FIZIOLOGIE

APARATUL CARDIOVASCULAR

DEBITUL CARDIAC

In fiecare sistola ventriculele trimit in circulatie o anumita cantitate de

sange numita debit cardiac (la om este 60-70ml).
Debitul cardiac sau volumul inimii este cantitatea de sange ejectata de
cord intr-un minut si se caracterizeaza prin produsul dintre debitul cardiac sistolic
si frecventa cardiaca - la adulti are valoarea de 5-6 l/min.
Debitul sistolic al ventriculului drept este egal cu debitul sistolic al
ventriculului stang ,astfel definim volumul sistolic al inimii prin suma valorilor
debitului sistolic al celor doua ventricule. (120-140ml)

INDICELE CARDIAC

Indicele cardiac corespunde cantitatii de sange repartizata fiecarui m2 de

suprafata corporala si se obtine impartind debitul cardiac la suprafata corpului
exprimata in m2. Valoarea sa este de 3-3,5l/m2. Fiecarui kg de greutate corporala
ii corespunde o cantitate de sange de 65ml de sange. Ventriculul drept
trimite sangele in mica circulatie in vederea oxigenarii,astfel incat debitul v.d.
corespunde cantitatii de sange caretrece prin plamani timp de 1 min. Debitul v.s.
da indicatii asupra cantitatii de sange transmisa prin aorta in marea circulatie .
Cunoscand debitul celor doua ventricule se poate calcula debitul circulator
general.

Variatiile debitului cardiac

Fiind rezultatul produsului dintre debitul sistolic si frecventa cordului,variatiile

debitului cardiac depind atat de modificarile debitului sistolic ,cat si de
modificarile frecventei. *

Valoarea debit. sist. este direct proportionala cu umplerea sistolica (gradul de

intindere sau de distensie a fibrelor miocardice) si cu forta de contractie cardiaca.
Cu cat cordul va fi mai bine umplut cu sange in diastola, cu atat se va distinde
mai mult. Si conform legii lui Starling va avea oforta de contractie mai mare.

Proprietatea inimii de a-si adapta forta de contractie la aportul

sangvin si la presiunea din sistemul arterial se numeste legea inimii
stabilita de Starling. Capacitatea de adaptare a inimii la copii si tineri este mai
buna decat la persoanele in varsta. Avand la baza modul de hranire a
miocarudlui,legea inimii sufera modificari de la nastere pana la moarte, explicate
prin deficite functionale si metabolice a cordului datorate diverselor
suprasolicitari.

La nastere fiecarefibra miocardica este irigata de 1 capilar sangvin , in schimb la

adult 1 capilar ii corespund 6 fibre miocardice. Cresteri ale debitului cardiac se
intalnesc in timpul digestiei , cand la 3-4 ore dupa ingestia alimentelor, debitul
cardiac este crescut cu 30-40%. In efortul fizic, debitul cardiac creste pe seama
creterii debitului sistoloc la persoanele antrenate,iar la cele neantrenate
cresterea se face pe baza frecventei. In muncile grele , debitul cardiac creste
pana la 20l/min, iar la sportivii de performanta in efortul fizic maximal poate
FIZIOLOGIE
APARATUL CARDIOVASCULAR

depasi 30l/min . In cursul sarcinii,ultimul trimestru, debitul cardiac creste cu 40-

80% in vederea suplinirii activitatii cardiovasculare la nou nascuti.

Cresterea temperaturii mediului inconjurator +30 grade, ca si trecerea din

ortostatism in clinostatism determina cresterea debitului cardiac pana la 30%. In
general, femeile au d.c. mai mare decat barbatii. Scaderile d.c. cu 10-20% se
intalnesc in timpul somnului , precum si la persoanele vagotonice care au o
predominenta a sistemului nervos vegetativ parasimpatic.

