1

ANATOMIE

Cursul 6

Modificari ale proprietatlor inimii

Tulburarile de automatism si excitabilitate provoaca aritmi :

Extrasistola este o bataie prematura provocata de un focar patologic din miocard.

Tahicardia paroxistica reprezinta extrasistole care se succed cu o frecventa de 200/minut.

Fibrilatia este o activitate contractila haotica cu frecventa de 600/minut , daca cuprinde

ventriculele - moartea . Tratament defibrilarea electrica .

Tulburari ale conducerii de stimuli = blocuri :

✓ Bloc atrioventricular consta in blocarea conducerii intre atrii si ventricule .

✓ Bloc de ramura blocarea conducerii pe ramurile fascicului His ( sunt si ele cauza aritmiei ).

Tulburari de contractilitate apar in insuficienta cardiaca .

Circulatia arteriala

Proprietatile arterelor sunt : elasticitatea si contractilitatea

Elasticitatea este proprietatea de a-si mari pasiv diametrul si a reveni la diametru atunci cand
presiunea scade . In arterele mari proprietatea este evidenta . Datorita elasticitatii :

• Unda de soc sistolica este amortizata ;

• O parte din energia sistolei ventriculare este inmagazinata sub forma de tensiune elastica in
pretii aortei ;
• Revenirea elastica a aortei in timpul diastolei, asigura curgerea sangelui . In timpul sistolei
ventriculare are loc „ diastola „ arteriala iar in timpul diastolei ventriculare are loc „ sistola „
arteriala . Pentru a se demonstra elasticitatea se utilizeaza vasul Marey prin care se scurge
lichidul prin 2 ramuri : una cu pereti elastici prin care scurgerea este continua si alta ramura
cu peretii rigizi prin care scurgerea este discontinua.

Contractilitatea este proprietatea vaselo de a-si schimba in mod activ calibrul la arteriole ce au
tunica medie bogata in fibre netede . Prin vasodilatatie si vasoconstrictie se regleaza presiunea si
debitul sangelui in organism .Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand : presiunea
sanguina , debitul sanguin , rezistenta la scurgere a sangelui .

Presiunea sangelui in artere ( tensiunea arteriala ) este presiunea cu care sangele apasa asupra
peretilor arterelor, se apreciaza prin contrapresiunea la exterior arterei pentru a o turti . Valoarea
tensiunii arteriale normale este de 120 mm/Hg in sistola tensiunea arteriala maxima si
70mm/Hg in timpul diastolei tensiunea arteriala minima .

Factorii ce determina presiunea sangelui :

➢ Debitul cardiac ( C.D. ) este volumul pompat de inima intr-un minut 5 l pana la 35 l in
eforturi mari . Tensiunea arteriala poate creste de la 120 – 200mm/Hg .
➢ Rezistenta periferica reprezinta factorii ce se opun sangelui prin vase . Rezistenta la scurgere
este proportionala cu lungimea vasului si vascozitatea sangelui si invers proportionala cu
putere a 4 a razei vasului .Presiunea sangelui = debit x rezistenta . P = D x R
 2

Rezistenta mare o intampina sangele la curgerea prin arteriole .

➢ Volumul sanguin ( valemia ) la un adult de 70 Kg este de 5l de sange .Scaderea volumului
scade tensiunea arteriala iar cresterea valemiei creste tensiunea arteriala ( T. A. ) .
➢ Elasticitatea contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si la mentinerea ei in
diastola . Rigiditatea vaselor la batrani face sa creasca tensiunea arteriala . Tensiunea
arteriala crescuta = hipertensiune arteriala iar scazuta hipotensiune arteriala .

Reglarea tensiunii arteriale se face prin mecanisme nervoase si umorale . Centri nervosi primari sunt
situati in : maduva spinarii si trunchiul cerebral . Ei primesc informatii de la receptorii de presiune
( baroreceptori ) situati in peretii vaselor : la locul de bifurcare a carotidelor zona sino-carotidiana si
in carja aortica . Aceste sunt zone reflexogene .Excitatia ajunge la centri nervosi de unde pleaca
comenzi vasodilatatorii cardioinhibitoare ce scad debitul cardiac si rezistenta periferica care scade
presiunea sangelui. Daca presiunea scade stimili vor actiona invers crescand tensiunea arteriala .

