CIRCULATIA DE BAZA

Dupa ce a cedat la nivelul ,sangele incarcat cu dioxid de carrbon se intoarce prin vene la nivelul
inimii drepte,unde este pompat in mic circulatie, in scopul de a elimina dioxidul de carbon si de a fi
oxigenat. Proces ce se realizeaza la niv alveolelor capilar. Sist venos al marii circ este repr de venule,
vene mici , mijlocii si mari, care se versa in final in auriculul drept sub un regim de presiune
jos ,singura exceptie de la regula privind venele o constituie venele pulmonare ,care sunt singurele
care transporta sange oxigenat,de la plaman la auriculul stang,

Part morfofunctionale ale sist venos

Structural, venele sunt conducte fibro musculare al caror calibru creste de la perferie spre pompa
centrala cardiaca, la nivel periferic rezulta din confluarea segmentului venos al capiloarelor in venule
aceasta fiind calea principala de intoarcere a sangelui din teritorilul anterioro capilar

Anasomozele functioneaza cu intermitenta repr o cale derivata.prezenta numai in anumite

teritorii si in anumite conditii fizio patologice .venele sunt mai numerioase contin mai putina
muscukatura neteda au pereti mai subtiri , lumen /calibru spatiul interior al unui tub –si
dissensibilitatea sunt mai mari

In venele mici predemona f musculare

In veenele mari predomina fibrele elastice

Din aceasta cauza apar si cele 2 prop principale ale venelor :EXTENSIBIITATEA

SI CONTRACTILITATEA SAU DISSENSIBIITATEA ARTERELOR este de 6 pana la 10 ori mai amre decat a
arterelor in medie de circ 8 ori.

SAU COMBIANTA repr cresyerea maxima de volum determinate de crestere presiunii.

Datorita faptului ca vol veneloror este de cca 3 ori mai mare decat ar arterelor iar disesesibilitateea
depasteste de 8 ori valoarea normalaa a arterelor compianta venoasa care este egala cu produsul
dintre dinsesibilitatea si volum va fi de 24 de ori mai mare decat cea arteriala .

Datroita acestei difer mari de disensiblitatea complianta variatiile de volum determina modificai mult
mai mici ale presiunii sangelui in veme decat in artere

De ex scaderea tensiunii in vene cu un ml coloana mercur det o crestere a presiunii arteriale

cu 24 ….in vreme ce inverscresterea presiunii arteriale cu 1ml coloana de mercur determina
scaderrea [resiunii veneoasa cu 1 pe 24 ml coloaana de mercur .

Venele fiind capabile sa depoziteze cantitati mari de sange fara modificari ale presiunii
venoase repr de fapt ari de deposit ale circulatiei.Gravitatia exercita o presiune hdrostatica insotita
de distaensia venelor care se afla sub nivelul corpului in timp ce teritoriulul venos de deasurpra
pompei cardiac este colabat /turtit in pozitie ortostatica.
Venele destines supuse unui regim presional constant au capacitatea de a se adapta la distense
realxandu se dupa un anumit timp.

ACEASTA capacitate de relaxarea tensionala este extreme de importanta in stocarea

sangelui , sau a lichidelor perfozate la nivelul organelor de depozit

Esasibilitatea este foarte strans legata de elasticitatea velor

Ca atunci cand presiunea este 0 pereti sunt lipiti cresterea presiunii in interorul veneei este urmatat
de marirea vol acesteaia si de la trecrea de la straeea colabata la o sectiune circulara a lumelului
vasului.

Elasticitatea venoasa este evidenta atunci cand sectiunea vaselor este circulara si continua sa
creascaa peste o anumita presiune crestreile presionale det o crestere tot mai lenta a vol venei in
functiune de continutul in fibre elastice din peretele venei respective.

In general, venele sunt mai extensibile decat arterele numai atunci cand presiunea e mai
joasa . astefl in care in condictiile in sist venos funct n regim de presiune joasa disesibilittea venelor e
mai mare decat a arterelor.

