Componentele Sistemului Cardiovascular

1. INIMA = pompa care asigura forta necesara circulatiei sangelui in organism, prin intermediul celor 2 circulatii: Pulmonara, in regim de joasa presiune => circulatia mica Sistemica, in regim de inalta presiune => circulatia mare

2. ARTERELE = sistemul de distributie al sangelui pana la nivel tisular. 3. MICROCIRCULATIA (include capilarele) = asigura schimburile dintre sange si tesusturi. 4. VENELE = servesc ca rezervoare = colecteaza sangele pentru a-l readuce la inima

INIMA organ musculo-cavitar care indeplineste rolul de pompa cu activitate ritmica sistolo- diastolica situata in mediastinul anterior, la stanga liniei mediene, intre cei 2 plamani axul ei longitudinal este orientat in jos, inainte si spre stanga la adult reprezinta aproximativ 0,43% din greutatea corpului, avand in medie 300 g marimea ei se apreciaza pe o radiografie, prin raportul cardiotoracic ( raportul dintre diametrul transversal al inimii si al toracelui) care nu trebuie sa fie mai mare de 0,5 (aceasta apreciere e orientativa, masurarea exacta se face cu ajutorul ecocardiografiei) forma conica pereti bine dezvoltati

Prezinta 4 camere: - AD (atriul drept) & VD (ventriculul drept) - AS (atriul stang) & VS (ventriculul stang) Functie: 2 pompe in serie (pompa dreapta si cea stanga), conectate prin circulatia pulmonara si sistemica. Pompa VS functioneaza la presiune crescuta ( de 5-6x mai mare decat cea din VD) in sistola (faza de contractie) : se ajunge la 120 mmHg in diastola (faza de relaxare) : presiunea scade la cativa mmHg Rolul principal al ventriculilor este de pompa cardiaca (PS crescut, PD scazut) Cei 2 ventriculi sunt separati prin septul interventricular.

Atriile au forma cubica, o capacitate mai mica dect a ventriculelor, peretii mai subtiri si prezinta cte o prelungire, numite urechiuse. La nivelul atriului drept se gasesc :orificiul venei cave superioare, orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar orificiul urechiusei drepte orificiul atrioventricular drept, prevazut cu valva tricuspida La nivelul atriului stng sunt patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare, orificiul de deschidere al urechiusei stngi orificiul atrioventricular prevazut cu valva bicuspida (mitrala). Cele doua atrii sunt separate prin septul interatrial.

Rolul atriilor: a) atriile prezinta tesut excito-conducator, in cadrul caruia NSA reprezinta pacemaker-ul dominal (?) b) au rol in hemodinamica- alcatuiesc "pompa atriala"; ele reprezinta 30% din umplerea ventriculara c) au si rol in reglarea neuro-umorala - pe atrii actioneaza - SNV - simpatic - catecolamine - parasimpatic - o serie de hormoni si mesageri - atriile au o serie de zone senzoriale pe care actioneaza - sistemul renina angiotensina

ADH reflexul BAIN-BRIDGE (reflexul atrial- de cate ori se produce extensia AD => creste frecventa cardiaca) - atriile au si un rol endocrin deoarece secreta FAN- factor natriu uretric atria d) ajuta la optimizarea functiilor ventriculilor si a circ sanguine

PERETII INIMII peretele inimii are 3 straturi : - endocardul

- miocardul - pericardul

1. Endocardul peretele intern

- repr. de tesut conjunctiv ce acopera fata interna a atriilor, ventriculilor, extinzandu-se si la nivelul valvelor - rol in transportul transendocardic - sintetizeaza unii mesageri chimici : - endocardina prelungeste contractia miocardica si are proprietati vasoconstrictoare - EDRF-NO scurteaza durata contractiei

