Sunteți pe pagina 1din 173

Universitatea de Medicin i Farmacie Gr.T.

Popa Iai Facultatea de Medicin Dentar Disciplina de Odontoterapie Restauriv-Cariologie

Noiuni generale. Clasificarea cariilor dentare. Instrumentar utilizat n tratamentul cariei dentare.

L.P. 1

ntroducere. Generalitati.
Caria dentara este considerata ca fiind cea mai rspndita maladie, care afecteaz populaia mondiala in procentaj de 90%. Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana. Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din cavitatea bucala (in special Str. Mutans si lactobacili) si produsele acestora care ajuta la formarea placii dentare microbiene si actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a dintelui - smaltul.

DEFINITIE: Caria dentar este un proces patologic dinamic, reversibil, episodic i asincron, care n stadiile necavitare (n smal i chiar n dentin) are capacitatea de a se vindeca cu ajutorul msurilor preventiv-terapeutice.

Definitii:
J.R Elderton. consider c procesele carioase reprezint n mod fundamental o manifestare a unui dezechilibru dintre ionii de calciu i fosfat n esuturile dentare i saliv, mediat de microorganismele plcii bacteriene i influenat de unii factori numii determinani ecologici. Th. Lundeen o definete ca o boal infecioas a dinilor care provoac disoluia i distrucia localizat a esuturilor calcificate. A Thylstrup o consider o boal ce afecteaz sedii specifice, provocat de activiti bacteriene localizate. W.H Bowen. susine c leziunea carioas nu apare n absena plcii bacteriene sau a carbohidrailor fermentabili, astfel nct el o consider o boal dietobacterian. S. Reisine a conceptualizat caria dentar ca rezultatul interaciunii dintre factorii genetici i cei de mediu n care componentele biologice, sociale, comportamentale i psihologice au un mod complex de manifestare.

DEFINITIE:
Caria dentar este un proces dinamic, n care disoluia i
reprecipitarea srurilor minerale din esuturile dentare, placa bacterian i saliv au loc alternativ n funcie de pH-ul de pe suprafaa dentar n relaie cu metabolismul ecosistemului reprezentat de placa bacterian. Modificarea brutal sau ndelungat a unor condiii de mediu n jurul unei plci bacteriene nepatogene face ca microflora rezident s-i schimbe compoziia, cu predominana speciilor acidogene i acidurice. Prin glicoliza anaerob a substratului nutritiv glucidic, se vor produce cantiti relativ mari de acizi organici, care vor scdea pH-ul la nivelul interfeei dinte/plac bacterian pn n jur de 5,5 (pH critic), moment n care sunt iniiate procesele de demineralizare. Dac condiiile defavorabile de mediu sunt depite, vor predomina fenomenele de remineralizare i vindecare a leziunii respective

Clasificarea cariilor dentare.

Clasificarea leziunilor carioase


La ora actual exist mai multe criterii de clasificare a leziunilor carioase ce se bazeaz pe aspectele clinice, radiografice i histologice ale procesului carios. n unele situaii se ia n consideraie i afectarea unui anumit tip de dinte, grup de dini sau a unei anumite suprafee a dintelui. Aceste criterii de clasificare difer din punctul de vedere al popularitii i complexitii lor. n descrierea unei leziuni carioase se pot utiliza elementele mai multor criterii i, uneori, chiar se indic acest lucru pentru stabilirea unui diagnostic ct mai precis i a unei conduite terapeutice adecvate. Aspectele morfo-clinice ale cariei dentare variaz n funcie de localizarea cariei, stadiul evolutiv al leziunii, gradul de penetraie microbian i esuturile interesate. Dei n formele anatomo-clinice exist o intricare a tuturor acestor elemente, pentru un studiu analitic este necesar descrierea leziunilor dup anumite criterii

Tipuri de carii:

Criterii de clasificare: I. Din punctul de vedere al aspectului clinic, leziunile pot fi: Necavitare leziune carioas reversibil prin remineralizare; Cavitare ireversibile-tratament restaurativ.

