentru avorturile embrionare:

a. Calitatea hranii
b. Mediul de viata
c. Ovula batrana
d. Variantele a si c
14. In primele 7 luni de gestatie:

a. Produsul de conceptie realizeaza doar 23% din greutatea la fatare
b. Femela prezinta stare anormala
c. Se administreaza concentrate
d. Produsul de conceptie realizeaza doar 50% din greutatea la fatare
e. Niciun raspuns corect
15. Masa corporala a produsului de conceptie creste de 4 ori:

a. In ultima luna de gestatie
b. In prima luna de gestatie
c. In lunile 8-9
d. In primele 4 luni de gestatie
e. Niciun raspuns corect
16. Posibilitati de intrerupere a mulsului:

a. Mulsul complet
b. Marirea numarului de mulsori
c. Intreruperea brusca a mulsului
d. Rarirea numarului de mulsori
e. Variantele C si D corecte
17. Când se verifică starea de sănătate a ugerului la vacile pentru lapte în repausul mamar?
a. Zilnic;
b.La 2 zile;
c. Aăptămânal;
d. Numai după fătare
e.Nici un raspuns corect
18. Ce este repausul mamar?
a. Perioada de timp înainte de fătare, constând în întreruperea mulsului - luna 8-9 (60zile);
b. Pauza dintre fătări;
c. Perioada de după fătare până la altă fătare;
d. Accelerarea mulsului imediat după fătare.
e.Nici un raspuns corect
19. Care varianta este falsa in legatura cu exploatarea vacilor gestante?
a. Acordarea si respectarea repausului mamar

b. Hranirea si intretinerea corespunzatoare
c. Luarea unor masuri organizatorice privind desfasurarea normala a fatarilor
d. Nu este necesar repausul mamar
20. Particularitati ale hranirii vacilor gestante:
a. Sunt acordate concentrate concentrate in ultimele 2 luni de gestatie cate 250g pentru fiecare litru de
lapte secretat in vf curbei de lactatie
b. Hranirea nu depinde de luna de gestatie
c. Hranirea nu depinde de productia de lapte
d. Hranirea nu depinde de greutatea fatului
e. Hranirea depinde de rasa
21. Este fals in legatura cu intretinerea vacilor gestante:
a. Trebuie asigurata o igiena corporala optima

b. Trebuie asigurat spatiu pentru miscare zilnica, indiferent de anotimp
c. Tesalat si periat obligatoriu
d. Miscarea trebuie asigurata doar in timpul sezonurilor calde
e. Variantele A,B si C corecte
22. Este fals in legatura cu intretinerea taurilor de reproductie:
a. Miscarea nu este obligatorie in fiecare zi

b. Tesalat si periat zilnic
c. Verificarea ongloanelor zilnic
d. Se administreaza un amestec de concentrate
23. Cu ce ar trebui hrăniți vițeii după fătare?
a. colostru;
b. numai cu lapte semidegresat;
c. furaje verzi;
d. nutrețuri concentrate.
e.Toate variantele corecte
24. Este fals in legatura cu colostrul:
a. Imediat dupa fatare, viteii sug colostru

b. Dpvd al compozitiei chimice este diferit de laptele integral
c. Are compozitia chimica asemanatoare laptelui semidegresat
d. Are rol laxativ
25. Dupa perioada colostrala- afirmatii false:
a. Hranirea viteilor se va face cu lapte integral

b. Hranirea viteilor se va face cu lapte normalizat
c. Hranirea viteilor se va face cu lapte integral si smantanit
d. Exclusiv cu lapte integral
26. Substituentul de colostru contine:
a. Lapte
b. Antibiotice cu spectru larg
c. Ulei de ricin
d. Ou
e. Toate variantele sunt adevarate
27. Sunt sisteme de hranire a viteilor:
a. Sisteme traditionale
b. Sisteme clasice
c. Sisteme intensive
d. Toate variantele sunt corecte
28. Care sunt metodele de alăptare pentru viței?
a. naturală, artificială, mixtă;
b. numai artificială la găleată;
c. niciodată cu biberonul până la vârsta de o lună;
d. naturală prin pășunat pe pajiști verzi până la vârsta de o lună.
e.Nici o varianta corecta
29. Alaptarea naturala:
a. Creste productivitatea muncii de 2-3 ori

b. Impiedica productivitatea muncii
c. Nu este eficienta
d. Se realizeaza pana la varsta de 1 luna
30. Alaptarea artificiala presupune:
a. Alimentarea cu biberonul pana la varsta de o luna

b. La galeata, peste varsta de o luna pana la intarcare
c. Nu se recomanda
d. Creste productivitatea muncii
e. Varianta a si b
31. Alaptarea mixta:
a. Este cea mai buna varianta

b. In primele 2 saptamani natural, apoi artificial
c. In primele saptamani artificial
d. Nicio varianta corecta
a.Ambele metode (natural si artificial), la alegere
b.In primele saptamani artificial
c. Creste productia de lapte a vacilor
e.Toate variantele sunt corecte
33. Alaptarea mixta: D
a. Ambele metode (natural si artificial), la alegere

b. In primele 6 saptamani natural
c. In primele saptamani artificial
34. Numarul de vitei admis intr-o cresa este de :
a. 10
b. 20
c. 15
d. 30
e. 5
35. Metoda de alaptare artificiala este reprezentata de :
a. Alaptarea la mama
b. Cu biberonul –peste 1 luna
c. La galeata pana la 1 luna
d. Cu biberonul-pana la 1 luna
36. Hrana viteilor intretinuti in cresa este alcatuita din :
a. Lapte , nutreturi verzi , combinate

b. Nutreturi verzi , fan , silozuri
c. Silojuri , fan , combinate
d. Lapte , fan ,combinate
e. Concentrate,fan
37. Metoda de alaptare mixta este benefica in :
a. In primele zile
b. In primele 2 saptamani
c. In primele 3 saptamani
d. In ultimele saptamani
38.In ce perioada a alaptarii este prezent colostrul :
a. Pe toata durata lactatiei

b. Imediat dupa fatare
c. In primele saptamani
d. In prima jumatate a lactatiei
39.Intretinerea in profilactorii se face pana la varsta de :
a. 1 saptamana
b. 2 saptamani
c. 3 saptamani
d. 4 saptamani
e. 10 saptamani
40.Intretinerea viteilor- afirmatia gresita:
a. Viteii pot fi intretinuti in profilactoriu dupa fatare

b. Se poate face in boxe individuale sau comune
c. Pot fi hraniti cu biberonul
d. Transferul in crese se face de la varsta de 12 luni
a. Ambele metode (artificial si natural), la alegere

b. Nu are loc niciodata
c. In primele saptamani, artficial
42. Se administreaza in iesle:
a. Lapte
b. Fan
c. Combinate
43. Pentru ingrijirea si intretinerea viteilor in perioada alaptarii:
a. Se recomanda hrana in exces

b. Se recomanda supraveghre constanta
c. Se recomanda fatarea in maternitate
e. Toate varinantele sunt corecte
44. Dupa fatare, viteii sunt intretinuti in:
a. Adapost
b. Custi
c. Profilactoriu
d. Crese
45. Dupa fatare, viteii sunt intretinuti in:
a. Spatii inchise
b. Tarcuri
c. In grupuri mari
d. Cresa
46. Viteii sunt tinuti in boxe individuale:
a. In timpul vietii
b. La o saptamana dupa fatare
c. Dupa fatare
d. La 3 saptamani dupa fatare
47. Viteii se transfera in cresa:
a. Niciodata
b. La maturitate
c. In tinerete
d. Dupa fatare
e. Dupa 3 saptamani de la fatare
48. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
a. In cazul unei stări proaste de întreținere se recomanda să se omită un ciclu de călduri

b. Femelelor cu prod. mare de lapte se recomandă să se monteze dupa 40 zile de la fatare
c. Femelele cu productii medii de lapte se recomanda sa se monteze dupa primele 2 cicluri de calduri
d. Femelele cu productii record de lapte se recomanda sa se monteze dupa 75 de zile de la fatare
49. Repausul mamar este necesar in luna 8-9 de gestatie deoarece:
a. acinii glandulari trebuie să se refacă

b. intensitatea de crestere a produsului de conceptie este mai mare in ultimele 2 luni de gestatie
c. femelele trebuie sa depuna in organism rezerve pe care sa le mobilizeze imediat după fătare, atunci
când bilanțul nutritiv este negativ
50. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. Femelelor cu prod. mare de lapte se recomandă să se monteze dupa 60 zile de la fatare

b. Femelelor cu productii medii de lapte se recomanda sa se monteze la aparitia primului ciclu de calduri
c. Femelelor cu productii medii de lapte se recomanda sa se monteze la aparitia primului ciclu de calduri
d. Toate afirmatiile sunt corecte
51. Indiferent de anotimp, pentru hranirea taurilor se administreaza un amestec de concentrate in care sa
domine:
a. Sorg
b. Lucerna
c. Ghizdei
d. Ovaz
e. Orz
52. Care metode de alăptare sunt utilizate?
a. Doar mixte
b. Doar naturale
c. Naturale apoi artificiale
d. Mixte, naturale sau artificiale
53. Involutia uterina are drept semne clinice:
a. Scaderea productiei de lapte

b. Scaderea poftei de mancare
c. Modificarea compozitiei chimice a laptelui
d. toate variantele sunt corecte
54. Alegeti afirmatia corecta:
a. Ovulatia se produce la 10-14h dupa incetarea caldurilor

b. Introducerea in reproductie nu depinde de masa corporala
c. Intervalul dintre 2 fatari consecutive trebuie sa fie mai mare de 12 luni
d. Masa corporala la varsta primei monte trebuie sa reprezinte 40% din greutatea de adult
Grile PA curs 5
1. Cat la suta reprezinta fermele de bovine lapte specializate din

totalul Bovine lapte?:
a) 23%
b) 2%
c) 63%
d) 12%
e) 57%
2. In stabulatia legata:
a) Evacuarea dejectiilor se face fie cu racleti ficsi , fie cu racleti batanti
b) Mulsul se face in Sali speciale
c) Evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa
d) Administrarea hranei vara se face in tabere de vara
e) Vacile sunt intretinute in adaposturi inches sau semiinchise
3. Cea mai mare productie de lapte se inregsitreaza in:

a) America de Nord
b) America Centrala
c) Oceania
d) Asia
e) U.E.
4. Productia medie de lapte in U.E. este de

a) 4850 kg/an/vaca
b) 5900 kg/an/vaca
c) 4180 kg/an/vaca
d) 1220 kg/an/vaca
e) 1564 kg/an/vaca
5. Reducerea efectivelor de vaci de lapte este consecinta:
a) Unor boli
b) Restructurarii sectorului zootehnic
c) Intensificarii si concentrarii
d) Specializarii
e) Toate raspunsurile corecte
6. Care este dimensiunea medie a fermelor de vaci din Danemarca?
a) 70 capete
b) 14 capete
c) 63 capete
d) 16 capete
e) 47 capete
7. Unde se gasesc cele mai mari efective de vaci pentru productia
de lapte?
a) Asia
b) Africa
c) Europa
d) Rusia
e) Grecia
8. Ce capacitate are Legea - cap la cap?
a) 208 capete
b) 104 capete
c) 210 capete
d) 108 capete
e) 220 capete
9. Cate tone de lapte are Romania?
a) 4459289.08 tone
b) 4348389.09 tone
c) 5159879.97 tone
d) 2718768.03 tone
e) 4719878.02 tone
10. Cate ferme se gasesc in cadrul sistemului de exploatare
Bovine-Lapte (in UE)?
a) 645000 ferme
b) 735000 ferme
c) 435000 ferme
d) 367000 ferme
e) 745000 ferme
11. Cea mai mica productie de lapte de capra apartine ?

a) America
b) Sudan
c) China
d) Pakistan
e) Brazil
12. Bovine lapte-bovine carne :

a) sunt de tip extensiv şi au în medie pe fermă o suprafaţă de 66 ha şi un
şeptel de 71 UVM (din care 45 UVM bovine şi 26 UVM ovine şi
caprine).
b) care au în medie o suprafaţă agricolă de 46 ha şi un şeptel de 54
UVM (din care 22 vaci în lactaţie şi 13 vaci de reproducţie) şi care
produc în medie pe fermă şi pe an 112300 kg lapte;
c) de tip mixt (au în medie o suprafaţă agricolă de 49 ha şi un şeptel de
57 UVM), care se ocupă cu exploatarea vacilor pentru lapte (produc
în medie 150100 kg lapte pe an şi pe fermă) şi îngrăşarea viţeilor
masculi obţinuţi în cadrul fermei;
d) (63% din total Bovine lapte);
e) care au in medie o suprafata Agricola de 76 ha si septal de 12
UVM(din care 19 vaci in lactitie si 10 vaci de reproductive) si care
produc in medie pe ferma sip e am 202205 kg lapte.
13. Producţia medie de lapte diferă foarte mult în funcţie de :

a) Varsta si sex
b) Mediul de viata si varsta
c) rasă şi de tehnologiile de exploatare aplicate.
d) Conditiile de clima si rasa
e) Tehnologiile de exploatare aplicate si clima
14. Ca sisteme de intretinere a vacilor de lapte, vara este

contraindicate pentru intretinerea la grajd:
a) Obligatoriu mișcare 2-3 ore pe zi și rații complete.
b) Distanță 4-5km, sursă de apa
c) 1,5 km distanță
d) Obligatoriu miscare 5-6 ore pe zi .
e) Obligatoriu miscare 1-2 ore pe zi si ratii complete.
15. Laptele de vacă se obţine în special în ţările dezvoltate, care
deţin o pondere de cca.
a) 70% din producţia mondială şi numai în proporţie de 30% în ţările în
curs de dezvoltare.
b) 80% din producţia mondială şi numai în proporţie de 20% în ţările în
curs de dezvoltare.
c) 45% din producţia mondială şi numai în proporţie de 55% în ţările în
curs de dezvoltare.
d) 60% din producţia mondială şi numai în proporţie de 40% în ţările în
curs de dezvoltare.
e) 90% din producţia mondială şi numai în proporţie de 10% în ţările în
curs de dezvoltare.
16. Dimensiunea medie a fermelor de vaci de lapte în Marea
Britanie:
a) 30;
b) 70;
c) 83;
d) 63;
e) 47.
17. Producția medie pe glob se situează în prezent la valoarea:

a) 1600 kg/an/vacă;
b) 3000 kg/an/vacă;
c) 4500 kg/an/vacă;
d) 2220 kg/an/vacă;
e) 1200 kg/an/vacă.
18. Cele mai mari efective de taurine se întâlnesc în:
a) Europa și Asia;
b) America de Nord și Europa;
c) America de Sud și Asia;
d) America de Nord și America de Sud;
e) Europa și America de Sud.
19. Laptele de vacă se obține în special în țările dezvoltate care
dețin o pondere de cca. :
a) 70%;
b) 65%;
c) 75%;
d) 80%;
e) 60%.
20. Producția medie de lapte în Asia și America de Sud:
a) 1000 kg/an/vacă și respectiv 1350 kg/an/vacă;
b) 1220 kg/an/vacă și respectiv 1564 kg/an/vacă;
c) 1130 kg/an/vacă și respectiv 1670 kg/an/vacă;
d) 1075 kg/an/vacă și respectiv 1735 kg/an/vacă;
e) 1232 kg/an/vacă și respectiv 1455 kg/an/vacă.
21. Care din urmatorul tip de exploatare cuprinde 23% din
efectiv, vaci destinate producției de lapte?
a) Ferme de bovine lapte specializate
b) Ferme de bovine lapte-carne
c) Ferme de bovine lapte- vaci de reproductie
d) Ferme de bovine lapte-ovine
e) Ferme de bovine lapte-caprine
22. În ce tip de exploatație sunt crescute vaci numai de rasă
curată, ale căror producţii sunt înregistrate în registre
genealogice?
a) Ferme comerciale
b) Ferme de selecție
c) Ferme de reproducție
d) Ferme mixte lapte-carne
e) Ferme mixte carne-lapte
23. În topul ţărilor cu cea mai mare producţie medie pe cap de
vacă se situează?
a) Israel
b) Romania
c) Elveția
d) China
e) Rusia
24. Ce reprezintă producţia medie pe cap de vacă?
a) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre
potenţialul productiv al animalelor şi condiţiile de întreţinere şi
exploatare
b) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre
potenţialul genetic al animalelor şi condiţiile de creștere şi exploatare
c) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre
potenţialul de creștere al animalelor şi condiţiile de întreţinere şi
exploatare
d) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre
potenţialul genetic al animalelor şi condiţiile de întreţinere şi
exploatare
e) un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea dintre
potenţialul genetic al animalelor şi condiţiile de întreţinere
25. Producția mondială de lapte provine primordial de la?
a) Bubaline
b) Taurine
c) Ovine
d) Caprine
e) Lame
26. Cea mai mare producție de lapte capră aparține?
a) America
b) Israel
c) India
d) Romania
e) Argentina
27. Productia de lapte a carei specii se afla pe primul loc?
a) Caprine
b) Ovine
c) Yak
d) Bovine
e) Iapa
28. Care este ordinea in care se gasesc cele mai mari efective de
vaci pentru productia de lapte?
a) Asia, Europa, Africa
b) Africa, Asia, Europa
c) Asia, Africa, Europa
d) Europa, Africa, Asia
e) Africa, Europa,Asia
29. Reducerea efectivelor de vaci de lapte în unele ţări sau zone
geografice, este consecinţa:
a) intensificării, concentrării sectorului zootehnic
b) unor boli (boala vacii nebune -BSE)
c) restructurării sectorului zootehnic
d) specializării sectorului zootehnic
e) toate raspunsurile sunt corecte
30. In prezent asistam la:

a) crestere a numarului de ferme de vaci
b) crestere a numarului de ferme de vaci, cu o scadere a marimii medii a
efectivului de vaci pe ferma
c) diminuare a numarului de ferme de vaci, cu o crestere a marimii
medii a efectivului de vaci pe ferma
d) diminuare a numarului de ferme de vaci,cu o scadere a marimii medii
a efectivului de vaci pe ferma
e) crestere a numarului de ferme de vaci, cu o crestere a marimii medii a
efectivului de vaci pe ferma
31. Cate tipuri de ferme care exploatează vaci de lapte sunt în
U.E. si care sunt acestea?
a) Trei tipuri: ferme comerciale, ferme de selecţie, ferme mixte de
lapte-carne
b) Patru tipuri: Bovine lapte specializate, Bovine lapte-bovine carne,
Bovine lapte-vaci de reproductive, Bovine lapte-ovine şi caprine
c) Trei tipuri: ferme comerciale, bovine lapte specializat, ferme de
selecţie
d) Doua tipuri: ferme de selecţie, ferme mixte de lapte-carne
e) Doua tipuri: : ferme comerciale, ferme de selecţie
32. 6)În perspectivă, pe plan mondial producţia de lapte de vacă

a) în ţările în curs de dezvoltare va continua să crească, in timp ce în
ţările dezvoltate aceasta va cunoaşte o stagnare sau o uşoară scădere
b) în ţările în curs de dezvoltare si în ţările dezvoltate aceasta va
cunoaşte o stagnare sau o uşoară scădere
c) în ţările în curs de dezvoltare si in ţările dezvoltate aceasta va
continua să crească
d) în ţările în curs de dezvoltare va cunoaşte o stagnare sau o uşoară
scadere, in timp ce în ţările dezvoltate aceasta va continua să crească
e) se afla in continua scadere
33. Cate tipuri de ferme exista in exploatarea vacilor de lapte?

a) 5
b) 4
c) 3
d) 6
e) 2
34. In funcţie de ce diferă foarte mult producţia medie de lapte?

a) rasă şi de tehnologiile de exploatare aplicate
b) rasă
c) condiţiilor de climă, furajare şi exploatare
d) trecerea la întreţinerea liberă a vacilor de lapte
e) creşterea gradului de mecanizare şi de automatizare
35. Ce tipuri de vaci contin fermele comerciale?

a) vaci de carne-lapte
b) vaci de lapte-carne
c) vaci de diferite rase specializate
d) vaci de rasa curata
e) vaci tinere
36. Care dintre urmatoarele variante are cea mai mare pondere
in sistemul de exploatare Bovine Lapte?
.bovine lapte-vaci de reproductie
a) bovine lapte-bovine carne
b) bovine lapte specializate
c) bovine lapte-ovine si caprine
d) toate variantele sunt corecte
e) nici o variant nu este corecta
37. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o ferma de

elita?
a) ferme comerciale
b) ferme mixte de lapte carne
c) ferme de selectie
e) variantele b si c sunt corecte
38. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o ferma de
productie de lapte ?
a) ferme de selectie
b) ferme comerciale
c) ferme de selectie si comerciale
d) ferme mixte de lapte carne
e) variantele a si d sunt corecte
39. Ce valoare are ponderea din producția mondiala de lapte in

țările în curs de dezvoltare?
a) 23%
b) 40%
c) 30%
d) 35%
e) 45%
40. Referitor la numărul fermelor de vaci de lapte și mărimea
acestora pe plan mondial putem afirma că :
a) creste numărul de ferme dar scade mărimea medie a efectivului de
vaci pe fermă
b) scade numărul de ferme dar crește mărimea medie a efectivului de
vaci pe fermă
c) cresc atât numărul de ferme cât și mărimea medie a efectivului de
vaci pe fermă
d) se diminuează atât numărul de ferme cât și mărimea medie a
efectivului de vaci pe fermă
41. Producția medie de lapte pe cap de vacă NU este influențata

de :
a) rasă
b) durata recoltării
c) condițiile de climă
d) tehnologiile de exploatare aplicate
42. Care sunt tipurile de ferme în S.U.A. şi Canada?
a) Bovine lapte specializate,Bovine lapte-bovine carne,Bovine lapte-
vaci de reproducţie
b) Ferme comerciale, Ferme de selecţie, Ferme mixte de lapte-carne
c) Ferme mixte de lapte-carne,Bovine lapte-ovine şi caprine,Ferme
comerciale
d) Ferme comerciale,Bovine lapte-bovine carne, Bovine lapte
specializate
e) Ferme de selecţie, Ferme mixte de lapte-carne,Bovine lapte-vaci de
reproducţie
43. Care sunt tendinţe în ţările cu zootehnie avansată, cu privire
la fermele şi efectivele de vaci pentru producţia de lapte?
a) scăderea uşoară a efectivelor de vaci de lapte şi a numărului de ferme
specializate în această direcţie
b) crestere uşoară a efectivelor de vaci de lapte
c) scaderea gradului de mecanizare şi de automatizare la nivelul
fermelor de vaci de lapte;
d) scaderea producţiei medii pe cap de animal
e) cresterea producţiei medii pe cap de animal si crestere uşoară a
efectivelor de vaci de lapte
44. Laptele de vacă se obţine în special în ţările dezvoltate, care
deţin o pondere de cca?
a) 20% din producţia mondială şi numai în proporţie de 30% în ţările în
curs de dezvoltare.
b) 70% din producţia mondială şi numai în proporţie de 30% în ţările în
curs de dezvoltare.
c) 30% din producţia mondială şi numai în proporţie de 70% în ţările în
curs de dezvoltare.
d) 50% din producţia mondială şi numai în proporţie de 50% în ţările în
curs de dezvoltare.
e) 40% din producţia mondială şi numai în proporţie de 60% în ţările în
curs de dezvoltare.
45. In stabulatie liberă:

a) Vacile pot fi intretinute in adaposturi inchise si semiinchise
b) Vacile pot fi intretinute in adaposturi deschise
c) Legarea - cap la cap cu capacitate de 104 capete
d) Legarea - cap la cap cu capacitate de 76 capete
e) Legare - crupa la crupa cu capacitate de 208 capete.
46. Care din urmatoarele tipuri de ferme este prezent in
Canada si S.U.A?
a) Ferme comerciale
b) Bovine lapte-vaci reproductive
c) Bovine lapte-ovine si caprine
d) Ferme de selectie
e) Variantele a si d
47. Unde va scadea productia de lapte la nivel mondial, unde va
creste si de ce?
a) Productia de lapte va creste in tarile dezvoltate ca urmare a cerintelor
mari de proteina de origine animala si va scadea in cele in curs de
dezvoltare din cauza excesului de produse lactate
b) Productia de lapte va scadea in tarile dezvoltate ca urmare a cerintelor
mari de proteina de origine animala si va creste in cele in curs de
dezvoltare din cauza excesului de produse lactate
c) Productia de lapte va creste atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in
curs de dezvoltare din cauza cerintelor mari de proteina animal
d) Productia de lapte va scadea atat in tarile dezvlotate, cat si in cele in
curs de dezvlotare din cauza excesului de produse lactate
e) Producţia de lapte de vacă va continua să crească continuu în ţările în
curs de dezvoltare, ca urmare a cerinţelor mari de proteină de origine
animală, în timp ce în ţările dezvoltate aceasta va cunoaşte o stagnare
sau o uşoară scădere, datorită în mare parte excesului de produse
lactate
a) Variantele a si b
48. In adaposturile semiinchise:

a) Un perete transversal lipseste
b) Mulsul se face in sali speciale
c) Un perete longitudinal lipseste
d) Lateral – cusete pentru odihna
e) Central este furajera
49. Formele de selectie:
a) Produc lapte si carne prin taurasii livrati unitatilor de ingrasare
pentru finisare
b) Prezinta vaci de diferite rase specializate
c) Vacile au o marime ce variaza intre 20 si 5000 capete vaci in lactatie
d) Prezinta doar vaci de rasa curata
e) Se numesc si forme de productie lapte
50. Cu cat la suta a scazut efectivul vacilor de lapte din UE din
ultimii ani?
a) 20%
b) 40%
c) 65%
d) 10%
e) 7%
51. In ce tip de ferme de pe teritoriul S.U.A., respectiv Canada,
gasim doar vaci de rasa curate ale caror productii sunt
inregistrate in registrele genealogice?
a) Ferme mixte
b) Ferme de selectie
c) Ferme comerciale
d) Ferme productie lapte
e) Ferme productie carne
52. Care este media kg de lapte/ ferma si an in cazul fermerol de

bovine lapte – vaci de reproductie?
a) 123.300 kg/an
b) 213.000 kg/an
c) 323.100 kg/an
d) 233.100 kg/an
e) 132.300 kg/an
53. Care dintre aceste tari dispun de rase perfectionate pentru
productia de lapte?
a) Spania
b) Grecia
c) Romania
d) Norvegia
e) Finlanda
1. Care din urmatoarele variante este metoda de muls manual recomandata in practica:
a) Cu nod
b) Cu mana plina
c) Cu podul palmei
d) Cu doua degete
e) Cu ambele maini
2. Despre muls NU este adevarat:
a) Este operatia de extragere a laptelui produs in glanda mamara a animalelor exploatate;
b) Este un proces care imita partial suptul nou-nascutilor
c) Ocupa peste 40% din timpul de lucru zilnic in exploatatiile specifice
d) Este cel mai important factor de exploatare care influenteaza productia de lapte
e) Se poate efectua in sistem manual sau mecanic
3. Despre sistemele de muls este adevarat:
a) Sistemul de muls manual se efectuaza cu ajutorul aparaturii specializate de muls
b) Sistemul de muls manual este aplicat cu precadere la vaci
c) Sistemul de muls manual este aplicat in special la oi si capre
d) Sistemul de muls mecanic implica extragerea laptelui cu ajutorul mainilor
e) Sistemul de muls mecanic este utilizat cu precadere la oi si capre
4. Despre tehnologia de muls NU este adevarat:
a) Poate sa difere in functie de locul de muls (tehnologia aplicata in adapost, la
platforme, la pasune)
b) Reprezinta ansamblul optimal al proceselor, metodelor, procedeelor si operatiilor
utilizate pentru obtinerea laptelui
c) Poate sa difere in functie de sezon (cald sau rece)
d) Poate sa difere in functie de modul de colectare a laptelui (la bidon, la conducta)
e) Poate sa difere in functie de modul de lucru (tehnologii de muls cu instalatii fixe si
mobile)
5. Care din urmatoarele variante NU este un procedeu de muls:
a) Procedeul de muls bilateral direct
b) Procedeul de muls lateral
c) Procedeul de muls incrucisat
d) Procedeul de muls disparat
e) Procedeul de muls indirect
6. Procedeul de muls bilateral direct inseamna:
a) Mulsul simultan al sferturilor, la început a celor posterioare şi apoi a celor anterioare
b) Se asociaza mameloanele specifice fiecărei jumătăţi - stângă şi dreaptă
c) Se asociaza mameloanele în diagonală, respectiv drept anterior cu stâng posterior şi
invers
d) Se mulge fiecare sfert in parte
e) Nicio varianta corecta
7.În fermele familiale de până la 10 capete vaci se utilizează:

a) mulsul manual
b) sistemul de muls mecanic cu instalaţii fixe la adăpost
c) sistemul de muls mecanic cu grup individual de muls mobil cu două aparate de muls
d) mulsul mecanic la platforme
e) sistemul de muls mecanic cu instalaţii mobile
8. în sistemul de întreţinere liberă se recomandă
a) sistemul de muls mecanic cu instalaţii fixe la adăpost
b) sistemul de muls mecanic la grup de muls-platforme
c) muls manual
d) muls mecanic cu instalații fixe la „bidon ”
e) muls mecanic cu instalații fixe la „conductă”
9.Alegerea sistemului de muls NU depinde de :
a) dimensiunea exploataţiei
b) sistemul de întreţinere
c) modul de valorificare al laptelui
d) vârsta şi stadiul lactaţiei
e) rasa animalului
10. În alcătuirea echipamentului de protecţie specific mulgătorului NU se găsește/găsesc:
a) halat
b) salopetă
c) mănuși
d) şorţ
e) bonetă
11.Care sunt avantajele mulsului mecanic?

a) reducerea efortului mulgatorului, cresterea productivitatii muncii, sporirea cantitatii de
lapte
b) nerecmeonta sa se implementeze in gospodariile populatiei
c) nu afecteaza starea de sanatate a ugerului
d) filtrarea si transportul laptelui
e) igienizarea vaselor de muls
12.Care sunt dezavantajele mulsului mecanic?

a) reducerea efortului mulgatorului, cresterea productivitatii muncii, sporirea cantitatii de
lapte
b) necesita investitii reduse
c) nu afecteaza starea de sanatate a ugerului
d) nu se poate implementa in gospodariile populatiei, ci doar in microferme si fermele
specializate
e) igienizarea vaselor de muls
13.Ce reprezinta sistemul de muls mecanic?

a)operatia de extragere a laptelui produs in glanda mamara a animalelor exploatate
b)strangerea si colectarea laptelui
c) gradul de calificare a mulgatorului
d) un mod generalizat in tari dezvoltate
e) nici o varianta nu este corecta
14.In ce consta incheierea mulsului?

a) ingrijirea ugerului
b) dezlegarea cozii animalului
c) transportul laptelui la locul de pastrare
d) igienizarea vaselor de muls
15.In ce consta mulsul propriu-zis?