CONTRACTILITATEA a2 a prop fundamentala a venelor fiind nrretinuta de orezenta fibrelor

musculare netede mai ales la nivelul venlor de calibru mic si mijlociu.

TONSUL venos este datorat inevratiei predoi=minant simpatice a acestora , si a diversilor

factori umorali care influenteaza contractiliteatea musculaturi nete din vene.

Variatiile de tenos la nivelul venulelor controleaza rezinstenta pos capilara , influentand

impreuna cu activittaea sinferilui anteriorlar precapilar presiunea in capilare.

Controlul nervos si umoral al contracturitatii venase ,asigura prin intermeiul modificarilor de

volum si presiune stagnarea saau circularea unei cantotati mari de sange cu rasunet corespunzator
asupra hemoostatziei circutatiei generale.

Modifcarie de debit sanguin in functie de dimanetrul vaselor sunt de asemenea mai mari in
cazul venelor decat in cazul arterelor

Venoconstructia si venodilatatia modifica intoarcerea venoasa si rpesiunea vemoasa centrala

influetand direct debitul cardiac.

Rolul principal al venleor este de transoirt al sangelui neoxigenat incarcat cu substante

rezultate din metabolismul celular de la preferie cat inima.exceptie fac venele pulmonarea care
conduc spre cord sange oxigenat de la nivelul teritorului alveolo capilar.

AL 2 rol esential este acela de deopozit si rezervor sanguin , din 1000 ml ser intridus intraarterial
numai 5 pana la 10%ramane in circulatia sistemica restul fiind depozitat in sistemul venos.

Datorita volumului si disensibilitati venoase nesuperioare arterlor peste 75%din masa

sanguina se gaseste in vene, in timp ce arterele contin 75 ml sange ,venele depoziteaza intre 2800 si
3500 ml .Variatiile acestor cantitati apar in functie de gradul de extensibilitatea si contractilitate a sist
venos.

Cresterea presiunii venoase care apare in urma acestor variatii constituie principalul factor de
mobilizarea si ………………………….
Dintre organzele cu rol de implicte in ……………..fac parte splina ficatul marile vene abodominale
plexul venos subcutanta si paremtitul pulmonar.

FACTORII DE CARE DEPINDE INTOARCEREA VENOASA

INTOARCEAREA SANGELUI VENOS IN ATRUL DREPT este rezultatul participarii conjucate a mai multor
factori incepand de la nivelul pompei cardiace si sfarsiand cu aspiratia toracca si conractia
muscualara.

FACT DETERMINANT AL CIRC CENTRIPETE VENOASE este reprz de presional existent intre caoatul
periferic si central cardiac al sist venos.

El este realiz prin mecanismul

impringerii din urma VIS A TERGO
IMPRINGERE DIN SPATE DIN URMA , INVINGEREA DIN
URMA DE CATRE A CORDULUI INTRUN SISTEM
TUBULAR CU SUPRAVATA DE SECTIUNE CRESCANDA SI
REZISTENTA LA FLUX REDUS.

Presiunea venoasa este in clinostatism /decubit de 12 ml coloana

de mercur la extremitatea periferirca a venelro si de minus 1,5 2 ml
coloana de mercur la nivelu auriclului drept
Locul de varsare al sangelui venos in corp .
Desi venos este mica in compartie cu diferentele
mari din sist arterial aceasta diferenta este sufucinta ptr a
asigura imrepuna cu factori ascociati ai intoarcerii venoase
deplasarea centripeta a sangeli spre inima dreapta.