Reglarea functiei cordului

Adaptarea inimii la diferitele situatii impuse de munca sau de repaus este

conditia fundamentala pentru asigurarea unei irigari corecte a tesuturilor si a
debarasarii acestora de produsii toxici din metabolism. Mecanismele prin care
inima se adapteaza conditiilor impuse de diferite activitati sunt in nr de 2 :

1. Un mecanism intrinsec dependent de proprietatile fundamentale ale

miocardului
2. Un mecanism extrinsec in care intervine SNV

In cadrul mecanismului intrinsec de adaptare a inimii intervin cresterea

aportului venos diastolic (cantitatea de sange care intra in vena) si variatiile
presiunii arteriale. Ori de cate ori creste aportul venos diastolic sau rezistenta
periferica (presiunea care se opune inaintarii sangelui in peretele atrial) ,cordul
se adapteaza prin dilatare urmata de cresterea fortei de contractie conform legii
lui Starling. In timpul stimularii sinaptice scade presiunea sangelui la nivelul
atriului drept si revine la valoarea normala dupa oprirea stimularii. Contractandu-
se puternic ,miocardul ventricular aspira mai mult sange din atrii ceea
ce ....................................

Cresterea debitului sistolic in cazul asocierii unei mai bune umpleri diastolice si a
stimularii simpaticului se intalneste in timpul efectuarii unui efort fizic itens. La
adultul tanar debitul cardiac poate creste pana la 30l/min datorita sumarii
efectelor inotrop si cronotrop pozitive produse de stimularea simpaticului din
timpul efortului ,dublata de o intoarcere venoasa imbunatatita prin contractia
musculara, ce realizeaza un veritabil masaj al venelor.

Mecanismul extrinsec se realizeaza prin interventia SNV simpatico-

parasimpatic si a factorilor hormonali corespunzatori. Descarcarile simpatice
determina o stimulare a activitatii cardiace in timp ce excitarea fibrelor
parasimpatice produc efecte inverse. Asupra inimii exercitandu-se rolul inhibitor
moderator al parasimpaticului efortul fizic prelungit va produce cresterea
tonusului vagal si instalarea unei brahiocardii constante de 40-50 contractii/min
la sportivii antrenati.

Spre deosebire de parasimpatic , excitarea simpaticului imbunatateste pentru

moment activitatea inimii, dar cu timpul se epuizeaza prin efectele sale
ergotrope.
FIZIOLOGIE
APARATUL CARDIOVASCULAR

REGLAREA UMORALA

In reglarea umorala a activitatii inimii intervin atat hormonii unor glande

endocrine , cat si substante biologic active produse de catabolismul tisular si
electrolitii plasmatici. Reglarea umorala o continua in timp pe cea nervoasa si
este de lunga durata adaptand inima la conditiile impuse de factorii interni si
externi.

TROXINA are un efect cronotrop pozitiv crescand frecventa cardiaca prin

intensificarea oxidarilor celulare. Are si un efect cronotrop + prin intermediul
nanodrenalinei ce stimuleaza forta cardiaca prin beta receptori. Efect inotrop poz
(de stimulare a contractiei) au si hormonii.................

Glucagonul stimuleaza formarea AMP-ului ciclic in miocard ca mesager

secund celular necesar actiunii hormonului. Adrenalina si non-adrenalina
actioneaza prin alfa si beta receptori adrenergici stimuland irigatia, dar
actioneaza si direct stimuland forta de contractie prin beta receptori. Produsii de
catabolism acumulati in exces in miocard : CO2, ion de H2,scaderea O2,deprima
contractilitatea miocardului prin imposibilitatea desfasurarii in conditii normale a
procesului de cuplare a actinei cu miozina.

Ionii de Ca mentin tonusul bazal miocardic , cresc forta de contractie

miocardica si scad excitabilitatea miocardica. Excesul acestor ioni determina
oprirea inimii in sitola.

Ionii de K determina bradiocardie si scaderea fortei de contractie prin

scaderea PA. Dozele mari de K 7-8 echivalenti la litru blocheaza transmiterea.
Ionii de Na scad activitatea inimii ca si cei de K.