Circulatia capilara

Capilarele contin sangele ce participa activ la schimburile active din tesuturi . In capilare se afla 5 %
din volumul sanguin . Capilarele au doua proprietati : permeabilitatea si motricitatea .

Permeabilitatea este trecerea bidirectionala a substantelor nutritive sange - tesuturi .

Motricitatea permite schimbarea lumenului ( diametru ) vasului in functie de activitatea metabolica

tisulara ( tesut ).

Circulatia capilara prezinta cateva caracteristici :

a. Grosimea vasului capilar este de un micron

b. Viteza de circulatie in capilare este de 0,5 mm/sec . de 1000 ori mai mare ca in aorta,
favorizand schimburile de substante
 3

c. Densitatea retelei capilare este de 1 mm3 ,tesutul mus6cular contine 1ooo de capilare,
numarul acestora creste cand muschii sunt antrenati .
d. Presiunea sangelui ( presiunea hidrostatica ) este de 35 mm/Hg la capatul arteiolelor
capilare si de 12 mm/HG la capatul venos capilar . La capatul arteriolelor presiunea
hidrostatica depaseste presiunea coloid-osmotica ( 25 mm/Hg )din aceasta cauza are loc
filtrarea apei si substantelor nutritive spre tesuturi . La capatul venos presiunea coloid-
osmotica depaseste presiunea hidrostatica si apa se intoarce in capilar , antrenand cu ea toti
produsii de catabolism ( dezasimilatie ) celulari .

Reglarea circulatiei capilare se face prin mecanisme locale predominant umorale iar cele genrale
sunt nervoase . Intensitatea circulatiei in capilare este direct proportionala cu gradul de activitate al
organelor si tesuturilor. Nu toate capilarele sunt deschise in tesut ,ele se deschid in numar mare sau
mic in functie de intensitatea proceselor metabolice . Pe cale nervoasa calibrul capilarelor este
micsorate de SN simpatic si dilatata de SN parasimpatic .Mecanismul umorala ,chimic este cel mai
important . Substantele rezultate din metaboliamul celeular actioneaza asupra capilarelor pe care le
deschide si le dilata .Scaderea presiunii partiale a O2 este cel mai important factor capilaro-
dilatator.Noradrenalina , adrenalina sunt capilaro-constrictori , iar acetilcolina si CO2 provoaca
vaso-dilatatie.

Ciculatia venoasa

Proprietatile venelor sunt : distensibilitatea si contractilitatea .

Distensibilitatea favorizeaza cresterea capacitatii venelor .Capacitatea sistemului venos este de

aproximativ 3 ori mai mare fata de cel arterial. Venele constituie rezervoare de sange ,ele sunt
vasele capacitatii depozitand o parte din volumul sanguin.

Contractilitatea mobilizarea sangelui stagnant se datoreaza contractilitatii venelor. In caz de efort

fizic cand este nevoie de mai mult sange pentru transportul O2 si substante nutritive la
muschi,centrii simpatic comanda contractia peretilor venelor din splina , ficat si tesutul subcutanat
,mobilizand 1000 – 1500 ml sange .

In sistemul venos sangele circula datorita :

➢ Diferentei de presiune a sangelui intre teritoriul capilar si atriul drept ;

➢ Presiunea medie a sangelui din aorta 100 mm/Hg , in arborele arterial 88 mm/Hg iar la
capatul venos de 12 mm/Hg ea determina deplasarea sangelui venos de la periferie in atriul
drept unde presiunea este 0 . Diferenta de presiune dintre venele mici si atriul drept
determina circulatia venoasa ea este mentinuta de urmatorii factori :

1. Forta de contractie a inimii prin polul atrial inima aspira sange prin cel ventricular il
expulseaza in mod ritmic . Cand forta inimii scade presiunea din atriul drept este peste 0 .
2. Aspiratia toracica presiunea negativa din cavitatea toracica se exercita asupra portiunii
terminale a venelor cave determinand distensia lor si scade in apropierea atriului drept .
 4