LEZ. CARIOASA NECAVITARA

Dupa aspectul clinic:


I.LEZIUNI NECAVITARE este prezenta o leziune de subsuprafata, acoperita de un strat de smal; pseudointact aproximativ integru, aspru la suprafata. Este considerat stadiu reversibil al leziunii carioase prin procese de remineralizare (terapeutice sau naturale); II. LEZIUNI CAVITARE caracterizate de o solutie de continuitate la suprafata smaltului, cu prabusirea prismelor si instalarea unei cavitati. Este considerat stadiu ireversibil, el beneficiind numai de tratament restaurativ.

Criterii de clasificare: II.Din punctul de vedere al tipului lezional: Primare, iniiale sau incipiente; Secundare (recurente);

DUPA TIPUL LEZIONAL:

I. LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU INCIPIENTE descriu primul atac asupra unei suprafete a dintelui; II. LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU RECURENTE sunt cele observate sub sau in jurul marginilor sau peretilor ncorjurtori ai unei obturatii existente. Sediile cele mai obisnuite pentru aceste carii sunt: marginile aproximale, vestibulare si linguale ale unei obturatii aproximale, in zona punctului de contact; anturi i fosete care nu au fost inglobate in cavitate; - suprafetele de langa zonele fracturate;

LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU INCIPIENTE

LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU RECURENTE

Criterii de clasificare: III. Din punctul de vedere al evoluiei clinice: Cu evoluie rapid-progresiv (acute); Cu evoluie lent-progresiv (cronice); Oprite n evoluie, staionare sau cu evoluie ntrerupt; Vindecate.

Dentina infectata

Dent. Afectata(demineralizata)

Dentina sclerotica

Carii acute

Carii cu evolutie cronica

Carii stationara

EVOLUIIA CLINIC

I. CARII CU EVOLUIE ACUT PROGRESIV (CARII EXPLOZIVE SAU RAMPANT CARIES) procese cu evolutie rapida invadante care afecteaza de obicei mai multi dinti. Dentina lezionala este moale i de culoare galbuie. Sunt frecvent insoite de reactii pulpare severe.

EVOLUIIA CLINIC II. CARII CU EVOLUIE LENT PROGRESIVA (CRONICE). evolutia lor se intinde pe o perioada mai lunga de timp, sunt de diferite profunzimi, si au tendina de a evolua n numar redus. Dentina lezionala este de consistent dur i de culoare inchisa. De obicei diferena intre caria acut i cea cronica se face pe baza coloraiei, consistenei, mirosului, vrstei, duratei evolutiei i posibilei reacii pulpare.

EVOLUIIA CLINIC III. CARII CU EVOLUIE NTRERUPT (STAIONARE SAU OPRITE N EVOLUIE) apar in situaiile clinice cand fie prin prabuirea prismelor de smal sau prin absena dintelui vecin sunt create condiiile propice curairii, autocuratirii i contactului direct cu saliva. In aceste cazuri, apare un strat de dentina scleros (hipermineralizat), bine reprezentat care se opune unui atac cariogen ulterior.

EVOLUIIA CLINIC IV. CARII VINDECATE reprezint leziuni carioase iniiale, remineralizate datorit accesului direct al factorilor favorizani remineralizani. De obicei sunt localizate la nivelul coletului, urmrind orientarea festonului gingival i apar cand leziunile incipiente beneficiaz prin eruptia pasiv a dintelui de expunerea direct la fluxul salivar i la mijloacele de curatire si autocuraire.

IV. Dupa tesutul afectat:


I.Carii de smalt Corespund leziunilor carioase incipiente sau initiale. II. Carii de dentina Corespund cariilor cavitare ce afecteaza smaltul si dentina. III.Carii de cement (suprafata radiculara) Sunt localizate pe suprafetele radiculare afectand cementul si dentina.Sunt asociatevprocesului fiziologic de imbatraniresi fenomenului de recesiune gingivala.

I.Carii de smalt

II. Carii de dentina

III.Carii de cement (suprafata radiculara)

V. D.p.d.v. IATROGENIC
CARIILE REZIDUALE(RECIDIVA DE CARIE)

Sunt reprezentate de tesutul patologic care nu a fost indepartat in timpul unei proceduri restaurative, fie accidental, din neglijenta sau intentionat.

