EXPLORAREA

APARATULUI
CARDIOVASCULAR

RUSU LUDMILA
 Obiective
1. Zgomotele cardiace
2. Frecventa cardiaca
3. Debitul cardiac
4. Presiunea arteriala
5. Pulsul
6. Termometria cutanata
7. Reactii vasculare ale pielii normale
8. Alte explorari ale circulatiei arteriale
9. Explorarea circulatiei venoase
10. Circulatia capilara
 1. Zgomotele cardiace
- Zgomotele cardiace sunt cauzate de
vibratia valvelor imediat dupa inchiderea
acestora, vibratia sangelui si a peretilor
cordului,
- La inima normala sunt auzite 2 zgomote
cardiace, despartite de o pauza,
- Pauza intre Zg1 si Zg2 este mica,
- Pauza intre Zg2 si Zg1 este mai mare.
Zgomotul 1
• Indica sistola ventriculara.
• Dureaza 0,10-0,16 sec.
• Are o tonalitate joasa.
Zgomotul 1
In producerea Zg1 intervin 4 factori:
- Factorul 1 – contractia brusca si izovolumetrica a
ventriculilor, care determina vibratia sangelui si a
valvelor atrio-ventriculare;
- Factorul 2 – inchiderea valvelor atrioventriculare;
- Factorul 3 – deschiderea valvelor aortei si
arterelor pulmonare si vibratia peretilor acestor
vase;
- Factorul 4 – vibratii cauzate de scurgerea
sangelui prin aorta si artere pulmonare.
Zgomotul 2
• Indica inceputul diastolei ventriculare.
• Durata de 0,08-0,11 sec.
• Este produs de:
- Vibratia si inchiderea valvelor aortei si
arterei pulmonare,
- Vibratia sangelui si peretilor arteriali,
- Cand inchiderea valvelor nu se face
simultan, zgomotul persista timp mai
indelungat.
 Localizarea
anatomica a
valvulelor inimii
si focarele de
ascultatie
1. Zg1 – mitral – valva bicuspida (A-V stg) – varful inimii – sp V
i/c stg pe lmc
2. Zg1 – tricuspid – valva tricuspida (A-V dr) – sp IV i/c stg langa
stern
3. Zg2 – aortic – focarul aortei – sp II i/c parasternal dr
4. Zg2 – pulmonar – valva pulmonara – sp II i/c parasternal dr
 2. Frecventa cardiaca
• FCC este egala cu numarul de revolutii efectuate de inima, timp de 1
minut.
• Valori normale – 60-80 b/min.
- Dupa un efort prelungit – valori de 180-200 de b/min
- După un efort moderat – 100-120 b/min.

Frecvenţa cardiacă este cel mai important parametru fiziologic prin

care se apreciază intensitatea efortului de durată şi cum este el
suportat de organism.
Revenirea frecvenţei cardiace se face într-un timp relativ scurt în trei
faze:
1. în primele 2-3 minute se produce o revenire rapidă;
2. În următoarele 4-5 minute revenirea se face mai lent;
3. după câteva zeci de minute se revine la valoarea de repaus.
 3. Debitul cardiac
• Debitul cardiac – cantitatea de sange pe care inima o
arunca in circulatie, timp de 1 min – minut-volum
cardiac.
• Debit sistolic – cantitatea de sange pompata de inima la
o singura contractie – debit-bataie sau volum-bataie.
• DC variaza in functie de sex, la femei este cu ~10% mai
mic.
• DC variaza in functie de varsta. DC max se atinge la
varsta de 10 ani (4 l/mp/min), apoi scade treptat
ajungand la 2,4 l/mp/min la varsta de 80 ani.
• Cu cat metabolismul este mai intens, cu atat DC este mai
mare.
 Debitul cardiac
Debitul cardiac = produsul dintre frecventa
cardiaca/minut si debitul sistolic.
• Debitul cardiac la un adult este de 5 – 5,5
l/min
• Index cardiac = debitul cardiac raportat la
suprafata corporala = 3 -3,2 l/mp/min
 Masurarea debitului cardiac
• Metode directe – doar la animale
• Metode indirecte:
- metoda diluarii conservantilor
- ecocardiografie
- balistocardiograma
Variatii fiziologice ale debitului cardiac
• Creste in perioada digestiei cu ~30%, datorita
vasodilatatiei in teritoriul digestiv.
• Creste la expunerea la cald, cu ~30%, datorita
vasodilatatiei periferice.
• Creste la gravide, cu ~30-40%, datorita circulatiei
placentare si cresterii volumului plasmatic.
• Creste in emotii, stari de anxietate, cu 50-100%, datorita
secretiei de adrenalina.
• Creste in efortul fizic, datorita necesitatilor crescute de
O2 ale organismului in timpul efortului.

