APARATUL

CARDIOVASCULAR

Conf.Timnea Olivia
 Inima este localizata în cavitatea toracică, în etajul inferior sau

cardiac al mediastinului anterior

 Inima este invelita la exterior de doi saci pericardici:

 Pericardul fibros, aşezat la exterior. Are consistenţă fibroasă, este rezistent şi

inextensibil. El formează stratul extern al pericardului şi este legat de
formaţiunile vecine prin ligamente: sternopericardice, frenopericardice (care îl
leagă de diafragmă) şi vertebropericardice.

 Pericardul seros are o structură asemănătoare cu pleura şi peritoneul şi este

format dintr-o foiţă sau lamă parietală şi o altă viscerală. Foiţa parietală
înveleşte suprafaţa internă a pericardului fibros şi se continuă la baza inimii cu
cea viscerală, care formează stratul extern al peretelui cardiac, denumit şi
epicard.

 Între foiţe există o lamă fină de lichid care facilitează mişcările cordului, numit
lichid pericardic. Cele două foiţe delimitează cavitatea pericardului.
 Inima are forma unui con turtit, culcat pe diafragmă, cu axul longitudinal
dispus oblic în torace şi are o greutate de 250-300g, iar volumul
asemănător pumnului drept.

 Pe lângă bază şi vârf, inima prezintă feţe şi margini:

 Faţa sternocostală este orientată anterior şi prezintă în părţile laterale
şanţul coronar, care desparte atriile de ventricule şi este perpendicular
pe axul longitudinal
 Faţa plană (diafragmatică) priveşte inferior spre muşchiul diafragm. La
nivelul său se găsesc şanţul interventricular posterior şi şanţul coronar,
care-l continuă pe cel de pe faţa sternocostală.
 Baza inimii aparţine atriilor şi în special atriului stâng. Ea priveşte
înapoi (spre esofag şi coloana vertebrală) şi la dreapta; de la nivelul ei
pleacă arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul pulmonar) şi sosesc
venele mari (cele două vene cave şi cele patru vene pulmonare)
 Varful inimii (apex) este situat pe stanga.
Vasele mari de la baza inimii
 Alcatuirea interna

 Inima este un organ musculo - cavitar

 este formată din 4 compartimente
 Atriul (AD) şi ventriculul drept (VD)
 Atriul (AS) şi ventriculul stâng (VS

 Atriul drept are cinci orificii

 orificiul venei cave inferioare prevăzut cu valvula Eustachio

 orificiul venei cave superioare
 orificiul sinusului coronar, prevăzut cu valvula Thebesius
 orificiul auriculului drept
 orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu valvula tricuspidă
 Atriului stang are sase orificii

 patru vene pulmonare – două vene pulmonare drepte şi două stângi –

care aduc de la plămâni sânge încărcat cu O2
 orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida
 orificiul de deschidere a auriculului stang
 Ventriculele

 au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul atrioventricular

 peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor, cel stang are are peretele de trei
ori mai gros
 pereţii lor nu sunt netezi, ei prezintă pe faţa internă nişte muschi papilari,
trabecule cărnoase si cordaje tendinoase
 musculatura peretilor este formata din fibre musculare cu dispozitie
spiralat-radiara ce dau aspectul mai multor straturi
 capacitatea lor este mai mare decat a atriilor, cea a ventriculului drept este
mai mare decat a celui stang
Inima dreapta
  este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul atrio-
ventricular drept sau tricuspid ce este prevazut cu trei valve, care inchid
orificiul in sistola si il deschid in diastola. Atriul drept primeste sange
venos din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si ale
venei cave inferioare. Ventriculul drept primeste sange din atriul drept
in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara,
prin orificiul pulmonar, prevazut cu trei valve de aspect semilunar.
Inima dreapta este motorul micii circulatii.            
 Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele
cave si il impinge in ventriculul drept, de unde, prin arterele pulmonare,
ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si de aici, prin
artera aorta este distribuit in toate tesuturile si organele.     
Inima stanga
 este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin
orificiul atrio-ventricular stang sau mitral, prevazut cu doua
valve care se inchid in timpul sistolei si se deschid in timpul
diastolei.
 Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plamani prin
cele patru vene pulmonare. Ventriculul stang primeste in
diastola sange care vine din atriul stang, iar in sistola il
evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei
valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica).
 Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al
cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta
aortica).
 Structura histologica

 endocard
 miocard
 contractil
 tesutul excitoconductor
 epicard
 Vascularizaţia inimii