VI. Dupa numarul de fete


afectate: I.Leziuni carioase simple Afecteaza o singura suprafata a dintelui, II. Leziuni carioase compuse Afecteaza doua suprafete ale dintelui, III. Leziuni carioase complexe Afecteaza trei sau mai multe fete ale dintelui.

VII. Dupa tipul de cavitate ce


necesita a fi preparata (G.V.Black)
Clasa I Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dintilor cum sunt fosetele si fisurile.De obicei au trei localizari: - Suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor, - Doua treimi ocluzale ale fetelor vestibulare si orale ale molarilor, - Fetele palatinale ale dintilor frontali.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa II Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale premolarilor si molarilor.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa III Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori fara a afecta sau a necesita indepartarea unghiului incizal.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa IV Leziuni ce evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori care afecteaza sau necesita indepartarea si restaurarea unghiului incizal.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa V Leziuni ce evoluiaza in treimea cervicala pe fetele vestibulare si orale ale tuturor dintilor.

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa VI Leziuni care initial nu au fost incluse in clasificarea lui Black. Se intalnesc la nivelul marginilor incizale si virfurile cuspidiene sau orice suprafata expusa la maxim curatirii si autocuratirii. De obicei debuteaza la nivelul unui defect de formare sau de origine traumatica.

Criterii de clasificare:

VIII. Din punctul de vedere al profunzimii i al


esuturilor afectate, OMS a propus urmtoarea clasificare: D1: leziune n smal detectabil clinic cu suprafee intacte (necavitare); D2: leziune n smal detectabil clinic cu suprafaa cavitar; D3: leziune n dentin detectabil clinic (cu sau fr cavitaie); D4: leziune cu afectare pulpar.

Criterii de clasificare:

IX.

Combinnd criteriul ce privete integritatea suprafeei leziunilor ct i stadiul lor de evoluie, Academia American de Stomatologie Restaurativ mpreun cu unii autori (B. Nzvad, V. Machiuiskien i V. Baielum, 1999) au propus urmtoarea clasificare: O sntos clinic. Smalul este sntos, cu transluciditate i textur normal (n fisurile cu acest tip de smal este permis o uoar modificare de culoare); 1 carii active cu suprafaa smalului intact. suprafaa smalului este alb-glbuie, opac, fr strlucire; la palparea blnd cu sonda suprafaa este aspr i rugoas; pe suprafeele netede leziunea carioas este localizat tipic aproape de marginea liber a gingiei; n anuri i fosete morfologia este intact i leziunea se ntinde numai de-a lungul pereilor verticali ai anurilor;

Criterii de clasificare:
2 carii active cu apariia unei discontinuiti n smal: aceleai criterii ca la indicele 1, concomitent cu apariia unei pierderi minore (microcavitaie) localizat strict n smal; la palpare nu se percepe reducerea duritii smalului sau perei subminai. 3 carii active cu leziune cavitar: la inspecia cu ochiul liber se observ pierderea de esut dentar dur (att smal, ct i dentin); la palparea uoar, consistena este moale sau asemntoare cu aceea a pielii, i cu o interesare pulpar facultativ.

4 Carii inactive cu suprafaa smalului intact: la inspecie, smalul este lucios, strlucitor, dar cu o culoare ce variaz ntre alb-cretos, maron sau negru; la palparea foarte uoar cu sonda, pe suprafaa leziunii smalul este dur i neted; pe suprafeele netede, leziunea carioas este localizat tipic la oarecare distan de marginea liber a gingiei; n anuri i fosete, morfologia fisural este intact i leziunea se extinde numai pe pereii laterali ai anului.

Criterii de clasificare:

5 carii inactive cu apariia unei discontinuiti n smal se ntlnesc criteriile indicelui 4, concomitent cu o pierdere minor localizat strict n smal (microcavitaie); palparea nu deceleaz modificri n duritatea smalului i nici perei subminai. 6 carii inactive cu leziune cavitar la inspecie se observ pierderea de esut dentar dur, att n smal, ct i n dentin; suprafaa cavitii poate fi lucioas, iar la palpare dentin este dur. Nu exist interesare pulpar.