Factori adjuvanti ai intoarcerii venoase actioneaza in

sens vis a fronte adica inaintea sensului de curgere a fluxului.
Aspirratia cardiaca si toracica despre presa abdominala
despre contractia musculaturii scheletice despre forta
gravitationala depre valvulele venoase si despre tonusul
capilar.
Toate acestea elemente factori actioneaza vis a fronte .
Acestia pot fi grupati-intravasculari si –extravasculari.
Din categoria factorilor intravasculari difreneta de presiune
samguina dintre extremitatile sist venos este realizata de
pompa aspiro respingatoare cardiaca.
Pompa cardiaca reprz principala forta de care depinde
intoarcerea venoasa ea asigra fenomelnul de suctiunedin
timpul sistoeli ventriculare cu producerea ,,vidului
postsistoloic,,.

Astfel se exercta rolul de pompa aspiratoarea asupra

coloanei de sange din marile vene catre auricul ca urmare a
scaderii succesive a presiunii intai in auricule si apoi in
ventricule.
ACTIV SISTOL DIASTOLICA
Fav intoarcerea veniasa dat scaderi post sistolice a presiunii
atriale realizanduse astefl aspiratia din fata adica vis a fronte
a coloanei de sage spre auricule.
Beneficarul principal este teritoriul venei cave inferioare
intru cat la nivelul cadei superioare acrioneaza gravitatia si
atunci intoarcerea venoasa este mult usurata.
Cea de a 2 categorie a factorilor extravasulari fac parte
factori modificatori ai presiunii trans murale si a calibrului
vemelor si anume aspriatia toracica pompa musculara
preisune abdominala si altele.
Aspiratia toracica intervine in inspir prin mecanismul
accentuarii presiunii negative intratoracice.
Presiunea intratoracica subatmosferica este un factor
important favorizant al intoarcerii venoase.
Valorile sale negative cresc de la minus 4 coloana de
merc in expir la minus 8 chiar minus 10 coloana mercur in
expirul obisnuit de repaus.
Odata cu crestrea diametrelor toracelui in toate cele 3
sensuri longitudinal anteroposterior si transversal asa cum se
intmapla in timpul inprirului, pr4esiunea negativa din cusca
toracica se accentueaza det distensia ….si auricului drept care
au pereti subtiri depresibili urmata de scaderea rezistneti la
flux si activarea scugerii sangelui venos de la periferie catre
cord.
Expirul fortat cu bloca inchisa /gloca / manevra
VALSALVA transforma presiunea intractorciaca din negativa
in poztiva si reduce intoarcerea venoasa.
Consecintele cardiovasculare ale acestei manevre sunt
multiple
-creste presiunea nervoasa periferica
-scade debitul vatai si etc
Pe de alta parte coborarea diafragmei in timpul inspirului
apasa ca o presa pe viscerele abdomonale si prin intermediul
acesotora asupra venelor din teritoriul SVLANCNIC teritorul
viscerial intraabdomnila sin trapelvin.
In acest fel este fortata deplasarea sangelui spre atriul
drept.crestrea presiunii intraabdomoniale dublata de
scaderea presiunii intratoracice realizeaza o veritabila pompa
respiratorie.