a) A.legarea cozii animalelor( la vaci si bivolite)
b) B.filtrarea si transportul laptelui
c) C.toate variantele sunt corecte
d) D.mulgerea primelor 2-3 jeturi de lapte intr-un recipient special
e) E.masajul ugerului (la oi in afara de masaj se va trage usor de mameloane pt
destuparea acestora)
16.Una dintre conditiile pentru introducerea mulsului mecanic la animale este:

a) a.optimizarea activitatii de reproductie
b) b. sa se cunoasca elementele teoretice si practice despre instalatii si muls
c) c.formarea grupelor tehnologice de animale
d) d. animale docile si usor abordabile
e) e. sa fie animale aflate la sfarsitul lactatiei
17.Laptele supus procesarii provine din:

a) a. microferme care apartin sectorului privat
b) b. micii producatori
c) c. gospodariile populatiei
d) d. ferme nespecializate
e) e.toate variantele sunt corecte
18.Conditia de a exista obligatoriu surse de curent electric si apa face referire la:
a) a. la animale
b) b.la personal
c) c.la baza materiala
d) d.la manageriale
e) e.la furaje
19. Dupa efectuarea mulsului, laptele trebuie:

a) a.lasat peste noapte in grajd
b) b.lasat langa grajd
c) c.scos dupa aproximativ 10 minute
d) d.nici o varianta nu este corecta
e) e.scos imediat din grajd
20.Una dintre cerintele de calitate a laptelui impun :

a) a.laptele sa provina din gospodariile populatiei
b) b.numarul de celule somatic sa fie peste 400.000
c) c.sa nu depaseasca 100.000,numarul total de germeni/ml
d) d. nu este nevoie de autorizare sanitara veterinara
e) e.toate variantele sunt corecte.
21. Producatorii care detin exploatatii mici sau comerciale de vaci producatoare de lapte
pot livra:
1) Lapte procesat catre centrele de colectare
2) Lapte crud catre unitatile de procesare a laptelui
3) Lapte procesat catre consumatorul final
4) Lapte semi- procesat catre centrele de colectare
5) Lapte direct catre consumatorul final
22. Cerintele de calitate impun:

a) Laptele sa provina din centre de colectare a laptelui
b) Sa aiba un numar minim de celule somatice de 400.000
c) Sa fie supus la doua analize pe luna pentru verificarea numarului total de germeni
d) Laptele sa nu fie supus la mai multe tipuri de analize
e) Rezultatul analizelor sa nu fie constant pe o perioada de timp
23. In contextul respectării legislației specifice cu referire la producerea, transportul,
procesarea si valorificarea laptelui de vaca si a derivatelor, operatorii din domeniu trebuie:
a) Sa asigure conditiile de adapostire, sanatate, igiena si bunastare animala
b) Sa nu asigure echipamente de racire a laptelui
c) Sa nu declare laptele provenit de la animale bolnave sau suspicionate de a fi bolnave
d) Sa nu transporte laptele imediat dupa colectare
e) Sa treaca cu vederea peste animalele bolnave sau suspicionate de a fi bolnave
24. In contextul respectării legislației specifice cu referire la producerea, transportul,
procesarea si valorificarea laptelui de vaca si a derivatelor, operatorii din domeniu :
a) Nu sunt obligati sa asigure echipamente de protectie pentru personal
b) Trebuie sa mentina o continua comunicare cu medicul veterinar
c) Trebuie sa asigure racirea imediata a laptelui la maxim 10 grade Celsius
d) Nu este obligat sa inregistreze exploatatia cu animale la DSVSA
e) Nu trebuie sa dezinfecteze aparatele si ustensilele de muls.
25. In cazul laptelui neconform:
a) Acesta nu poate fi procesat
b) Acesta poate fi procesat in branzeturi cu perioada de maturare de minim 60 de zile
c) Numarul de celule somatice nu este necesar sa fie inregistrat
d) Nu exista criterii de calitate stabilite
e) Numarul de germeni inregistrat nu este important
26. In cazul gospodariilor populatiei si producatorilor ce detin exploatatii mici:

a) Pot procesa laptele in regim propriu
b) Pot comercializa produsele procesate in regim propriu
c) Pot comercializa produsele fara ajutorul spatiilor autorizate sanitar veterinar
d) Variantele a) si b)
e) Niciuna dintre variante
27. Nu este o metoda de muls:

a) cu mâna plină
b) cu nod
c) cu două degete
d) cu trei degete
e) mechanic
28. Despre sistemul de muls manual NU este adevarata afirmatia:
a) reprezintă cel mai vechi mod de recoltare a laptelui
b) este utilizat pe plan mondial
c) este utilizat în ţările nedezvoltate
d) este utilizat în ţările în curs de dezvoltare
e) nu necesită investiţii reduse
29. Dintre dezavantajele sistemul de muls manual NU face parte:
a) necesită un efort fizic deosebit
b) productivitate de 2-3 ori mai scăzută faţă de mulsul mechanic
c) poate fi utilizat la vacile cu afecţiuni mamare
d) se obţine de regulă un lapte neigienic
e) deprecierea însuşirilor organoleptice ale laptelui
30. Nu este o etapa a mulsului propriu-zi:
a) spălarea ugerului cu apă călduţă sau rece
b) mulgerea primelor 2-3 jeturi de lapte
c) masajul ugerului
d) masajul animalului
e) filtrarea şi transportul laptelui
31. Dintre avantajele mulsului manual NU face parte:
a) necesită investiţii reduse
b) se poate aplica în orice condiţii
c) poate fi utilizat la vacile cu afecţiuni mamare
d) se poate aplica şi la animale cu nivel productiv redus
e) necesită un efort fizic
32. Dintre echipamentele de muls NUfac parte:
a) prosoape şi vase de colectare
b) bidoane cu capacitate de 25 litri prevăzute obligatoriu cu strecurători.
c) recipient special pentru colectarea primelor jeturi de lapte
d) găleţi cu furaje
e) găleţi pentru muls
33. Faza bactericida este influentata in special de:
a) Sistemul de muls
b) Durata pastrarii laptelui
c) Temperatura de pastrare a laptelui
d) Tratarea primara a laptelui
e) Livrarea laptelui
34. Alegerea temperaturii de racire a laptelui depinde de:

a) Sezon
b) De gradul de igiena a mulsului
c) Rasa animalului
d) Variantel b si c
e) Modalitatea de pastrare a laptelui
35. Pentru laptele livrat si ajuns la beneficiar in maximum 3 ore racirea:

a) Nu se face in ferma
b) Se face in ferma
c) Se realizeaza la temperatura de 10-12 grade
d) Se realizeaza la temperatura de 4 grade
e) Se realizeaza la temperatura de 6-8 grade
36. Bidoanele cu lapte sunt pastrate pana la livrare pentru o perioada de timp de 12-14
ore:
a) In tancuri izoterme
b) In camera de lapte
c) In bazine de racire
d) In incaperea pentru curatarea si depozitarea bidoanelor
e) In camerele frigorifice
37. Tancurile izoterme nu realizeaza:

a) Racirea laptelui
b) Mentinerea laptelui la o temperatura scazuta
c) Uniformizarea temperaturii in masa laptelui
d) Impiedicarea separarii particulelor cu densitati diferite
e) Igienizarea laptelui
38. Pastrarea laptelui in ferma nu se face in:

a) Bidoane din aluminiu
b) Bidoane din plastic
c) Bidoane din otel inoxidabil
d) Tancuri izoterme
e) Variantele a si d
39. Temperatura laptelui imediat dupa muls este de:
a) 20 – 25 °C
b) 2 – 10 °C
c) 16 – 18 °C
d) 32 – 35 °C
e) 40 – 45 °C
40. Ce se intampla daca laptele este pastrat in stare calda dupa efectuarea mulsului?
a) dezvoltarea microorganismelor este inhibata
b) bacteriile lactice nu scindeaza lactoza in acid lactic
c) laptele devine acid
d) nu exista pagube la nivelul sectorului de procesare
e) nicio varianta corecta
41. Care dintre acestea este o metoda de igienizare a filtrelor de tifon?

a) clatirea tifoanelor dupa folosire cu apa calduta sau rece
b) spalarea intr-o solutie detergent la o temperatura de 45 – 50 °C
c) dezinfectia cu ajutorul unei solutii de cloramina
d) nicio varianta corecta
e) variantele a, b si c
42. Imediat dupa muls laptele:

a) toate variantele sunt corecte
b) constituie un excellent mediu de dezvoltare a microorganismelor
c) prezinta substante bactericide
d) microorganismele se dezvolta mai incet
e) are o temperature de 32 – 35 °C
43. Ce se poate intampla daca laptele ajunge in stare acidulata la unitatea de procesare?
a) fabricatia nu este afectata
b) laptele nu mai poate fi prelucrat corespunzator
c) calitatea produselor lactate este influentata negativ
d) variantele b si c
e) scad consumurile specifice
44. Livrarea laptelui se face in functie de :

a. Cantitate
b. Calitati organoleptice
c. Calitati fizico-chimice
d. Calitati microbiologice
45. Preluarea laptelui de catre unitati de la furnizori se face, in mod normal :

a. De doua ori pe zi
b. O data pe zi
c. O data la 3 zile
d. O data pe saptamana
e. Nici o varianta nu este corecta
46. In cazul in care colectarea laptelui se efectueaza o data pe zi:

a. Este permisa amestecarea laptelui de dimineata cu laptele de seara
b. Nu este permisa amestecarea laptelui de dimineata cu laptele de seara
c. Nu este prevazuta aceasta regula, este decizia unitatii de colectare
d. Toate raspunsurile sunt corecte
e. Nici un raspuns nu este corect
47. Receptia cantitativa si calitativa a laptelui presupune:

a. Determinarea prospetimii
b. Proba cu alcool
c. Proba densitatii
d. Proba continutului de grasime
48. Există pericolul ca laptelui colectat să-i crească aciditatea prea mult şi să devină
impropriu pentru industrializare daca timpul necesar pentru receptia acestuia
depaseste:
a. 3-4 ore
b. 4-5 ore
c. 1.5-2 ore
d. 2-3 ore
e. Nici un raspuns nu este corect
49. După recepţie, laptele se răceşte la o temperatură de:

a. Intre 11-15 grade Celsius
b. Intre 1-5 grade Celsius
c. Intre 7-9 grade Celsius
d. Intre 4-6 grade Celsius
e. Orice valoare termica sub 10 grade Celsius
50. Pentru a asigura tratarea laptelui în bune condiţii, centrul de colectare trebuie să fie
dotat cu:
a. una pentru recepţia laptelui unde se face şi răcirea
b. un depozit pentru laptele răcit
c. încăpere pentru curăţirea şi depozitarea bidoanelor
d. Raspunsurile a si c
e. Raspunsurile a, b si c
1. Metoda de ingrasare ultra baby-beef are drept scop :
a)obtinerea carnii albe
b)dezvoltarea viteilor
c)sacrificarea viteilor la o greutate corporala mare
d)obtinerea carnii fragede
e)obtinerea carnii foarte fragede
2. Metoda de ingrasare baby-beef foarte precoce are drept scop:

a)obtinerea carnii albe
b)obtinerea carnii fragede
c)obtinerea carnii foarte fragede
d)obtinerea unei carcase mari
e)obtinerea unei carcase de buna calitate
3. În cazul folosirii metodei de îngrăşare baby-beef foarte precoce, se administrează

viţeilor:
a)doar lapte praf
b)nutreţ concentrat şi fân
c)doar furaj combinat
d)lapte praf, furaj combinat şi fân
e)niciun răspuns nu este corect
4. Metoda de ingrasare baby-beef clasic are:

a)o faza tehnologica(7zile)
b)3 faze tehnologice(I=7-70zile; II=71-120 zile; III=121-200 zile)
c)3 faze tehnologice(I=7-80zile; II=81-130 zile; III=131-250 zile)
d)4 faze tehnologice(I=45-110 zile; II=112-291zile;III=292-451zile; IV=452-600zile)
e)4 faze tehnologice(I=5-10 zile; II=90-191zile;III=222-351zile; IV=500-900zile)
5. Sistemul de ingrasare semiintensiv presupune afluirea materialului bilogic la varsta de:

a)2-3 luni sau mai devreme
b)3-6 luni sau mai tarziu
c)3 luni
d)5-8 luni
e)1 an
6. Reconditionarea animalelor adulte reformate dureaza:

a)100-180 zile
b)50-90 zile
c)25-45 zile
d)120-240 zile
e)1 an
7. Metoda de ingrasare baby-beef precoce(barely-beef) apartine sistemului:
a)extensiv
b)semiintensiv
c)intensiv
d)superintensiv
e)niciun raspuns nu e corect
8. Care din produsele de origine animala este pe primul loc?

a)blana/pene
b)carne
c)pielea
d) raspunsurile a si b
e)niciunul dintre raspunsuri
9. Care sunt principalele elemente care contitioneaza producerea carnii:

a)Varsta animalelor la afluire
b)Locul in care se afla animalul
c)Temperatura
d)Resursele furajere
e)Raspunsurile a si d
10. Care sunt principalele elemente care conditioneaza producerea carnii:

a)parametrii de inceput ai productiei de carne
b)durata sportului de crestere
c)durata de ingrasare
d)sistemul de crestere
e)variantele c si d
11. Care sunt principalele elemente care contitioneaza producerea carnii:

a)vârsta animalelor la afluire şi durata îngrăşării
b)mărimea sporului de creştere
c)sistemul de creştere şi resursele de furaje
d)parametrii finali ai producţiei de carne
e)toate răspunsurile sunt corecte
12. Datorita carui motiv carnea este pe primul loc printer produsele de origine animal:
a)continutului scazut in substante proteice
b)digestibilitatii scazute
c)pretabilitatii la diverse produse culinare
d)continut in nutrienti de slaba calitate
e)toate raspunsurile sunt gresite
13. Datorita carui motiv carnea este pe primul loc printer produsele de origine animal:
a) continutului ridicat in substante proteice
b)digestibilitatii crescute
c)pretabilitatii la diverse produse culinare
d)continut in nutrienti de inalta calitate
e)toate raspunsurile sunt corecte
14. Care din urmatoarele variante poate fi definitia carnii:

a)animalul viu, crescut şi livrat la abator
b)o porţiune detaşată din carcasă care poate fi utilizată în alimentaţia omului
c)ţesutul muscular striat al mamiferelor
d)carcasa animalului

a)animalul viu, crescut şi livrat la consumator
b)o porţiune detaşată din carcasă cu componentele ei principale: musculatură, grăsime, oase,
care pot fi utilizate sub diverse forme în alimentaţia omului.
d)o porţiune detaşată din carcasă care poate fi utilizată în alimentaţia omului

b)o porţiune detaşată din carcasă care poate fi utilizată în alimentaţia omului
c)ţesutul muscular striat al mamiferelor (împreună cu toate ţesuturile cu care acesta se găseşte
în aderenţă naturală directă);

b)orice parte comestibilă din corpul animalului, respectiv carcasa formată din cele patru
sferturi şi celelalte părţi comestibile care alcătuiesc al cincilea sfert ( cap, picioare, ţesut gras
compact, organe şi alte viscere);
18. Prin cate sisteme se realizeaza ingrasarea taurinelor:

a)2
b)4
c)3
d)1
e)5

a)ţesutul muscular striat al mamiferelor (împreună cu toate ţesuturile cu care acesta se găseşte
în aderenţă naturală directă);
b)orice parte comestibilă din corpul animalului, respectiv carcasa formată din cele patru
sferturi şi celelalte părţi comestibile care alcătuiesc al cincilea sfert ( cap, picioare, ţesut gras
compact, organe şi alte viscere);
c)animalul viu, crescut şi livrat la abator;
d)porţiunea detaşată din carcasă, cu componentele ei principale: musculatură, grăsime, oase,
care pot fi utilizate sub diverse forme în alimentaţia omului.
20. Viţelul de carne uşor:
a)se sacrifică la 250 kg, la vârsta de 5 luni

b)se sacrifică la 120 kg, la vârsta de 5 luni
c)se sacrifică la 120 kg, la vârsta de 2,5 luni
d)se sacrifică la 350 kg, la vârsta de 5 luni
21. Tineretul bovin îngrăşat tradiţional:

a)se sacrifică la 7-13 luni
b)are greutatea la sacrificare între 300-400 kg
c)consumul specific asigurat este sub 3 UNC/kg spor
d)sporul mediu zilnic este de 1000g
22. În prezent, în ţările U.E., 23,6% din carnea de pe piaţă provine de la:
a)viţele
b)tăuraşi şi tauri
c)boi
d)vacile reformate
23. Viţeii crescuţi pentru carne albă se cresc:

a)prin intretinere libera
b)cu costuri mici
c)cu lapte sau substituent de lapte
d)în adăposturi foarte luminoase
24. Metoda de ingrasare ultra barley-beef are drept scop :

a)obţinerea cărnii fragede
b)obtinerea carnii albe
c)obtinerea suculente şi marmorate
d)obtinerea unei carcase de buna calitate
e)variantele a si d
25. În cazul folosirii metodei de îngrăşare baby-beef foarte precoce, se administrează
viţeilor:
a)doar lapte praf
b)doar furaj combinat
c) fan,lucerna si porumb,siloz
d)lapte praf, furaj combinat şi fân
26. Cel mai mare raport calorii/100g se gaseste la:
a) miei
b) boboci de gaste
c) gaste
d)porcine adulte
e)bovine adulte

