Canale intraosoase ale maxilarului si mandibulei

A. Canale intraosoase ale maxilarului

1. Canal antral lateral
-e un canal intraosos plasat în pereții poserior și anterior ai sinusului maxilar 

-canal arterial

-conține arcadă antrala laterală: anastomoza dintre AAPS
(atera alveolară postero superioară) ram din A. maxilară și AAAS ( a.
alveolară antero-superioară) ram din a. INFRAORBTIALA 

-când arcada antrală laterală nu e intraosoasă, e infraosoasă ( între peretele

sinusal și membrană Schneider)

   Relevanță: trepanația fosei canine permite acces chirurgical în S.M,

inclusie în planșeul sinusal.

   Leziunea arcadei Ant-Lat trebuie evitată, sau arcada trebuie ligaturată pentru

a scuti gesturi
chirurgicale care să străpungă membrana Schneideriană. Această perforație duce 
la deschiderea oro-antrală cu infectarea S.M .

2. Canalul sinuos Wood-James

-canal neuro-vascular în peretele ant. al SM 

-conține NASA (n. alveolar supero-ant) și AASA

-i se descriu tradițional 3 porțiuni:

   1) infraorbitală- în peretele orbitei

   2) facială transversă- în peretele ant al SM (transveral) imediat sub gaura IO

   3) circumnarinară ( înconjoară narina)- prezență în grosimea incizurii nazale

 Canalul sinuos Wood-James se deschide în planșeul narinei/ fosei
nazale, înapoia spinei nazale anterioare, printr -un orificiu numit Foramen Septale.
Posterior de foramen septale e orificiul posterior al canalului Naso-palatin.

Ocazional, din porțiunea circumnarinara coboară în palatul osos anterior

canalicule palatine accesorii care se deschid fie în dreptul I.C/ I.L/ C. Aceste
canalicule permit anastomoza NASA cu n. Palatin Mare și deci
extensia încrucișată a distribuției celor 2 nervi. => NPM poate da ocazional filete
pentru dinții ant.

   Segmentul terminal al NASA  către foramen septale e apropiat anterior de

canalul Naso-Palatin => NASA poate schimba fibre cu N. Naso-Palatin.

Nervul frontalilor poate anastomoză cu nervul mucoasei palatine.

   Primele 2 porțiuni ale canalului sinuos WOOD-JAMES pot lipsi, iar

traiectul se va face între peretele sinusal și membrană Schneideriană.

   Morfologia individuală a canalului sinuos WOOD-JAMES

e variabilă față de șablonul didactic. Portiunea IO poate lipsi sau are plasament
variabil.

   Din unghiul porțiunii 2 și 3 urcă constant 1 sau mai multe canalicule spre

foraminulele procesului frontal al maxilarului, localizate ant.
de creastă lacrimală anterioară (probabil filete nervoase
cu distribuție palpebrală inf.)

Astfel NASA și sau AASA se distribuie conform cu traiectul canalului sinuos

WOOD-JAMES:

-mucoasa SM

-dintîi superiori: 

 a) ipsilateral: frontali și posibil PM1 și/sau PM2

 b)contralateral: IC

Ocazional: -mucoasa palatină anterioară prin canalicule palatine accesorii

-mucoasa nazala ( meat nazal infe. cornet nazal inf., planșeul nazal, sept

nazal) în partea ant. a fosei nazale
Ocazional:- la ductul epitelial Lacrimo-Nazal și sacul lacrimal

-pleoapă inferioară

3. Canal incisiv (nasopalatin)

-canal în Y cu 2 brațe superior și 1 braț inferior = 3 deschideri

-deschiderile superioare se fac în planșeul nazal, posterior de foramen

septale și se numesc Infundibul Naso-Palatin.

-deschiderea inferioară e în partea ant. a palatului dur, se numește Fosă Incisivă

   Pe viu, fosa incisivă e acoperită de o porțiune proeminentă a mucoasei palatine

anterioare numită Papilă Incisivă. Papila incisivă e hiper-vascularizată și hiper-
inervată.

   În fosa incisivă sunt prezente un număr variabil de orificii:

-foraminulelel Scarpa sunt pe axul Ant-Post și contin nn. Naso=Palatini

-foraminulelel Stensen sunt cu distribuție transversală (stânga-
drapta) și contin aa.NP ant. Stensen

   Conținutul CI:

-nn. NP Scarpă

-aa. NP

-glande sero-mucoase

-duct epitelial NP ( permeabil- cu lumen sau cordon epitelial)

   Morfologia canalului NP e variabilă individual și forma de litera Y e

doar orientativă.