3FORTA GRAVITATIONALA
Actineaza inn poztie ortostatica numaia in teritoriul deasupra
atriului drept.
La nivelul caruia presiunea este 0.cu exceptia venelor
inconjurate de struct rigide exemplu sinurile venele
ventrebrale venele hepatice si v sclerice .
Gravitatia accentueaza tendinta de colabare a
venelor ,efectul negativ al colabarii este contracarat in
jumatatea inferioasa a corpului de prezenta valvulelor
venoase si de contractia muschilor scheletici.
Sist VALVULAR VENOS este format in „valvule in cuib de
randunica „ 5-7 cm in vederea segmentarii coloanei de sange
si anihilari tendintei la scadere si stagnare in membrele
inferioare.
Degradarea sist valvular din sectorului inferior al cotului
predispune la staza venoasa si varice care in evolutie ste
complicat determinatd trombocledite si ulcere varicoase.
Contributia musculaturii schletecice este de aemenea un
imporsnt factor adjuvant al de intoarcere din protiunea
distala al corpului.
Contractia muschilor striati excercita compresie asupra
venelor din teritoriul respectiv impingand sangele numai in
sens centriped catre venele mari si atriul drept.
 Deoarce sist valvular se opne deplasarii sangelui in sesns
invers datorita acestor efecte contractia musculara se mai
numeste POMPA MUSCULO VENOASA.
Ea cotribuie si la scaderea presunii venoase in poztia
ortostatica de la 90 ml coloana de merc in repaus la 20 -25 ml
coloana de mercur in timpul activitatii musculare.
In plus miscarea produsa de contractiile muscuare evita
acumularea de cataboliti acizi precum si aparitia edemelor si
a fenomenului de oboseala.
Pompa musculo venasa reducere volumul de sange din
vene si acumularilde de apa si cataboliti acizi in tesuturi si de
eaceea presiunea musculo nervoasa se mai numeste si INIMA
PERIFERICA
Un ultim factor adj este TONUSUL CAPILAR.
Cresterea tonuslui capitalr impiedica deplasarea sangelui din
teriorulularterial spre cel venos , reduce intoarcerea venoasa ,
iar scaderea tonsului capilar activeaza fluuxul sanguindin
artere spre vene.
PARTICULARITATILE CIRUCLATIEI IN MUSCULATURA
SCHELETICA
Musculatura scheletica reperezinta in organismul uman aprox
40-50%di greutatea corporala si detine un rol esential in
repartitia sangelui circulant atat in conditii de repaus mai ales
in stare de actvitate.
 In conditii de repaus consumul de oxigen al muschior
striati fiind numai de 50 60 ml pe minut ,debitul sanuin total
nu depaseste 800 pana la 1000 ml pe minut.
In timpul efortului fizic consumu de oxigen si fluxul sanguin
muscular cresc proportional cu intensitatea efortului atingand
valori de 15 pana la 5 de ori superioare celor de repaus .
Cresterile corespunzatoare se reflecta la niveul debitului
cardiac al dilatarii vaselor din muschi si al distributiei sangelui
in diverse arii corporale.
Efortul fizic determina fenome cu predominanta
simpaticaq deci realizeaza cresterea debitului cardiac si a
presiunii arteriale precum si deschiderea capilarelor din
muschi in strare de activitate.
Arterilorele muschlauturii scheletice si bohate in
inervatie simpatica si receptori adrenegici dilatatori .
Adrenalina de origine suprarenaliana este vaso dilatatoarea
in timp ce nor adrenalina eliberata local este vasocontrctoare.
In plus vasele muschilor striati posedafibre simpatice
COLINERGICE al caror mediator este acetil colina cu puternice
efecte vaso dilatatoare.
Vasomotricitatea neurogena i principal simpatica este
completata de participarea unor factori LOCALI MECANICI in