 Inima este un organ bogat vascularizat, aspect condiţionat de activitatea ritmică,

neîntreruptă, a miocardului, care într-o oră pompează în circulaţie aproximativ 400
litri sânge, iar în decurs de o zi 10.000 litri sânge.

 Activitatea metabolică crescută a miocardului necesită deci un aport ridicat de

sânge, care se realizează prin arterele coronare dreaptă şi stângă.

 Sângele venos al inimii este colectat de vene, şi anume: vena mare a inimii,
care urcă prin şanţul interventricular anterior, vena mijlocie a inimii, care
urcă prin şanţul interventricular posterior şi vena mică a inimii, care
străbate şanţul coronar drept.
 Sângele colectat de aceste vene ajunge în colectorul venos principal al
inimii, sinusul coronar, care se află în şanţul atrioventricular stâng. Sinusul
coronar se deschide în atriul drept printr-un orificiu prevăzut cu valvula
Thebesius
 Inervaţia inimii

 Inervaţia inimii este realizată de ramuri simpatice şi parasimpatice ale

plexului cardiac.
 Fibrele simpatice provin din nervii cardiaci superior, mijlociu şi inferior,
care vin din ganglionii simpatici cervicali si au efecte stimulatoare asupra
miocardului.
 Fibrele parasimpatice, din nervul vag. Care inerveaza predominant
nodulul sinoatrial si atrioventricular, avand ca efect diminuarea activitatii
inimii.
Sistemul vascular

 Este format din

 artere – vase care transportă sângele de la inimă spre
ţesuturi
 vene – vasele care transportă sângele de la ţesuturi spre
inimă
 capilare – la nivelul cărora se realizează schimburile
dintre sânge şi ţesuturi.
Structura vaselor sanguine
 Peretele format din trei straturi principale:
 intimă, formată dintr-un strat de celule turtite endoteliale, aşezate pe
o membrană bazală sub care se gaseste un tesut conjunctiv
subendotelial;
 medie are o structură foarte variată potrivită diverselor tipuri de
vase. Astfel, la arterele mari (de tip elastic) ea este formată din
lamele concentrice de fibre elastice, iar în spaţiile dintre lamele se
află puţine fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv. Media venelor
este în general mai subţire şi este formată din fibre musculare şi
elastice în venule şi venele mijlocii, fiind foarte puţin dezvoltată la
venele mari;
 adventicea stratul cel mai extern al peretelui vascular, este formată
din ţesut conjunctiv cu fibre colagene, de regulă orientate
longitudinal şi fibre elastice. Adventicea este mai subţire la artere şi
foarte groasă la venele mijlocii şi mari.
Structura capilarelor

 Capilarele sanguine formează reţeaua în care se termină arteriolele şi de

la care pornesc venulele.
 Peretele capilar este alcătuit din:
 Endoteliul capilar se continuă cu endoteliul arterelor şi venelor, fiind
format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei ovalari, orientaţi în
lungul capilarului.
 Membrana bazală
 Periteliul este stratul subţire din jurul peretelui capilar format din
ţesutul conjunctiv cu fibre colagene şi reticulină, dispuse în
substanţa fundamentală şi cu celule conjunctive ca: fibroblaşti,
celule reticulare, macrofage, celule adipoase şi mastocite. Tot în
periteliu se află fibre nervoase vegetative, iar printre celulele
periteliului se găsesc celule pericapilare sau pericite, de formă
stelată, care prin contracţie, micşorează calibrul acestuia.