Criterii de clasificare:

7 obturaie pe o suprafa sntoas de smal 8 carie secundar activ: leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar. 9 carie secundar inactiv: leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar.

X. Din punctul de vedere al gradului de


severitate al leziunii, coala Scandinav definete patru zone distincte

Zona I carii n fisuri sau gropie la dinii laterali; Zona II carii proximale la dinii laterali; Zona III carii proximale la incisivi; Zona IV carii pe suprafeele netede ale dinilor.

XI. Clasificarea leziunilor carioase


dup sediu i mrime (Mount):
Clasa l, dimensiunea 1: defecte n anuri i fosete. Se combin deseori cu sigilarea restului fisurii; Clasa l, dimensiunea 2: leziune de dimensiuni reduse sau nlocuirea unei restaurri Black de clasa I-a; Clasa l, dimensiunea 3: leziune extins care necesit protecia unuia sau mai multor cuspizi; Clasa l, dimensiunea 4: leziune extins cu unul sau mai muli cuspizi afectai.

Clasa II, dimensiunea 1: implicare dentinar minim, lipsa posibilitii de remineralizare, detectabil pe Rx sau prin transiluminare; Clasa II, dimensiunea 2: afectare dentinar mai extins, creasta marginal afectat sau distrus, nlocuirea unei restaurri Black limitate; Clasa II, dimensiunea 3: dinte lateral cu implicare dentinar substanial, fractur cuspidian veritabil sau potenial; necesit protecie cuspidian. La dinii frontali este pierdut suportul pentru unghiul incizal; Clasa II, dimensiunea 4: pierderea cel puin a unui cuspid la dinii laterali sau a unei poriuni din muchia incizal a frontalilor.

Clasificarea leziunilor carioase dup sediu i mrime (Mount) Sediu Minim Fisurale (1) 11 Aproximale (2) 21 Cervicale (3) 31 Larg Extins 13 14 23 24 33 34

Medie 12 22 32

XII. Clasificarea radiologic a cariilor


aproximate (Espelid i Tweit, 1984)
D1 D2 D3 D4 D5 Leziune n jumtatea extern a smalului Leziune n jumtatea intern a smalului, dar nu i n dentin Leziune n treimea extern a dentinei Leziune n treimea medie a dentinei Leziune n treimea intern a dentinei

Clasificare d.p.d.v. al solutiilor terapeutice alese:

Profilaxie (aplicare de fluoruri)

Tratament microinvaziv (metoda infiltrarii)

Tratament invaziv (preparare, restaurare)

XIII. Clasificarea clinic i radiologic a


cariilor fisurale (Espelid i Tweit, 1994)
Gradul 1 White spot necavitar sau leziune carioas uor modificat de culoare n smal i nici o leziune detectabill pe RX. Gradul 2 Cavitaie superficial la intrarea n fisur, o oarecare pierdere de substane minerale n suprafaa smalului ce nconjoar fisura i/sau o leziune carioas n smal detectabil pe Rx. Gradul 3 Pierdere moderat de minerale cu o cavitaie limitat la intrarea n fisur i/sau o leziune n treimea extern a dentinei detectabil pe Rx. Gradul 4 Pierdere considerabil de minerale cu cavitaie i/sau o leziune n treimea medie a dentinei, detectabil pe Rx. Gradul 5 Cavitaie avansat i/sau o leziune n treimea intern a dentinei, detectabil pe Rx.

Instrumentar utilizat n tratamentul cariei dentare.

CLASIFICARE: 1. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT. 2. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR. 3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA DINTILOR.

1. Instrumentar utilizat la examenul clinic: 1. OGLINDA DENTARA 2. SONDA DENTARA 3. PENSA DENTARA

OGLINDA DENTARA

Oglinda dentara

ntrebuinrile oglinzilor:

1.

