APARAT CARDIOVASCULAR

Este format din inima si sistemul Arterio-clevo-limfatic.

Inima situata in mediastin , asigura circulatia mare si mica si circulatia lichid
interstitial. Situata in partea stanga a mediastin, forma con de brad turtita, I=9
cm. diam. Bazei= 10 cm. , varf orientat in jos la stanga si anterior in dreptul
spatiu intercostals stg. 4-5.
Greutate= 250-300 gr., capacitate=500 ml. La exterior este invelita de o
membrana pericard , formata din 2 foite, fibroasa-rol protector, inveleste baza
vaselor mari si seroasa formata din 2 foite subtiri Viscerala epicard (adera la
suprafata miocard) si Parietala (aderenta de pericardul fibros). Una o continua
pe cealalta la nivelul liniei de reflexie.
Intre cele 2 foite se afla o cavitate virtual Cavitate pericardica care contine o
cantitate de lichid pericardic care ajuta la alunecarea foitelor. Cand creste
Hidropericard, sange Hemopericard, aer Pneumopericard, limfa
Chilopericard.
Inima prezinta o fata anterioara, una posterioara, 2 margini un varf si o baza.
Fata inf. Sau diafragmatica ia contact cu diafragmul + prezinta 2 santuri unul
inferior si anterior.
Fata anterioara sternocostala prezintasantul intraventricular anterior si
atrioventricular coronar.
Structura cavitata si muscular, cavitatile se formeaza datorita peretilor
longitudinal si transversal care imparte inima in 2 atrii si 2 ventricule, astfel se
formeaza septul atrio-ventricular.
ATRIILE la baza inimii, forma cubica cu pereti mai subtiri decat ventriculii,
au forma prelungiri ventriculare sub forma de urechiuse auricul sau atriu. Cele
2 atrii sunt despartite prin septul interatrial care reprez. O portiune subtire sub
forma de adancitura fosa ovala. Pe aceasta fosa exista orificiul Botallo care
persista din perioada dezvoltarii embrionare.
A.stang este situate posterior si prezinta orificiile venelor pulmonare. A.drept
este situate anterior orificiul venelor cave. Venele cave situate anterior si
posterior si orificiul venei cave inferioare prezinta valvula lui Eustachio. La

nivelul peretelui intern cu cel posterior se afla orificiul sinusului coronar,

prevazut cu valvula lui Tebesius.
Ventriculii- despartiti de septul interventricular, care nu prezinta nici un orificiu,
ventriculii nu comunica intre ei. Forma piramidala si comunica cu atriul omolog
prin orificiul atrio-ventricular.
V. stang are perete gros si prezinta la nivelul orificiului atrio-ventricular valva
A-V stanga Bicuspida sau Mitrala. Valva este formata din 2 foite cuspide
care sunt separate intre ele printr-o lama fina de tesut conjunctiv. V. stang
prezinta orificiul aortic cu valva aortica de unde porneste Aorta asigurand
circulatia sistemica. In interiorul V.S. se gasesc muschii papilari cu rol in
inchiderea si deschiderea valvelor dirijand circulatia sangelui intr-un sens.
Orificiul aortic este prevazut cu valvula simoida sau semilunara avand forma de
ciub de randunica. La nivelul orificiului Nodului Arantius orificiul de
origine al arterelor coronare.
Valvulele sigmoide au rol de a dirija circulatia sangelui din ventriculi in aorta
impiedicand refluxul.
V. stg. Corespunde varfului inimii si socului apexian care se palpeaza in spatial
3-4 intercostal stg.
V. drt. orificiul atrio-ventricular drept asigura cominicarea prin valve
Tricuspida dirijand sangele din atriu in ventricul impiedicand refluxul A V .
Orificiul arterei pulmonare prezinta valva sigmoida cu nodulul Morgani
dirijand sangele din ventricul in artera pulmonara impiedicand refluxul. Perete
VD mai sibtire decat VS.
INIMA este formata din tesut muscular, miocard, captusit cu o foita, endocard,
iar la exterior epicard.
MIOCARDUL reprez. Portiunea cea mai groasa formata din tesut cardiac si
tesut nodal. Tesutul cardiac formeaza miocard adult (dupa nastere) adica atriile
se contracta independent datorita unei paturi fibro-conjunctive care delimiteaza
fibrele din atriu si ventricul.
Tesut nodal miocard embrionar , asigura sistemul de conducere al inimii. Este
format din:
Nodul sino-atrial KEITHFLACKsituat in perete atrio-ventricular