cursul efortului ritmic.
Contractia musculara maximala se insoteste de scaderea
fluxului sanguin local iar in timpul relaxarii fluxul creste .
 Circulatia muschii fazici este mai puternic afectata de
cntractiilr ritmice decat muschii tonici.
In timp ce aportul de sagnde este imepdicat de contractie
intoarcerea venoasa este facilitata.
In afara factorile extrinseci neurozeci si mecanici
circulatoa muschilor scheletici este sub influenta si controlul
factorilor metabolici locali.
Acesti factori metabolici locali au rolul principal in
producerea dilatatiei vaselor rezistive pre capilare din muschii
activi.
Astefl creste debitul sanguin corspunzator nevoilor
metabolice locale .cresterea fluxului sanguin la nivelul
musculaturii in activitate este datorat actiunii dilatatoare
insumate a mai multor factori metabolici rezultata din
metaolismul intrinsec al muschilui si anume
-consumul crescut de oxigen
-execsul de acid lactici
3 dioxidul de carbon si ioni de potasiu din sange
Precum si adenozina rezultata din consumul crescut de ATP
Pprincipalaa sursa de enrrgie ptr fibra musuclara.
Faptul ca aapare hipoxie loclala cresterea potasului in
sangele muschular si altle contribie la vasodilatatie deci a
cresterii debitului sanguin in musculatura activa .
In afara actiunii vasculafe directe factori iredemianti
determina si un fenomen de simpatocoiza locala adica
anuleaza vazocontrictia deterimataa de simularea nervoasa
simpatica .
Compoeneta de regalre neruogena activeaza
mobilizarea si deplasarea masei sanguine catre muschi aflati
in actvititate si se implica mai putin in reglarea locala ,
autoreglarea localaa se afla sub influenta factorilor
metabolici si mecanici controlati permanent de factori
neurogeni si hormonali generalei.
FZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Este o functie vitala a organismelor vii
Respriartai repr ansamblul fenomelor fizice si chimice prin
care se asigura schimburile de gaze necesare proceslor de
oxidae tisulara intre organism si mediu.
Consumul de oxigen si eliminarea de dioxid de carbon
este o functie comuna tuturor fiintelor vii cu foarte mici
excepti viata este posibila numai in prezenta in principal a
oxigenului SUB O FORMA ABORDABILA accesul oxigenului
catre cella principalaul beneficiar in procesul respiratiei este
diferit si a evoluat pe scara dexvolatrii filogentetice .
La mamifere si om actul complet al respiratiei presupune 3
etape 1pulmonaa 2 sangvina 3 tisulara.
Partciparea cailor aeriene si plamianilor pe de o parte si
a pompei cardicace pe de alta parte .
Ramificatiile celor 2 sisteme de pompare se apropie la nvelul
parefhimului pulmonar aerul si sangele fiind separate dpar de
menbrana alveolo capilara.
La nivel celular oxigenul este utlilizat in procesele de oxido
reducere care furnizeaza enrgie si care au ca rezultat
formarea „de deseuri bilogice „ a caror neutralizare si
elimnare este esentiala ptr mentinerea vietii.
Formarea continua de dioxid de carbon are imporatanta
esentiala in modifcarea PH ului mediului intern si ptr a
controla modificarike dioxidului de carbon este necsar un
sistem eficace a acestuia.
Organizarea structurala si functionala a aparatului
respirator satisface necsitatile de aport si evacuarea in
conditiile unui acord functional perfect cu celelalte
compartimente functionale in primul rand cu cel
cardiovascular.
Respiratia este un proces fiziologic care necesita
functionarea la parametri optimi a fiecarei etape in parte dar
