Curs 2

Canalul sinuos WJ
- neurovascular
- aceste canalicule permit anastomoza NASA cu n. palatin mare si deci extensia încrucișată a
celor 2 nervi
- segmentul terminal al NASA, către foramen septale, este apropiat anterior de canalul
nasopalatin, deci NASA poate schimba fibre si cu n. nasopalatin
- n. frontalilor poate anastomoza si cu n. palatului
- primele 2 porțiuni ale canalului sinuos pot lipsi, iar traiectul neurovascular se va face intre
peretele sinusal si membrana S
CBCT permite aprecierea anatomică personalizată a pacienților
- din unghiul portiunilor 2 si 3 urca constant 1-multe canalicule spre foraminele procesului
frontal al maxilarului localizat anterior de creasta lacrimala anterioara
- NASA si/sau AASA se distribuie conform cu traiectul canalului sinuos la:

 Mucoasa sinusului maxilar

 Dintii superiori: ipsilateral, frontalii, +/- Pm1, +/- Pm2 si contralateralii
 Mucoasa nazala (meat inf., cornet inf., planseu nazal, sept nazal) in partea anterioara
a fosei nazale
 Pleoapa inferioara
 +/- mucoasa palatina anterioara prin canale palatine accesorii
 +/- ductul epitelial lacrimonazal si sacul lacrimal (n. este iritat in dacriocistite)

Canalul incisiv (nasopalatin) = CNP

- canal in forma de „Y" cu 2 brate superioare și 1 brat inferior, deci 3 deschideri:

 Cele superioare – in planșeul nazal posterior de foramen septale si se numesc fiecare

infundibul nasopalatin
 Cele inferioare – in partea anterioară a palatului dur si se numește fosa(gaura) incisiva
- pe viu fosa incisiva este acoperită de o proeminență de mucoasă (hiperinervata,
hipervascularizata), deci anestezia la gaura incisiva se face intepand la marginea papilei, nu
in papila
- in fosa incisiva sunt prezente un nr. variabil de orificii:

 Foraminele Scarpa – pe axul antero-posterior

- contin nn. nasopalatini si rr. lor

1
  Foraminele Stensen – pe axul transversal
- contin aa. nasopalatine
- conținut:

 Nn. nasopalatini Scarpa

 Aa. nasopalatine
 Glande seromucoase
 Ductul epitelial nasopalatin
- la maxilarul edentat atrofia osoasa a procesului alveolar este centripeta
- la mandibula edentata atrofia osoasa a procesului alveolar este centrifuga
- la edentatul maxilar, creasta edentata la frontali se apropie de CNP
- un duct nasopalatin permeabil imită in fals o fistula oroantrala pe radiografie
- in CNP cordoanele epiteliale pot dezvolta chiste

Canal mandibular
- conține MVN alveolar inf MAI
- tine de la gaura mandibulara pe fața internă a mandibulei până la gaura mentală pe fața
externă a mandibulei
- portiunea terminala a canalului este incurbata si conține celebra buclă NAI
- la bucla NAI se atașează canalul incisiv al mandibulei care continua in mandibula
interforaminala (intre gaurile mentale)
- forma generală – convex inferior
- cel mai coborât in dreptul M1
- prima porțiune din ramură este descendentă
- porțiunea anterioară din corp este ascendentă
- peretele – compact (fie corticala osoasa, fie spongioasa compactă) complet sau incomplet
- indiferent de prezența peretelui canalar acesta se respecta chirurgical (min. 2 cm
la implanturi)
- topografia pe verticală (dupa Nortje)

 Localizare înaltă
 Localizare joasă
 Localizare intermediară
 Bifid = dedublat (rar)

2
- topografia bucolinguala = vestibulolinguala (modelul corean)

 La compacta linguala pe tot traiectul

 Pozitie intermediară pana la M2 apoi se alătură la compacta linguala
 Pozitie intermediară pe tot traiectul intre cele 2 compacte
- relațiile dentocanelare depind de topografia verticală a canalului si lungimea rădăcinii si se
apreciaza individual
- conținut

 In ramură artera este posterior de nerv

 In corp artera este medial de nerv
- indiferent in ce canal intramandibular se găsesc nervi, daca sunt in dreptul unor dinți, îi
enervează

Canal mental
- extremitatea mentală a canalului mandibular
- contine vasele si n. mental – a. mentală ram din a. alveolara inferioară
- cazuri cand prin el nu trece a. mentală - a. mentală ram din a. labiala inferioară
- la mijlocul distanței dintre alveolara si bazilara, între rădăcinile Pm inf se află gaura mentala
- se pot întâlni găuri mentale duble, triple (rar)
- găurile mentale multiple cresc expunerea la leziune a elementelor vasculonervoase

Canalul incisiv
- in perete compact se identifică pe 2-7 cm de la bucla NAI
- in continuare in mandibula interforaminala este greu de identificat

Canale linguale
- accesibile prin găuri linguale
- in compacta linguala a mandibulei interforaminale
- clasificare

 Mediane – la nivelul spinei mentale cu 3 subtipuri: supraspinos, intraspinos, infraspinos

 Paramediane
 Laterale – sub extremitatea anterioară a liniei milohioidiene

3
- au conținut vascular/neural/neurovascular
- leziunile vasculare provocate prin neobservarea lor conduc la hematoame de planșeu bucal
cu evoluție gravă
- pot contine anastomoze intre n. milohioidian (m. motor al planșeului bucal) si n. incisiv,
deci n. milohioidian poate conduce si filete senzitive in mandibula interforaminala