* EDRF-NO - endothelium-derived relaxing factor-nitric oxide

2. Miocardul - cu grosimea cea mai mare - mai gros in ventriculi decat in atrii (ventriculii sunt adevaratele pompe) - constituit din : - fibre musculare cardiace - un sistem excitoconducator - un schelet fibros, care, impreuna cu endocardul, participa la formarea sistemului valvular Fibrele musculare sunt dispuse in straturi suprapuse, ancorate de scheletul fibros : - la nivelul atriilor : se descriu 2 straturi subtiri - cel superficial: - dispus oblic - inveleste ambele atrii - cel profund : - perpendicular pe directia fibrelor, separat pentru fiecare atriu - la nivelul ventriculelor: 4 sisteme de fibre musculare ce actioneaza in sensul reducerii cavitatilor ventriculare in timpul sistolei. VS este preponderent - reprezinta 50% din greutatea totala a inimii. - prezinta pereti mai grosi decat VS, datorita faptului ca in curculatia sistemica presiunea e mai mare fata de presiunea din circulatia pulmonara - grosimea peretelui in VS e de 3-4x mai mare decat in VD Miocardul ventricular e format din fascicule dispuse in 2 straturi: bulbospirale si fibre sinospirale.

VS contine un numar mai mare de bulbospirale, in timp ce in VD predomina fibrele sinospirale.

3. Pericardul - membrana externa care inveleste inima - e reprezentat de 2 foite (viscerala si parietala) ce delimiteaza cavitatea pericardica - intre cele 2 foite se gaseste o cantitate mica de lichid seroscu rol de lubrefiere si protectie - are rolul de a limita expansiunea si umplerea diastolica in special a VD, protejand astfel circulatia pulmonara impotriva unei supraincarcari

SISTEMUL VALVULAR

Valvele : - formatiuni care se insera la nivelul orificiilor atrio-ventriculare sau al marilor vase - previn regurgitarea sangelui - asigura curgerea unidirectionala a sangelui, numai din vene-> atrii-> ventriculi-> aorta sau artera pulmonara, nu si in sens invers => rol esential in functionarea inimii ca pompa

- valvele se misca pasiv sub actiunea presiunii sangelui din cavitati 1. Valvele atrio-ventriculare - localizate intre atrii si ventriculi - forma de palnie - sunt inserate pe un inel fibros - sunt: - valva mitrala (M)- intre AS si VS : se descriu 2 foite - valva tricuspida (T) - intre AD si VD : se descriu 3 foite -marginile valvelor se insera prin intermediul cordajelor tendinoase de varful muschilor papilari - contractia acestor muschi e importanta ptr mentinerea valvelor in pozitie inchisa in timpul sistolei ventriculare

2. Valvele arteriale (sigmoide sau semilunare) - localizate intre ventriculi si marile artere : valva aortica (A) intre VS si aorta valva pulmonara (P) intre VD si artera pulmonara - sunt reprezentate de 3 foite simetrice situate in asa fel incat marginile lor vin in contact - in timpul sistolei ventriculare valvele sunt deschise, iar la sfarsitul sistolei cand ejectia inceteaza, valvele se inchid datorita presiunii din ventriculi - valvele aortica si pulmonara nu se inchid simultan datorita faptului ca ejectia ventriculului drept o depaseste pe cea a ventriculului stang cu pana la 0,04 sec, diferenta ce se accentueaza in inspir. Fiecare valva are 3 cuspe, exceptand valva mitrala, care are numai 2. Valvele cardiace pot prezenta 2 tipuri de disfunctii: - insuficienta: valvele nu se mai inchid complet, determinand refluarea (regurgitarea) sangelui

- stenoza: deschioderea valvelor este redusa sau se realizeaza greu.

In stenoza aortica valva aortei este intepenita si are o deschizatura ingusta (boala numita stenoza). Aceasta nu se deschide in mod corect ceea ce creste efortul inimii pentru ca ventriculul stang trebuie sa pompeze mai tare pentru a trimite sange spre corp. Uneori valva aortica nu se inchide corect, cauzand o scurgere, boala numita regurgitare aortica. Valvele pot prezenta una sau ambele tipuri de disfunctii in acelasi timp.