• Scade odata cu inaintarea in varsta.

Variatii patologice ale debitului cardiac
• Creste in hipertiroidism, prin intensificarea
proceselor metabolice.
• Creste in febra, prin intensificarea proceselor
metabolice.
• Creste in aflux venos sporit.
• Creste in anemie.

• Scade in hipotiroidism, șoc, insuficenta cardiaca

decompensata, pericardite exudative,
pneumotorace, colectii pleurale masive.
 4. Tensiunea arteriala
• TA – presiunea exercitata de sange
asupra peretilor arteriali

• TA sistolica (TAs)
• TA diastolica (TAd)
• Tensiune diferentiala
 Tensiunea arteriala
TA sistolica (TAs)
- cea mai mare valoarea a presiunii arteriale din cursul unui ciclu
cardiac
- depinde de volumul, forta si viteza de ejectie a VS si de
elasticitatea aortei
- valori normale 100-140 mmHg
TA diastolica (TAd)
- cea mai mica valoare a presiunii dintr-un ciclu cardiac
- depinde de rezistenta periferica (tonusul arteriolelor),vascozitatea
sangelui si starea functionala a valvulelor aortice
- valori normale 60-95 mmHg
Tensiune diferentiala
- diferenta dintre TAs si TAd
 5. Pulsul
• Fenomen generat de sistola VS si se datoreaza
propagarii undei de presiune prin coloana de
sange prin toate ramurile aortei.
• Viteza de propagare a undei de presiune este de
10 ori mai mare decat viteza de circulatie a
sangelui.
• Pulsul este un semn palpatoric – senzatie de
”ridicare-coborare”, obtinuta la asezarea
degetelor asupra unei artere cu calibru mujlociu
situata superficial si comprimata pe un plan dur.
 Examinarea pulsului
- A.carotida comuna – marginea m.sternocleidomastoidian, inferior de
cartilajul tiroid;
- A.temporala – anterior de insertia pavilionului urechii;
- A.subclaviculara – apasand cu degetele in jos, deasupra claviculei, pe
lmc (examinatorul fiind in spatele subiectului);
- A.brahiala – marginea mediala a m.biceps brahiala, in 1/3 inferioara a
bratului;
- A.radiala – partea antero-laterala a 1/3 inferioara a antebratului;
- A.femurala – in triunghiul femural Scarpa, la mijlocul ligamentului
inghinal;
- A.poplitee – mijlocul axului lung al fosei poplitee (subiectul culcat, cu
genunchii in usoara flexie);
- A.tibiala posterioara – posterior de maleola mediala;
- A.dosrala a piciorului (pedioasa) – lateral de tendonul extensorului lung
al halucelui.
 Frecventa si ritmicitatea pulsului
• Aprecierea frecventei pulsului se face
numarand toate undele pulsatile care survin
timp de 1 minut.
• Valori normale – 60-80 b/min
• ↑Ps - tahicardie
• ↓Ps – bradicardie
• Ritmicitatea Ps – succesiunea ritmica si
regulata a undelor pulsatile
• Neregularitatea Ps – aritmie cardiaca
 Examinarea pulsului
in activitatea sportiva

Se va efectua in 3 timpi:
- clinostatism,
- ortostatism,
- dupa efort.
 Examinarea pulsului
in activitatea sportiva
Ps in clinostatism
- reflecta economia functionala in conditii
de repaus absolut,
- la sportivi – bradicardie – cu cat gradul
de antrenament este mai mare, cu atat
Ps este mai mic.
 Examinarea pulsului
in activitatea sportiva
Ps in ortostatism
- reflecta reglarea functiei aparatului CV la
scaderea debitului cardiac;
- dupa examinarea in clinostatism, subiectul se va
ridica lent in picioare si ramane tacut si
nemiscat timp de 1 min, dupa care se va lua Ps
timp de 10 sec, si se raporteaza la 1 min;
- la trecerea din clino- in ortostatism, Ps va creste
cu 6-18 b/min
 Examinarea pulsului
in activitatea sportiva

