1

ANATOMIE

Cursul 5 continuare

Splina organ abdominal ce apartine sistemului circulator sanguin .

Rolul splinei :

• Formeaza limfocite ( limfopoietic )

• Distruge hematiile batrane
• Organ de depozitare sanguin 200 – 300gr. sange
• Intervine in metabolismul fierului ;

Se gaseste in loja splenica , intre colonul transvers si diafragm , are o greutate de 180 – 200 gr. forma
bob de cafea .Prezinta 3 fete : diafragmatica , gastrica (are hil ), renala , 3 margini ,un varf si o baza .

Marginile sunt :
✓ Marginea anterioara prezinta incizuri ;
✓ Marginea mediala separa fata gastrica de cea renala
 2

✓ Marginea posterioara este rotunjita

Baza splinei - fata colica in raport cu colonul .

Structura splinei la exterior se gaseste un peritoneu ce formeaza ligamente pe orgsnele vecine se

leaga de pancreas si stomac . Sub peritoneu se afla capsula splinei cu

Fibre : colagene , elastice ,musculare netede . Din capsula se desprind septuri pe calea lor
patrunzand nervi si vase de sange . Parenchimul splenic este format din : pulpa alba ( tesut limfoid )
si pulpa rosie din care iau nastere venele splinei .

Fiziologia circulatiei sangelui

Fiziologia inimii functionarea inimii depinde de proprietatile inimii :

✓ Automatism
✓ Conductibilitate
✓ Excitabilitate
✓ Contractilitate

Automatismul sete proprietatea inimii de a se autoexcita datorita tesutului nodal - 2 noduli din atrii
si reteaua din vertricule ‚

1. Nodulul sino-atrial ( Keith Flack ) genereaza stimuli cu o frecventa de 75/minut =

ritmul sinusal - ritmul inimii.
2. Nodulul atrio- ventricular ( Aschoff Tawara ) genereaza stimuli cu o frecventa de
40/minut.Cand suprima ritmul sinusal acesta preia comanda imprimand ritmul nodal .
3. Fasciculul atrio-ventricular His si reteaua Purkinje are un ritm redus de 25/stimuli / minut
ritm numit idioventricular .

Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a conduce stimuli in toata musculatura. La

nivelul nodulului atrio-ventricular stimulii sufera o intarziere de cateva sutimi de secunda asa numitul
asincronism intre contractia atriilor si ventriculelor Conducerea se face prin musculatura contractila
a atriilor si vertriculelor si cu o viteza de 10 ori mai mare prin fasciculul aaaaaaaaaaa his si reteaua
Purkinje .

Excitabilitatea eate proprietatea miocardului de a raspunde printr-un potential de actiune . Inima nu

este excitabila in sistola ( contractie ) numai in perioada de ( diastola ) relaxare . Astfel se
alterneaza perioada de contractie si relaxare , nu intra niciodata in tetanos - legea inexcitabilitatii
periodice a inimii . Inima nu raspunde la stimuli cu valoare sub prag, da raspuns maxim la orice stimul
cu valoare peste prag = legea „ tot sau nimic „

Contractilitatea este proprietatea miocardului de a-si scurta fibrele ( fibrele musculare striate
cardiace ) Forta de contractie a inimii este proportionala cu alungirea diastolica a fibrelor.
Legea inimii cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in diastola, cu atat ea va pompa
un volum de samge mai mare in sistola urmatoare .
 3

REVOLUTIA CARDIACA ( ciclul cardiac ) cuprinde o succesiune de contractii ( sistole ) si relaxari

(diastole )

1. Se contracta cele doua atrii - ventriculele sunt in diastola

2. Se contracta cele doua ventricule - atriile sunt in diastola

In timpul sistolei creste presiunea in cavitatile aflate in ea, deci sangele se scurge de la presiune
mare la presiune mica . Ritmul cardiac este de 75 contractii/ minut iar ciclul cardiac dureaza
0,8 secunde astfel :

✓ Sistola atriala 0,1 sec.

✓ Diastola atriala 0,7 sec.
✓ Sistola ventriculara 0,3 sec. Incepe cand ventriculele sunt pline de sange. Prezenta
valvulelor atrio-ventriculare semilunare, asigura sensul de scurgere al sangelui intr-o singura
directie.
✓ Diastola ventriculara 0,5 sec.

Valvulele de la artera aorta si artera pulmonara fiind inchise, contractia ventriculelor creste
presiunea si sangele este trimis din ventriculul drept in artera pulmonara si din cel stang in artera
aorta . In diastola presiunea scade sub presiunea din cele doua atrii si se deschid valvulele
atrio-ventriculare lasand sangele sa treaca din atrii in ventricule . Diastola ventriculara coincide
partial cu diastola atriala

✓ Timp de 0,4 sec. Toate cavitatile inimii sunt in diastola - diastola generala a inimii .
✓ Sistolele sunt mai scurte ca diastolele deci inima poate lucra fara sa oboseasca . In fiecare
sistola ventriculul stang arunca 7o ml. Sange.Intr-un minut inema pompeaza 5 l sange =
debit cardiac . In 24 ore = 7200 l/ sange , lucrul mecanic executat este de 10.000 Kgm
 4

Manifestarile activitatii cardiace

Pulsul arterial este expansiunea sistolica a pretilor arterelor, se palpeaza in apropierea articulatiei
radio-carpiana prin comprimarea arterei pe radius .

Pulsul venos se simte la baza gatului apasand jugulara interna ,este datorat variatiei de presiune in
atriul drept in cursul ciclului cardiac.

Unda pulsatila este un transport energetic ce se propaga cu o viteza 5m/sec. De 10 ori mai repede
ca unda sanguina ( transport de sange ). Inregistrarea undei pulsatile = sfigmograma .

Socul apexian este sincron cu sistola ,se simte prin aplicarea palmei pe peretele toracic in spatiul
intercostal stang .

Manifestarile electrice

In diastola fibrele musculare cardiace sunt incarcate cu + la exterior si cu - la interior ( polarizare de

repaus ) In sistola polaritatea se schimba la exterior - si in interior +. Regiunea inimii ce intra in
contractie devine negativa in raport cu zonele aflate in repaus, diferenta de potential electric se
transmite la suprafata corpului sub forma de biopotentiale acestea sunt amplificate cu
electrocardiograful si graficul obtinut = electrocardiograma (E.C.G. ) care prezinta 3 unde pozitive
P,R,T, si 2 unde negative Q si S .

P reprezinta depolarizarea atriala

T reprezinta refacerea polaritatii de repaus ,repolarizarea ventriculara

R, Q, S reprezinta activarea sau depolarizarea ventriculara

E.C.G. depisteaza bolile de inima .

 5

Manifestarile acustice ( fonocardiograma )

In timpul ciclului cardiac se aud 2 zgomote :

✓ Zgomotul I sistolic cu intensitate si durata mare se produce la inchiderea valvulelor atrio-

ventriculare si expulzarea sangelui din ventricule in artere
✓ Zgomotul II diastolic mai scurt si mai putin intens
✓ Intre zgomotul I si zgomotul II apare o pauza mai mare = diastola ventriculara . I cazul
unor boli zgomotele sunt inlocuite cu sufluri .

Reglarea activitatii inimii este facuta de centrii situati in maduva spinarii si trunchiul cerebral.
Controlul activitatii inimii se face pe cale fibrelor parasimpatice inhibitoare si pe calea fibrelor
simpatice acceleratoare . Reglarea inimii este in concordanta cu reglarea circulatiei sangelui.