a)Porcine, urmat de ovine adulte
b)Gaste, urmat de boboci de gaste
c)Bovine adulte, urmat de tineretul bovin
d)Curcani, urmat de gaini
e)Ovine, urmat de miei

a)Porcine adulte, gaste
b)Miei
c)Bovine si tineret bovin
d)Rate
Curcani
29. Cel mai mare procent de proteine il are carnea de:

a)Pui de gaina(2)
b)Gaina(2)
c)Boboci de gaste(2)
d)Rata(2)
e)Curcan(2)
30. Scopul metodei de îngrăşare baby-beef clasic sau normal este:

a)obţinerea unei carcase mici şi de calitate bună
b)obtinerea unei carcase medii si de calitate medie
c)obtinerea unei carcase mari si de calitate buna
d)obtinerea unei carcase cu un raport calitate-pret rentabil
e)niciuna dintre variante
31. Metoda de ingrasare baby-beef clasic sau normal

a)Este metoda cea mai raspandita
b)Este o metoda destul de rar intalnita
c)Este metoda cea mai economica
d)Raspunsurile a si c
e)Niciuna dintre variante nu este corecta
32. Metoda de îngrăşare baby-beef clasic sau normal, din punct de vedere tehnologic, are:
a)întreţinere liberă, în trei tipuri de adăposturi, diferenţiate pe faze, cu hrănire din

stoc
b)intretinere libera, in patru tipuri de adaposturi
c)intretinere libera cu hranire din stoc
d)întreţinere liberă pe grătar sau aşternut permanent, hrănire din stoc, diferenţiată
pe faze tehnologice, în prima fază utilizându-se şi 36 kg înlocuitor de lapte.
e)Variantele b si c
33. Vârsta de afluire la metoda de îngrăşare baby-beef clasic sau normal este:
a)7-14 zile şi de valorificare 1an
b)28-35 zile si de valorificare 18 luni
c)7-14 zile şi de valorificare 200 zile
d)7-14 zile si de valorificare 6 luni
e)7-20 zile şi de valorificare 14-20 luni
34. Îngrăşarea baby-beef normal se face:

a) în două tipuri de adăposturi şi două faze tehnologice
b) în trei tipuri de adăposturi şi trei faze tehnologice
c) în trei tipuri de adăposturi şi patru faze tehnologice
d)în patru tipuri de adăposturi şi patru faze tehnologice
35. Juncanii îngrăşaţi în sistem extensiv:

a) au vârsta de 18 sau 24 luni
b)se lotizează până la 100 capete
c)se îngraşă pe păşune
d) sunt castraţi cu cel puţin o lună înainte de scoaterea la păşune
36. Sistemul de îngrăşare semiintensiv la taurine

a) Presupune afluirea materialului biologic la vârsta de 1-3 luni
b)Presupune afluirea materialului biologic la vârsta de 3-6 luni, dar se
poate face şi mai târziu
c)se pretează rasele mixte, metişii raselor mixte cu rasele de carne
sau tineretul taurin reformat
d)Raspunsurile b si c
e)Niciun raspuns nu este corect
37. În sistemul de îngrăşare extensiv la taurine, alimentaţia de bază a vacilor doici o
constituie:
a) iarba verde administrată la grajd
b)iarba recoltata direct de pe pasune
c) furajul concentrat
d) furajul combinat
e) alimentaţia exclusiv lactată
38. Ingrasarea juncanilor si a junincilor reformate:

a) apartine sistemului de ingrasare extensiv
b)se bazează pe îngrăşarea tăuraşilor castraţi cu cel puţin o lună
înainte de scoaterea pe păşune
c)se asigură apă şi brichete minerale
d)se obţine carnea de mânzat
e)Toate variantele sunt corecte
39. În urma îngrăşării extensive a juncanilor şi junincilor reformate se obţine :

a) carnea de mânzat
b)carnea albă
c)carnea de viţel greu
d) carnea de viţel uşor
e) niciun răspuns nu este corect
40. Recondiţionarea taurinelor adulte reformate :

a)se aplică în scopul creşterii masei corporale
b) se aplică în scopul îmbunătăţirii indicilor de abator
c) se aplică în scopul îmbunătăţirii calităţii carcasei
d) durează 50-90 zile
e) toate răspunsurile sunt corecte
41. În cazul recondiţionării animalelor adulte reformate, alimentaţia trebuie să fie:

a) de 3-4 ori pe zi
b)progresiv abundenta
c)bogata in suplimente concentrate in cantitate de 2 kg pe cuplu
d) doar amestec de concentrate
e) doar nutreturi de volum
42. îngrăşarea vacilor primipare fătate timpuriu la păşune cu viţeii

a)nu se amenajează umbrare
b)sunt vacile cu fătări precoce la 23-24 luni, în special toamna şi se scot împreună cu viţeii pe
păşune când aceştia au 5-6 luni
c)Hrănirea este progresiv abundentă, bazată pe nutreţuri de volum (masă verde, porumb siloz,
sfeclă, cartofi, fibroase, grosiere tocate, cu adaos de melasă şi uree, reziduuri industriale,
completate cu amestec de concentrate.
d)Variantele b si c
e) Nicio varianta nu este corecta
43. Efectuarea păşunatului raţional corespunde:
a)recondiţionarii animalelor adulte reformate
b)recondiţionarea animalelor adulte reformate
c) îngrăşarii viţeilor la vaci doici pe păşune:
d) îngrăşarii vacilor primipare fătate timpuriu la păşune cu viţeii
e)Toate variantele sunt corecte
44. Vacile nu se mulg in:

a)îngrăşarea viţeilor la vaci doici pe păşune
b)îngrăşarea vacilor primipare fătate timpuriu la păşune cu viţeii
c) Sistemul de îngrăşare semiintensiv
d)Raspunsurile a si c
e)Nicio varianta nu este corecta
45. In îngrăşarea viţeilor la vaci doici pe păşune:

a) Vacile se mulg
b)Vacile pot asigura laptele pentru 3 vitei
c) Se recomandă ca parturiţia să se realizeze la sfârşitul iernii şi începutul primăverii,
vacile beneficiind de o alimentaşie restricţionată şi ieftină
d)viţeii se ţin pe păşune din iulie până în octombrie
e)Hrănirea este progresiv abundentă
46. Legat de sistemul de ingrasare semiintensiv:

a) a.creşterea este moderată, carcase relativ mari, carne în carcasă 60-65%
b) b.întreţinerea se face în stabulaţie liberă sau legată
c) c.se pretează rasele mixte, metişii raselor mixte cu rasele de carne sau tineretul taurin
reformat;
d) d. raspunsurile a, b si c
e) e. presupune afluirea materialului biologic la vârsta de 6-9 luni
47. In cate moduri se pot valorifica viteii in sistemul de îngrăşare extensiv- îngrăşarea viţeilor
la vaci doici pe păşune:
a)0
b)5
c)2
d)1
e)3
48. Referitor la îngrăşarea juncanilor şi a junincilor reformate:

a)se bazează pe îngrăşarea tăuraşilor castraţi cu cel puţin o lună înainte de scoaterea pe păşune
b)animalele se îngraşă pe păşune, realizând smz de 600-850g;
c)se asigură apă şi brichete minerale
d)variantele a,b si e
e)se realizează lotizarea animalelor, în funcţie de greutatea corporală, vârstă şi sex
49. Cate stari de ingrasare au mieii?
a)3
b)1
c)4
d)2
e)5
50. Majoritatea speciilor au procentul de substante minerale:

a)1,0
b)0,5
c)0,6
d)1,2
e)1,5
51.Dintre urmatoarele, animalul cu cel mai mare procent de apa din compozitia chimica a
carnii este(starea de ingrasare 2):
a)gaina
b)rata
c)curcanul
d)gasca
e)bobocul de rata
52. Dintre urmatoarele specii, care are cel mai mic raport calorii/100g(starea de ingrasare
slaba)?
a)bovine adulte
b)tineret bovin
c)porcine adulte
d)ovine adulte
e)miei
53. Carnea se afla pe primul loc datorita:

a)continutului ridicat in proteine
b)digestibilitate ridicata
c)pretabilitate la diverse produse culinare
d)Variantele a si b
e) Variantele a,b,c
54. Carnea cu cel mai mare procent lipidic il reprezinta(stare de ingrasare grasa):
a)carnea de bovine adulte
b)carnea de miel
c)carnea de porcine adulte
d)carnea de tineret bovin
e)carnea de ovine adulte
1. Care dintre urmatoarele rase de ovine crescute pentru carne are productie de calitate
medie, avand si randament la sacrificare redus:
1. Romney-Marsh
2. Suffolk
3. Merinofleisch
4. Ile de France
5. Lincoln
2. Selectați varianta corecta referitoare la rasa de ovine Suffolk:

A. are lana neagra pe corp
B. este o rasa relativ noua
C. lana pe corp este alba, iar jarul brun-inchis
D. dezvoltarea corporala este mica spre mijlocie
E. fatarile sunt grele si necesita asistenta
3. O caracteristica a rasei de ovine Dorper este:

A.Reproducere sezoniera
B. Pasunatul selectiv
C. Carnea nu prezinta gustul specific de oaie
D. Trebuie tunsa des
E. Fatari dificile
4. Selectati varianta corecta:

A.oile din rasa Dorper sunt greu de intretinut
B.rasa Turcana prezinta 4 varietati
C.oile din rasa Merinos prezinta lana de culoare neagra
D.rasa Lincoln este de dimensiuni mijlocii si nu trebuie tunsa
E.rasa Tigaie prezinta 2 varietati
5. Care dintre urmatoarele rase de ovine nu este romaneasca:

A.Merinos
B. Țurcana
C. Țigaie
D. Romanov
E. Carabașa
6. Rasa de ovine Ile de France:

A. Nu este raspandita in multe tari
B. Are o prolificitate crescuta
C. Are musculatura slab dezvoltata
D. Rezistenta scazuta la mediu si boli
E. Lana groasa si aspra

A. greutatea a unei oi adulte din rasa Tigaie este de 20-25 kg la femele
B. rasa Tigaie reprezinta un tip morfo-productiv de lana aspra-carne-lapte
C. indicii de reproductie a rasei Merinofleisch sunt de 50-60% pentru fecunditate si 60%
pentru prolificitate
D. rasa Turcana are mereu culoarea alba
E. rasa Merinos este des intalnita in zona Dobrogei si a campiei de sud est a tarii
8. Randamentul la sacrificare la rasa de ovine Ile de France este de:

A. 25%
B. 60%
C. 70%
D. 65%
E. 40%
9. Care din rasele de ovine de mai jos are o incarcatura musculara exceptionala:
A. Turcana
B. Merinos
C. Ile de France
D. Suffolk
E. Dorper
10. La ce greutate ajunge tineretul ovin din rasa Lincoln?

A. tineretul 1 an, 90kg
B. tineretul 1 an,80kg
C. tineretul 1 an, 100 kg
D. tineretul 1 an, 95kg
E. tineretul 1 an, 75kg
11. Ce aptitudini exceptionale indeplineste rasa de ovine Southdown?

A. productia de lapte
B. productia de carne
C. productia de lana
D. in productia de carne si lapte
E. in productia de lapte si lana
12.Ce regiune este cea mai cunoscuta pentru distribuirea productiei ovinelor?
A. Oceania
B. Africa
C. America
D. Europa
E. Asia
13. Ce rasa de ovine are aptitudini exceptionale pentru productia de carne:

A. rasa Southdown
B. rasa Lincoln
C. rasa Suffolk
D. rasa Merinofleisch
E. rasa Ile de France
14. Rasa de ovine Turcana:

A. Prezinta o singura varietate
B. Reprezintă un tip morfo-productiv mixt de lână groasă-lapte-carne-pielicele
C. Raspandita in zone de campie
D. Rezistenta scazuta la factori de mediu
E. Este o rasa de origine britanica
15. La ce greutate ajunge oaia in rasa Sothdown?

A.100-110 kg
B. 75-85kg
C. 65-75kg
D. 80-95 kg
E. 65-90 kg
16. Care dintre următoarele rase de oi are carnea de bună calitate, suculentă, gustoasă si
fară miros specific pronunțat?
A. Lincoln
B. Southdown
C. Suffolk
D. Ile de France
E. Romney-Marsh
17. Din ce tari provin rasele de ovine importante pentru productia de carne?
A.Rase din Marea Britanie
B.Rase din Italia
C.Rase din Spania
D.Rase din Suedia
E.Rase din Finlanda
18. Rasa de ovine foarte veche care se adaptează la conditii diferite de climă și hranire:
A. Suffolk
B. Southdown
C. Lincoln
D. Romney-Marsh
E. Border-Leicester
19. Care rasa de ovine dintre cele de mai jos este caracteristica tipului de lapte:
A.rasa Border-Leicester
B.rasa Romney-Marsh
C.rasa Friza
D.rasa Lincoln
E.rasa Suffolk

A.oaia precoce de Teleorman se mai numeste si Carbasa sau Tigaie cu cap negru
de Teleorman
B.rasa Tigaie are doar 2 varietati
C.rasa Romanov provine din Romania
D.oaia precoce de Teleorman are lana pe corp alba si jarul alb
E.rasa Southdown are conformatie tipica pentru productia de lapte
21. Ce categorie de ovine prezinta carnea marmorata:

B.Lincoln
C. Ile de France
D. Southdow
E. Suffolk
22.Care rasa de ovine are randamentul de sacrificare 60%?

A.Romanov
B.Ile de France
C.Finnish Landrace
D.Dorper
E.Merinos
23. Productia de lapte a oii precoce de Teleorman variaza intre:

A. 130L-135L
B. 140L-145L
C. 130L-150L
D. 100L-110L
E. 90L- 100L
24. Productia de lape in condtii mediocre de hranire a rasei de oi Turcana este:

A. 80L-100L
B. 70L-90L
C. 50L-60L
D. 40L-50L
E. 60L-70L
25. Câte varietăți prezintă Rasa de ovine Țurcană?

A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
26. Selectati zona in care se doreste sporirea numerica a rasei de ovine Merinos:
A. Transilvania
B. Banat
C. Dobrogea
D.Crisana
E. Moldova
27.Ce rasa de ovine face parte din grupa oilor cu se lana lunga?
A.Border-Leicester
B.Romney-Marsh
C.Lincoln
D.Southdown
E.Suffolk
28. Oaia precoce de Teleorman (Carabaşă) poate fi folosita in incrucisari pentru
imbunatatirea caracterelor productive:
A. Lana si pielicele
B. Carne si pielicele
C. Carne, lapte si prolificitate
D. Lapte si lana
E. Lana, pielicele si lapte
29. La ce greutate ajung berbecii in rasa Dorpler

A: 70kg-80kg
B. 90-100 kg
C.120-130kg
D. 60-70kg
E. 140-150kg
30. Productia de lapte a rasei de oi Tigaie este cuprinsa intre

A.90-110 L
B.95-115 L
C.55-75 L
D.60-90 L
E.85-90 L
31. Selectati afirmatia corecta cu privire la rasa de ovine Dorper

A.reproductia este sezoniera
B.trebuie tunsa
C.pasunat selectiv
D.instinct matern foarte dezvoltat
E.capacitate mica de alaptare
32. La ce greutate ajunge rasa de ovine Merinos in stadiul de adult la femela si mascul?
A.38-42 kg
B.55-65kg femele si 80-90kg mascul
C.40-45 kg femela si 60-65 kg mascul
D.45 kg femela si 65 kg mascul
E.38-42 kg femela si 60-65 kg mascul
33. Ce este specific rasei de ovine Dorper?

