C12 - Regiunea infrahiodiană. Laringele. Laringofaringele. Glanda tiroidă.

Glandele paratiroide. Traheea cervicală. Esofagul cervical

Regiunea infrahiodiană se găsește în regiunea anterioară a gâtului și este delimitată astfel:

 superior: un plan prin osul hioid
 inferior: incizura jugulară a sternului
 infero-lateral: marginea anterioară a m.SCM
 supero-lateral: pântecele superior al m.omohioidian
Stratigrafie
>Plan cutanat
>Plan subcutanat

 m.platysma
 vv.jugulare anterioare
 arcul venos jugular
 n.transvers al gâtului
>Plan fascial

 fascia cervicală superficială

 în spațiul suprasternal: VJA și ggl.limfatici
>Plan muscular

 mm.infrahioidieni
>Plan profund

 glanda tiroidă
 traheea
 esofagul cervical
 laringele: în șanțul traheo-esofagian urcă n laringeu recurrent

1
Faringe
Introducere
- al doilea segment al tubului digestiv
- conduct musculo-membranos vertical
- formă de jgheab (în mare parte nu are perete anterior)
- localizat posterior de fosele nazale, cav.bucală, laringe; se continua inferior cu esofagul
- d.p.d.v. fiziologic este intersecția dintre calea digestivă și cea respiratorie
- bolul alimentar din cav. bucală îl traversează spre esofag, iar aerul respirat trece din fosele nazale
spre laringe sau invers
- servește la ventilarea urechii medii și în fonație
Localizare
- constituie regiunea topografică faringiană: organ impar și perfect simetric
- anterior de coloana vertebrală cervicală (C1-C6)
- posterior de fosele nazale, cav.bucală și laringe
- imediat sub partea bazilară a occipitalului
Limite
- de la baza craniului (superior) până la C6 (inferior)
- limita inferioară nu este fixă; în deglutiție și fonație se scurtează și limita inferioară ajunge la
nivelul C5
Diviziuni
- cavitatea faringiană este mai largă superior ( s.n. fornix faringian)
- în funcție de comunicarea anterioară are 3 părți: nasofaringe, bucofaringe, laringofaringe.
Nasofaringele (epi, rino) înapoia foselor nazale, de la baza craniului până la vălul palatin.
Bucofaringele (oro, mezo) posterior de cavitatea bucală. Limita superioară este vălul palatin și limita
inferioară este data de planul hioidului.
Laringofaringele (hipo) posterior de laringe . Până la extremitatea superioară a esofagului.

2
Pereți nasofaringe
- anterior=choanele
- postero-superior
- lateral
- inferior
Peretele postero-superior
- corespunde părții bazilare a occipitalului. S.n. boltă faringiană
- prezintă tonsila faringiană Luschka cu o depresiune central numită bursă faringiană
- peretele inferior este în deglutiție (când se ridică), vălul palatin
Peretele lateral al nasofaringelui prezintă:
>orificiul faringian al tubei auditive la 1 cm posterior de cornetul nazal inferior; prin tubă se face
ventilarea cavumului timpanic; tuba poate transmite infecția de la faringe la cavumul timpanic
>tonsila tubară Gerlach-țesut limfoid în mucoasa din jurul ostiului tubar
>torusul tubar superior de ostiu; este o proeminență determinate de porțiunea fibrocartilaginoasă a
tubei auditive
>torusul levatorului inferior de ostiu; este determinat de m.ridicător al vălului palatin
>plica mucoasă salpingopalatină antero-inferior de ostiul tubar
>plica musculo-mucoasă salpingofaringiană postero-inferior de ostiu și produsă de
m.salpingofaringian
>recesul faringian sau foseta Rosenmuller posterior de ostiu
>foliculi limfoizi diseminați submucos
Bucofaringele are un perete anterior incomplete realizat de fața posterioară a rădăcinii limbii. Aici
este istmul bucofaringian care face comunicarea cu cavitatea bucală.
Istmul este delimitat inferior de rădăcina limbii cu tonsila linguală, superior de marginea inferioară a
vălului palatin cu uvula palatină și lateral de arcul palatoglos.

3
Peretele lateral prezintă:
- arcul palatoglos ridicat de m.palatoglos
- arcul palatofaringian determinat de m.palatofaringian
- fosa tonsilară ocupată de tonsila palatină; este delimitată anterior de arcul palatoglos, posterior
de arcul palatofaringian, inferior de plica glosoepiglotică lateral și lateral de m.constrictor superior
faringian
- submucos, folicului limfoizi din cadrul inelului limfatic perifaringian Waldeyer
Laringofaringele
- are un perete anterior incomplete
- comunicarea inferioară cu esofagul prin “gura esofagului”
- superior prezintă aditusul laringian delimitat antero-superior de epiglota laringiană, post-inf de
cartilajele aritenoide și lateral de plica ariteno-epiglotică
- inferior, peretele laringian posterior este alcătuit de cartilajele aritenoide și de lama cartilajului
cricoid
- de fiecare parte a aditusului este câte un reces piriform (fosă piriformă) delimitat medial de plica
ariepligotică șui lateral de membrana tirohiodiană și de lama cartilajului tiroid
- peretele posterior corespunde vertebrelor C4-C6
Comunicarea inferioară a LF cu esofagul prin ”gura esofagului ”(Kilian). Strâmtoare între 2
structuri rigide: posterior coloana vertebrală și anterior cricoidul. Pot apărea dificultăți în deglutiția
bolurilor voluminoase. Aici apar și stenoze datorate ingestiei accidentale a substanțelor corozive.
Aici se opresc corpii străini înainte de a intra în esofag.
Mm.constrictori
1) M.constrictor superior al faringelui are 4 părți de origine:
- partea pterigofaringiană pe cârligul pterigoidian și lama medială a procesului pterigoidian
- partea bucofaringiană pe rafeul (lig.) pterygomandibular
- partea milofaringiană pe extremitatea posterioară a liniei milohiodiene
- partea glosofaringiană din baza limbii
2) M.constrictor mijlociu al faringelui are 2 părți de origine:
- partea condrofaringiană pe cornul mic al hioidului și lig.stilohiodian
- partea ceratofaringiană pe cornul mare al hiodului

4
3) M.constrictor inferior al faringelui are 2 părți de origine:
- partea tirofaringiană pe linia oblică a cartilajului tiroid al laringelui
- partea cricofaringiană pe cartilajul cricoid și pe primul inel tracheal
Toți mm.constrictori se inseră posterior pe rafeul faringian. Se acoperă de jos în sus, unul pe
celălalt, ca olanele pe acoperiș.
Mm.ridicători
1) M.stilofaringian
2) M.salpingofaringian
3) M.palatofaringian
4) M.pietrofaringian(inconstant)
Vălul palatin (palatul moale)
- formațiune musculo-membranoasă ce continua palatal dur
- în repaus alcătuiește peretele postero-superior al cav.bucale
- prezintă o față bucală ce privește anterior și una faringiană ce privește superior și posterior
- marginea antero-superioară este aderentă la marginea posterioară a palatului dur
- marginea inferioară a vălului palatin este liberă și prezintă median o prelungire numită uvula sau
luetă
- scheletul fibros este reprezentat de aponevroza palatină pe care se inseră mușchii vălului palatin și
de septul vălului
- mușchii vălului palatin sunt: mm.uvulei, m.ridicător al vălului, m.tensor al vălului, m.palatoglos,
m.palatofaringian
Vascularizația faringelui

 Nasofaringe
- a.faringiană ascendentă
- a.canalului pterigoidian(din a.max)
- aa.palatine mici(din a.palatină desc.)
 Orofaringe
- a.palatină ascendentă
- rr.tonsilare din a.facială
- rr.din artera maxilară
 Laringofaringe - rr. din a.tiroidiană sup. și inf.

5
Inervația(plexul faringian)
-n.vag, n.glosofaringian, n.maxilar pt mucoasa nazofaringiană via r.faringiană a GPP

Anatomia laringelui
Laringele este un organ cavitar pe calea respiratorie. Dublu sfincter, fonator și respirator.
Structură: schelet cartilaginos, articulații între cartilaje, membrane și aparat ligamentar,
mm.laringelui extrinseci și intrinseci, vase și nervi.
Cartilaje nepereche și mediane:
-tiroid
-cricoid
-epiglota
Cartilaje pereche și laterale:
-aritenoide=constante
Cartilajul tiroid al laringelui are formă de carte deschisă posterior. Alcătuit din 2 lame care fac între
ele unghi diedru de 90 de grade deschis posterior. Lama cartilajului prezintă marginea anterioară
unită cu cea opusă, determină anterior proeminența laringiana (mărul lui Adam). Fața postero-
medială participă la delimitarea peretelui lateral laringian, peretelui lateral laringofaringian și a
recesului piriform al laringofaringelui.
Cartilajul cricoid este precum un inel cu pecetea posterior (mai înalt posterior):
-anterior=arcul cricoidului cu un tubercul median cricoidian
-posterior=lama cricoidului
-în unghiul supero-lateral are o fațetă aritenoidiană
Cartilajul epiglotic este precum o frunză cu pețiolul sau limbul fixat în unghiul lamelor tiroidiene.
Oblic postero-superior ajunge înapoia rădăcinii limbii. Epiglota este mobile, coboară în deglutiție și
este operculul ce închide aditusul laringian.
Cartilajele aritenoide sunt piesele soliste ale laringelui.