Ps dupa efort
- apreciaza calitatea reglarii aparatului CV in conditii de
creste a debitului cardiac;
- subiectul executa 20 de genuflexiuni timp de 40 sec si
imediat dupa care, in clinostatism se numara Ps timp
de 10 sec si se raporteaza la 1 min;
- post-efort frecventa pulsului va creste cu 40-60 b/min;
- Pe masura ce gradul de antrenament este mai mare,
frecventa pulsului dupa efort este mai mica.
 6. Termometria cutanata
• Temperatura cutanata se foloseste
pentru a aprecia irigatia sanguina.
• Portiunile cutanate insuficient irigate cu
sange sunt mai reci decat portiunile
bine irigate.
• Insa, temperatura cutanata nu depinde
doar de gradul de irigatie cu sange.
 Termometria cutanata. Tehnica
• Subiectul trebuie examinat dupa o perioada
de acomodare 30min-1h, intr-o incapere cu
temperatura constanta 18-21oC, umeditate
40%, fara stimuli acustici si emotionali.
• Se va efectua termometria cutanata prin
aparate cu termoelemente.
• Temperatura la extremitati trebuie sa fie
aceeasi in regiuni simetrice.
 7. Reactii vasculare
ale pielii normale
Reactiile vasculare ale pielii normale sunt:
- reflexele vasoconstrictorii
- reflexele vasodilatatorii
 Reflexele vasoconstrictorii
• Apar la aplicarea unui stimul rece pe piele –
reactie de aparare la frig, pentru a limita pierderea
de caldura din organism.
• Stimulare a sistemului nervos simpatic –
vasoconstrictie.
• Vasoconstrictia apare si in soc, prin dirijarea
circulatiei sangvine la nivelul organelor vitale
(inima, creier, plaman).
• Hipoxia determina o paloare tegumentara, urmata
de o coloratie albastruie a tegumentelor – cianoza.
 Reflexe vasodilatatorii
• Apar la caldura, au ca si efect disiparea
caldurii din organism, ca un mecanism
de termoliza.
• Se manifesta prin eritem cutanat.
 Tulburari vasomotorii
• Afectiuni vasculare.
• Soc.
• Leziuni ale maduvei coloanei vertebrale, ale
nervilor periferici, trunchiului cerebral,
diencefalului.
• Spasmofilie.
• Stari nevrotice.
• Boli infectioase – meningita – linia meningitica
Trousseau.
• Dermografismul rosu, dermografismul alb.
8. Alte explorari ale circulatiei arteriale
• Oscilometria - determina amplitudinea pulsului arterial la arterele de
calibru mijlociu ale membrelor
• EKG
• Radioscopia
• Radiografia
• Angiocardiografia
• Coronarografia
• Ecografia Doppler
• Ecocardiografia
• Cateterism cardiac
• Punctia pericardica
• CT / RMN
9. Explorarea circulatiei venoase
• Proba Trendelenburg – explorarea
venelor superficiale
• Proba Perthes – explorarea venelor
profunde si a venelor de legatura intre
sistemul venos profund si superficial
• Proba Pratt – proba celor 3 garouri -
explorarea venelor de legatura intre
sistemul venos profund si superficial
 Explorarea circulatiei venoase
• Flebografia – cu subst de contrast
• Masurarea presiunii venoase in pozitie
ortostatica
• Explorarea tonusului venos
• Explorarea izitopica a circulatiei venoase
periferice
• Ecografia Doppler
 10. Circulatia capilara
Pulsul capilar
- se observa la nivelul arterelor mici sau
arteriolelor dilatate
- Se poate observa pulsul capilar apasand
extremitatea distala a unghiei – sangele este
evacuat din zona anterioara a patului unghial si
zona se albeste, iar zona posterioara ramane
rosie, datorita stazei capilare la acest nivel.
Pulsatiile fac ca granita dintre zona alba si rosie
sa se deplaseze, pe masura ce capilarele se
umplu cu sange.
 Proba Rumpel-Leede – pentru aprecierea
fragilitatii capilare.
Tehnica:
- Subiectul in clinostatism
- Se aplica manseta tensiometrului si se exercita o presiune egala cu
valoarea normala a persoanei, timp de 5 min
- La decomprimare se vor numara numarul de petesii aparute sub
marginea mansetei
- in conditii fiziologice nu apar petesii sau pot aparea 1-3 petesii mici si
superficiale
- In conditii patologice (cresterea fragilitatii capilare) putem obtine 4
rezultate:
1. slab pozitiv (+) – cateva petesii la marginea inferioara a mansetei
2. pozitiv (++) – si in petesii in 1/3 superioara a antebratului
3. pozitiv (+++) – si la nivelul articulatiei pumnului
4. intens pozitiv (++++) – si pe fata dorsala a mainii.
 Alte explorari ale circulatiei capilare

• Capilaroscopia – examinare
transcutanata sub microscop – date
despre nr, forma, calibrul capilarelor,
fluxul sanguin.
• Examenul fundului de ochi
• Pletismografia digitala
• Proba ventuzei