A. Fătări ușoare și instinct matern foarte dezvoltat
B. Fătări grele
C. Instinct matern slab dezvoltat
D. Viteza mică de creștere
E. Capacitate mică de alăptare
34. In conditii de ingrasare intensiva mieii rasei Ile de France la 4 luni vor cantari:
A.50 kg
B.45kg
C.40kg
D.60 kg
E.25 kg
35. Varietatea de ovine Stogoșă reprezintă :

A.Produsul de incrucisare dintre Tigaie si Turcana
B. produsul de încrucișare dintre Romanov și Suffolk
C.produsul de încrucișare dintre Merinos și Dorper
D.produsul de încrucișare dintre Chios și Comisana
E.produsul de încrucișare dintre Friza și Lincoln
36. Producatorul de ovine clasat pe locul 1 mondial in perioada 1994-2016 este:

A. China
B. Uk
C. Sudan
D. India
E. Turcia
37. Varful producției de ovine la nivel mondial a fost atins în anul:

A. 2016
B. 1994
C. 1995
D. 2000
E. 1996
38. Din punct de vedere regional, un procent mai mare de 40% in productia de ovine a fost
atins de:
A. Asia
B. Africa
C. Europa
D. Oceania
E. America
39.Care dintre urmatoarele rase de oi este specializata pentru productia de lapte:
A.Border-Leicester
B.Lincoln
C.Dorper
D.Friza
E. Romney-Marsh
40. Rasa de ovine Romney-Marsh este raspandita in urmatoarele zone:

A.Australia
B. Noua Zeelanda
C.America de Sud
D. primele 3 variante
E. America de Nord
41. Varietatile Stogoasa si Spanca apartin rasei de ovine:

A. Carabasa
B. Merinos
C. Romanov
D. Tigaie
E. Turcana
42. Selectati informatia incorecta despre varietatea de oi Spanca:

A.Rezultat din incrucisarea raselor Tigaie si Turcana
B.Rezultat din incrucisarea oilor Tigaie si berbecii Merinos
C.Apartine rasei Carabasa
D.Este un tip de ovine mixt
E.Toate cele de mai sus
43. Rasa de ovine Tigaie:

A. A aparut prin selectie naturala
B. E raspandita in zone de campie si munte
C. Conformatie caracteristica oilor de carne
D. Are o varietate de culoare mai buna pentru carne
E. Are aprox 250 de zile de lactatie
44. Ce rasa de ovine este folosita in Noua Zeelanda pentru obtinerea rasei Corriedale:
A. Border-Leicester
B. Romney-Marsh
C. Lincoln
D. Suffolk
E. Southdown
45. Rasa de ovine Merinofleisch:

A. Este o rasa mixta
B. Este crescuta si pentru pielicele
C. Are o dezvoltarecorporala mica
D. Are randament la sacrificare scazut
E. Prezinta carne de calitate slaba
46. De cati ani este Oaia Precoce de Teleorman crescuta in zona Teleormanului:
A.150 ani
B.>150 ani
C.120 ani
D.140 ani
E.145 ani
47. La varietatea Spancă, ce procent din producția de lapte este consumat de miel:
A. 20%
B. 65%
C. 80%
D. 50%
E. 100%
48.Carnea cu insusiri organoleptice deosebite apartine rasei de ovine:

A.Lincoln
B.Romanov
C.Ile de France
D.Dorper
E.Southdown
49. Din rasele de ovine romanesti, varietatea Stogosa a rezultat din incrucisarea
intamplatoare a raselor:
A. Tigaie si Turcana
B. Tigaie si Meritos
C. Spanca si Tigaie
D. Spanca si Meritos
E. Turcana si Spanca
50. Ce culoare are lana de pe corp la rasa de ovine Suffolk
A.negru
B.alba
C.brun inchis
D.brun deschis
E.rosiatica
51. Varietatea Stogoasa a rasei de ovine Carabasa:

A. Are perspective de imbunatatire a altor rase
B. Reprezinta incrucisarea dintre rasele Merisnos si Romanov
C. Lana de culoare bruna
D. A aparut prin selectie naturala
E. Prezinta insusiri morfo-productive ale raselor Tigaie si Turcana
52. Varietatea de oi Spancă a rasei Carabasa a rezultat din încrucișarea raselor:

A. Merinos cu Friză
B. Țigaie cu berbeci din rasa Merinos
C. Dorper cu Merinos
D. Nicio variantă nu este corectă
E. Dorper cu Friză
53. Ce calitate are carnea ce provine de la rasa de ovine Merinofleisch

A. nu este o rasa de carne
B.slaba
C.buna
D. medie
E.foarte slaba
54. Rasa Border-Leicester este răspândită în:

A. Australia
B. Noua Zeelandă
C. Africa
D. Europa
E. Variantele a, c si d
Intrebari curs 9:
1. Cate feluri de sisteme de exploatare exista?
a)sistem intensiv de exploatare
b)sistem extensiv de exploatare
c)sistem semiintensiv de exploatare
d)variantele a,b,c
e)variantele a,c
2. Care este varsta optima de reproducere pentru femelele de ovine de la rase mai precoce?
a)18 luni
b)15 luni
c)9-12 luni
d)6-7 luni
e)4-6 luni
3. Varsta pana la care se folosesc ovinele la reproductive este in functie de:

a)gradul de uzura al dentitiei
b)nivelul potentialului productive si starea de intretinere
c)necesitatea asigurarii efectivelor
d)variantele b,c
e)variantele a,b,c
4. Cat dureaza ciclul sexual la ovine?

a)10-13 zile
b)17-18 zile
c)14-15 zile
d)20-21 zile
e)5-6 zile
5. Cate feluri de sisteme de monta exista?

a)monta libera si monta dirijata
b)monta libera cu grupe de rotatie, monta in harem, monta dirijata la mana
c)monta dirijata in harem
d)variantele a,b,c,e
e)variantele a,b
6. Perioada de miel zburat dureaza:

a)0-7 zile
b)7-30 de zile
c)70-75 de zile
d)30-65 de zile
e)75-80 de zile
7. Care sisteme de monta necesita un consum redus de forta de munca?

a)Monta in harem + monta dirijata
b)Monta dirijata + monta dirijata la mana
c)Monta libera + monta libera cu grupe de rotatie
d)Monta libera + monta in harem
8. Cate metode de intarcare a puilor de oi se practica la noi?
a)1
b)2
c)3
d)4
9. Care este cea mai utilizată metodă de înțărcare a mieilor la noi în țară?
a)foarte precoce
b)timpurie
c)tardivă
d)precoce
e)variantele b și c
10. Ce rase sunt pretabile pentru alăptarea mieilor destinați îngrășării?
a)carne
b)lână-lapte
c)lapte
d)lână-carne
e)lapte-carne
11. Mieii se sacrifica la:
a)100-120 de zile
b)90 de zile
c)80-100 de zile
d)150-170 de zile
e)50-70 de zile
12. Monta in harem se utilizează de către crescătorii cu un efective de oi:
a)mari
b)de 350-400 de capete
c)de peste 300 de capete
d)de peste 200 de capete
e)mai mici, 100-150 de oi
13. Variantele de întreținere pentru sistemul intensiv de exploatare a ovinelor sunt:
a)pastoral clasic
b)stabulație permanentă
c)industrial
d)stabulație cu așternut permanent în perioada de iarnă și pe pășune vara
e)variantele b, c, d
14. Vârsta optimă de folosire la reproducție a ovinelor este condiționată de:
a)producția de lapte
b)aspectul învelișului pilos
c)sistemul de exploatare
d)apariția pubertății și dezvoltarea corporală
e)durata căldurilor
15.Sistemele de montă în fermele de ovine sunt:
a)monta liberă, monta liberă cu grupe de rotație, monta în harem și monta dirijată
b)monta liberă și monta în harem
c)monta dirijată la mână
d)inseminarea artificială
16.Separarea raselor la ovine este obligatorie:
a)la intarcarea mieilor sau cel mult la varsta de 5 luni
b)la 9 luni
c)la 3 luni
d)inainte de intarcare
e)mult dupa perioada de intarcare
17.Monta in harem:
a)se realizeaza prin intervinerea crescatorului
b)exista o grupa de berbeci care monteaza in turma si o grupa in refacere
c)se utilizeaza de crescatorii in efective mai mici de oi
d)se recomanda pentru oile din rasa Turcana
e)se poate aplica intr-un efectiv mare
18. La rasele tardive de ovine vârsta optima de reproducție este de:
a)18 luni
b)12 luni
c)24 de luni
d)20 de luni
e)36 de luni
19. Durata căldurilor la ovine este in medie de:
a)20-24 de ore
b)24-36 de ore
c)36-48 de ore
d)12 ore
e)52 de ore
20. Activitatea sexuala a ovinelor este mai intensa:
a)Iarna
b)Toamna
c)Vara
d)Primavara
e)Tot parcusul anului.
21. Gestatia la oaie dureaza:

a)150 de zile, cu variatii de 140-160 de zile.
b)100 de zile
c)110 de zile
d)90 de zile
e)105 de zile.
22. Ce se poate folosi pentru ingrasarea ovinelor adulte?