Asigur vizibilitatea cmpului operator

2. Asigur protecie operatorului i pacientului

Sonda dendara rigida

Sonda dentara

Sonda dentara

Sonda dentara

Sonda flexibila- Ac Miller

Sonde dentare flexibile

-acele Miller se gsesc n dou lungimi: lungi (50mm) i scurte (40mm) i n ase grosimi (superextrafine,extraextrafine, extrafine,fine, mijlocii,groase)

port-ac Miller

acul Miller

Pensele dentare

Pensa dentar

ntrebuinrile pensei dentare

Manipularea unor instrumente mici,sterile: ace, freze, conuri de hrtie sau gutaperc, pene, inele, benzi de contur Introducerea conurilor de Aplicarea i ndeprtarea gutaperc n canalul radicular unor pansamente medicamentoase i introducerea prin capilaritate a unor soluii medicamentoase n camera pulpar

manevrarea diferitelor materiale: rulouri, comprese, mee , bulete

Evaluarea mobilitii dentare

Pentru mrirea imaginii:


ataarea de ochelari a unor lentile sau a unui telescop uni sau binocular lentile de mrire din sticl ce se aplic cu o band pe capul pacientului fibre optice ataate de capul turbinei

II. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR: 1. 2. 3. 4. 5. Instrumentar de mana Instrumentar rotativ Instrumentar ultrasonic Instrumentar laser Instrumentar aero-abraziv

II.1. Instrumentar de mana in prepararea cavitatilor:


1. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN SMALT: Dalti:- dreapta; - curba; - dublu angulata. Toporisti de smalt Bizotatoare de prag gingival. 2. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA Toporisti de dentina; Sapaliga de dentina; Instrument de precizat unghiuri dentinare; Linguri Black.

Descriere generala a instrumentarului de mana

Tipuri de minere:

Parti active:

Caracteristici generale:
Maner gat(col) partea activa

Maner

gat(col)

partea activa

Mnerul - are diferite forme i mrimi - poate prezenta zimi sau convexiti anatoforme pt mbuntirea prizei instrumentului Tija (gtul instrumentului) -este neted, rotund sau conic - cu una sau mai multe curburi pt a evita tendina de rotire a acestuia n timpul lucrului Partea activ -pot avea o singur terminaie sau cu dubl terminaie -Poate avea forme i mrimi diferite n funcie de scopul pt care au fost create

I. Instrumentar cu actiune in smalt: - Dalti de smalt

Instrumentar cu actiune in smalt: - Toporisca de smalt

Instrumentar cu actiune in smalt: - Bizotatoare de prag gingival

Bizotatoarele de prag gingival


-sunt instrumente care prin forma pe care o au permit efectuarea unui bizou corect la marginile de smal ale pragului gingival ntr-o preparaie proximoocluzal -Sunt instrumente perechi dr/stg, mezial/distal -Partea lamei ce privete spre mner se numete bizotatoare iar cea departe de mner contrabizotatoare

II. INSTRUMENTAR CU
ACTIUNE IN DENTINA

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA Toporisti de dentina; Sapaliga de dentina; Instrument de precizat unghiuri dentinare; Linguri Black.

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA- excavator

II. INSTRUMENTAR PENTRU


PREPARAREA CAVITATILOR:

II.2. Instrumentar rotativ

Instrumentar rotativ clasificare:


1. Piese de mana:

Piesa dreapta Piesa contraunghi Turbina 2. Instrumentar rotativ propriu-zis: - freze - pietre

Piese de mana: Piesa dreapta(utilizata

pentru cavitatilor pe dintii frontali, F.vestibulara a incisivilor mandibulari si fata ocluzala a PM.,M. Dezvolta viteze mici= 5.000-10.000 rpm. Foloseste freze cu lungimi de 40 mm. diametru 2,35mm. in prepararea tituror dintilor, cu actiune in special in dentina. Utilizeaza freze medii 22mm lungime,2,35mm diametru, manerul carora este prevazut cu un gat special ce asigura prinderea.Viteze conventionale=5.000-10.000 rpm. dezvolta viteze mari=45.000-100.000 sau foarte mari=100.000-500.000.Freze 19 mm lungime, fixate prin frictiune. Are actiune in principal in smalt.