3. Gravitatia sangele circula mai usor spre inima din teritoriu aflat deasupra atriului dreprt,
fiind favorizat de gravitatie si mai greu din teritoriile aflate dedesupt . Daca individul este
culacat sangele circula mai usor .
4. Prezenta valvulelor determina directionarea scurgerii sangelui de la periferie spre centru .
5. Contractiile ritmice ale musculaturii scheletice realizeaza un masaj asupra venelor profunde
favorizand intoarecere venoasa .
6. Activitatea pulsatila a arterei vecina cu vena .
7. Aspiratia cardiaca aspiratia sistolica – creste capacitatea atriului drept iar aspiratia
diastolica creste capacitatea cavitatilo inimii in timpul relaxarii miocardului . Variatiile de
volum ce le sufera atriul drept in timpul ciclului cardiac determina pulsul venos.

In venele mici viteza sangelui este de 1 mm/sec . la varsarea venelor cave 200 mm/sec.

Reglarea circulatiei sangelui

Inima mentine valorile tensiunii arteriale prin variatia :

✓ Debitului sistolic ( volumul sangelui pompat ) 70 ml sange la fiecare bataie si

75 batai/minut.
✓ Frecventei cardiace ( numarul de contractii pe minut ) .
 5

Produsul dintre debitul sistolic si frecventa cardiaca = debitul cardiac in repaus este de 5 l si in efort
poate ajunge la 35 l .

Mecanismul nervos de reglare este reflex si se face prin : reflexe presoare – creste presiunea
sangelui si depresoare ( scadere ) . Fiind un reflex este provocat de excitarea unor zone receptoare
cardio-vasculare numite zone reflexogene : atriul drept ,atriul stang , sinusul carotic , carja aortei .La
nivelul lor sunt receptori pentru presiune si pentru compozitia chimica . De la ei pleaca cai aferente
senzitive la centrii cardiomotori din maduva si bulbul rahidian . Centrii cardiomotori sunt :
cardioacceleratori ( simpatici ) care intensifica activitatea inimii, creste frecventa si forta de
contractie si cardioinhibitori ( parasimpatici )ce determina reducerea frecventei si a fortei de
contractie . In mod similar exista si centrii vasoconstrictori ( simpatici ) si vasodilatatori
(parasimpatici)

Caile eferente pornesc de la centrii catre inima si vase si pot fi :

a. Cai eferente simpatice ce dau comenzi : cardioacceleratoare si vasoconstrictoare

b. Cai eferente parasimpatice ce dau comenzi : cardioinhibitoare si vasodilatatoare

Care se termina in muschiul cardiac si muschii netezi ai vaselor. La nivelul terminatiilor simpatice se
descarca noradrenalina mediator al sistemului nervos simpatic si la terminatiile parasimpatice se
elibereaza acetilcolina. Scaderea O2 (hipoxie ) se receptioneaza prin chemoreceptori cu un reflex
presor si depresor .

Activitatea centrilor cardiomotori si vasomotori din maduva si bulb este influentata de centri
nervosi superiori din hipotalamus si scoarta cerebrala . Emotiile si tensiunea psihica modifica ritmul
de activitate al inimii . In starea de „ start „ la sportivi creste tensiunea arteriala si frecventa cardiaca

Mecanismul umoral se face prin mediatori chimici , hormoni , polipeptide , gaze respiratorii .
Aceste substante actioneaza direct asupra inimii si vaselor si indirect asupra centrilor de reglare .

✓ Noradrenalina produce : tahicardie si vasoconstrictie

✓ Acetilcolina produce bradicardie si vasodilatatie
✓ Adrenalina hormon al medulosuprarenalei are efect ca noradrenalina exceptand vasele
muschilor scheletici care le dilata .
✓ Angiotensina puternic vasoconstrictor.
✓ Histamina puternic vasodilatator
✓ Scaderea CO2 produce vasoconstrictie
✓ Cresterea CO2 produce vasodilatatie

Reglarea umorala are loc cu cea nervoasa purtand numele de reglare neuroumorala .