a)masa verde, cu adaosuri de concentrare.
b)concentrate
c)masa verde
d)suculente
e)fibroase
23. Stabilirea momentului optim pentru înțărcarea mieilor se va face după ce se analizează
mai multe elemente. Care din aceste variante este eronata ?
a)scopul creșterii
b)rasa
c)individualitatea
d)sistemul de exploatare al oilor
e)sexul
24. Durata creșterii și îngrășării mieilor, deci , “foțajul” animalelor din aceasta perioada, se
încadrează intr o anumită limita legată de :
a)vârsta
b)sexul
c)rasa
d)masa corporală
e)variantele a și d
25. In sisemul semiintensiv de exploatare se aplica urmatorul mod de intretinere:
a)in unitati cu efective medii si in unele gospodarii
b)pastoral clasic, cu variantele agricol local si pendular(transhumant)
c)pastoral imbunatatit, cu adaposturi de iarna
d)industrial, practicat in complexe de mari capacitati pentru ingrasarea berbecutilor
e)in stabulatie permanenta si hranirea pe baza de amestec unic sau diferentiata sezonier
26. Oile din rasa Karakul si in general exemplarele de mare valoare, se pot folosi pana la
varsta de:
a)5-6 ani
b)6-7 ani
c)8-9 ani
d)9-10 ani
e)10-11 ani
27. Efectuarea unei singure insamantari intr-un ciclu de calduri asigura o fecunditate de:
a) 50%
b)60%
c)70%
d)40%
e)80%
28. In ce consta sistemul intensiv de exploatare in cresterea ovinelor:
a)se aplica pe o singura varianta de intretinere
b)se aplica doar pe doua variante de intretinere (in stabulatie permanenta)
c)se aplica in mai multe variante de intretinere
d)se aplica pe o varianta industriala
e)variantele b si d sunt adevarate
29. In ce consta sistemul extensiv de exploatare in cresterea ovinelor:
a)in sistem pastoral clasic si pastoral imbunatatit
b)in sisteme pastorale clasice
c)in sisteme pastorale imbunatatite
d)in stabulatie la pasune
e)toate variantele sunt corecte
30. Care dintre urmatoarele rase de oi se poate folosi la reproductie o perioada foarte
indelungata?
a)Turcana
b)Romanov
c)Chios
d)Karakul
e)Suffolk
31. Caldurile la ovine se manifesta prin:
a)agitatie
b)slabe modificari de comportament
c)tendinta de a sari pe alte animale
d)lipsa apetitului
e)agresivitate
32. Care dintre urmatoarele sisteme de monta, la ovine, asigura cea mai ridicata fecunditate
(93-98%)?
a)monta dirijata
b)monta libera
c)monta in hare,
d)monta dirijata la mana
e)monta libera cu grupe de rotatie
33.Metodele de intarcare a puilor de oi, practicate in Romania:
a)foarte precoce
b)precoce
c)timpurie
d)tardiva
34. Care dintre cele doua sisteme de monta la ovine necesita consum redus de forta de
munca:
a)monta libera
b)monta dirijata
c)monta libera cu grupe de rotatie
d)monta in harem
e)variantele a si c
35. Perioada de supraalimentatie trebuie inceputa cu:
a)1 saptamana inainte de monta
b)2 saptamani inainte de monta
c)3 saptamani inainte de monta
d)4 saptamani inainte de monta
e)5 saptamani inainte de monta
36. Perioada de supraalimentatie trebuie continuata:
a)1 saptamana dupa instalarea gestatiei
b)2 saptamani dupa instalarea gestatiei
c)3 saptamani dupa instalarea gestatiei
d)4 saptamani dupa instalarea gestatiei
e)5 saptamani dupa instalarea gestatiei
37. Perioada de miel crud dureaza:
a) 0-7 zile
b)7-30 zile
c)30-65 zile
d)65-80 zile
e)80-95 zile
38. Perioada de miel mijlociu dureaza:
a)0-7 zile
b)7-30 zile
c)30-65 zile
d)65-80 zile
e)80-95 zile
39. Mieii orfani sunt alaptati folosind laptele de:
a)oaie
b)capra
c)vaca
d)variantele a,c
e)variantele a,b,c
40. Mieii orfani sunt alaptati cu:
a)lapte fiert si racit
b)lapte proaspat
c)substituent de lapte
d)variantele b,c
e)variantele a,b si c
41. Pentru mieii intarcati foarte precoce se recomanda aportul de:
a)vitamina A
b)vitamina D3
c)vitamina B
d)variantele a,b
e)vitamina K
42. Intarcarea precoce se poate realiza cand mielul are:
a)5-10 zile
b)10-12 zile
c)15-20 zile
d)25-30 zile
e)30-35 zile
43. Intarcarea timpurie se poate realiza cand mielul are:
a)5-10 zile
b)10-12 zile
c)15-20 zile
d)25-30 zile
e)30-35 zile
44. In intarcarea tardiva(traditionala) oile incep sa fie mulse:
a)intai dimineata, apoi si seara
b)intai seara, apoi si dimineata
c)intai dimineata, apoi si la pranz
d)la pranz, apoi si seara
e)intai dimineata, apoi dupa masa
45. Mieii intarcati tardiv(traditional) sunt destinati:
a)reproducerii
b)vanzarii
c)ingrasarii
d)variantele a,b
e)variantele a,b,c
46. Pardosalea trebuie sa fie din argila batuta acoperita cu un strat de:
a)ciment
b)metal
c)nisip
d)fan
e)lemn
47. Carnea mieilor prezinta calitati organoleptice deosebite:
a)fragezime
b)suculenta
c)savoare
d)variantele a,c
e)variantele a,b,c
48. Durata de ingrasare a tineretului ovin este de:
a)150 zile
b)100 zile
c)80 zile
d)50 zile
e)200 zile
49. In tara noastra mieii sunt achizitionati la varsta de:
a)30-40 de zile
b)50-60 de zile
c)60-70 de zile
d)70-80 de zile
e)80-90 de zile
50. In tara noastra mieii sunt achizitionati cand au greutatea medie de:
a)5-10 kg
b)10-14 kg
c)14-18 kg
d)18-20 kg
e)20-23 kg
51. In ingrasarea intensiva a tineretului ovin se va urmari ca apa administrata sa fie:
a)proaspata
b)rece
c)cu grad de mineralizare scazut
d)variantele a,b
e)variantele a,c
52. Ovinele reformate sunt supuse ingrasarii o perioada de:
a)10-20 de zile
b)20-30 de zile
c)40-50 de zile
d)50-60 de zile
e)60-70 de zile
53. Finisarea mieilor se face dupa ce acestea ajung la:
a)10 kg
b)20 kg
c)30 kg
d)40 kg
e)50 kg
54. La introducerea in unitati a tineretului ovin supus la ingrasare intensiva se executa:
a)tratamente antiparazitare
b)cantarirea
c)lotizarea dupa provenienta si masa corporala
d)variantele a,b,c
e)variantele a,c
1. In cate categorii se clasifica lana in sistemul englezesc?
a) 1
b) 4
c) 3
d) 5
e) 2
2. In ce regiuni ale corpului se gasesce lana de buna calitate?
a) Spetei, greabanului si flancului
b) Spetei, coastelor si flancului
c) Abdonem, coaste si spata
d) Coaste, flanc si spata
e) Nici una dintre variante nu este corecta
3. Cate kg de lana se obtin la tuns de la Merinosul australian?
a) 5-6kg la oi si 8-12kg la berbeci
b) 4-5kg la oi si 8-11kg la berbeci
c) 4-7kg la oi si 7-10kg la berbeci
d) 3-5kg la oi si 6-11kg la berbci
e) 3-7kg la oi si 5-9 kg la berbeci
4. Cate kg de lana se obtin la tuns de la Merinosul sovietic?
d) 5-7kg la oi si 8-11kg la berbeci
5. Prin incrucisarea de absorbtie a caror rase s-a obtinut Merinosul de Groznensk?
a) A Merinosului mazaev cu Merinosului australian
b) A Merinosului australian cu Merinosul sovietic
c) A Merinosului mazaev cu Merinosul palas
d) A Merinosului palas cu Merinosul de Stavropol
6. Rasa Merinosul de Stavropol prezinsta insusiri caracteristice oilor?
a) Oilor de carne
b) Oilor de lana
c) Oilor de lapte
d) Raspunsurile a si b
e) Toate raspunsurile sunt corecte
7. Realizarea unei productii ridicate de lana este influentata de:
a) Factori interni
b) Factori externi
c) Doar prin metode de ameliorare
d) Varinatele a si b
e) Nici una dintre variante nu este corecte
8. Factorii interni care influenteaza realizarea productiei de lana sunt:
a) Tipul morfo-productiv
b) Rasa
c) Individualitatea
d) Variantele a si c
e) Variante a,b si c
9. Tipul morfo-productiv de lana se caracterizeaza printr-o dezvoltare foarte mare a:
a) A membrelor
b) A capului
c) A abdomenului
d) A pielii
e) A pielii de pe spate
10. Ce caracteristici referitoare lanii prezinta Merinosului Australian fata de celelealte rase?
a) Desime
b) Lungime
c) Uniformitatea lanii mai mare
d) Variantele b si c
e) Variantele a, b si c
11. Care sunt factorii externi care influenteza realizarea productiei de lana?
a) Alimentatia si igiena corporala
b) Igiena adaposturilor si starea de sanatate
c) Alimentatia si starea de sanatate
d) Variantele a si b
12. Din ce regiuni de pe glob provine lana de covoare?
a) Tari din sud-estul Europei
b) Asia
c) America de nord
d) Nordul Africii
e) Variantele a,c si d
13. Cat constituie din cantitatea lanii de pe glob, lana crossbred?
a) 1/3 din lana tunsa pe glob
b) Mai mult de 1/3 din luna tunsa pe glob
c) 1/4 din lana tunsa pe glob
d) Mai multe de 1/4 din lana tunsa pe glob
e) Mai putin din 1/3 din lana tunsa pe glob
14. Care este cea mai valoroasa lana de pe glob?
a) Lana de covoare
b) Lana crossbred
c) Lana de tip merinos
d) Variantele a si c
15. In cate calitati se imparte lana?
a) 1
b) 6
c) In nici o calitate
d) 3
e) 5
16. In ce zona de pe corp, lana are o calitate mai slaba?
a) Pe linia spinarii
b) In regiunea spetei
c) In extremitatea membrelor si pe cap
d) Pe abdomen
e) Variantele c si d
17. La ce greutate poate ajunge Merinosul Australian?
d) 40-48kg la oi si 70-90kg la berbeci
e) 45-52kg la oi si 60-75kg la berbeci
18. Rasa Merinos de Groznensk este o rasa de:
a) Carne
b) Lapte
c) Carne-lapte
d) Lapte-carne
19. Când are loc tunderea ovinelor?
a) O data pe an, în perioada 15 iulie-15 august
b) O data pe an, în perioada 15 mai-15 iunie
c) De doua ori pe an, în perioadele 1 iunie-1 iulie și 1 august-1 septembrie
d) O data pe an, în perioada 1 iunie-1 iulie
e) De doua ori pe an, în perioadele 15 mai-15 iunie și 15 august-15 septembrie
20. In câte padocuri se compartimenteaza un saivan pentru tunderea ovinelor?
a) 2 padocuri
b) 3 padocuri
c) 4 padocuri
d) 5 padocuri
e) 6 padocuri
21. Câte oi cu lână groasa pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului manual?
a) 25-30 de oi
b) 35- 45 de oi
c) 45-60 de ori
d) 70-80 de oi
e) 80-100 de oi
22. Cu câte grame de lână creste productivitatea în cazul tunsului mecanic?
a) 100-150 grame pe oaie
b) 150-200 grame pe oaie
c) 250-300 grame pe oaie
d) Nu creste productivitatea
e) 500 grame pe oaie
23. Din ce motiv nu se utilizează tunsul chimic al ovinelor?
a) Este mai costisitor
b) Afectează negativ calitatea produsului obținut
c) Necesita mai mult timp pentru fiecare oaie
d) Are efecte negative asupra organismului
e) Se utilizează în tarile mai dezvoltate
24. Cum se poate evita instalarea “ bolii tunsului “?
a) Introducerea unei diete bogate în proteine în prealabil
b) Introducerea postului și odihnei cu cca 24-36 ore înainte
c) Creșterea cantității de hrana cu cca 24-36 ore înainte
d) Creșterea cantității de hrana cu cca o săptămână înainte
e) Diminuarea aportului de apa cu cca 5 ore înainte
25. Alegeți afirmația falsa referitoare la mituitul mieilor proveniți din fatari timpurii:
a) Are loc la vârsta de cca 5 luni
b) Poate rezulta o cantitate de lână de cca 0,8- 1,2 kg
c) Are loc la vârsta de cca 7 luni
d) Stimulează ritmul de creștere în lungime al fibrelor
e) Stimulează creșterea energiei mieilor
26. Câte oi cu lâna fina pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului mecanic?
a) 40-50 de oi
b) 50-60 de oi
c) 40-80 de oi
d) 45-75 de oi
e) 60-100 de oi
27. Câte oi cu lână fina pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului manual?
a) 20-25 de oi
b) 30-50 de oi
c) 15-25 de oi
d) 40-80 de oi
e) 45-55 de oi
28. Care dintre următoarele nu reprezinta un simptom al “ bolii tunsului “?
a) Respirație accelerata
b) Temperatura ridicata
c) Temperatura scazuta
d) Balonare
e) Enterita hemoragica
29. Care oi se tund separat?
a) Oile bolnave
b) Mioarele
c) Batalii
d) Berbecii pepinieri
e) Oile mame
30. În tarile cu climat mai cald sau oceanic, sezonul de tundere :
a) Rămâne la fel ( 15 mai-15 iunie)
b) Rămâne la fel ( 15 iulie – 15 august)
c) Este mai scurt
d) Este mai lung
e) Difera semnificativ ( 15 martie – 15 iunie)
31. Câte oi cu lână semifina pot fi tunse într-o zi în cazul tunsului manual?
a) 50-60 de oi
b) 30-45 de oi
c) 45-65 de oi
d) 20-30 de oi
e) 30-50 de oi
32. De care dintre următoarele elemente se tine cont pentru planificarea și organizarea
tunsului?
a) Numărul total de ovine
b) Rasa
c) Categoriile de vârstă
d) Echipamentul și personalul
e) Toate variantele sunt corecte
33. Despre tunsul mecanic este falsa afirmatia:
a) Productivitatea muncii creste de 3-4 ori
b) Un muncitor tunde în medie 60-100 de oi cu pana fina pe zi
c) Se utilizează pentru tundere ciclofosfamida, colchicina și colcemida
d) Creste producția de lână cu cca 150-200g pe oaie
e) Se reduc cazurile de ranire
34. Despre tunsul ovinelor este falsa afirmatia:
a) Locul unde se tund oile trebuie sa fie curat
b) Lana oilor trebuie sa fie uscata înainte de tuns
c) Lana oilor trebuie curățată de impurități vegetale
d) Trebuie îndepărtate eventualele urme de vopsea nelavabila
e) Mai întâi se tund berbecii pepinieri
35. Despre codinire este falsa afirmatia:
a) Reprezinta îndepărtarea lânii din jurul ugerului și cozii
b) Dacă nu s-a efectuat înainte de fătare, are loc în perioada de tundere
c) Lana obținută este de calitate inferioara
d) Lana obținută este de calitate superioara
e) Lana obținută se împachetează separat
36. Noțiunea de lâna se referă la:
a) îmbrăcămintea piloasa a oilor, formată din fibre cu proprietăți textile

b) îmbrăcămintea piloasa a oilor de pe cap, trunchi și extremități
c) fibrele de par fără proprietăți textile
d) Răspunsurile a și c
e) Niciun răspuns nu este corect
37. Una dintre insusirile lanii este:

a) Capacitate ridicata de umezire
b) Capacitate redusa de absorbtie a apei
c) Rezistenta la tractiune si torsiune
d) Capacitate scazuta de izolare termica
e) Puternica conducatoare de caldura
38. Una dintre insusirile lanii este:

a) Are greutate specifica mare
b) Retine razele ultraviolete
c) Isi pierde usor culoarea
d) Are rezistenta scazuta
e) Permite o buna aerisire a corpului
39. Din productia mondiala de lana, dintre urmatoarele, continentul cu cel mai mare procent il
reprezinta:
a) Africa
b) Oceania
c) Europa
d) Asia
e) America
40. Principalele tari producatoare de lana sunt:

a) Australia, India, Algeria
b) China, Noua Zeelanda, Mongolia
c) Maroc, Niger, Turcia
d) Ucraina, Republica Moldova, Rusia
e) Australia, China, Noua Zeelanda
41. La sortarea lanii, se ia in considerare:

a) Finetea
b) Culoarea
c) Uniformitatea
d) Randamentul la spalare
e) Raspunsurile a,b,c
42. Stratul cuticular al lanii:

a) Reprezinta invelisul fibrei de lana
b) Celulele sale sunt dispuse una langa alta, ca tiglele pe casa
c) Celulele sale apar la microscop ca tuburile telescopice de la masinile de semanat
d) Variantele a si b
e) Variantele a, b, c
43. Stratul medular(canalul medular) al fibrei de lana:

a) Apare sub forma unui canal in partea centrala
b) Are forma ovala, de disc sau de rinichi in sectiune longitudinala
c) Este discontinuu si cu diametru mic
d) La fibrele de par, canalul nu este intotdeauna prezent
e) Nu exista.
44. Care este componenta care imbunatateste proprietatile mecano-fizice si tehnologice ale
lanii, indeosebi rezistenta si elasticitatea?
a) Cheratina
b) Calciul
c) Azot
d) Hidrogen
e) Sulf
45. Referitor la lana, care dintre urmatoarele caracteristici este falsa?

a) Lana este rezistenta la solutii acide
b) Lana de camila, de lama si de capra Angora reprezinta 30% din intreaga productie
piloasa cu proprietati textile care se obtine de la animale
c) Turcia se afla printre primele 10 tari in productia de lana
d) In Romania, productia totala de lana a scazut considerabil din anul 2006 pana in 2018
e) Lana contine proteine
46. Cate categorii de fibre are lana?

a) 4
b) 8
c) 2
d) 6
e) 5
47. Jarul reprezinta:

a) Parul care acopera fata, urechile si extremitatile
b) Parul situat la baza suvitei
c) Exteriorul imbracamintei piloase
d) Parul cu rezistenta si extensibilitate redusa
e) Fibrele moarte
48. Lungimea fibrelor subtiri si scurte variaza intre:

a) 1-3 cm
b) 5-10 cm
c) 7-12 cm
d) 3-15 cm
e) 4-12 cm
49. Lungimea fibrelor groase si lungi variaza intre:

a) 10-20 cm
b) 15-25 cm
c) 14-35 cm
d) 17-40 cm
e) 22-26 cm
50. Fibrele care nu se deosebesc din punct de vedere histologic de firele groase sunt fibrele:
a) Uscate
b) Moarte
c) Subtiri si scurte
d) Intermediare
e) Niciuna dintre variante
51. Fibrele groase si lungi:

a) Reprezinta parul care formeaza puful la rasele de oi cu lana mixta
b) Au intre 42 si 80 de micron
c) Formeaza exteriorul imbracamintei piloase la rasele de oi cu lana mixta
d) Au rezistenta si extensibilitate redusa
e) Raspunsurile b si c
52. Carbonizarea lanii reprezinta:

a) Arderea prin flacara deschisa a lanii
b) Imbaierea lanii intr-o solutie slaba de Acid Sulfuric
c) Degajarea lanii de impuritatile vegetale
d) Raspunsurile b si c
e) Niciun raspuns nu este correct
53. Datorita complexului de insusiri, lana este folosita ca materie prima pentru industria textila
alaturi de:
a) Bumbac
b) Matase
c) Polyester
d) Alte materiale sintetice
e) Acest complex de insusiri nu este intalnit la alte fibre textile
54. Dupa Asia, care este urmatoarul continent in topul productiei de lana?
a) America de Sud
b) Africa
c) Oceania
d) Europa
e) America de Nord
1. Ce trăsătură unică are rasa de ovine Karakul?
A. Prezintă o gena recesivă care transmite culoarea neagra la urmași;
B. Prezintă o gena dominanta care transmite culoarea neagra la urmași;
C. Nu se adaptează la secetă;
D. Prezintă o gena dominantă care transmite culoarea cenușie la urmași;
E. Depozitează grăsime pe tot corpul.
2. Rasa de ovine Karakul se crește și se exploatează pentru:

A. Lapte
B. Carne
C. Pielicele
D. Mohair
E. Cașmir
3. Care este vârsta de sacrificare a ovinelor pentru obținerea celor mai valoroase blănuri?
A. 5-8 luni
B. 9-12 luni
C. 3 ani
D. 12 luni
E. 2 ani
4. Cele mai des prelucrate pielicele de la rasa Karakul provin de la ovine de culoare:
A. Brumarie
B. Roz
C. Sura
D. Alba
E. Neagra
5. Pielicele cu buclaj aplatizat ale rasei de ovine Karakul poarta numele de:
A. Swakara
B. Astrahan
C. Amur
D. Casmir
E. Nutriet
6. In ce tari Karakului este considerat o raritate?

A. Romania
B. Rusia
C. Asia
D. America si Canada
E. Germania
7. Rasa Karakul depoziteaza grasime in perioada de seceta la nivelul:

A. coapsei
B. abdomenului
C. falangelor
D. capului
E. cozii
8. Faimoasa licitatie de pielicele de ovine din rasa Karakul are loc in:
A. Copenhaga
B. Vilnius
C. Bratislava
D. Cape Town
E. Shanghai
9. Care este considerata cea mai veche rasa de ovine?

A. Lincoln
B. Karakul
C. Dorper
D. Ile de France
E. Tigae
10. Rasa Karakul are o prolificitate potentiala reala de:

A. 120%
B. 100%
C. 150%
D. 80%
E. 50%
11. Care dintre urmatorii factori e luat in considerare cand se alege calitatea pielicelei de la
rasa de ovine Karakul:
A. Cat de dese sunt firele de par
B. Diametrul firelor de par
C. Prezenta petelor de culoare
D. Mirosul specific
E. Lungimea firului de par
12. De la ce animal NU proveneau blănurile pretioase ianinte de dezvoltarea tehnologica a

industriei
A. hermină
B. bursuc
C. ovine
D. dihor
E. jder de copac
13. Ce regiune a produs cel mai mare procent de blănuri, piei și pielicele între anii 1993-
2018?
A. Asia
B. Africa
C. America
D. Europa
E. Oceania
14. Care dintre următoarele imitații ale invelișului pilos nu există?

