CURS 9

DEBIT CARDIAC
 DEBITUL CARDIAC
1.Definitie
1 DEFINITIE

2 Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare

V/minut

DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie)

Volum sistolic (bataie VB)- volum de sange
pompat de un ventricul pe o bataie cardiaca
- se coreleaza cu forta de contractie V

EXEMPLU
DC= FC 75/min X 70 ml/bataie= 5.25 l/min
DC= vol sangvin
 DEBITUL CARDIAC
2.VN,VARIATII
1 VALORI NORMALE= aprox. 5 L/min

2 VARIATII

3 Fiziologice- femei versus barbati 10%

1- scade cu varsta

CRESTERI- 1. EFORT FIZIC - creste DC, consum O2, dif AV

controlat prin mec nervoase si umorale

1 Ex fizic usor- VS=100 ml/bataie, FC=100/min. DC= 10 L/min.

2 Ex fizic intens FC= 150/min, VS= 130 ml/bataie DC=19.5 L/min.

 DEBITUL CARDIAC
2.VARIATII
Efort fizic

1- NERVOASE-
2- UMORALE

3- Contractia musculaturii abdominale- cresterea

intoarcerii venoase
 DEBITUL CARDIAC
2.VARIATII
1. EFORT FIZIC

1-Mecanisme NERVOASE- scoarta- (prin

intermediul hipotalamus)- trensmite impulsuri SN
adrenergic-creste ritm cardiac, forta de
contractie, vasoconstrictie in zonele depozit de
sange- creste intoarcerea venoasa
-scoarta- Nervii simpatici
colinergici- vasodilatatie in musculatura scheletica-
creste intoarcerea venoasa

!!!!! F IMP- vasodilatatia in muschiul care se contracta

 DEBITUL CARDIAC
2.VARIATII
1 1. EFORT FIZIC

2 Mecanisme UMORALE-
cataboliti- acid lactic, acid piruvic, CO2:

actioneaza direct- determina dilatarea

1-
capilarelor

stimuleaza receptorii- declanseaza reflexul

2-
de nutritie al lui Hess- vasodilatatie
 DEBITUL CARDIAC
2.VARIATII
1 2. DIGESTIE cu 30% in primele ore

2 3. TERMOREGLARE- cald- crestere cu 30%

1- frig- creste- faza de frison termic

3 4. GRAVIDE- creste vol plasmatic

1- creste cu 30-40%

4 5. EMOTII/ANXIETATE- adrenalina
creste cu 50%-100%

6. POST TRANSFUZII
 DEBITUL CARDIAC
2.VARIATII
SCADERI- inaintarea in varsta

PATOLOGICE- CRESTERI-
hipertiroidism, febra, anemie, fistule
Arterio-venoase

SCADERI
hipotiroidism, soc, Insuficienta cardiaca
decompensata
 DEBITUL CARDIAC
3.REZERVA CARDIACA

1 REZERVA CARDIACA- DIFERENTA DINTRE DC max

si DC de repaus

RC= de 4-5 X DC de repaus (2025 L/min)

!!!! RC atleti - RC=7-8X DC repaus

Boli cardiace- RC redusa!!!!!- limiteaza activitatea

fizica de zi cu zi
 DEBITUL CARDIAC
4.REGLARE

9. VOLUM BATAIE- presarcina

1- contractilitate
2- postsarcina

35. FRECVENTA CARDIACA- sistem nervos autonom

1- substante chimice

2- alti factori
 DEBITUL CARDIAC
4. Reglare volum bataie
9. VOLUM BATAIE
=diferenta dintre vol diastolic final si Volum sistolic final

vol diastolic final (End Diastolic Volume EDV)- determinat

de durata diastolei ventriculare si de presiunea venoasa= 120 ml

volum sistolic final (End sistolic volume ESV)- determinat de

presiunea arteriala si de forta de contractie ventriculara = 50 ml.
(PA crescuta)

Repaus VS=70 ml/bataie aprox 50- 60% din EDV deoarece

4050% ramane in V dupa fiecare contractie- ESV

Cresterea intoarcerii venoase- creste volumul sistolic

 DEBITUL CARDIAC
4. Reglare volum bataie
2 VOL SISTOLIC STG=VOL SISTOLIC DREPT

3 !!!! Nu toata cantitatea de sange este ejectata

4 O contractie mai puternica- determina o crestere a

Vol sistolic
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie

1 VOLUM BATAIE- determinat de 3 factori:

1. presarcina- gradul de intindere al fibrelor

cardiace inainte de contractie-EDV

2. Contractilitate (activitatea SNS asupra V)

3. Postsarcina- presiunea care se impune a fi

invinsa in vederea realizarii ejectiei sangvine-
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie

1. PRESARCINA= gradul de intindere a

celulelor cardiace inainte de
contractie in functie de EDV

1- PRESARCINA este direct proportionla cu EDV

2-cu cat vol e sange e mai mare ( EDV-
DIASTOLA)-cu atat intinderea este mai mare- cu atat
forta de contractie in SISTOLA creste
valoarea crescuta a
presarcinii-creste vol
CORD NORMAL- bataie
 th
Vanders Human Physiology, 13 edition, 2014
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
Relatia dintre presarcina si vol bataie= LEGEA Frank-
Starling sau Legea inimii
La LUNGIMEA OPTIMA a f musculare:
1. este posibil nr max de legaturi intre Actina si
miozina 2.creste sensibilitatea troponinei pentru calciu
3.creste eliberarea de calciu din reticul sarcoplasmic
REZULTAT- forta de contractie este maximala

!!!! CURBA LUNGIME TENSIUNE

1 IN REPAUS- Celulele cardiace sunt mai scurte decat
lungimea optima- alungirea lor poate produce o crestere f
importanta a fortei contractile
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
1 SEMNIFICATIA LEGII LUI FRANK-STARLING

2 La orice FC- cresterea intoarcerii venoase- forteaza

cresterea debitului cardiac prin cresterea EDV si a
Volumului bataie
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
EDV este determinata de:

1 (1) intoarcerea venoasa cresterea determina EDV

2 (2) durata diastolei ventriculare- creste FC-

scade durata DV- EDV

3 !!!! Cel mai imp factor care determina intinderea

m cardiac este INTOARCEREA VENOASA
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
1 CRESTEREA VOL SG SAU A INTOARCERII VENOASE in-
1- REDUCEREA Frecv C-

EX FIZIC- creste SNS, activitatea m scheletic de a comprima

2-
venele
Determina EDV, a Vol bataie si a fortei de contractie

- In timpul ex fizic sustinut- VOL SISTOLIC se poate dubla ca

rezultat al cresterii intoarcerii venoase

1 REDUCEREA INTOARCERII VENOASE in- pierderea de sange-

sau FC foarte crescuta Reduce diastola- EDV- reducerea fortei
de contractie si a Vol bataie
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
1 Cand FC> 160/min- Vol sistolic VS se reduce datorita
duratei reduse de umplere- EDV este redus-
presarcina este scazuta

2 Cand FC este - volum sistolic este crescut-

deoarece timpul de umplere este crescut si
presarcina este crescuta
Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
1 ROLUL LEGII FRANK STARLING- Datorita
circulatiei in serie- sistemica si pulmonara- prin
mec intrinseci al lui Starling- se asigura ejectia unei
cantitati egale de sange

2 DACA- inima dreapta pompeaza mai mult sange fata

de cea stanga- vol de sange care se intoarce Vstg
este crescut- EDV crescut determina Vstg sa se
contracte mai puternic- output crescut- previne
acumularea de sange in circulatia pulmonara
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
2. CONTRACTILITATEA (reglarea SNS)-

Vol bataie influentat de Factori intrinseci- EDV-

Vol bataie influentat de Factori extrinseci- SNS-

creste contractilitatea-

nervii simpatici- se distribuie la intreg miocardul

Nor-receptori beta adrenergici
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
1 CONTRACTILITATEA- definita ca forta de
contractie la orice valoare a EDV/ orice lungime
musculara

2 CONTRACTILITATEA este independenta de intinderea

musculara si de EDV.

!!!!! variatia fortei de contractie datorate

cresterii EDV (legea FrankStarling) NU reflecta
cresterea contractilitatii
cresterea contractilitatii= crestere a fortei
de contractie la orice valoare a EDV
 th
Vanders Human Physiology, 13 edition, 2014
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
CONTRACTILITATEA- creste cand mai mult calciu intra in citoplasma
din sp extracelular si RS

CONTRACTILITATE CRESCUTA- mai mult sange este

ejectat din inima- ESV redus

1 In timpul stimularii simpatice- volumul sistolic este crescut la orice

valoare a EDV-
2 Contractilitatea crescuta duce la ejectia mai completa a EDV

3Cuantificarea contractilitatii-
FRACTIA DE EJECTIE= VS/EDV 50-75%
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie

ADR- NORADR.- creste catitatea de

Ca intracel.- formarea de punti A-M- creste forta
de contractie ventriculara

AGENTI INOTRP POZITIVI- Adr, tiroxina, glucagon,

digitala, nivele crescute de Calciu extracelular

AGENTI INOTROP NEGATIVI- acidoza, valori

crescute ale K extracelular, blocanti canal de calciu

Efectul SNPS- neglijabil

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
1 3. POSTSARCINA
2 Presiunea pe care V trebuie sa o contracareze pentru a
realiza ejectia sangelui

1 Presiunea care trebuie contracarata inainte de

deschiderea valvelor semilunare=POSTSARCINA

!!!! IMPORTANT- presiunea din aorta si pulmonara-

80 mm Hg- aorta si 10 (20) mm Hg pulmonara
 DEBITUL CARDIAC
4.1.Reglare volum bataie
!!!! POSTSARCINA- nu este un det major al vol bataie-
este relativ constanta

DAR- !!! La cei cu HTA, ateroscleroza-

POSTSARCINA- e f imp deoarece reduce abilitatea
Ventricul de a ejecta sange-
- mai mult sange ramane in cord dupa sistola- creste
ESV si reduce Vol sistolic
 DEBITUL CARDIAC
4.2Reglarea FC
35. FRECVENTA CARDIACA FC

VOL SISTOLIC- este relativ constant

DAR!!!! - DACA vol sangvin scade sau CORD

ineficient-vol sistolic scade si DEBITUL CARDIAC- este
mentinut prin CRESTEREA FRECVENTEI CARDIACE SI
A CONTRACTILITATII

1- FACTORI CRONOTROP POZITIVI

2- FACTORI CRONOTROP NEGATIVI
 DEBITUL CARDIAC
4.2Reglarea FC
2 II. FRECVENTA CARDIACA

3 Control 1. SISTEM NERVOS AUTONOM

2. CHIMIC (HORMONI, IONI)
3. ALTI FACTORI
 DEBITUL CARDIAC
Reglarea FC
4.2

2 1. SISTEM NERVOS AUTONOM

Control extrinsec- SNS

1 CONDITII DE STRESS- ACTIVARE SNS- Emotii, stress-

eliberare de noradr- se leaga de rec 1-adrenergici din cord-
ATINGERE RAPIDA A PRAGULUI- CRESTE FC

2 STIMULAREA SNS- CRESTE CONTRACTILITATEA si grabeste

relaxarea- prin cresterea deplasarii calciului

- CRESTEREA CONTRACTILITATII- reduce ESV - VOL

SISTOLIC NU SCADE ca si in cazul in care doar FC ar fi crescuta

!!!! FC crescuta- umplerea venticulara este perturbata- EDV

scade
Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
 DEBITUL CARDIAC
Reglarea FC
4.2

2 1. SISTEM NERVOS AUTONOM-

control extrinsec- SNPS-

POST STRESS- SNPS- reduce FC

1 Raspunsuri mediate de acetilcolina- hiperpolarizeaza

membrana celulara- prin deschiderea canalelor de K

2 SNPS- (inervatie redusa a Ventriculi) are efecte

reduse asupra contactilitatii cardiace
 DEBITUL CARDIAC
4.2 Reglarea FC
2 1. SISTEM NERVOS AUTONOM-

CONDITII DE REPAUS- SN autonom S si PS- trimit

impulsuri spre NSA- dar- influenta dominanta este
cea INHIBITORIE-

1!!!! CORDUL exprima TONUS VAGAL- FC

este mai redusa vs situatia in care SNPS nu ar
inerva cordul
!!!! Sectiunea n vag - creste FC cu 25/min-rata
de 100/min data de NSA
 DEBITUL CARDIAC
Reglarea FC
4.2

2 Aferente de la nivelul sistemului cardiovascular-

Stimularea mai puternica a SNS sau a SNPS- cealalta
linie este inhibata temporar

1- baroreceptori modificari ale PA

reflex atrial (Bainbridge)- reflex autonom-

2-
initiat de intoarcerea venoasa si cresterea umplerii
Atriale-intinderea peretilor A cresc FC prin stimularea
NSA si a receptorilor A de intindere
trigger pt ajustarea reflexa
a NSA- creste FC
Activarea Rec de intindere=
 DEBITUL CARDIAC
4.2 Reglarea FC
1 !!!PA- DC

2 reglarea PA implica control reflex a frecventei

cardiace
 DEBITUL CARDIAC
Reglarea FC
4.2

2 2. CHIMIC hormoni
1- ioni

2- substante chimice- deficit/exces

 DEBITUL CARDIAC
4.2 Reglarea FC
1 Hormoni

2 ADRENALINA- SR- in timpul activarii SNS

produce aceleasi efecte cardiace ca si Nor eliberata de
1-
catre nervii simpatici