mai ales cu respecatrea echilibrului in contextul functional
global.
VENTILATIA asigura vehicularea gazelor respiratorii de la
dioxidul de carbon si spre oxigenul mebrana alveolo capilara
unde se desfasoara ce a de a doua etapa si anume svhimbul
de gaze intre cele 2 fluide aflate in miscare ,aerul alveolar si
sagnele din capilarele pulmonare.
Veriga intermediara pana la nivelul celulor unde se
realizeaza respiratia tisulara este asigura ade sange , care
realizeaza trasnportul dioxidului si oxigenului.
PARTICULATIATILE MORFO FUNCTIONALE ALE SIST
RESPIRATOR
 Respiratia este asigurata prin actvitatea coordnata de
deplasarea aerului prin sistemul ramificat de tuburi aeriene
coordonata cu sostemul hemodinamic de miscarea sangelui
spre capilare.
Ramificatiile celor 2 sisteme converg astfe incat la nivelul
membranei alveolo capilare cele 2 fluiede aflate in miscare
sunt apropae in contact ,grosimea stratului separator fiind
minima si perfect adaptata functiei de schimb.
SISTEMUL RESPIRTOR ARE 2 POLI
POLUL PUMONAR SI POLUL TISULAR
La nivele polului pulmonar are loc respiratia externa ceea ce
insemnaa vehiculare de aer prin sistemul de conducte plus
schimburi gazoase intre aer si sange .
La nivelul plului tisular are loc pe de o parte schibul gazelor
rspiratorii intre sange si tesut prin intermediului ichiudului
interstaitial si pe de alta parte respiratia interna respectiv
utilizarea oxigenului si producerea de dioxid de carbon de
catre celule.
La nivelul poului pulmonar exista 2 sectoare functionale
disticnte o zona de conducere nealveolizata nu contine
alveole pulmonare deci nu particpia la schimburile gazoase.
Aceasata zona de conducere este formata din trahee si
bronhii pana la nivelul bronhilolelor terminale,in acest sector
are loc un transfer de masa aerica de tip CONVECTIV .
Regimul de curgere a fluxulu aeric este proportional cu
diametrul conducteti la puterea a 4 .
 Zona respiratorie alveoliztaa care reprezinta sediul
hematozei pulmonareaceasta zona corespunde ACINILOR
pulmonari, care curprind mai multe generati de bronhiloel
partial alveoliztae ,canale alveolare si saci alveolari complet
alveolizati.
Transferul se face prin DIFUZIUNE la fel se pot imparti si
vasele si anume vasele zonei de conducere numite si VASE
EXTRAALVEOLARE cu sistem de curgere rapida cuprind
artere,arteriole .venule si vene.
Al doilea teritrul in repr vaslee regiunii alveolare si
anume vase precapilare si capilare cu viteza de circulatie
foarte lenta favorizand schimburile gazoase.
PLamanul este sediul procesului de ventilatie pulmonara
functia sa realizandu se datorita legaturilor morfofunctionale
cu toracele constituind sistemul toraco pulmonar esential in
mecanica respiratorie, si pe alta parte deaorita sistemelor de
conducte care constituie arborele bronsic si serveste
transportului de gaze.
Palamanul contine si sediul sistemul de schimb respirator
care est repreentat de barierea alveolo capilara .
Greutatea plamanilor variaza inte 0,8 si 1 kg din care cca
jumatatea este agsorata de sange.
20% din masa pulmonara este reeprezentata de testut
nealveolizat irigat de arterelle bronsice si 30%reprezinta tesut
alveolizat irigat de arterele pulmonare.
 Sistemul de conducte aeriene.este implicat in
conducerea aerului cu posbilitatea de reglare a debitlui a
rezistentei la flux si a volumui spatiului mort.
2incalzirea aerului
3umidifierea aerului
4 captarea si rescrerea particulelor proces in cadrul apararii
nespecifice.