A. nutrietul
B. tigru
C. zimbrul
D. zebră
E. focă
15. In comertul international se valorifica pielicele in procentele urmatoare:

A. 55% negre, 20% brumarii, 15% sur si restul de 10% roz, maro si albe
B. 57% brumarii, 20% negre, 13% sur si 10% roz, maro si albe
C. 90% negre, 5% brumarii, 4% sur si 1% roz, maro si albe
D. 70% negre,17% brumarii, 8% sur si restul de 5% roz, maro si albe
E. 70% brumarii,17% negre. 8% sur si restul de 5% roz, maro si albe
16. Pielie cromate de ovine se supun operației de:

A. Ardere
B. Șlefuire
C. Depilare
D. Electroliză
E. Piclare (agrăsire specială)
17. Creșterea și ameliorarea rasei de ovine Karakul se face in sensul obținerii:

A. Pielicelelor cu luciu intens si bucle aplatizate
B. Cantității mari de lână
C. Pielicelelor de culoare cenușie
D. Cantitatii mari de lapte
E. Cantității mari de carne
18. Rasa de ovine Karakul se foloseste la încrucișările cu ovine din rasa:

A. Dorper
B. Lincoln
C. Țurcană (varietățile neagră și brumărie)
D. Friză
19. In urma prelucrării învelișului pilos al pieilor brute de ovine se obțin:

A. Piei cromate
B. Blănuri valoroase gen imitații
C. Piei velurate
D. Sortimente reduse de blănuri
E. Produse de pielărie
20. Prin ce se caracterizează pieile obținute de la ovine din rasele de lapte?

A. Sunt subtiri si compacte
B. Sunt elastice
C. Sunt groase
D. Sunt buretoase
E. Au aspect uniform
21. Care dintre cei de mai jos reprezintă un factor care influențează calitatea pieilor de
ovine?
A. Temperatura mediului
B. Greutatea corporală
C. Înălțime animalului
D. Vârsta de sacrificare
E. Numărul de fătări
22. Sacrificarea mieilor din rasa Karakul pentru producția de pielicele se face la vârsta de:
A. 1-3 zile
B. 7 zile
C. 14 zile
D. 1 lună
E. Nu contează vârsta
23. Prelucrarea pe derma se aplica in special pieilor de oaie ale:

A. Rasei Romanov
B. Rasei Lincoln
C. Raselor Tigaie si Turcana
D. Rasei Appanzell
E. Rasei Nubian
24. Prin prelucrarea pe derma a pieilor de Turcana si Tigaie se obtin in principal imitatii de
tipul:
A. Zebra
B. Dihor
C. Urs alb
D. Ras
E. Nutriet
25. Imitatiile de piele de la rasa Merinos se caracterizeaza prin:

A. Friabilitatea materialului
B. Calitatile valoroase ale invelisului pilos
C. Desimea redusa a invelisului pilos
D. Pielea subtire si buretoasa
E. Pielea subtire si compacta
26. Un factor care nu influenteaza calitatea pieilor de ovine este:

A. Sezonul de sacrificare
B. Varsta de sacrificare
C. Rasa
D. Constitutia animalului
E. Factorii de clima
27. Sacrificarea in sezonul de iarna si primavara influenteaza pieile de ovine astfel:

A. Pieile sunt mai subtiri
B. Pieile sunt mai elastice
C. Aderenta fibrelor e mai crescuta
D. Pieile sunt mai uscate
E. Prezinta invelis pilos mai scurt
28. Din categoria de ovine folosite in industria de pielicele fac parte rasele
A. Border-Leicester, Friza si Lincoln
B. Friza, Karakul si Romney-Marsh
C. Karakul, Turcana brumarie si Merinos
D. Turcana brumarie, Karakul si metisii acestora
E. Friza, Romanov si Karakul
29. Alegeti varianta corecta:

A. Pielicelele de culoare neagra si brumarie sunt mai scumpe decat cele de culoare roz,
maro, sur si alba
B. Pielicelele de culoare sur sunt cele mai des valorificate
C. Oile din rasa Karakul beau apa mai sarata decat ce ar accepta alte animale
D. Confectiile rezultate din piele de oaie sunt calduroase, dar grele, nerezistente si
neplacute la purtat
E. Majoritatea pieicelelor din anii 1993-2018 provin din Africa.
30. La inceput, rasa Karakul a fost folosita pentru:

A. Pielicele, lana groasa
B. Carne
C. Lapte-carne
D. Pielicele, lana groasa, lapte, carne
E. Seu
31. Prelucrarea invelisului pilos:

A. este o operatie de innobilare a pieilor
B. reprezinta indreptarea firelor de lana
C. se folosesc acizi organici si vapori de apa
D. toate variantele sunt corecte
E. fixeaza ireversibil fibrele de lana
32. Alegeti varianta corecte referitoare la nutriet:
A. este blana de nutrie
B. este o imitatie de blana de nutrie obtinuta din lana prelucrata
C. se prefera pieile de animal adult
D. variantele A si C sunt corecte
E. nutriile folosite trebuie sa faca parte din tineret
33. Pieile asemanatoare celei de tip foca sunt prelucrate de la:

A. Spanca si Merinos
B. Karakul
C. Tigaie si Turcana
D. Resetilov din Rusia
E. Friza
34. Din invelisul pilos al Tigaiei cu lana deasa si spic se poate obtine imitatia :
A. urs alb
B. foca
C. ras
D. tigru
E. ligru
35. Pieile de la rasele de carne sunt:

A. Groase
B. Subtiri si buretoase
C. Subtiri si compacte
D. Groase si compacte
E. Neutilizate in industria pielariei
36. Pentru a spori numarul pielicelelor cu buclaj aplatizat, s-a folosit pentru ameliorare rasa:
A. Karakul
B. Romanov
C. Dorper
D. Lincoln
E. Tigaie
37. Rasa de ovine Karakul este faimoasa pentru:

A. Pielicelele negre cu aspect bucalat la mieii e 1-3 zile
B. Pielicele albe la adulti
C. Lapte, carne, lana
D. Cojoace de piele
E. Productia uriasa de lapte
38. Rasa Gotland a aparut din incrucisarea:

A. Tigaiei cu Dorper
B. Appenzell cu Lincoln
C. Gorki cu Romanov
D. Karaku cu Nubiana
E. Gute cu Karakul sau Romanov
39. Din tunderea de doua ori pe an a mieior de Karakul se confetioneaza:

A. Covoare de Bukhara
B. Casmir
C. Buhair
D. Astrahan
E. Mohair
40. Ultima fatare la rasa Karakul are loc la varsta de

A. 8-10 ani
B. 3-4 ani
C. 6-7 ani
D. 12-14 ani
E. 5-6 ani
41. Un fapt interesant legat de rasa Karakul este ca:

A. Nu tolereaza apa deloc apa sarata
B. Au o culoare alb laptoasa la nastere
C. Reprezinta cea mai noua rasa de ovine
D. Traiesc si in medii foarte reci
E. Se sperie de propria umbra in noptile cu luna
42. Miei din rasa Karakul folositi pentru pielicele mor deoarece:
A. Mamele adesea nu produc lapte
B. Sunt ucisi din considerente economice
C. Nu ar putea supravietui pana la tranzitia de la laptele mamei la iarba
D. Temperaturile variaza foarte mult in desert
E. Lipsa surselor de apa
43. Destinatia principala a pieilor este conditionata de:

A. Aspect
B. Culoare
C. Rasa
D. Nici o varianta nu este corecta
E. Textura
44. Pielea provenita de la tineretul ovin de 5-8 luni prezint urmatoarele caracteristici:
A. Aderenta solida
B. Suplete
C. Toate raspunsurile sunt corecte
D. Uniformeitate
E. Densitate accentuata
45. Pieile cromate se caracterizeaza prin:

A. Derm moale, plin la pipait
B. Derm ferm, plin la pipait
C. Derm moale, dur la pipait
D. Derm ferm, dur la pipait
E. Nici o varianta nu e corecta
46. Invelisul pilos din care se obtin astfel imitatii trebuie sa detina urmatoarele insusiri: (b)
A. Finete, luciu, suplete
B. Elasticitate, finete, matasaozitate
C. Elasticitate, uniformitate, volum
D. Luciu, volum, finete
E. Volum, elasticitate, matasaozitate
47. Imitatiile de blana de zebra se fac cu piele de:

A. Merinos si Tigaie
B. Spanca, Merinos si Tigaie
C. Tigaie si Turcana
D. Turcana alba netunsa
E. Tigaie cu lana deasa si spic
48. Produsele rezultate din prelucrarea pieilor de ovine imita pieile de:
A. Caprioara
B. Tigru
C. Lama
D. Ponei
E. Vulpe
49. Destinatiile pielilor ovine sunt:

A. Pentru prelucrarea de derma si invelis pilos
B. Pentru prelucrarea de derma si imbracaminte
C. Pentru prelucrarea imitatiilor de blanuri ale animalelor salbatice
D. Pentru prelucrarea de invelis pilos
E. Nici o varianta nu este corecta
50. Pieile velurate se obtin din:

A. Produse de pielarie
B. Piei prelucrate pe derm
C. Tunderea mieilor de doua ori pe an
D. Pielicele
E. Ovine din rasa Karakul
51. Produsele de pielarie obtinute de la rasele Turcana si Tigaie se dolosesc pentru

A. Imitatii de tip opozet
B. Imitatii de tip jder
C. Covoare de Bukhara
D. Articole de marochinarie, fete de incaltaminte, manusi
E. Astrahan
52. Intre avantajele rasei Karakul nu se incadreaza faptul ca:
A. Poate ea apa mai sarata decat celelalte animale
B. Nu distruge pajistile pe care paste
C. Isi poate controla ritmul respirator in functie de temperatura
D. Lapele nu prezinta gustu si nirosul specific
E. Lana de culoare neagra la miei
53. Inainte de dezvoltarea tehnologică, pielea de ovine se folosea mai ales pentru:
A. Prelucrarea cojocareasca si mai puțin pentru obinerea mouton d’ore-ului
B. Obtinerea imitatiilor exotice
C. Prelucrarea pentru covoare
D. Prelucrarea pentru incaltamine
E. Obtinerea casmirului
54. Originea rasei Karakul se afla in:

A. Desertul Buhara din Uzbekistan
B. Desetul Sahara din Africa
C. Desertul Gobi din Mongolia
D. Desertul Kalahari din Africa
E. Desertul Atacama din America de Sud
1. Greutatea rasei Alpină franceză este :
a) 50-60 kg la femele și 80-100 kg la masculi
b) 50-70 kg la femele și 80-120 kg la masculi
c) 50-70 kg la femele și 80-100 kg la masculi
d) 60-80 kg la femele și 100-150 kg la masculi
e) 70-90 kg la femele și 100-120 kg la masculi
2. Culoarea rasei Nubiană este :
a) negru
b) roșcat
c) alb
d) negru sau roșcat cu numeroase pete deschise pe trunchi
e) variantele a și b
3. Rasa Gorki se crește in:
a) America de Nord
b) B.Rusia
c) C.Albania
d) D.Africa
e) E.Japonia
4. Producția medie de lapte de lactație a rasei Gorki este de :
a) 200kg
b) 800kg
c) 500kg
d) 350kg
e) 100kg
5. Faţă de sistemul de înţărcare tardivă în sistemul extensiv de exploatare (2-3 luni şi
greutatea de 13-15 kg), se distinge înţărcarea timpurie la:
a) vârsta de o lună şi greutatea de 9-10 kg
b) vârsta de 3 luni şi greutatea de 30-40 kg
c) vârsta de 6 luni şi greutatea de 60-70 kg
d) vârsta de 12 luni
e) vârsta de 1 an şi 3 luni
6. Alăptarea iezilor cu substituenţi de lapte se face:
a) la găleată
b) la tetine fixate pe pereţii unor recipiente
c) cu ajutorul unor instalaţii automate în boxe speciale
e) toate variantele sunt greșite
7. Câte sisteme de exploatare a caprinelor există în România?
a) două
b) cinci
c) patru
d) șase
e) trei
8. În cadrul cărui sistem turmele se formează în primele 1-2 săptămâni?
a) de exploatare a caprinelor pe pășune în turme proprii
b) sistem de întreținere a caprinelor în turme comune
c) sistem de întreținere în gospodării individuale
d) sistem de exploatare intensiv pe păjiști cultivate
e) sistem de întreținere în adăposturi speciale
9. Cum se realizează creșterea natuarala a caprinelor?
a) consumul de lapte matern până la vârsta de două luni
b) administrarea de colostru
c) prin sistem mecanizat de administrare a hranei
d) cu ajutorul păscutului
e) prin consum treptat de furaje fibroase
10. Ce sisteme se folosesc pentru ridicarea eficienţei economice a exploatării caprinelor?
a) sisteme de exploatare intensiv pe pajişti cultivate
b) sisteme moderne de creştere semiintensivă şi intensivă
c) sistem de creştere artificială
d) sistem de întreţinere în gospodăriile individuale
e) sistemul de exploatare a caprinelor pe păşune în turme proprii
11. Dupa cate zile de la nastere se separa iedul de mama in cazul sistemului de crestere
artificiala?
a) Doua zile
b) O saptamana
c) Imediat dupa nastere
d) Patru zile
e) Trei zile
12. Consumarea treptata a furajelor fibroase de catre iezi ajuta la:
a) Dezvoltarea musculaturii
b) Formarea echipamentului enzimatic al stomacului
c) Formarea echipamentului enzimatic al tubului digestiv
d) Formarea echipamentului proteic al tubului digestiv
e) Dezvoltarea oaselor
13. Înțărcarea la rasele de caprine perfecționate exploatate în sistem intensiv se face la :
a) vârsta de 2 luni și greutatea de 9-10kg
b) vârsta de 1 lună și greutatea de 11-12kg
c) vârsta de 1 lună și greutatea de 9-10kg
d) vârsta de 2 luni și greutatea de 9-10kg
e) vârsta de 2 luni și greutatea de 12-14kg
14. In cate saptamani de la intarcare, se formeaza o turma ?
a) 1 saptamani
b) 1-2 saptamani
c) 2-3 saptamani
d) 4-5 saptamani
e) 5 saptamani
15. In care caz nu se recomanda sistemul de intretinere si exploatare al caprinelor?
a) Raselor ameliorate
b) Tineretului de caprine
c) Caprinelor gestante
d) Caprinelor de reproductie
e) Caprinelor pentru consum
16. Cati litri de lapte produce in general capra Carpatina ?