CRESTE FRECVENTA CARDIACA Si CONTRACTILITATEA

Tiroxina- creste Rata metabolica-

CRESTE FC
ACTIUNE DIRECTA- CORD dar cresc si efectele Adr si Nor
 DEBITUL CARDIAC
4.2 Reglarea FC
Ioni
1-dezechilibre electrolitice- RISC
2 Ca, K, Na
1- Hipocalcemia- scade FC

2- Hipercalcemia- creste FC si contractilitatea

valori f crescute- aritmii severe

1- Na si K- perturba activitatea electrica- reduc FC si

contractilitatea
2- Na- blocheaza influx de Ca in timpul PA- reduc forta de contractie

3- exces K blocheaza generarea de PA- stop cardiac

4- Hipopotasemia- batai cardiace slabe si aritmice
 DEBITUL CARDIAC
Reglarea FC
4.2

3. ALTI FACTORI

1 Varsta, sex, ex fizic, temperatura corporala- efecte

mai reduse fata de factorii nervosi

2 Ft- FC 140160/min si apoi scade de-alungul vietii

3 FEMEI 7280/min fata de BARBATI- 6472/min.

 4.2 Reglarea FC

3. ALTI FACTORI
1- EX FIZIC- FC

2- Ex FIZIC- CRESTE PA

FC de repaus la sportivi- redusa fata de cei nesportivi atleti-

40-50/min- bradicardie

1 !!!!! Eficient- FC redusa este mai eficienta energetic fata de

cresterea FC
 DEBITUL CARDIAC
4.2 Reglarea FC

3. ALTI FACTORI
CALDURA creste FC- creste rata metabolism cardiac

FRIG- reduce FC

Hipoxia, acidoza, alcaloza- dpreseaza activitate cardica

Temperatura corporala crescuta- febra- boala sau effort fizic

puternic- eliberare repida de impulsuri de catre NSA- FC
corporale- hipotermie- FC si forta
Reducerea temperaturii de contractie
 th
Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 edition, 2009
 th
Vanders Human Physiology, 13 edition, 2014
Adaptarea activitatii cardiace la solicitari

1 Mecanisme intrinseci- Legea2 Mecanisme extrinseci-

lui Frank-Starling nervoase, umorale
 Mecanisme extrinseci de adaptare a
activitatii cardiace
Volume sistolice si diastolice
1 Volume atriale- A dr= 120 ml, A stg=140 ml

2 Volume Ventriculare
Volum diastolic final= 120 ml (190ml)

Volum sistolic final= 50 ml cuprinde:

volum de rezerva- poate fi mobilizat
SI
volum rezidual (intre muschii papilari- nu poate fi
mobilizat)
cand creste forta de contractie- vol care ramane in
cord=10-30 ml

Volum sistolic/bataie= 70 ml
Mecanisme extrinseci de adaptare a
activitatii cardiace
Volume sistolice si diastolice
Volum diastolic de rezerva = cantitatea maxima de
sange pe care inima o poate primi in
plus fata de fluxul diastolic normal

ventricul normal in conditii de aflux venos marit

receptioneaza pana la = 150-180 ml sange la
sfarsitul diastolei
 Mecanisme extrinseci de adaptare a
activitatii cardiace
Volume sistolice si diastolice
1. CLINOSATISM- EDV, VS, DC cresc
scaderea ritm contractii

2. ORTOSTATISM- VS se reduce dar apare tahicardia

3. EFORT- creste VS- mobilizare vol sistolic de rezerva SAU

destindere diastolica puternica favorizeaza
1-
contractia prin mecanism Frank-Starling
- persoane neantrenate- efort moderat efectuat in clinostatism-
creste DC pe seama tahicardiei
- efort in ortostatism- creste Vol sistolic si ritm
cardiac
- Persoane antrenate- creste Vsistolic, tahicardie usoara sau
ritm normal asigura un DC marit
 Adaptarea de durata a inimii la efort
1 Au loc modificari structurale- hipertrofia muschiului cardiac

2 Apar noi miofibrile

3 Lungimea fibrelor miocardice creste

4 Inima hipertrofiata are capacitate ventriculara mult mai mare Volumul

diastolic ajunge la 190 ml
1- forta de contractie este crescuta
2- volum sistolic in repaus= 100 ml

necesitatile periferice pot fi acoperite de un ritm de

3-
50-60/min
volum sistolic creste in efort- este antranata o
4-
parte din volumul sistolic de rezerva
hormoni sexuali masculini,
insulina
d- influentata de hormoni- STH, TSH,