Piesa contraunghi(indicata

Turbina,

Piesa dreapta-descriere

Piesa contraunghi-descriere

Turbina - descriere

TURBINA
In funcie de iluminarea cmpului operator

In funcie de materialul din care sunt confecionate


Cu fibr optic
Acestea sunt mai usor de manipulat, iar piesele netede asigura o mai buna igienizare a lor.
Acestea au un pret de cost mai scazut.

Clasice

titan

otel

In functie de modul de fixare a instrumentarului


Push-botton

Strangerea si rasucirea unui surub

Frictiune

Design-ul turbinelor este variat deoarece se incearca o adaptare ergonomica a formei pentru a facilita o manipulare usoara si pentru a favoriza accesul in zone distale, in special mandibulare.

Instrumentar rotativ propriu-zis: descriere

- freze - pietre

Frezele dentare:- clasificare

1. 2. 3.

Dupa piesa la care pot fi adaptate: ptr. piesa dreapta; ptr. piesa contraunghi; ptr. turbina. Dupa material si modul de fabricare: Freze din otel (pentru viteze conventionale 6.000-10.000rpm.); Freze din carbura de tungsten (cu actiune in smalt si in dentina, viteze conventionale si inalte. Dupa lunimea frezelor: Pentru turbina-19, 21, 25mm. Freze scurte ptr. cap miniaturizat 16mm. Fr. pentru contraunghi-22mm. Fr. cu gat lung pentru contraunghi-26mm. Fr.pentru piesa dreapta-44mm.

Frezele dentare:- clasificare


4. Dupa forma partii active: Sferice Cilindrice(fissiure) Con-invers Roata Para(eliptice)-330 Conice cu lame longitudinale Conice cu lame sectionate transversal.

Forma prii active: - freza sferic - freza con invers - freza cilindric - freza cilindro-conic - freza par

Celelalte forme sunt rezultatul modificrilor acestor 5 forme - freza cilindric cu cap rotunjit, cu striuri transversale, cu striuri transversale i cu cap rotunjit) - freze con invers (cu cap rotunjit, cu striuri transversale) - freze flacar - freze roat - freze de nfundat pragul - freze trepan - freze lance - freze pentru bonturi radiculare

Diametrul prii active - diametrul prii active este variabil 0,5 mm-30mm

Freza sferic
este cea mai folosit are diametre diferite 0,5-30mm are 8 lame tietoare care pot fi sau nu tiate de striuri transversale este activ n smal, dentin sntoas, dentin alterat Freza sferic obinuit acioneaz mai ales pt ndeprtarea dentinei alterate i lrgirea cavitilor Freza sferic cu striuri transversale acioneaz n profunzime (pt perforarea dentinei i ndeprtarea prismelor de smal dislocate Freza sferic pt finisat obturaiile din amalgam are lamele tietoare paralele nesecionate transversal, dispuse longitudinal n continuarea axului mnerului ( spre deosebire de freza obinuita, lamele sunt mai puin pronunate i mult mai pronunate) Freza sferic pt lustruit obturaiile din amalgam are suprafaa perfect neted i lucioas

Frezele cilindrice
freza cilindric plat (fr vrf), cu lamele tietoare paralele, dispuse n axul mnerului, nu prezint secionri transversale. freza cilindric plat cu tietur tranversal, freza cilindric plat cu tietur transversal i lamele helicoidale lamelele tietoare sunt dispuse oblic pe partea activ a frezei Freza de nfundat,este activ numai frontal, prile laterale fiind perfect netede,

Frezele con invers


partea activ este un trunchi de con cu baza mare superior Este activ pe toate suprafeele sale ct i pe muchiile sale Exist 2 tipuri: freza con invers fr striuri tranversale i freza con invers cu striuri tranversale (capacitatea abraziv este mai mare)

Freze de indepartat obturatiile din amalgam

Figure 4: Fissurotomy bur accessing the fissures.