ARTERELE a) Aorta si arterele mari - artere elastice => asigura suportul fata de forta exercitata de sangele ejectat sub presiune din inima. - "rezervoare de inalta presiune" - rezistenta scazuta la trecerea sangelui b) Arterele mici si arteriolele - cu musculatura neteda l^ => distributia sangelui catre organe, prin reglarea diametrului, ca raspuns la stimularea simpatica si la mecanismele locale de control - "vase de rezistenta" - contin aprox. 20% din volumul sanguin

CAPILARELE
- simple ducte cu peretii formati dintr-ul strat endetolial, fara musculatura neteda => nu-si pot modifica in mod activ diametrul - "vase de schimb" pentru substante nutritive, produsi de catabolism, apa si gaze respiratorii - datorita grosimii scazute (1) => spatiu redus intre sangele capilar si celule => favorizeaza schimburile dintre sange si tesuturi - contrin aprox 5% din volumul sanguin

VENELE SI VENULELE
- au peretii mai subtiri decat arterele - sunt mai largi decat arterele corespondente (de 3-4x) - "vase de capacitanta" = contin cea mai mare parte din volumul sanguin (aprox. 75%) la presiune scazuta - colecteaza sangele din capilare si il transpota la inima => asigura intoarcerea venoasa - chiar daca presiunea venoasa este scazuta, este suficienta ptr umplerea inimii cu sange in cursul distolei

CARACTERISTICILE CELOR 2 SISTEME CIRCULATORII

Reintoarcerea sangelui din circulatia sistemica se face prin venele cave -> in AD -> in VD, care pompeaza sangele in plamani (prin artera pulmonara)

Reintoarcearea sangelui din circulatia pulmonara se face prin venele pulmonare -> in AS -> in VS , care il pompeaza in circulatia sistemica prin aorta.

CIRCULATIA SISTEMICA sau MAREA CIRCULATIE

- sangele se reintoarce din palmani la inima prin cele 4 vene pulmonare, in AS - AS este mai putin compliant decat AD => dezvolta o presiune mai mare decat in AD (6-10mmHg) - sangele trece din AS in VS prin orificiul valvei mitrale - VS are un perete muscular foarte gros, astfel incat poate genera o presiune crescuta in timpul contractiei (120-140 mmHg) - sangele din VS trece in aorta prin orificiul valvei aortice. VS -> artere -> arteriole -> capilare -> venule _> vene-> Prezinta 3 segmente: - de distributie (VS, aorta) - de schimb (capilare si venule) - segmentul colector Concluzie : Circulatia sistemica ncepe n ventriculul stng, prin artera aorta care transporta sngele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe.

De la nivelul acestora, sngele ncarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave care l duc n atriul drept.

CIRCULATIA PULMONARA sau MICA CIRCULATIE

Atriul drept are o distensibilitate crescuta (complianta crescuta) => se poate acomoda la cantitatea de sange venos care se reintoarce => mentine o presiune scazuta (0-3 mmHg) -presiunea normala din AD depinde de volumul de sange din atriu si complianta atriului. - sangele trece din AD in VD prin orificiul valvei tricuspide - peretele VD nu este atat de bine dezvoltat ca cel al VS , si dezvolta o presiune mai mica (15-20 mmHg) - sangele din VD trece prin orifiul valvei pulmonare in artera pulmonara. VD -> artera pulmonara -> plaman -> 4 vene pulmonare -> AS CONCLUZIE : Circulatia pulmonara ncepe n ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care transporta spre plamn snge cu CO2. Trunchiul pulmonar se mparte n cele doua artere pulmonare, care duc sngele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor, unde l cedeaza alveolelor care-l elimina prin expiratie. Sngele cu O2 este colectat de venele pulmonare, cte doua pentru fiecare plamn. Cele patru vene pulmonare sfrsesc n atriul stng

Principalele functii ale sistemului cardio-vascular (SCV) - ! aprovizionarea tuturor celulelor organismului cu oxigen, substante
nutritive si inlaturarea produsilor metabolismului celular; -transportul substantelor de la un organ la altul - transportul hormonilor care regleaza diferitele functii ale organelor - transportul componentelor sistemului imun - mentinerea echilibrului hidro-electric - uniformizarea temperaturii corporale - procesele de adaptare si aparare ale organismului