Nodul Atrio-ventricular ASCHOFF-TAVARA situate in septul interatrial, din el

porneste fasciculul Niss formand reteaua Purkinje. Sistemul de conducere este
singurul care face legatura A cu V.
ENDOCARD membrana neteda, transparenta formata din cellule endoteliale
si conjunctiv elastic. Contin nervi si vase limfatice, nu contin vase de sange.
VASCULARIZATIA INIMII
Artere art. Coronara stg., care se bifurca in artera interventriculara anterioara
si artera circumflexa. Artera coronara drt. Se bifurca in anterioara si posterioara.
Venele coronare mareea vena coronara interventriculara posterioara si mica
vena coronara. Mica vena coronara se continua cu sinusul coronar care se
deschide prin valvula lui Tebesius. Venele coronare accesorii se deschid in
Atriul drept.
Venele limfatice vase + ganglion care formeaza statii. Odata iesite arterele si
venele au traiectorii paralele, inervand diferitele organe si purtand numele
lor.Peretele unei artere este format din 3 straturi : intima, media si adventicea,
toate continiand tesut elastic.
Aorta vasul gros porneste din ventricul stg. printr-o dilatatie numita bulbul
aortic sau marele sinus aortic este prevazuta cu 3 valvule sigmoide, formeaza
aorta ascendenta - crosa , coboara la nivelul L4-L5 unde se bifurca in 2 artere
iliace stg. si drt. si artera sacrala . Intre crosa si bifurcatie aorta descendenta
poarta denumirea zonei pe care o irita toracala - abdominal.
Din aorta pornesc artera coron. drt. si stg., iar din crosa porneste trunchiul
Brahiocefalic din care se vor ramifica artere pentru cap, gat, member
superioare. Artera capului Carotida bilateral purtand denumirea zonei pe care
o iriga.
Cele mai mici ramificatii ale arterelor arteriole si fac jonctiunea cu cele mai
mici ramificatii venoase venulele. Legatura dintre arteriole si venule se
realizeaza prin vasele capilare structura bivalenta- Sunt arteriovenos. Sangele
se intoarce prin venule si system venos la organe.
In parallel sistm, limfatic prevazut cu capilare limfatice sisteme
ganglionare limfatice. Aceste statii se inflameaza in traumatisme, boli
infectioase. Cel ami mare canal limfatic in mediastin marele canal toracic.
3

Sistemul limfatic colecteaza limfa din org. si o conduce catre sangele venos.
Anexa este splina , organ limfoid, forma alungita 150-200 gr.. ajungand
pathologic la 4-5 kg. Splenomegalia , iar functia exagerata hipersplenism .
Legata prin ligamentul splenic. La ext. capsula septuri Trabecule , imparte
splina in loje si stoma. In interior parenchim splenic situate in ochiurile stomei
pulpa rosie hematii, pulpa alba limfoid.
Functiile splinei.
1. Hematopoietica
2.Liza
3. Depozit rezerva hematii pe care le pune in circulatie la nevoie
4. Protectie imunologica anticorpi formati
5. Fagocitara distruge corpii straini virusuri, bacteria.
FIZIOLOGIA APARAT CARDIOVASCULAR
Activitatea inimii consta in sistola si diastole care se succed continuu ciclul
cardiac. In ambele cicluri se vehiculeaza aceeasi cant . de sange.
Contractiile cardiac se realiz. Datorita excitatiilor tesutului nodal si asigura
functia de automatism. In anumite conditii scoasa din org. inima se contracta
spontan. La adult nr. contractii 60-65/min., la copil 100-150/min. ,la batran sub
60/min.
Viteza de circulatie este 0,8 s. (diastole). Sistola dureaza mai putin decat
diastole 0,3-0,5 s.
Zgomotele inimii : Z1 sistolic si Z2 diastolic , se ausculta sau se palpeaza la
varful inimii , se datoreaza contractiei miocard, este folosita pt. depistarea
defectelor de inchidere si deschidere a valvulelor clacment . Tonalitatea z1
joasa si lunga, z2 inalta si scurta ( LUUUP-DUP)
Activitatea inimii = travaliu cardiac
Socul apexian poate fi deviat in cazul in care axa inimii este deviate adica
verticalizat sau orizontalizat.
Frecventa contractiei cardiac depinde de activitatea depusa.
4

Debitul sistolic repr. cantitatea de sange expulzata de fiecare ventricul , la adult

in repaus 60-70 ml.
Minut volumul cant. de sange expulzata de un ventricul timp de 1 min . La
adult 3-5 l repaus. Identica la ambii ventriculi. In timpul activitatii fizice poate
creste la sportivi 40l/min. in curse de viteza.
Presiunea sau tensiunea reprez. Forta exercitata de sange pe peretii arterelor si
rezistenta opusa de acestea. Maxima sistola , minima diastola, se masoara la
artera radiala , temporal, carotida, tibiala, pedioasa,
Pulsul unda de soc prin care se trimite in circulatie o anumita cantitate de
sange si din aceasta ciocnire rezulta o unda care se resimte prin palpare. Normal
nr. pulsatii = bilateral. Patologic diferente deficit puls.
Tensiunea maxima se ausculta printr-o bataie puternica , tens. Mica printr-o
bataie mica intensitate. Normala 120/70. La batrani 1 diviziune la 10 ani.
Dezechilibru maxim cu minim bloc AV.
Circulatia fetala intrauterina artere CO2 si venele O2. Circulatia asigurata
de cordon ombilical prin placenta.
Persistenta orificiului BOTTALO si canal interatrial boli congenital grad
mic tratate chirurgical, grad mare incombatibile cu viata.