C10 - Articulaţia temporo-mandibulară

Generalităţi
1.ATM are importanţă în masticatie şi fonatie şi prezinta relevanta pentru medicii dentisti in
ortodontie, protetica şi pentru radiologi.

2.ATM este o articulaţie ginglimo-artrodială, termen care derivă din ginglim care inseamna
articulaţie in balama (trohleara) care permite miscare doar intr-un singur plan = uniaxiala;
artrodia=diartroza plană care permite miscari de translatie.

ATM-2 etaje:

 Etajul inferior al cavităţii articulare = ginglimul → capul mandibulei face miscarea de rotaţie
 Etajul superior al cavităţii articulare = artrodia → complexul disc-condil face miscarea
de translaţie

ATM stanga şi dreapta compun o diartroza bicondiliana.

ATM este o articulaţie sinoviala compusa din:

1. Suprafaţa articulara → din partea temporalului + din partea mandibulei

2. Disc fibro-cartilaginos intraarticular
3. Capsula fibroasă
4. Membrana sinovială (fiecare etaj articular are sinoviala proprie)
5. Lichid sinovial
6. Ligamente

Ceea ce face diferenta dintre ATM şi alte diartroze din corpul uman este faptul ca
suprafeţele articulare sunt acoperite de fibrocartilaj şi nu de cartilaj hialin (fibrocartilajul
confera o rezistenţă mai buna).

Mişcările în ATM sunt determinate de:

 Forma suprafeţelor osoase

 Actiunea mm. mobilizatori ai mandibulei
 Ligamentele ATM
 Ocluzia dentară - avand în vedere faptul că cele 2 ATM sunt unite printr-un os unic
(mandibula) şi nu se pot mobiliza independent.

1
Suprafeţe osoase

1. Componenta mandibulară → reprezentată de procesul condilian al mandibulei

alcătuit din capul (condilul) mandibulei plasat superior de colul mandibulei

a) Capul mandibulei
 Lungime transversală 15-20 mm.
 Dimensiune sagitală 8-10 mm.
 Convex în toate direcţiile, poate fi comparat cu o spinare de asin.
 Axele longitudinale ale celor 2 capete mandibulare prelungite intern se
intersectează în portiunea anterioara a GOM sub un unghi de 130°-160°.
 Capul mandibulei este plasat transversal in raport cu ramura mandibulei.
 Cuprinde un versant antero-superior şi un versant posterior. Cei 2 versanti
sunt separaţi printr-o creastă transversală.
 La extremitatea crestei transversale se afla tuberculii condilieni:

o Tubercul condilian extern

o Tubercul condilian intern

 Versantul antero-superior este suprafaţa articulară acoperită cu fibrocartilaj.

 Morfologia capului mandibulei poate fi apreciată prin CT sau RMN.
 Bifiditatea sau trifiditatea condilului mandibulei sunt posibilităţi rare însă normale

b) Colul mandibulei
 Se află inferior de capul mandibulei.
 Este aplatizat dinainte-înapoi.
 Antero-intern colul mandibulei prezinta foveea pterigoidiana pentru fasciculul
inferior al m. pterigoidian lateral (FIPL). Foveea aceasta urcă până sub
marginea inferioară a versantului anterior al condilului.
 Prezintă 2 margini (anterioară+posterioară) şi creasta internă a colului
mandibulei.
2. Componenta craniană → Suprafaţa articulară a osului temporal se află pe
aspectul inferior al scuamei temporale, anterior de partea timpanica (placa/lama
timpanică) a osului temporal, care, la rândul ei:
 Formeaza pereții anterior, inferior şi ± posterior ai conductului auditiv extern (CAE).
 Formeaza teaca stiloidei temporale.
 Formeaza perete anterior al cavităţii timpanice
 Acoperă porţiunea osoasă a tubei auditive

2
Alcătuire:

 Procesul zigomatic al temporalului se ataşează la scuama temporala prin 2 rădăcini:

1. Anterioară – transversală = tubercul articular = condil temporal = eminenţa articulară
 Acest TA are un versan anterior şi unul posterior; cel posterior este panta
tuberculiană
 Tuberculul articular este convex sagital, dar concav transversal.
 Axele tuberculului articular (stanga şi dreapta) se încrucişează în plan
median la marginea anterioara a GOM (punctul craniometric bazion) sub
un unghi obtuz deschis anterior.
2. Posterioară – longitudinală
3. Între cele două rădăcini se formează fosa mandibulară
4. Fosa mandibulară şi panta tuberculiană compun fosa/cavitatea glenoidă
 Rădăcina longitudinală se împarte la rândul ei:
1. Posterior continuă precum creastă supramastoidiană
2. Inferior trimite tuberculul postglenoidian/zigomatic posterior/de izbire al lui
FARABEUF
 Fosa glenoidă este tapetată de fibrocartilaj (este suprafaţa temporală a ATM).
 Periferia fosei mandibulare prezinta:
1. Buza/marginea laterala a fosei mandibulare
2. Tuberculul postglenoidian plasat imediat anterior de CAE
 Anterior de panta tuberculiana este planul preglenoidian (versantul anterior al
tuberculului articular şi porţiunea precondiliană a scuamei temporale).
 In limita medială a FM se afla procesul entoglenoid/endoglenoid (are medial spina sfenoidului).
 Marginea postero-internă a fosei mandibulare (FM) se numeste creasta articulară posterioară.
 Intre creasta articulara posterioara a FM şi osul timpanal este fisura timpano-scuamoasă. Aici
pătrunde creasta tegmentală (marginea lui tegmen timpani). Faţă de această creastă se
formează alte două fisuri:
1. Anterior: fisura pietro-scuamoasa
2. Posterior: fisura pietro-timpanică a lui Glasser
 Prin scizura Glasser intra a. timpanica anterioara şi iese din cavumul timpanic o
ramura a n. VII. n. coarda timpanului (extraarticular). Acesta continua intern de
spina sfenoidului către FIT şi va intra in n. lingual.

3
Discul ATM
1. Este cea mai importanta structura anatomică articulară. In ansamblu este biconcav,
fibrocartilaginos (prezenta condrocitelor in discul prorpiu-zis este indoielnica; structura
fibroasa o reprezinta fibroblastii şi matricea colagenica). Este plasat intre condilul mandibulei
şi scuama temporalului.

2. Are forma ovalara, consistenta ferma. Axul lung este orientat transversal. Prezintă:

 Faţa superioara-convexa catre panta tuberculiana (forma de sa)

 Fata inferioara-concava catre capul mandibulei
 Circumferinta discului

3. Discul ATM = disc propriu-zis + extensii

Discul propriu-zis: are 3 benzi componente, dinspre posterior spre anterior:

 BP= banda posterioara- groasa circa 3 mm.

 ZI= zona intermediara, subtire (poate fi perforata permitand comunicarea etajului
inerior cu cel superior)
 BA= banda anterioara- groasa circa 2 mm.

* BA şi BP contin fibre de colagen predominant transversale, iar ZI contine fibre de colagen

predominant sagitale.

Extensiile discale

 EDA (extensie discala anterioara) :

o Fibroasa, se despica şi se ataseaza la capsula fibroasa a ATM (m. pterigoidian lateral

are un fascicul superior disco-capsular şi un fascicul inferior la colul mandibulei)

o EDA se ataseaza superior şi inferior la capsula fibroasa

o Prin „despicatura” EDA trec fibrele fasciculului superior al m. pterigoidian

lateral (FSPL) (printr-un orificiu din capsula fibroasa). FSPL aduce vase şi nn. in
periferia discala anterioara.

 EDP (extensia discala posterioara). Posterior discul ATM prezinta zona/regiunea

bilaminara/retrodiscala care este alcatuita din 2 straturi de fibre separate prin tesut
conjunctiv lax:

o Stratul superior (lamina temporala) contine fibre de elastina. Aceasta lamina

elastica limiteaza translatia discala anterioara.

4
 o Stratul inferior (lamina inferioara) coboara inapoia condilului pana pe colul
mandibulei catre linia de insertie a capsulei. Lamina inferioara previne rotatia
excesiva a discului pe condilul mandibulei.

Intre cele 2 lamine exista tesut conjunctiv lax care inglobeaza vase, nn. şi fibre de
elastina. Aceste fibre elastice pe de-o parte faciliteaza contractiile vasculare, dar faciliteaza şi
retractia discului in ATM.

In cursul miscarilor mandibulei discul se deplaseaza, tensiunea intre cele 2 lamine

retrodiscale se schimba şi se asigura o functie de pompa vasculara din tesutul retrodiscal in
periferia posterioara a discului.

In partea posterioara a ATM celor 2 lamine retrodiscale NU le corespunde capsulă fibroasă.

Capsula incompletă deci in partea posterioara face ca ATM sa fie marginită nemijlocit
de către placa timpanica şi CAE.

Funcţiile discului ATM:

1. Rezolva incongruenta suprafetelor articulare.

2. Rol plastic: discul este o „cavitate glenoida” transportabila şi deformabila.

3. Rol de amortizare mecanică.

4. Intervine activ in mobilizarea ATM.

Circumferinta discală se ataşeaza complet la capsula ATM realizand astfel cele 2

etaje/cavitati ale ATM (supradiscala şi infradiscala).

De la circumferinta trec in structura profunda a capsulei fibroase fibre ascendente

disco-temporale şi fibre descendente disco-mandibulare.

In afara de ataşamentul capsular, discul este fixat la tuberculii condilieni prin

ligamente condilodiscale (lateral şi medial). Aceste ligamente fac ca discul sa se deplaseze
solidar cu capul mandibulei in protractia şi retractia mandibulei.

5
Capsula fibroasă
– inconjoara aproape complet ATM şi se intinde de la conturul suprafetei temporale a ATM
la colul mandibulei.

Insertia superioara:

1. Tuberculul zigomatic anterior

2. Buza laterala a FM

3. Tuberculul postglenoidian

4. Creasta articulara posterioara

5. Procesul entoglenoid (endoglenoid)

6. Sutura sfenoscuamoasa

7. Anterior de planul preglenoidian

Insertia mandibulara:

1. La nivelul inferior al versantului antero-superior al capului mandibulei

2. Coboara catre posterior

3. Pe aspectul posterior al colului mandibulei la distanta de capul mandibulei.

In partea laterala a ATM capsula este bine definita, este intarita de ligamentul
temporo-mandibular (ligament peste capsula). Capsula şi ligamentul limiteaza translatia
anterioara a condilului mandibular, diductia (lateralitatea mandibulei) şi retroductia
condilului mandibulei.

Lateral şi medial capsula se contopeste profund cu ligamentele condilo-discale.

Anterior capsula are un „orificiu” prin care trece FSPL; peretele capsular slab permite
hranirea tesuturilor intraarticulare şi intervine cel putin partial in luxatia discala anterioara.

In partea posterioara a ATM capsula este incompleta, iar ATM este delimitat de placa
timpanica in 2/3 mediale şi CAE in 1/3 laterala.

6
Membrana (capsula) sinovială

 Membrana sinovială acoperă complet elementele articulare, la interiorul capsulei

fibroase, CU EXCEPŢIA fibrocartilajului ce înveleşte suprafeţele articulare.
 Etajele supra- şi infra-discal fiind complet separate, posedă fiecare o sinovială proprie.
 Etajele supra- şi infra-discal prezintă 4 şanţuri sinoviale marginale:
 2 supra-discale (anterior şi posterior) şi
 2 infradiscale (anterior şi posterior).
 Lichidul sinovial (rol lubrifiant) provine din 2 surse: (a) plasma, prin filtrare; (b) prin
secreţia celulelor membranei sinoviale (sinoviocite tip A şi B). Etajul supradiscal poate
conţine până la 1.2 ml de lichid sinovial; etajul infradiscal – 0.5 ml.