Traheea si bronhiile principale sunt canale independete

de testulul respirator au o aramtura cartilaginoasa in
potcoava inchisa posterior printro structura musculara.
Testul conjuctiv cartilaginos le confera o oarecare
rigiditate ceea ce permite sa ramnaa permanent permeabile
inclusiv in cazul presiunii crescute intratoracie bin exiprul
fortat iar componenta muculara prin colabarea pe care o
realizeaza determina cresterea vitezei de miscare a aerului
fav expirul dar si expectoratia n tuse.
Urmatoarele 2-3 generatii de ramificatii prezinta caetlaj
neregulat stratl muscular este mai bine reprezentat iar
gandele bronsice sunt numeroase este devenind di ce in ce
mai rare pe masura scaderei galbrului bronsic.
Prezenta filbrelor musculare in dublu strat si a sesibiltatii
la diversi factori endogeni si exogeni ofera varietatea …..de
calibru cu atat mai importanta cu cat testul cartilaginos este
mai redus ,bronhiiile sub un ml nu au glande bronsice si sunt
tapetate de un epideliu simplu .
Bronhiile intrapumonare sunt inconjurate de un testut
conjuctiv putin extensibil care le separa de panenchin si
delimiteaza un spatiu virtual comun bronhiilor si arterelor
pulmonare.
Acest suport conjuctiv dispare la nivelul bronhilolelor si
parenhinul se insera pe …………cu implicati functionale directe.
Intre bronhiloe si parenhili exista o permanneta ……..in
ambele sensuri astfel incat variatiile volumului pulmonar sunt
transmise direct ……………..mici iar contractia ……….atrage
radial pareehimul modificand compianta.
Mecanica respiratiei
Ventilatia pulmonara este un proces fiziologic prin care se
reimprospaeaza permanent aerul alveolar.
Transfrul gazos prin mebrana alveolo capilara creeaza
permanet variati de concentractie si presiune partiala ale
oxigenului si dioxidului ed carbon in alveole.
Efectul ventolatiei este inlocuirea oxigenului luat din aerul
alevolar care …………………si eliminarea la exteror al dioxdului
de carbon adusla nivelul alveolei de sangele venos din artera
pulmonara .
Procesul de transfer gazos dintre aerul atmoferic si alveole
este ciclic.
Ritmicitateea acestui proces se adapteasza permannet
necsitatilor organ cu parciparea prompta …..de reglare.
Sensul dublu de circulatie a aerului pfresupune 2 etape
deistcinte ale procesuluo de vetlataidwjjfweț
Inspiratia care rep patrunderrea in
a,asnjhlehefhhfwehfwadhfhehkerehfnuhfjjș,faattgdgdeydde