MODALITATE DE ACTIUNE A FREZELOR

MODALITATE DE ACTIUNE A FREZELOR

MODALITATE DE ACTIUNE A FREZELOR

Pietrele dentare: descriere

Cu actiune in smalt si dentina. Descriere: Sunt formate din trei parti importante: Substratul metalic; Pulberea de diamant abraziva; liantul

Pietrele diamantate

Forme ale partii active

Piatra flacara, cilindrica

Piatra roata, con invers

Disc

Piatra roata diamantata

Discuri

Instrumentar pentru preparare ultrasonica


Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu o frecventa de 25.000-30.000Hz. Sistemul este compus din: -generator de ultrasunete; - Piesa de mana; - Inserturi(parti active)

Preparare cu LASER
Erbium YAG-Laser (WDL 2940) WDL 2940 este un sistem laser tip ErYAG pentru uz stomatologic, aplicabil in prepararea tesuturilor dure dentare. Se utilizeaza la indepartarea selectiva a smaltului si a dentinei, indepartarea cariei si prepararea cavitatii, indepartarea leziunilor orale superficiale - herpes, afte, ulceratii fara tendinta de vindecare, inflamatii cronice, etc. Actioneaza fara durere si cu o reducere marcanta a sangerarii. Are efect analgetic, antiinflamator si de biostimulare.

Specificatii Tehnice: Producator Schutz Dental Lungime de unda 2940 nm Tip laser Er-YAG

Preparare cu LASER

SmartPrep by SS White

3. INSTRUMENTAR PENTRU
RESTAURAREA DINTILOR.

I. Instrumente de preparare a materialelor. II. Spatule bucale III. Instrumente de condensare. IV. Instrumente pentru netezire. V. Instrumente pentru modelare. VI. Instrumente de finisat si lustruit.

I. Instrumente de preparare a materialelor.- Spatula de ciment

Spatula de ciment

II. Spatule bucale

Spatula bucal

III. Instrumente de condensare.Fuloar e de condensare

Fuloar dublu amalgam - ciment

Daycalon

Fuloar

Fuloar

Portamalgam

Prepararea manual a amalgamului


Prepararea cu ajutorul amalgamatorului

Amalgamator

Fuloar amalgam

Cutite de sculptat amalgam

IV. Instrumente pentru netezire.fuloar pentru netezire

V. Instrumente pentru modelare.

Instrumentar pentru finisat si lustruit 1. Freze de finisat 2. Discuri si benzi(stripsuri)abrazive 3. Perii 4. Gume de lustruit, cupe de cauciuc.

Freze de finisat

Freze de funisat

Freze de finisat

Discuri si benzi(stripsuri)abrazive

Discuri abrazive
Benzi abrazive

Periuele montate

form de cup (plnie) se adapteaz la piesa de mn contraunghi Forma de roat se aplica la piesa de mn dreapt sau contraunghi

Sunt instrumente agresive datorit duritii perilor


Se folosesc mpreun cu o past de lustruit

Gume de lustruit polipant), cupe de cauciuc

- sunt instrumente rotative folosite la lustruirea direct n cavitatea oral a lucrrilor protetice din metale nobile, seminobile i acrilat; obturaiilor de amalgam, suprafeelor de smal dup ce a fost efectuat detartrajul

Paste pentru lustruit; periaj

ACCESORII PENTRU RESTAURRILE CORONARE

Pensule

Aplicatoare adeziv

Deprttoare obraz

Ochelari protecie

Masc de protecie

Scut de protecie

Pens hrtie de articulaie inox

Lmpi pentru fotopolimerizare


Unitate
Pistol; Fibra

de control;

- sunt utilizate pentru polimerizarea imediat a materialelor dentare compozite n cabinetul de stomatologie

optic;

Suport; Filtru

protector;
-uor de manevrat

-Sigur
-ergonomic

CARACTERISTICI:
Design-ul ergonomic permite dirijarea precis a luminii, Canulele pot fi orientate cu 360 pentru a avea acces n zonele proximale. Prezenta filtrului si a conductorului de fibra optica asigur o polimerizare omogena Un semnal sonor calibrat electronic indica perioadele de functionare.

Lmpa Demi pentru fotopolimerizare

lamp cu un design unic, fr cablu i fr fibr optic, LEDurile sunt situate n vrful lampii Bateria asigur un regim de lucru continuu pt 150 de cicluri a 10 secunde Lampa se ine la ncrcat peste noapte (10 0re) Este uor de manevrat