a) 300-350 litri
b) 500-550 litri
c) 240-275 litri
d) 110-112 litri
e) 222-325 litri
17. Care este greutatea corporala a caprei Carpatine?
a) 45-55 kg femele si 55-70 kg masculi
b) 42-50 kg femele si 50-65 kg masculi
c) 50-55 kg femele si 55-65 kg masculi
d) 60-65 kg femele si 66-69 kg masculi
e) 80-89 kg femele si 89-98 kg masculi
18. Productia medie de lapte la caprele din rasa Alba de Banat este de:
a) 297 litri
b) 400 litri
c) 500 litri
d) 650 litri
e) 902 litri
19. Din rasa Alba de Banat prezinta coarne doar … dintre indivizi:
a) 20%
b) 27%
c) 35%
d) 47%
e) 60%
20. Cum se realizează creșterea natuarala a caprinelor?
a) consumul de lapte matern până la vârsta de două luni
b) administrarea de colostru
c) prin sistem mecanizat de administrare a hranei
d) cu ajutorul păscutului
e) prin consum treptat de furaje fibroase
21. Ce sisteme se folosesc pentru ridicarea eficienţei economice a exploatării caprinelor?
a) sisteme de exploatare intensiv pe pajişti cultivate
b) sisteme moderne de creştere semiintensivă şi intensivă
c) sistem de creştere artificială
d) sistem de întreţinere în gospodăriile individuale
e) sistemul de exploatare a caprinelor pe păşune în turme proprii
22. Rasa Saanen este originara din:
a) Elvetia
b) Austria
c) Romania
d) Germania
e) Franta
23. Rasa Toggenburg este originara din:
a) Germania
b) Austria
c) Elvetia
d) Luxemburg
e) Danemarca
24. Hrana iezilor sacrificați pentru carne constă în :
a) lapte matern și porumb măcinat
b) cereale și hrană uscată
c) furaje de fân de pe câmpii sau de prin păduri
d) lapte matern și o cantitate redusă de nutrețuri fibroase și concentrate
e) măsă verde cultivată aproape de adăposturi cu adaus de furaje combinate
25. Rasa Saanen (Greensay) este rasa de:
a) Carne
b) Lapte
c) cashmere
d) angora
e) toate raspunsurile sun corecte
26. Culoare blanii la rasa Saanen este:
a) Alb
b) Negru
c) Roscat
d) Gri
e) Maro
27. Rase originare din Elvetia sunt:
a) Saanen
b) Appenzell
c) Alpina de Chamoisée
d) Toggenburg
e) Toate raspunsurile sunt corecte
28. La rasa Toggenburg talia tapilor ajunge la:
a) 70-80 cm
b) 110-120cm
c) 50-65cm
d) 40-50cm
e) 80-90cm
29. Rasa Alpina Franceza este originara din:
a) Muntii Alpi
b) Muntii Anzi
c) Platoul Parisului
d) Defileul Sennei
e) Muntii Pirinei
30. Rasa Carpatina are un continut mediu de substanta uscata de:
a) 5,23%
b) 20,78%
c) 13,27%
d) 1.05%
e) 7,76%
31. Rasa alba de Banat:
a) are o productie mai mare de lapte si iezi decat rasa Carpatina
b) are o productie mai redusa de lapte si iezi decat rasa Carpatina
c) are o fecunditate redusa
d) este mult mai raspandita decat rasa Carpatina
e) nu este o rasa ameliorata.
32. Rasa Boer este rasa de:
a) Lapte
b) Carne
c) Angora
d) carne-lapte
e) cashmere
33. Rasa Alba de Banat:
a) nu este folosita in procesul de ameliorare
b) este folosita in porcesul de ameliorare
c) este rasa de carne
d) raspuns corect a si c
e) Raspuns corect a si b
34. Carnea de ied crud se obtinr de la :
a) Iezi sacrificati la 2 luni cu greutatea de 20kg
b) iezi sacrificati la 11 luni cu greutatea de 40kg
c) iezi sacrificati la 2 luni cu greutate de 10 kg
d) iezi sacrificati la 3 luni cu greutatea de 10 kg
e) Nicun raspuns nu este corect
35. Carnea de tineret caprin ingrasat insensiv se obtine de la:
a) iezi de pana la 7 luni cu greutatea de 40-45kg
b) Iezi se peste 7 luni cu greutatea de >50kg
c) iezi de pana la 6 luni cu greutatea de 30-35kg
d) iezi de pana la 6 luni cu greutatea de 40-45kg
e) iezi de peste 6 luni cu greutatea de >50kg
36. Carnea de ied ingrasat se obtine de la:
a) Ied cu greutatea de 20kg si varsta de 4 luni
b) Ied cu greutatea de 14kg si varsta de 4 luni
c) Ied cu greutatea de 30kg si varsta de 7 luni
d) Ied cu greutatea de 4kg si varsta de 2 luni
e) Ied cu greutatea de 22kg si varsta de 6 luni
37. Capra miotonica:
a) este folosita pentru lapte
b) este folosita pentru carne
c) este folosita pentru blana
d) este folosita in ameliorare
e) nu este folosita deloc
38. Capra miotonica este cunoscut pentru:
a) fenomenul de lesin
b) talia sa imensa
c) productia de lapte
d) ochii mici si margelati
Curs 13
1.Stadiul larvar la matca este de :

a. 5 zile
b. 4 zile
c. 3 zile
d. 2 zile
e. O zi
2.Stadiul larvar la albine este de :

a. 6 zile
b. 5 zile
c. 4 zile
d. 3 zile
e. O zi
3.Stadiul larvar la trantor este de :

a. 7 zile
b. 5 zile
c. 6 zile
d. O zi
e. 2 zile
4.In stadiul larvar,matca,albina si trantorul naparlesc de:

a. 4 ori
b. 2 ori
c. 6 ori
d. 7 ori
e. 9 ori
5.Larvele sunt hranite permanent de catre:

a. Albine doici
b. Matca
c. Trantor
d. Toate gresite
e. Toate corecte
6.Dupa stadiul larvar,albinele:

a. Nu mai hranesc larva
b. Hranesc larva
c. Nu capacesc celula
d. Mor
e. Toate gresite
7.Dupa capacire,larva:
a. Isi tese gogoasa
b. Naparleste
c. Trece in stadiul de nimfa
d. Pierde 50% din greutatea corporala
e. Toate corecte
8.Stadiul de nimfa la albina lucratoare dureaza:

a. 12 zile
b. 10 zile
c. 9 zile
d. 5 zile
e. 7 zile
9.Stadiul de nimfa la matca dureaza:

a. 8 zile
b. 7 zile
c. 5 zile
d. 4 zile
e. 1 zi
10.Stadiul de nimfa la trantor dureaza:

a. 14 zile
b. 10 zile
c. 7 zile
d. 8 zile
e. 5 zile
11.Metamorfoza completa la albinele lucratoare dureaza:

a. 21 zile
b. 19 zile
c. 20 zile
d. 18 zile
e. 17 zile
12.Metamorfoza completa la matca dureaza:

a. 16 zile
b. 15 zile
c. 14 zile
d. 21 zile
e. 17 zile
13.Metamorfoza completa la trantor dureaza:

a. 24 zile
b. 25 zile
c. 19 zile
d. 17 zile
e. 16 zile
14.Intre stadiile de ou-nimfa naparlesc de:

a. 5 ori
b. 6 ori
c. 4 ori
d. 3 ori
e. 1 data
15.Puietul se dezvolta normal daca temperatura in cuib este de :
a. 34-36
b. 34-35
c. 35-36
d. 32-34
e. 36-37
16.Ce produs apicol are efect tonic, fiind recomandat in cazul efortului fizic deosebit?
a) ceara
b) propolisul
c) polenul
d) laptisorul de matca
e) veninul de albine
17.Care este cel mai renumit produs apicol indicat in tratamentul reumatismului si
poliartritelor?
a) veninul de albine
b) mierea
c) polenul
d) ceara
e) boștina
18.Ce produs se obtine din larvele de trantori liofilizate ?
a) laptisorul de matca
b) propolisul
c) ceara
d) veninul de albine
e) apilarnilul
19.Ce rol are boștina?
a) ingrasamant in agricultura
b) confectionarea fagurilor artificiali
c) rol antibacterian
d) hranirea puietului
e) produs alimentar
20.Ce produs apicol se foloseste pentru infiintarea sau completarea stupinelor cu material
biologic selectionat?
a) ceara
b) roiul artificial
c) matca selectionata
d) apilarnilul
e) propolisul
21.Ce rol au matcile selectionate?
a) ingrasamant in agricultura
b) cosmetica
c) rol cicatrizant
d) inlocuirea matcilor batrane, infertile sau moarte
e) alimentatia persoanelor convalescente
22.Ce produse apicole sunt folosite in industria cosmetica?
a) laptisor de matca
b) apilarnilul
c) veninul de albine
d) mierea
e) variantele a si b
23.Cu cat a crescut sporul de productie vegetala prin productia apicola indirecta fata de
productia apicola directa?
a) 10-15%
b) 20-30%
c) 30-45%
d) 50-60%
e) 0%
24.Apicultura este stiinta care studiaza:

a) biologia, tehnologia si exploatarea albinelor
b) fiziologia albinelor
c) cresterea albinelor
d) producerea mierii
e) niciun raspuns corect
25.Omul s-a ocupat de cresterea albinelor inca din:
a) evul mediu
b) prima revolutie industriala
c) a doua revolutie industriala
d) antichitate
e) paleolitic
26.Cum erau stupii la inceputul sec XIX?
a) rari
b) colorati
c) primitivi
d) multifunctionali
e) primipari
27.Primul stup sistematic cu rame mobile a fost construit de:
a) Dzerzon
b) P. Procopovici
c) Langstroth
d) Lagens
e) Dadant
28.Care dintre urmatoarele variante se incadreaza in clasificarea produselor apicole?
a) fagurele
b) floarea
c) ceara
d) parfumul
e) vitaminele
29.Care este cea mai importanta productie apicola?
a) propolisul
b) ceara
c) fagurele
d) mierea
e) polenul
30.Propolisul are actiuni:
a) inflamatorii
b) antiseptice
c) calmante
d) stimulatoare
e) niciun raspuns corect
31.Ce produs apicol este bogat in proteine, hidrati de carbon, grasimi,vitamine si
microelemente ?
a) mierea
b) propolisul
c) ceara
d) polenul
e) fagurele
32.Ceara este folosita in primul rand in:
a) industria farmaceutica
b) industria electrica
c) confectionarea fagurilor artificiali
d) vindecarea bolilor cronice
e) confectionarea stupilor
33.La sfârșitul perioadei de cules nectar, populția de albine ?
a) Crește
b) Descrește
c) Crește semnificativ
d) Descrește semnificativ
e) Rămâne constantă
34.Ce longevitate au albinele în perioada de cules ?
a) Scăzută
b) Mărită
c) Medie
d) De 35-40 de zile
e) Medie de 35-40 de zile
35.Culesul de întreținere al albinelor este de ?
a) 100-300g
b) 150-350g
c) 200-400g
d) 250-450g
e) 300-500g
36.Activitatea familiei de albine se extinde sau se restrânge în funcție de ?
a) Cantitatea de nectar existent în natură
b) Numărul albinelor
c) Vreme
d) Temperatură
e) Rasa albinelor
37.Culesul abundent al albinelor poate înregistra zilnic cantități de ?
a) 0,5-12 kg/familie
b) 0,6-13 kg/familie
c) 0,7-14 kg/familie
d) 0,8-15 kg/familie
e) 0,9-16 kg/familie
38.Albinele fac parte din familia:
a. Aves
b. Formicidae
c. Apidae
d. Hymenoptera
e. Anatidae
39.Din genul Apis fac parte următoarele specii:
a. Dorsata
b. Cerona-indica
c. Floraea
d. Mellifica
e. Toate răspunsurile sunt corecte
40.Cea mai agresivă albină:
a. Albina uriașă indiană
b. Albina pitică indiană
c. Nu are origine asiatica
d. Apis mellifica
e. Apis cerona-indica
41.Albinele uriașe indiene:
a. Pot fi gasite și in Filipine
b. Construiesc mai mulți faguri mici
c. Produc anual 60 de mătci
d. Se cresc bine în stup
e. În fagure nu se înmagazinează mai mult de 15g de miere
42.Albinele uriașe indiene:
a. Nu sunt agresive
b. În fagure se înmagazinează 35kg de miere
c. Nu migrează mult
d. Se cresc bine în stup
e. Produc anual 60 de mătci
43.Apis cerana-indica:
a. Cea mai agresivă specie de albine
b. Se gasește în zona de șes a Indiei
c. Se gasește în zona montană
d. Produce 10kg miere/an/colonie
e. Trântorii au culoare galben-deschisă
44.Apis cerana-indica – varianta fasă:
a. Produce 4kg miere/an/colonie
b. Se gasește în zona montană
c. Este o specie blândă
d. Albinele au culoare galben-închisă
e. Trântorii sunt de culoare neagră
45.Apis floraea:
a. Specie extrem de blândă
b. Specifică zonei montane
c. Albinele au un inel negru pe abdomen
d. Specie formată în Europa
e. Produce cantități mari de miere
46.Apis mellifica L:
a. Albinele construiesc un singur fagure
b. Specia este împărțită în două grupuri
c. Specie slab răspândită
d. Se mai numește și „albina pitică indiană”
e. Prezintă o slabă adaptare
47.Apis mellifica-carpatica:
a. Origine în zona Ucrainei
b. Prezintă cinci varietăți
c. Albine foarte harnice
d. Albine foarte agresive
e. Culeg cantități mici de miere
48.Dupa fermentatia lactica, in ce se transforma polenu?
a. miere
b.pastura
c. ceara
d. nici una din variante
e. laptisor de matca
49.Cine secreta laptisorul?
a. albinele tinere
b. matca
c. albinele lucratoare
d. trantorii
e. toate variantele
50.Cu ce se hranesc albinele ?
a.nectar,miere,polen si apa
b.furaje
c. zahar
d. mectar si apa
e. lapte
51.Ce este nectarul ?
a. este secretat de glandele nectarifere ale plantelor
b. hrana pentru albine
c. medicament pentru albine
d. toate variantele sunt corecte
e. nici o varianta nu este corecta
52.Din ce este obtinuta mierea
a.nectar
b. polen
c. apa si polen
d. zahar
e. nici una din variante
53.Ce procent din apa elimina albinele prin ventilatie?
a.70-80%
b.50-60%
c. 10-20%
d. 17-18%
e.mai mult de 60%
54.Care sunt principale componenete ale mierii?
a.fructoza
b.glucoza
c.apa
d.variantele a si b
e. nici una din variante

Grile Toate Cursurile Productii Animaliere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Toate Cursurile Productii Animaliere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1) Ce cuprinde o biocenoza:

2. Mocanița a participat ca forma maternă la formarea:

5. Este cunoscută ca fiind rasa de unt:

6. A fost folosită în antichitate drept ofrandă pentru zei:

7. Este denumită uriasul taurin:

8. Este considerată rezervor de gene pentru producția de carne:

9. Face parte din rasele de taurine neameliorate:

10. Face parte din rasele de taurine neameliorate:

12. Dupa criteriul geografic, rasele de taurine pot fi:

13. Nu sunt forme salbatice:

14. Nu sunt forme domestice:

15. Se refera la lungimea corporala termenul:

16. Rasa Sura de Stepa nu se preteaza mulsului mecanic din cauza:

17. Rasa Sura de Stepa se gaseste:

18. Rasa Sura de Stepa intra in categoria raselor de taurine:

20. Rasele de taurine, in functie de gradul de perfectionare, pot fi:

22. Unde isi are originea Aberdeen-Angus?

23. Ce procent de carne in carcasa are Aberdeen-Angus?

24. In ce tip de dezvoltare corporala se incadreaza Belgian Blue?

25. La ce rasa apare fenomenul culard 100%?

28. Hays Converter – formată din încrucișarea raselor:

29. Care dintre următoarele rase nu are originea în SUA?

30. Rasa de taurine Brangus are culoarea robei:

31. Rasa Simbrah s-a format din încrucișarea raselor:

34. Rasa de taurine Hereford nu a participat la obținerea rasei:

37. Rasa Baltata cu Negru Romaneasca este o rasa de tip:

38. Rasa Pinzgau de Transilvania este o rasa de tip:

39. Rasa Baltata Romaneasca este o rasa de tip:

40. Ugerul rasei Bruna de Maramures este:

41. Care rasa are procentul de grasime mai mare:

43. Care este culoarea specifica rasei Charolaise?

44. Cum se mai numeste rasa Romagnola si cate varietati are ?

45. Care este randamentul la sacrificare pentru rasa Blonde d’Aquitaine

46. Pentru ce este renumita rasa Limousine?

47. Taurine care au roba roșie cu pete albe:

48. Taurine specializate în producția de carne:

50. Pe masura cresterii nivelului de trai:

54. Care este tara de origine a rasei Friza?

1. Care este cea mai renumită rasă de bubaline pentru lapte:

9.Cate rase de bubaline sunt pe plan național ?

14. Cine reprezinta principalul producator de lapte din Egipt?

15. Cine face parte din grupa de rase Gujarat?

24. Cum se numesc cele 2 tipuri de bivol romanesc?

28.Originea rasei Murrah este:

e.Niciun raspuns corect

35. Cat la suta din productia de bubaline se gaseste in Europa?

36. Cat la suta din productia de bubabline se gaseste in America?

37. De ce este raspandita rasa Murrah in multe tari?

38.Ce caracteristici ale blanii prezinta rasa Murrah?

39. Ce rase fac parte din rasa Murrah?

42. Talia bivolitelor bulgaresti este in medie de:

43. Ce greutate are bivolul riveran comun egiptean ?

47.In ce proporții sunt răspândiți in prezent bivolii in cadrul gospodăriilor particulare ?

49. Ce rasa de bubaline se ramifica in tipul de Transilvania si tipul de campie?

50. Ce rasa de bubaline cuprinde indivizi colorati negru uniform?

52. Care este continutul mediu in grasime al laptelui de bivol?

2. Care este criteriul principal de introducere la reproductie?

4. Ce reprezinta calving interval?

5. Care este scopul organizării procesului de înmulțire la taurine?

8. Femelelor cu productie mare de lapte (25-30 l/zi) se recomanda:

9. Vacilor cu productie foarte mare de lapte se recomanda:

10. Femelelor cu productie mijlocie de lapte se recomanda:

13. Favorizanti pentru avorturile embrionare: