Capitolul II. 1.

Anatomia genunchiului

Articulatia genunchiului

[hrticulaio genus]

Este cea mai mare articulatie a corpului omenesc .

Fata posterioara a patelei prezinta o creasta verticala si doua povarsnisuri pe

laturi.

Epifiza superioară a tibiei prezintă faţa superioară articulară cu cele două fose
articulare (cavităţi glenoide) separate prin eminenţa intercondiliană sau spina tibiei.
Cartilajul care acoperă fosele articulare este mai subţire în partea periferică a
acestora şi mai gros în partea central (6-7 mm). El este foarte elastic şi are rolul de a
atenua presiunile şi traumatismele produse de mişcările ce se efectuează în mers,
fugă sau sărituri. Corespunderea suprafetelor articulare se face astfel: faţa patelară
afemurului răspunde feţei posterioare a patelei (creasta şi povârnişurile sale); feţele
articulare ale condililor răspund foselor articulare ale platoului tibiei; eminenţa
intercondiliană continuă creasta patelei. în această articulaţie nu există o concordanţă
perfectă între suprafeţele oaselor. Pentru atenuarea acestei nepotriviri se dezvoltă
fibrocartilajele semilunare. Aici ligamentele şi muşchii contribuie, în special, la
soliditateaarticulaţiei.

Meniscurile intraarticulare sunt două flbrocartilaje ce s-au dezvoltat la

periferia fiecăreia din fosele articulare tibiale. Rolul lor este de a contribui la o mai
bună concordanţă între suprafeţele condiliene femurale şi fosele articulare ale tibiei,
insuficient excavate. Pe secţiune verticală, fiecare menise prezintă: a) două feţe:
dintre care una superioară concavă care răspunde condilului femural, şi alta
inferioară plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare a tibiei; b) o bază
(circumferinţa laterală) ce răspunde capsulei articulare de care aderă; c) o creastă
(circumferinţa medială) cu mult mai subţire şi întinsă înspre centrul articulaţiei, de
care rămâne separată printr-o distanţă de 6-8 mm; d) câte două extremităţi: una
anterioară şi alta posterioare, numite coarne. Meniscurile se insera pe platoul tibiei
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului
exclusiv prin intermediul coarnelor. Ele sunt solidare cu platoul tibial în timpul
mişcărilor.

Meniscul lateral (Meniscus lateralis) are forma unui cerc aproape complet; el
este întrerupt doar pe o mica întindere la nivelul eminenţei intercondiliene. Se insera
prin conul anterior şi cel posterior la nivelul eminenţei intercondiliene.

Meniscul medial {Meniscus medialis) are forma unei semilune, deci cu o

întrerupere medială mult mai mare. El prezintă inserţii mai îndepărtate, şi anume:
prin cornul anterior, pe marginea anterioară a platoului tibial, iar pe cel posterior, pe
aria intercondiliană posterioara.
Cele două meniscuri sunt unite în partea anterioara printr-o bandeletă transversală,
numită ligamentul transvers al genunchiului (Lig. transversum genus).

Formula mnemotehnică privind forma meniscuriloi intraarticulare este OE-CI

(O Extern; C Intern).

MIJLOACELE DE UNIRE sunt reprezentate printr o capsulă şi o serie de

ligamente.
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

1. F.168 Platoul tibial . Meniscurile au fost sectionate. Linia de

insertie in negru.
Lig. încrucişat posterior. - 2. Meniscul medial. - 3. Eminenţa
intercondiliană
. - 4. Meniscul medial. - 5. Lig. încrucişat anterior - 6. Meniscul
lateral. - 7. Lig. colateral fibular.

[9]
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

Fig. 169. Articulaţia genunchiului drept. Capsula deschisă anterior.1. Plică

sinovială infrapatelară. - 2. Lig. încrucişat posterior. - 3.Condilul medial femural. - 4.
Meniscul medial. - 5. Plică alară. - 6.Faţa articulară a patelei. - 7. Meniscul lateral.

- 8. Lig. încrucişat anterior. - 9. Condilul lateral femural. - 10. Faţa patelară.

 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

Inserţia tibială urmăreşte conturul condililor tibiali, începând de la aria

intercondiliană anterioară şi terminându-se în aria intercondiliană posterioară, pe
ligamentele încrucişate.

Linia de inserţie capsulară se află la o distanţă de aproximativ 2-5 mm sub

cartilajul articular. Ea nu cuprinde articulaţia tibiofibulară. Statul fibros al capsulei
genunchiului prezintă două orificii mari: unul anterior, pentru patelă pe ale cărei
margini se şi insera, şi altul posterior, la nivelul scobiturii intercondiliene, unde se
află acea porţiune a capsulei ce se contopeşte cu ligamentele încrucişate. Există şi
alte orificii mai mici care dau trecere unor prelungiri ale stratului sinovial al capsulei.

Capsula articulară mai prezintă o particularitate importantă: ea aderă de

baza (circumferinţa externă) meniscurilor şi astfel, este împărţită în două porţiuni:
una suprameniscală şi alta submeniscală.

Structura capsulei . Este constituită din fibre longitudinale, mai evidente pe

părţile marginale;din aceste fibre unele merg de la femur până la tibia, iar altele sunt
întrerupte de meniscuri. Pe lângă fibrele longitudinale mai există fibre transversale şi
oblice. Capsula este slabă înainte şi pe feţele marginale, dar mai densă pe partea
posterioară; la acest nivel este întărită de două calote fibroase, care se mulează pe
condilii femurali.
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

Fig. 171. Linia de inserţie a capsulei articulaţiei genunchiului(contur negru).

Femurul drept văzut posterior.1. Lig. colateral fibular. - 2. Lig. încrucişat anterior. -
3. Lig. încrucişatposterior. - 4. Lig. colateral tibial.

Capsula. Se prezintă ca un manşon care uneşte cele trei oase: femurul, tibia
şi patela. în partea anterioară capsula este perforată de patelă pe marginile căreia se şi
insera. Inserţia femurală a capsulei are următorul traiect: pleacă din depresiunea de
deasupra feţei patelare la circa 10-20 mm de suprafaţa articulară şi descinde pe
laturile condililor până sub epicondili. Aceştia rămân extracapsulari. De acolo,
capsula se afundă în fosa intercondiliană, unde se confundă cu ligamentele
încrucişate. După unii autori, ligamentele încrucişate reprezintă porţiunea profundă
de invaginare intercondiliană a capsulei.

Ligamentul patelei sau ligamentul rotulian (Lig. patellae)

Se prezintă ca o formaţiune fibroasă, puternică, lungă de 5-6 cm şi lată de 2-3

cm, situată înaintea articulaţiei. Are forma unui triunghi şi se insera prin baza sa pe
vârful patelei, iar prin vârf pe partea inferioară a tuberozităţii tibiei. Deoarece este
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului
considerat ca tendon terminal al muşchiului cvadriceps, patela ar fi în acest caz un os
sesamoid. Ligamentul patelei prezintă două feţe şi două margini. Prin faţa sa
anterioară răspunde fasciei femurale, iar prin cea posterioară, unei mase celulo-
adipoase, numită corpul adipos infrapatelar, şi mai în jos,unei burse sinoviale, numită
bursa infrapatelară profundă. Marginile ligamentului vin în raport cu formaţiunile de
întărire ale capsulei. Ligamentul patelei se poate vedea şi palpa sub piele (mai uşor

în semiflexiune). Ligamentele posterioare Pe partea posterioară a articulaţiei se

găseşte un plan fibros având diferite provenienţe. El este aşezat asemenea unei punţi
peste scobitura intercondiliană şi este format din trei părţi: una în mijloc şi două pe
laturi. Acestea din urmă sunt calotele fibroase şi au fost amintite la structura
capsulei. In afară de ele, mai găsim două formaţiuni numite ligamentul popliteu oblic
şi ligamentul popliteu arcuat. Ligametul popliteu oblic (Lig. politeum obliquum)
reprezintă o expansiune largă şi sidefoasă care porneşte din tendonul muşchiului
semimembranos, îndreptându-se în sus şi în afară, spre a se termina pe calota
fibroasă corespunzătoare condilului lateral. Acest ligament este cunoscut în miologie
sub numele de tendonul recurent al muşchiului semimembranos.

Lig. popliteum arcuatum). Acest ligament este înţeles şi descris în mod diferit
de autori, deoarece el prezintă dispoziţiuni individuale foarte variate. De obicei, se
prezintă ca o bandă fibroasă cu concavitatea superioară, ce pleacă de pe condilul
lateral şi merge în sens medial către fosa intercondiliană, trecând pe sub ligamentul
popliteu oblic, pentm a se pierde în capsulă. Descris în felul acesta, ligamentul
popliteu arcuat prezintă o margine superioară concavă şi alta inferioară convexă. De
la această margine inferioară pleacă o bandă fibroasă numită retinaculul ligamentului
arcuat, care se insera pe capul fibulei.

Ligamentele încrucişate (Ligg. cruciata genus). Sunt în număr de două şi se

găsesc posterior, în fosa intercondiliană. Se insera, pe de o parte, pe feţele
intercondiliene ale femurului, iar pe de alta, pe ariile intercondiliene ale tibiei. Deşi
profund situate, aceste ligamente se găsesc în realitate în afara articulaţiei, deoarece
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului
sunt în afara membranei sinoviale. După situaţia lor, dar mai ales după inserţia lor
tibială, au fost denumite unul anterior şi altul posterior.

Ligamentul incrucisat anterior (Lig. cruciatum anterius). Se insera prin

extremitatea inferioară pe aria intercondiliană anterioară a tibiei, iar prin cel superior
pe faţa intercondiliană a condilului lateral (partea posterioară). Are o directive oblică
în sus, înapoi şi în afară.

Ligamentul incruciat posterior (Lig. cruciatum posterius). Se insera pe aria

intercodiliană posterioară a tibiei (înapoia inserţiilor meniscurilor). De aici se
îndreaptă în sus. înainte şi înăuntru, pentru a se fixa pe faţa intercondiliană a
condilului medial (partea ei anterioară). Pe partea anterioară şi pe cea posterioară a
acestui ligament se distinge câte un fascicul, numit lamen tmenisco - femural
anterior , respective posterior (Lig. meniscofemorale anterius QtLig.
mmeniscofemorale posterius).

Ambele se desprind de pe cornul posterior al meniscului lateral, se alătură

ligamentului posterior şi după un traiect variabil se confundă cu el. Adeseori, ele
rămân izolate (independente), mergând să se insere pe faţa laterală a condilul medial.

Raporturile ligamentelor încrucişate între ele . Cele două ligamente prezintă o

dublă încrucişare; una în sens antero-posterior şi alta în sens frontal. într-adevăr,
ligamentul „anterior" este anterior prin inserţia tibială şi „extern"(lateral) prin cea
femurală, iar cel „posterior" este posterior prin inserţia tibială şi „intern" (medial)
prin cea femurală (formula mnemotehnică AE-PI).Ligamentele încrucişate se ating
prin marginile lor axiale, pe când prin cele marginale dau inserţie capsulei. Din cele
două feţe pe care le prezintă (anterioară şi poste-rioară) numai cea anterioară este
tapetată de sinovială, pe când cea posterioară este extrarticulară şi vine în raport
fccorpul adipos posterior al genunchiului.
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

Fig. 174. Ligg. încrucişate ale genunchiului (capsula a fost

secţionată).1. Faţapatclară a femurului. - 2. Lig. colateral tibial. - 3. Lig.

Încrucişat posterior. - 4. Lig. încrucişat anterior. - 5. Meniscul medial. - 6. Lig.
transvers al genunchiului. - 7. Tuberozitatea tibiei. - 8. Lig. anterior al capului
fibulei. - 9. Meniscul lateral. - 10. Ligamentul colateral fibular.

Formaţiuni aponevrotice de întărire ale capsulei. In partea anterioară, capsula

articulară este întărită de trei formaţiuni aponevrotice care se succed înainte înapoi

astfel: fascia genunchiului, expansiunea cvadricipitală cu retinaculele patelei şi

aripioarele patelei.
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului
1) Fascia genunchiului. Acoperă articulaţia ca un manşon, se continuă în sus cu
fascia femurală, iar în jos cu cea crurală. Pe partea sa laterală, această fascie
este întărită de tractul iliotibial.
2) Expansiunea cvadricipitală. Este o lamă fibroasă ce se desprinde din
tendoanele terminale ale muşchiului cvadriceps (mai ales ale vaştilor) trece
ca o perdea înaintea articulaţiei genunchiului, spre a se fixa pe circumferinţa
epifizei proximale tibiale. Această expansiune este consolidată pe marginile
patelei şi ale ligamentului patelar printr-o serie de fibre verticale care
constituie două formaţiuni numite retinaculele patelei medial şi, respectiv,
lateral (Retinaculum patellae mediale et Retinaculum patellae laterale).
Fiecare retinacul pleacă din tendonul vastului şi de la marginea respectivă a
patelei şi se fixează pe circumferinţa condilului tibial subiacent, de o parte
sau de cealaltă a tuberozităţii tibiei.
3) Aripioarele patelei (neomologate de N.A.) sunt două bandelete fibroase
întinse în plan orizontal şi acoperite de expansiunea cvadricipitală. Ele se
insera, pe de o parte, pe marginile patelei, iar pe de alta, pe condilul femural
respectiv (faţa cutanată). Retinaculele verticale se pot compara cu nişte şine
ce conduc patela, iar aripioarele patelei ar avea rolul unor frâuri. Chirurgii
înţeleg sub numele de „aripioare rotuliene" întreg aparatul fibros situat pe
laturile patelei, cuprins între ea şi ligamentul patelar înainte, şi condilii
femurali, înapoi. Aceste formaţiuni sunt complexe, fiind formate din: fascia
genunchiului cu piciorul gâştei, expansiunea cvadricipitală, retinaculele
verticale şi aripioarele orizontale. Spre a evita confuziile s-a propus ca unele
să fie numite „aripioare anatomice", iar celelalte „aripioare chirurgicale".
Acestea din urmă au un rol important în traumatisme (fracturi,luxaţii ale
patelei).
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

Fig. 175. Secţiune transversală prin articulaţia genunchiului cu

dispoziţia sinovialei şi a burselor. 1. Lig. patelei. - 2. Bursa pretibială. - 3.
Corpul adipos anterior.- 4. Ligamentul transvers al genunchiului. - 5.
Capsula. - 6. Lig.colateral fibular. - 7. M. biceps femural. - 8. M. popliteu cu
bursa lui.- 9. Lig. popliteu arcuat. - 10. Artera poplitee. - 11. Lig.
Popliteuoblic. - 12. Tendonul m. semimembranos. - 13. Lig. Încrucişat
posterior. - 14. Lig. colateral tibial. - 15. Lig. încrucişat anterior.
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

Bursele sinoviale ale genunchiului

Bursele prepatelare:
1) Bursa subcutanată prepatelară (Bursa subcutanea praepatellaris) situată
între piele şi fascia genunchiului.
2) Bursa subfascială prepatelară (Bursa subfascialis praepatellaris) se găseşte
între fascie şi tendonul muşchiului cvadriceps (inconstantă).
3) Bursa subtendinoasă prepatelară (Bursa subtendinea praepatellaris) este
aşezată sub tendonul terminal al cvadricepsului, între el şi patelă, variabilă,
inconstantă.
Bursele pretibiale, în număr de trei: două superficiale şi una profundă.
1) Bursa subcutanată infrapatelară (Bursa subcutanea infrapatellaris)
se găseşte înaintea tendonului patelei, în ţesutul cellular subcutanat.
2) Bursa subcutanată a tuberozităţii tibiei (Bursa subcutanea tuberositatis
tibiae) este situată la nivelul tuberozităţii tibiei, tot în ţesutul celular
subcutanat.
3) Bursa infrapatelară profundă (Bursa infrapatellaris profunda) se află între
ligamentul patelei şi tibie. [4]

Muschii articulatiei genunchiului.

Inainte de a trece la analiza biomecanicii articulatiei genunchiului vom

prezenta elementul activ, musculatura, care pe langa cele doua elemente
pasive, extremitatile osoase si capsula cu ligamentele, meniscurile si
sinoviala, alcatuiesc acel tot unitar care este articulatia genunchiului. Muschii
motori ai articulatiei genunchiului se impart in functie de miscarile
determinante in: flexori, extensori, rotatori laterali (externi) si rotatori mediali
(interni).
Muschii flexori ai articulatiei genunchiului sunt:
- muschiul biceps femural;
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului
- muschiul semitendinos;
- muschiul semimembranos;
- muschiul croitor;

- muschiul popliteu.

Muschii extensori ai acestei articulatii sunt:

- muschiul cvadriceps femural;

- muschiul tensor al fasciei lata.

Muschii rotatori laterali sunt reprezentati de:

- muschiul semitendinos;
- muschiul semimembranos;
- muschiul drept intern;
- muschiul croitor;
- muschiul popliteu;
- muschiul gastrocnemian.[5]
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

[8]
 Capitolul II. 1. Anatomia genunchiului

[7]