Miscarile ventilatori
Miscarile cutiei toracice ,patrunderea si iesirea aerlui din
plaman cu fizic minimde efort sau in conditii de inspir sau
expir fortat cand se moficia cantitatea de aer modhdeIDHUB
SI O SEROE DE COMPOMENETETEDBJDBJ HAJBSDYDDDDY
CARE SHUAHSUHIUS TRANZIT.
Forta motrica a expirului este repr de contractia m inspiratori.
Caracterele m respiratori se aseamana cu cei a m striati . scurtarea lor fiind
pana la 50% din fibra musculara. Gradarea fortei de contractie de realizeaza
prin variatia nr de unitati motorii si numai intr-o mica masura prin variatia
frecventei de contractie. Masurea activitatii …. In m respiratori a araatat ca
aceasta este dependenta atat de nr fib musculare activate cat si de frecventa
excitatiei constatandu-se ca pt o anumita forta activ erectica creste liniar cu
frecventa de scurtare . in ventilatia de repaus contractia m intercoslati externi
si a diafragmei det cresterea de vol a cutiei toracice prin marirea diametrelor
acesteia . diam antero-post se mareste dat orizontalizarii coastelor, respectiv
de la coasta a 2-a la coasta a 6-a si dat miscarilor de la niv art primei coaste
cu sternul. Prima pereche de coaste impreuna cu manubriul sternal se
articuleaza ant cu sternul , prin art manubrio-sternala si posterior cu coloana
vertebrala alcatuind ceea ce noi numim opepculul toracic . in inspir manubriul
sternal este impins in sus si inainte facand un unghi de 1 pana la 16 grade cu
orizontala si marind astfel diam antero post in port ant a toracelui , ceea ce
antreneaza expansionarea portiunii anterioare a varfului pulmonar .
amplitudinea acestor miscari este redusa in repaus.
Contractia m intercostali externi det orizontalizarea coastelor de la 2 la 6 in
jurul unui ax paralel cu gatul coastei.
Dat faptului ca fiecare coasta este mai lunga si mai oblica decat cea
superioara face ca sternul sa fie impins inainte , marindu-se diam antero-post
a cutiei toracice.
contrACTIA m intercostali det obligatoriu ridicarea coastelor deoarece
contractia concomitenta a m scaleni fac din prima coasta un unghi superior
fix, dispozitia oblic in jos si inainte a fbrelor intercostalilor externi faciliteaza
ridicarea coastelor. Diametrul transversal a cutiei toracice creste dat unei
miscari de rotatie care are loc atat la niv coastelor de la 2 la 6 , cat si a
coastelor de la 6 la 10.
Portiunea medie a coastelor de la 2 la 6 fiind mai ridicata fata de capete ,
favorizeaza cresterea diam prin rotirea in jurul unuii ax oblic antero-
posterior.
La fel se intampla si cu rotirea coastelor de la 7 la 10 in jurul unui ax anterior ,
care trece prin linia mediana , iar posterios prin gatul coastelor. Astfel se
mareste diam transvers al portiunii ant a toracelui.
Cresterea diam cranio-caudal sau vertical este consecinta alungirii exclusiv in
jos a cavitatii toracice dat coborarii planseului, format de m diafragmei.
Acest muschi este considerat principalul m inspirator, deooarece prin
actiunea sa asigura vehicularea unei parti imp din vol respporatorii si anume
pana la 60% din cant de aer ventilat intr-o respiratie profunda. Diafragma are
forma emisferica cu bolta catre cav toracica si are o sup de cca … cm2
Functional , diafragma are 2 port
- Costosternala
- Lombara
In timpul inspirului port costosternaal se misca in jos si inainte, coborand
viscerele abdominala si det cresterea cap partii inf a toracelui, rezistenta
opusa de m abdominali la intinderea peretelui limiteaza miscarea viscerelor
abdominale in jos , iar contractia in cont a diafragmului det ridicarea
coastelor inf si impingerea inainte a sternului.
Port limbara a diafragmei actioneaza doar in sensul maririi diam vertical , in
cursul unei respiratii normale, variaza cu 1,2 pana la 1,5 cm , dar in
respiratiile ample cursa diafragmei poate sa depaseasca 10 cm . s a evaluat
ca o deplasare de un cm a diagragmei crsste cap toracica cu cca 270 cm3 ,
antrenand spre plaman un vol egal de aer.
Pozitia diafragmei – ca plan de separatie intre caviati, cu regiumuri … unor
influentabile, structura sa functionala si relatiile de vecinatate sunt factori
care pot modifica poz muschiului , amplitudinea excursiilor, cu consecinte
ectrem de importante asupra eficientei ventilatiei .
Poz in bolta a diafragmei este favorizata in decubit. Dat presiunii viscerelor
abdominale creata prin contractia m peretelui abdominal si dat tractiunii
exercitate intratoracica, care este mai mica decat presiunea atmosferica .
Pozitia ortostatica , mai ales daca musculatura abd este relaxata ,
tractioneaza in jos diafragma, dar ingreuneaza ascensiunea acesteia.
Ventilatia fortata presupune anumite modificari – in inspirul profund col vert
nu mai constituie punct fix, ea va efectua o miscare de extensie,
aaccentueaza orizontalizarea coastelor……..
Sunt implicati alti muschi inafara intercostalilor externis i diafragma-
pectoralii, marele dintat, scm, m trapez, scalenii , micul dintat post si m dintat
sup. incercarea simularii m inspiratori este urmata de revenirea la dim………
Presiunea in int sist toraco-pulmonar va deveni sup presiunii atmosferice
imping aerull din int spre exteriotpylr, astfel expiratia de repaus apare c
amsicare pasiva . expiratia fortata presupune participarea suplimentaraa a
unor structuri respectiv contractia m abdominali, patrat lombar , intercostali
interni, mic dintat post, mic dintat inferior, triunghiularul sternului. Si pe de
alta parte presupune mod comportamentului unor structuri implicate
anterior, respectiv col vert executa o miscare de flexia proportionala cu
amplitudinea expirului . ultimele 2 perechi de coaste servesc de insertie m
abdominali astfel micorandu-se diam antero-post. Ascensiunea suplimentara
a diafragmei se dat pe de-o parte aspiratiei creata prin presiunea …. Din
torace si pe de alta parte dat faptului ca viscerele abd sunt impinse in sus prin
contractia m abdominali.
Miscarile plamanilor. l