6
Articulații, membrane și ligamente
- articulație completă= art. cricoaritenoidiană
- articulație completă (cu sinovială, capsulă, lig. intern)
- mișcările de abducție/adducție ale plicilor vocale sunt fundamentale pentru funcția laringelui
- toți mm.intrinseci ai laringelui acționează direct sau indirect asupra acestei articulații
Endolaringele are 2 perechi de plici (vestibulare=superioare și vocale=inferioare) care împart
cavitatea laringelui în 3 etaje:
-vestibul
-etajul ventricular
-cavum infraglotic
Între plicile vestibulare se află spațiul rima vestibuli, iar între cele 2 plici vocale se află rima
glottidis (glota).
Vestibulul laringian=intrare în laringe
- trunchi de con cu baza superior
- postero-superior este aditusul laringian
- anterior epiglota
- posterior și inferior avem median fibre ale m.aritenoidian transvers+incizura interaritenoidiană
- lateral avem vf. aritenoidului+cartilajul corniculate
- lateral plciile ariepiglotice cu cartilaj cuneiform inclus și plicile vestibulare
Zona mijlocie (ventriculară) se găsește între cele 2 plici vestibulare sup. și cele 2 plici vocale
inf. Lateral se găsește ventriculul laringian Morgagni care trimite o evaginare (sac laringian) care
trece antero-superior în plica ariepiglotică numită sacul laringian sau apendicele ventriculului
laringian. Parte mediană.
Etajul infraglotic inferior de cele 2 plici vocale.
Cavumul infraglotic se continuă cu traheea.
Arterele laringelui:
- din artera tiroidiană superioară avem
^^a.laringiană superioară pt. vestibulul și ventriculul laringian
^^a.cricotiroidiană pt. m.cricotiroidian, plica vocală și etajul infraglotic

7
-din artera tiroidiană inferioară avem
^^a.laringiană inferioară pt. mușchii și mucoasa laringiană
Venele laringelui:
-vena laringiană superioară drenează în vena jugulară internă
-vv. din etajul infraglotic pot drena în v.tiroidiană inferioară
Limfaticele laringelui:
-limfa de la vestibul drenează în ggl. limfatici cervicali profunzi
-limfa de la gloat și etajul infraglotic drenează în ggl. traheali și pretraheali
-limfa de la etajul infraglotic drenează în ggl. limfatici ai lanțului recurențial
Inervația laringelui: n.X
Traheea
Este un tub mobil ce continua laringele de la marginea inferioară a cartilajului tiroid, în dreptul
vertebrei cervicale C6. Coboară pe linie mediană și se termină în torace, la nivelul carinei traheale
(=ultimul inel traheal), prin 2 bronhii principale, dreaptă și stângă.
Structură: inele cartilaginoase în forma de U, incomplete posterior, închise însă de m.traheal.
Inervație senzitivă – n.vagi ș inn.laringei recurenți
Vascularizație:
-2/3 sup din aa.tiroidiene inferioare
-1/3 inferioare din aa.bronșice
Drenajul limfatic – ggl. cervicali profunzi, ggl.pretraheali și paratraheali
Glanda tiroidă
Glandă endocrină localizată în regiunea infrahioidiană.
Este alcatuită din 2 lobi uniți printr-un istm, localizat anterior de cartilajele traheale 2-4.
Uneori este present și lobul piramidal care cel mai frecvent ascensionează pe stânga de la nivelul
istmului. Frecvent, lobul piramidal este atașat de hioid prin m.ridicător al gl.tiroide.
Posterior avem gl.paratiroide.

8
Vascularizația:
- a.tiroidiană superioară din ACE
- a.tiroidiană inferioară din trunchiul tireocervical al a.subclavii
- uneori a.ima cu origine în a.brahiocefalică sau arcul aortic
- vv.tiroidiene superioare și mijlocii drenează în VJI
- vv.tiroidiene inferioare drenează în v.brahiocefalică stângă
Drenajul limfatic în ggl. limfatici cervicali profunzi și ggl.paratraheali.
Inervație - simpaticul cervical.
Esofagul cervical
Tub muscular de aprox. 25 cm. lungime. Leagă faringele de stomac. Limita superioară este
cartilajul cricoid al laringelui, în dreptul vertebrei cervicale C6. Pe măsură ce coboară, se îndreaptă
spre stânga. Străbate diafragma și continuă în abdomen.
Vascularizația- din aa.tiroidiene inferioare. Venele drenează în vv.tiroidiene inferioare.
Drenaj limfatic în ggl.limfatici cervicali profunzi.
Inervația din nn.laringei recurenți și simpaticul cervical.