   La maxilarul edentat atrofia osoasă a procesului maxilar e centripetă.

   La mandibulă edentată atrofia e centrifugă.
    Un duct NP permeabil imită în fals o fistulă oro-antrala pe aspect radiologic. Un
astfel de duct permeabil trebuie exclus cu siguranță din diagnostic înainte de
aplicarea tratamentelor endodontice sau chirurgicale. În canalul NP corodanele
epiteliale pot dezvoltă chiste ce pot fi diferite de patologia dentară specifică.

B. Canalele osoase ale mandibulei

1.Canal mandibular
-conține mănunchiul alveolar inferior: nerv, arteră- vene, limfatice

-se întinde de la gaură mandibulară pe fața internă a ramului mandibulei până la gaura 
mentală pe fața externă a corpului mandibulei

-porțiunea terminală a canalului e incurbată și conține Bucla NAI (n. Alveolar inf),

unde se atașează canalui
incisiv al mandibulei; care continuă în mandibula interforaminală

Mandibula anterioară= frontalii

Mandibula interforaminală= mandibula dintre cele 2 găuri mentale

   Forma generală a CM: convex inferior, cel mai coborât în dreptul M1

-prima porțiune a canalului, în ramura mandibulei, e descendentă

-porțiunea anterioară din corp, e ascendentă 

   Peretele CM:

-în principiu CM are un perete compact ( fie corticala osoasă spongioasă/compactă)

complet sau incomplet

-indiferent de prezența peretelui canalar, acest canal se respectă chirurgical

( se planifică implanturile la o distanță de securitate de cel putin 2 mm față de canal)

   Topografia CM pe verticală după Nortje se clasifică în 4 tipuri:

1. Localizare înaltă
2. localizare joasă

3. localizare intermediară

4. variante rare precum CM bifid/dedublat

   Topografie vestibulo-linguală, model corean cu 3 tipuri:

1.la compacta linguală pe tot traiectul

2. poziționare intermediară până la M2 apoi se alătură la compactă linguală

3. poziționare intermediară pe tot traiectul

   În realitate, topografia V-L a  CM trebuie apreciată individual.

   Relațiile CM cu dinții inferiori depind de topografia verticală a

canalului și lungimea rădăcinilor și se apreciază individual.

   În ramura mandibulei AAI e posterior de NAI, dar în corpul mandibulei AAI

e situată medial de NAI.

   Tipurile Carter și Keen în 1971 definesc 3 tipuri ale morfologiei NAI și nu ale

topografiei intramandibulare ale acestuia. Au studiat prin disecție 8 mandibule=>
rezultate irelevante.

    Indiferent în ce canal intramandibular se găsesc nervi, dacă sunt în dreptul

unor dinți îi inervează.

2. Canalul Mental
-este extremitatea distală a canalului mandibular ce conține vasele și nervul
mental( a. mentală ram din AAI)

-sunt cazuri în care prin acest canal nu trece a. mentală.

A. mentală ia naștere din a. labială inferioară.

gaura mentală e la mijlocul dintre marginea bazilară și cea alveolară și între rădăci
nile Pm.
    Se pot întâlni găuri mentale duble și triple. Găurile mentale multiple cresc
expunerea la leziune a elementelor neuro-vasculare.

   Gaura incisivă a mandibulei e
o falsă gaură mentală accesorie. În situația în care NAI iese printr-
o gaură mentală, se ramifică extramandibular iar n.
incisiv reintră în mandibulă prin gaură incisivă.

3. Canalul Incisiv
-cu perete compact se ramifică pe 2-7 mm
de la bucla NAI în continuare; în mandibula iterforaminală e greu de identificat
canal cu perete distinct

-deci, scurtul CI continuă ca traiect neurovacular, cu plasament

variabil atât pe verticală cât și V-L

4. Canale linguale

-accesibile prin găuri linguale, se găsesc în compacta linguală a mandibulei
interforaminale

   Se clasifică:

1) mediane: la nivelul spinei mentale cu 3 subtipuri:

-supraspinos

-intraspinos

-infraspinos

2) paramediane

3) laterale

   Cele laterale se localizează sub extremitatea anterioară a liniei milohioidiene.

   Conținut: vascular / neural/  nuro-vascular

   Leziunile vasculare provocate prin neobservarea acestor canale pot

duce la hematoame de planșeu bucal.

   Canalele linguale pot conține anastomoze între n. milohioidian ( n.

motor al planșeului bucal) și n. incisiv => n. milohioidian ( n. mixt) poate
conduce și filete senzitive în madibula interforaminala