Arterele
 Peretele lor mai contin doua membrane elastice bogate in mucopolizaharide
 Clasificarea
 aorta şi arterele mari: artere elastice
 arterele mici şi arteriolele: de tip muscular
 arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul, media contine un
strat muscular subtire

Venele
 Au peretii mai subtiri, care se deschid cu usurinta si lumenul mai larg
 Nu exista o delimitare neta intre cele trei tunici
 Media este mai subtire iar adventicea este mult mai groasa
 Calibrul lor creste de la periferie spre inima
 Clasificare
 vene mari
 vene mijlocii si mici
 fibroase
 fibroelastice
 fibro-musculare
 musculo-fibroase
Capilare

 Sunt interpuse intre arteriole si venule in toate tesuturile si organele

 Dupa structura peretelui capilar este adaptata realizarii schimburilor
dintre sange si tesuturi.

 Capilare tipice atipice

endoteliu discontinuitati in endoteliu
membrana bazala discontinuitati in membr. bazala
periteliu absenta periteliulu

Clasificarea capilarelor atipice

 sinusoidale
 fenestrate
Aparatul de conducere al inimii
sau tesutul nodal
 In grosimea miocardului se afla un tesut muscular embrionar, foatre bogat in
celule nervoase, care strabate inima in toata lungimea ei si care are capacitatea de
a se contracta ritmic. Acesta este autoexcitabil si bun conducator al impulsurilor
formand sistemul de conducere alcatuit din:
             -- nodul sino-atrial (Keith-Flack) situat in peretele atriului drept intre vena
cava superioara si cea inferioara;
             -- nodul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara) situat tot in peretele atriului
drept in portiunea inferioara a septului interatrial;
             -- fasciculul atrio-ventricular (His) care pleaca din nodul atrio-
ventricular, coboara in portiunea membranoasa a septului interventricular si se
imparte in doua ramuri: una pentru ventriculul drept si alta pentru ventriculul
stang;
             -- reteaua lui Purkinje ce rezulta din ramificarea abundenta a celor doua
ramuri ventriculare;   
La exterior inima este invelita de, cu
exceptia:
a. Pericard fibros
b. Pericard fibrinos
c. Pericard seros
d. Lichid pericardic
Apexul este situat:
a. Pe stanga
b. Pe dreapta
c. Medial
d. Posterior
Atriul stang are urmatoarele
orificii ,cu exceptia

a. Orificiul venei cave superioare

b. Orificiul venei cave inferioare
c. Orificiul auriculului drept
d. Orificiul venei pulmonare
Orificiul atrio-ventricular se mai
numeste si:
a. Tricuspid
b. Bicuspid
c. Mitral
d. Ventricular
Din punct de vedere histologic inima
este alcatuita din urmatoarele, cu
exceptia
a. Miocard
b. Epicard
c. Fibrocard
d. Endocard
Cati litrii de sange pompeaza inima
intr-o ora?
a. 1000
b. 100
c. 4000
d. 400
Inervaţia inimii este realizată de ramuri
simpatice şi parasimpatice ale plexului:
a. Toracal
b. Celiac
c. Cardiac
d. Toraco-cardiac
La nivelul căror vase se realizează
schimburile dintre sânge şi ţesuturi
a. Artere
b. Vene
c. Capilare
d. Terminatii vasculare
Reteaua lui Purkinje rezulta din
ramificarea a:
a. Ramuri ventriculare
b. Ramuri atriale
c. Ramuri atrioventriculare
d. Ramurile aortei
Fata de artere, venele au
a. Peretii mai grosi
b. Peretii mai subtiri
c. Lumenul mai injust
d. Lumenul mai putin elastic
Sistemul de conducere al inimii este
alcatuit din urmatoarele, cu exceptia:
a. Nodul sino-atrial
b. Nodul atrio-ventricular
c. Fascicul His
d. Reteaua lui Keith-Flack